Primarele de Peştişani s-a dat singur în judecată

Primarul comunei Peştişani, Florin Pavel, a făcut tot posibilul în cei şase ani, de când a fost ales, pentru a-şi majora salariul cu sporuri aberante. Edilul PNL a deschis nenumărate procese, la Tribunalul Gorj şi Curtea de Apel Craiova în care figurează atât ca reclamant, singur sau alături de alţi funcţionari publici din primărie, dar şi ca pârât, în calitate de primar al localităţii. Numai la finele anului trecut, primarele Pavel şi-a majorat salariul cu 25 % în urma unui process pe care l-a intentat Consiliului Local Peştişani.

Reclamantul Pavel vs pârâtul Pavel
Primarul de la  Peştişani, Florin Pavel, a dat dovadă, în cei şase ani de când conduce comuna că este extrem de capabil atunci când vine vorba de jefuirea bugetului public. Lipsit de scrupule, Pavel şi-a umplut buzunarele cu bani din bugetul local şi în vreme de criză şi nu cu câteva milioane de lei vechi, ci cu vreo 500.
Mai exact, în octombrie anul trecut, Pavel a acţionat în judecată consiliul local şi, implicit, pe el însuşi, pentru acordarea sporurilor de confidenţialitate şi de mobilitate în cuantum de 25% (15% spor de mobilitate şi 10% spor de confidenţialitate). Peste exact o lună de zile Tribunalul Gorj i-a admis acţiunea reclamantului Pavel Ion Florin împotriva pârâţilor Consiliul Local Peştişani şi...Primarului comunei Peştişani obligându-i pe pârâţi să-i plătească reclamantului sporul de 25 % începând din luna noiembrie 2007 până în noiembrie 2009, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii, şi în continuare. Cu alte cuvinte, pentru atribuţiunile care-i revin de drept, printre care şi acelea de a face deplasări în interesul comunităţii, ori ca pe toată durata mandatului de primar şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care a luat cunoştinţă în timpul derulării sale, primarul primeşte încă un sfert de salariu.
Cu câteva luni înainte, Pavel se mai dăduse odată în judecată, alături de alţi zece funcţionari ai primăriei pentru acordarea tichetelor de masă. Şi în acest caz a avut câştig de cauză, din bugetul local fiind plătite tichetele pentru ultimii trei ani.
Seria de procese ale lui Florin Pavel împotriva primarului ...Florin Pavel e extrem de consistentă iar lăcomia acestuia depăşeşte graniţele judeţului. Toate acţiunile respinse de către Tribunalul Gorj au fost contestate la Curtea de Apel Craiova, fiind solicitate instanţelor tot felul de sporuri aberante. 

Pe Primăria Peştişani cântă cucuveaua...
...ca pe o clădire pustie lăsată în paragină, primarele e plecat în concediu pe litoral. Dar nu-i nicio problemă, şi-a aranjat totul înainte de plecare, doar „prietenul la şmenuri se cunoaşte” –pare a fi noul motto al instituţiei de pe malul Bistriţei. Prietenul, adică maestrul de ceremonii şi afaceri dubioase  Ion Poenaru, mare preşedinte de obşte. De fapt, spun unele surse, tot primarul Pavel conduce şi obştea, Poenaru fiind doar de decor, altfel ar avea loc la masă la diferitele întâlniri pe care le are edilul cu diferiţi potentaţi atunci când pun la cale câte o afacere. Între timp, Poenaru e ocupat cu găsirea unei modalităţi prin care să-i concesioneze proaspătului infractor Valu Mucenic islazul din Boroşteni. Înainte de a pleca pe litoral Pavel a rezolvat două probleme extrem de importante pentru comunitate şi pentru bugetul său de concediu: concesionarea unui lac, la Boroşteni, afaceristului Tecoi şi a lacurilor de la Peştişani, prietenului său Purec.
Circulă unele informaţii cum că firma care a mobilat primăria ar fi scăpat oarece mobilier şi la casa primarelui, şi că societatea care a executat lucrările la alimentarea cu apă ar fi prestat şi ea la imobilul edilului, însă noi nu credem şi vom investiga. Oricum când va reveni din concediu primarul trebuie să facă rapid rost de bani pentru că două firme au acţionat deja în judecată primăria pentru recuperarea unor sume rămase neplătite în urma unor lucrări efectuate în comună.

