CA O SCRISOARE DESCHISĂ, DOMNULUI PREŞEDINTE, ION CĂLINOIU!

În atmosfera de adâncă smerenie a marelui Praznic al Adormirii Maicii Domnului, poate că ar trebui să fim deosebit de îngăduitori şi de iertători cu aceia care ne aduc prejudicii şi ne întunecă prin faptă nesăbuită calea vieţii noastre, dar dacă timpul neiertător apasă pe cadranul ceasornicului şi ne îndeamnă să ieşim din apatia uitării de sine, dacă ne confruntăm cu situaţii care nedumeresc spiritual şi compromit în mod real spiritul concilierii şi al împărtăşirii unei dorinţe care excede unor vanităţi şi orgolii, am decis ca pentru astăzi, Domnule Preşedinte, Ion Călinoiu, să aducem în faţa cititorilor noştri, fapta unui salariat al Consiliului Judeţean Gorj, mai exact, a unui angajat al Direcţiei patrimoniului public şi privat, în particular un executant de proiecte de cadastru, pe numele său, ing. Petcu Virgil, o persoană la care am apelat, mandatat ca persoană fizică autorizată, pentru intabularea dreptului de proprietate asupra terenului în cartea funciară nr.629 a Oraşului Ţicleni, cu număr cadastral 745, la sugestia salariaţilor Primăriei din această localitate, pentru a-mi realiza actele necesare privind dreptul de reconstituire în intravilan curţi-construcţii, arabil, vii, neproductiv, cu suprafaţa de 2369 m.p., în baza legilor proprietăţii. Întocmirea documentaţiei necesare se bazează pe Titlul de proprietate nr.13501564/02.06.2004, a unui act de donaţie autentificat sub nr.492/14.06.1984 de Notariatul de Stat, înscris în RTI sub nr.328/1984 şi a certificatului fiscal nr.7334/04.08.2008 emis de Primăria Ţicleni. Toate bune şi la locul lor, cum s-ar spune, până la finalizarea operaţiunii şi întocmirea Dosarului nr.31113/ 12.08.2008, având sigla Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj, când am constatat o serie de nereguli referitoare la trasarea liniei despărţitoare în partea de vest a curţii locuinţei mele, unde onorabilul executant “reuşise” să traseze această linie chiar pe zidul unor construcţii care se aflau, de fapt şi de drept, în curtea mea! Aş dori să precizez că în această zonă a curţii existase un litigiu mai vechi cu un frate care distrusese cu 4-5 ani în urmă o anumită parte a gardului despărţitor şi se extinsese cu aproape un metru în curtea mea, dar în urma unui proces “cu cântec”, aşa cum se spune pe la noi, în care “minunile” justiţiei se obţin contra-cost sau se cumpără cu bani murdari, în care atunci s-a speculat într-o manieră avocăţească “sui generis” deosebirea dintre “a distruge” şi “a demola” un gard, situaţia s-a finalizat printr-o hotărâre care nu mi-a fost favorabilă, dar care a fixat, pe baza unei expertize destul de controversate, o linie despărţitoare faţă de acest frate care “visa” mereu o “linie imaginară” a gardului despărţitor! Aşadar, i-am atras atenţia lui Petcu Virgil asupra inadvertenţelor din schiţa cadastrală întocmită, dar el a insistat să semnez actul întocmit, asigurându-mă că nu va fi nici o problemă, pentru că această linie despărţitoare e în funcţie de scara 1/1 la care se realizase schiţa, iar în final, contează ceea ce scrie în titlul de proprietate, dimensiunile care sunt acolo înscrise, iar schiţa cadastrală nu se suprapune schiţei din titlul de proprietate! După vreo 2-3 zile, i-am dat un telefon “executantului” şi i-am sesizat faptul că el mereu, în materialele întocmite, scrie că există o diferenţă între suprafaţa de 2369 mp din act, adică din titlul de proprietate, şi suprafaţa de 2353mp care, pasămi-te, ar rezulta din măsurătorile lui, pe care, de fapt, nici nu le efectuase în totalitate, deoarece mă asigurase că el are din documente toate datele necesare şi nu e nevoie să măsoare toată suprafaţa pe care o deţin, motivând că se grăbeşte, pentru că trebuie să meargă şi la un alt client, că vrea să ajungă repede acasă, pentru că are nevasta bolnavă! A mâncat omul bine, a luat la pachet băuturică şi a primit un avans de trei milioane şi jumătate(350 RON), spunându-mi că afacerea mă costă cinci milioane(500 RON), restul sumei de 150 RON urmând să fie achitată la finalizarea lucrării! În momentul în care s-a finalizat lucrarea şi s-a văzut omul cu sacii în căruţă, cum zice lumea, cu banii în mână, cum zic eu, omul respectabil a devenit intempestiv un individ foarte vehement şi cu un ton care m-a şocat, pur şi simplu, când mi-a spus că titlul meu de proprietate este greşit, adică, exact ceea ce susţine şi fratele, care nu posedă titlu de proprietate, dar care urmăreşte să obţină acest titlu pe