Claudiu Matei
claudiu.matei @scandaldegorj.ro

23.07.2010. 08:21

Comentarii

IRINEL 15.08.2010. 21:13

PLATESTE ŢI BAI HOŢULE DE PRIMAR DATORIA LA MACOFIL *******I NOI NAVEM BANI DE SALARII SI TU TI FACI VILA CU MATERIALELE NOASTRE .DACA PATRONUL ESTE OM BUN SI SE LASA PACALIT DE TOŢI HOŢII

bran 12.08.2010. 18:17

A ajuns penal rau de tot primarul asta daca a inceput sa se milogeasaca de consilierii de la alte partide promitandu-le marea cu sarea pentru a vota noua organigrama a primariei si consiliului local in asa fel incat Porumbiţa, pupaza, cioara sa-si atinga scopurile , ca doar ei il pupa unul in c.. si alta in ....

PORUMBITA 05.08.2010. 16:17

FINULE - PRIMARULE NICI TU N AI MAI DAT PRIN PRIMARIE DE NU STII CA I AI APROBAT VICELUI CONCEDIU. LASA VRAJELILE CA NU NE MAI PACALESTI.PRIMAR DE C ,,,A ,,, C ,,,A ,,,T. HAI PA CA ESTI PROST.

cititor 03.08.2010. 14:59

cititor mahnit 31.07.2010. 18:02

A se varifica factura umflata in valoare de 7000 lei pentru rechizite si furnituri de birou pe timp de criza,DE RASUL CURCILOR cum se arunca banii cetatenilor.Nici la Prefectura nu se fac achizitii de asemenea valoare.Aviz curtea de conturi la controlul urmator.

vulpea 03.08.2010. 14:58

vulpoiu asta,iainte de a lua primar, avea mereu muci la nas,este un agramat,si ii plac curvele si banii furati,este un snob,vrea sa dea impresie ca e cult, dar este cam analfabet,se *******e cu secretara de multi ani ,iar acum o face mai mult cu vulpe pe banii primariei,put amandoi a *******,a cam aflat barbasu ce face navasta la servici,se *******e in draci cu alti barbati pe banii primariei................

ion 02.08.2010. 20:00

ion 02.08.2010. 08:27

mai stergeti-l dracu pa acest RAHAT si puneti ale persoane care sunt cat de cat mai cinstite

nasul 02.08.2010. 17:22

Număr unic dosar: 6552/318/2008
Înregistrat în data de: 21.10.2008
Obiect dosar: plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)
Materia juridică: Penal
Stadiu procesual: Recurs
Părţi:
SPRÎNCENATU DUMITRU : Recurent
PAVEL FLORIN : Intimat
PORUMBEL MIRUNA ANDREEA : Intimat
TERMENE DE JUDECATĂ:
Data Soluţie Detalii
17/11/2008 D.P. 858/17.11.2008 Admite recursul, casează sentinţa şi pe fond admite plângerea. desfiinţează rezoluţia nr. 5677/P/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu şi trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 17.11.2008 la Tribunalul Gorj. Soluţionare

ochiul din umbra 30.07.2010. 16:55

VULPOIU 30.07.2010. 15:12

PE LANGA TOATE CELE ENUMERATE MAI SUS DE CATRE CEI CARE AU FACUT COMENTARII AR MAI TREBUI SPUS CA ACEST BURTOI CA NU POT SA-I SPUN PRIMAR A MAI FURAT BANI SI DIN DENISIPAREA PUTULUI DIN "LAC" , DE LA INSTALAREA UNEI STATII DE CLORINARE LA BAZINUL DE APA CARE NU FUNCTIONEAZA, DE LA IMPREJMUIREA SPGC CILNIC UNDE 70 METRI DE GARD AU COSTAT 20.000 LEI, DE LA LEMNELE PT INCALZIRE CARE AU FOST PLATITA LA CALITATEA I SI DE FAPT AU FOST ADUSE NISTE TURUGI .
ALTFEL DE UNDE AR FI AVUT BANI SA-SI CUMPERE GIP TUAREG PT A O PLIMBA PE PRINTESA LUI ( SECRETARA RAMO ).
SA-TI FIE RUSINE DOMNULE BURTOI , CA ALT MANDAT NU MAI EI TU DE LA NOI.
ASA SA NE AJUTE DUMNEZEU !

ion 29.07.2010. 14:18

Iniţiativa Taberei de sculptură de la Hobiţa este posibil să fi aparţinut, ca şi multe altele fapte întru nemurirea Titanului de la Hobiţa, omului de aleasă cultură Ion Mocioi. Scriitor şi profesor universitar doctor, ex-senator şi europarlamentar al României postdecembriste.

Începuseră ca un Simpozion internaţional “Constantin Brâncuşi”, la Hobiţa, la doar câteva sute de metri de Casa Memorială “C. Brâncuşi”, pe care tot Maestrul Ion Mocioi, ca şef al culturii gorjene, o iniţiase.

A fost odată ca-n poveşti, la Hobiţa şi la Târgu-Jiu

Hulitul regim comunist ridicase, cu sprijinul cooperaţiei conduse la acea vreme de directorul UJECOOP Gorj, dr. Dan Ilie Morega, un “Popas turistic”, care avea alături vreo 12 cabane numai bune de locuit pe timpul Taberei de vară a sculptorilor invitaţi aici să creeze, timp de o lună de zile, vara, câte-o sculptură. După numai trei ediţii, în Zăvoiul Bistriţei, la Hobiţa, se strânseseră nu mai puţin de 22 opere sculpturale. Turiştii care soseau de pe toate meridianele vizitau Casa Memorială “C. Brâncuşi”, muzeograf fiind prof. Ion I. Blendea, un împătimit cunoscător al vieţii şi operei creatorului sculpturii moderne universale. Puteau să vadă şi creaţiile lăsate de artiştii plastici în cele trei ediţii consecutive. Prin anii 1982-83, s-a strâns cureaua şi n-au mai fost bani pentru cultură. Ceva aproape ca astăzi, când şi-a dat duhul, din aceleaşi motive, şi frumoasa Tabără Internaţională de sculptură în aer liber ce a înfrumuseţat municipiul de pe Jii. Prima ediţie la Târgu-Jiu a fost iniţiată de actualul director Teodora Ciobanu, primar fiind tot valorosul edil-şef al muncipiului de acum, dr. ing. Florin Cârciumaru.

Începutul dezastrului, la Hobiţa

În ce vară, în ce an, vorba poetului, nu se ştie. Anii trec ca clipa! Au dispărut căsuţele gen camping de la Hobiţa, cooperaţia a luat-o la vale, cea din Peştişani ajungând să-şi piardă şi sediul graţie furăciunilor unor hrăpăreţi. Era cam pe vremea tătucului Nicolae Mischie, ăl mai tare om din Gorj. Nu se ştie nici când şi nici cine s-a înfruptat din mobilierul cooperaţiei din Peştişani. Cert este că o parte a ajuns la Tismana, alte părţi pe la Godineşti. Ca să-şi recupereze vechiul sediu al cooperaţiei, Primăria Peştişani ar fi dat, se zice, cam vreun milliard de lei. Au fost interese!

Nici cu sculpturile în aer liber ale Simpozioanelor brâncuşiene de la Hobiţa n-a fost darnică nici natura şi nici omul. De fapt, oamenii răi. Iarna, apa se strecura printre crăpăturile operelor şi îngheţa sfărâmându-le. Apoi, în fiecare primăvară, în urma ploilor, vijeliosul râu Bistriţa se umflă şi distruge tot ce-i iese-n cale. La barul şi restaurantul “Popasului turistic” Hobiţa, pe timpul funcţionării, beţivanii mai aruncau şi ei cu pietre spre “urâciunile” pe care nu le înţelegeau.

Mai este posibil ca şi localnicii să fi priponit caii de sculpturi, aşa că soarta acestora fu cruntă. Din 22 de opere existente prin 1982-83, au mai rămas în picioare doar vreo 10!

Retrocedarea pământului, a doua calamitate!

Prin anul 2000, primul din cel de-al doilea mandat al său, Dumitru Tabacu, primarul comunei Peştişani i-a împroprietărit pe câţiva locuitori ai satului Hobiţa cu terenuri chiar pe locul unde exista Tabăra de sculptură Hobiţa. În chiar Zăvoiul Bistriţei, deşi suprafaţa aceea de teren făcea parte din domeniul public! El l-a dat la schimb unor oameni care s-au văzut proprietari de sculpturi. Încă odată, ca la noi la nimeni! Dezinteresul primarului PSD Dumitru Tabacu este limpede. Nu se ştie dacă pentru astfel de practici ori pentru altele, se zice, el ar fi fost exclus din PSD. Dacă asta ajută la ceva.

Ce-ar mai fi de făcut?

Brâncuşologii sunt indignaţi, dar nu mai au ce face. Atât ei, cât şi dr. ing. Sorin Lory Buliga, pe vremea când mai deţinea postul de director al Centrului de Cultură şi Artă “C. Brâncuşi” Târgu-Jiu, s-a exprimat favorabil pentru găsirea altui amplasament al sculpturilor. Care, în plus, mai trebuie şi restaurate. De unde bani? Greu de spus. Nici actualul primar al comunei Peştişani, Florin Pavel, n-a făcut nimic spre a se ajunge la o situaţie ca lumea. Are promisiuni pentru obţinerea unui teren, zice el, dar apare iar problema banilor.