baza unei adeverinţe false eliberate de către primărie, de parcă cei doi ar fi fost “pe mână” cum s-ar zice! Păi, bine, “maestre”, i-am replicat eu, mai deunăzi mi-ai spus că nu are importanţă schiţa cadastrală, iar acum îmi spui că e greşit titlul de proprietate, a cărei suprafaţă reală, nici măcar n-ai măsurat-o în totalitate! O altă chestiune, “maestre”, cum explici că în dosarul întocmit se face vorbire de “tariful achitat cu suma de 120 lei(RON) cu chitanţa nr. 5634/2008, pentru serviciul de publicitate imobiliară cu codul nr. 7.1.1.”, iar domnia matale ai încasat suma de 500 RON, în două tranşe? Nu cumva ai fost “stimulat” mai vârtos ca să scoţi la iveală o asemenea “lucrătură”, pentru că aveai nevoie de bani ca să dai la doctori? Bineînţeles că “maestrul” a trântit telefonul şi nu a mai discutat niciodată cu mine, iar în situaţia în care am început construcţia gardului despărţitor, tocmai de această schiţă cadastrală a “executantului” Petcu se leagă acum fratele, schiţă de care nu făcuse vorbire până de curând, tocmai pentru a nu da de bănuit vreo complicitate la o faptă pentru care un angajat al Consiliului Judeţean, cred că nu-şi merită locul plătit din banii noştri, ai contribuabililor, mai ales că este vorba de activităţi remunerate în afara salariului ca angajat al statului! Este vorba de o sumă de trei milioane şi opt sute de mii, bani vechi, 380 RON, pe care “executantul” i-a încasat fără să treacă pe la taxe şi impozite, domnilor şefi ai domnului “executant” Petcu! Aş dori să ştiu, dvs. ce părere aveţi? Domnule Preşedinte, Ion Călinoiu, se spune că există o lege socială de necontestat şi anume aceea potrivit căreia societatea însăşi creează reguli, dar istoria a demonstrat, în repetate rânduri, că orice fiinţă înzestrată cu capacitatea de a gândi raţional şi orice societate, oricând şi oriunde în lume, au simţit nevoia de a-şi conserva întotdeauna valorile de orice fel, instituind, în acest sens, reguli de respectat şi sancţiuni greu de suportat de către cei care au nesocotit, în mod culpabil, preceptele morale, religioase, juridice ş.a.m.d. De asemenea, se mai spune, în mod cu totul justificat, că regulile juridice sau dreptul, ca ansamblu de norme instituite de către stat, tocmai pentru a guverna raporturile juridice născute între subiecţii de drept, au apărut odată cu statul. În opinia unor specialişti, omul zorilor civilizaţiei informaţionale, ca şi cel modern, de altfel, şi-a dus existenţa, şi-a creat raporturi complexe cu ceilalţi, sub semnul deplinei responsabilităţi pentru faptele sale, marcate de posibilitatea aplicării, la nevoie, în ceea ce-l priveşte, a oricărei sancţiuni, aplicare dată, fie în sarcina membrilor comunităţii, fie, după cum se credea sau s-a dorit să se creadă, a unor entităţi supreme, numite zei, chemate întotdeauna să judece, deopotrivă, viii, dar şi morţii. Domnule Preşedinte, Ion Călinoiu, desigur, în cazul “executantului” Petcu Virgil, salariat al instituţiei pe care o păstoriţi, măsurile pot fi drastice sau se pot rezuma la o simplă mângâiere pe creştet şi o mustrare verbală care nu are capacitatea de servi ca o lecţie de viaţă, dar cred că într-o societate care se confruntă cu starea de criză accentuată, marea suferinţă a omului secularizat o constituie criza morală, o criză mult mai profundă şi cu consecinţe mai devastatoare, despre care aş fi dorit să discutăm atunci când aţi venit la Bustuchin, la invitaţia Primarului Ciocea, pentru a participa la zilele localităţii! Timpul scurt, însă, nu mi-a îngăduit să deschid o asemenea discuţie şi nici nu cred că era momentul, iar din acest motiv, am ales această cale şi mi-am propus ca, în cele ce urmează, să încerc să vă prezint, pe scurt, viziunea acelui om deprins cu dorinţa de a cultiva planta binelui şi de a smulge din rădăcină buruiana răului, de la începuturile de lume, asupra a ceea ce ar putea reprezenta Justiţia, această adevărată artă a binelui şi a echităţii, cum, în mod cu totul excepţional, o numeau romanii, precum şi a modului în care acesta a considerat că este înfăptuită, ţinând cont şi de faptul că, “illo tempore”, în concepţia oamenilor, justiţia era plasată, undeva, la limita dintre mit şi realitate, dintre firesc şi neverosimil, dintre corect şi incorect, dintre moral şi imoral, dintre scandalul care seamănă vrajbă şi viaţa îngăduită în pace sufletească şi în bună înţelegere între oameni!

prof. Vasile Gogonea
redactie @scandaldegorj.ro

  14.08.2009. 05:13

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.