Salvarea - Templul Masonic propus de Tănasie Lolescu!

Anul acesta, a apărut o altă idee ce aparţine hobiţanului Tănasie Lolescu - Venerabilul primei Loji Masonice săteşti din lume. El are un teren pe care l-ar dona cu dragă inimă Marii Loji Masonice Naţionale a României pentru ridicarea unui templu Masonic. Cu hotel şi sală de conferinţe pentru masoni.

Ca idee este extraordinar de bună şi salutară. Numai că şi aceasta, deocamdată, a rămas tot în studiu la forurile superioare ale MLN din România. Şi totuşi, dinspre Marea Lojă Masonică Naţională a României, graţie donaţiei lui nea Tănasie Lolescu ar putea apărea salvarea.

A păstrării şi cultivării memoriei marelui Constantin Brâncuşi. Cu siguranţă că, în acest caz, va avea o altă soartă şi sculpturile împrăştiate acum în calea apelor, a intemperiilor şi a nepăsării autorităţilor din comuna Peştişani şi din judeţul Gorj!

Ion Predoşanu

MIMI 28.07.2010. 14:00

DECI PRIMARUL S A DAT SINGUR IN JUDECATA SI A SI CASTIGAT ? DE CENU MA MAI MIRA NIMIC , ASA ESTE SI LA RUNCU .

milu 27.07.2010. 12:52

Incepe sa faca poteca pe la tribunal primaru. Sa vada cand o face PNA ul poteca pe la poarta lui si a colaboratorilor in ale smenurilor , ca au de lucru.

mihai 27.07.2010. 11:16

La Runcu e ca la spitalul de nebuni , e pus primarul pe capatuiala parca e de ceasul mortii. E adevarat ca a cheltuit 5oo mil lei pe camere de filmat, 800 mil lei pe gardul de plasa de sarma la izlaz desi nu vad utilitatea , ca doar nu fura cineva iarba, a dat 400 milioane lui Manolo sa repare blocul primariei si in timpul reparatiilor a cazut, un balcon cu totul iar marele constructor Manolo a taiat armaturile ramase cu polidiscul si acum blucul arata ca dracu , fara un balcon , exact ca la spitalul de nebuni. De cand a dat chix in afacerile private primarul a luato razna vrea sa se dezlipeasca de la primarie. Ia luat lizingul Tuaregul, camatarii iau luat statia de betoane , are datorii pe la toti cetatenii mai instariti din Runcu , nevasta l a lasat , amanta de la Transilvania e tot mai suparata cine stie ce se mai poate intampla,,,,,,

copiatorul 27.07.2010. 09:45

În ţara tuturor posibilităţilor se privatizează orice. La Seuca, în comuna Peştişani, revendicându-şi terenul, localnicul Gheorghe Brânzan, deşi a lucrat pe la CFR, are o şcoală cu două clase!

Ultima dată când s-au ţinut cursuri în Şcoala primară din Seuca a fost anul şcolar 1995-96. Odată cu pensionarea admirabilului învăţător Eugeniu Brânzan, zis Gicu, care îndeplinea şi funcţia de director, şcoala s-a închis. Din lipsă de dascăl, dar şi de elevi.

Însuşi fostul director şi învăţător respectat de atâtea şi atâtea generaţii pe care le-a învăţat ABC-ul şi tainele gramaticii şi aritmeticii, nea Gicu Brânzan, recunoaşte că nu mai avea elevi. În ultimii şase-şapte ani, în satul Seuca, aparţinător comunei Peştişani, nu s-a mai înregistrat nici o naştere. Adică natalitatea este în scădere. Condiţiile de trai sunt grele, satul fiind cu drumuri proaste, fără telefonie fixă şi aşezat pe vreo şapte coline. Precum şi mai celebra Romă, cu care se aseamănă din acest punct de vedere.

Dacă nu ar exista curent electric, s-ar putea crede că ne aflăm în faţa unei aşezări patriarhale, din alt secol. Omenii îi dau şi acum acatiste, unui fost primar de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, unul Constantin Goga, de loc din Brădiceni, trecut demult în lumea celor drepţi, care s-a îngrijit şi le-a electrificat satul.

Una dintre legile date de parlamentari, imediat după 1990, le dădea dreptul foştilor proprietari să-şi revendice pământul. Aşa fu şi situaţia lui nea Gheorghe Brânzan, proprietarul terenului pe care se construise şcoala primară, prin anii 50! Acum, omul şi-a recuperat ce-a fost al lui şi al strămoşilor săi. El nu poate fi acuzat că s-a vrut neapărat proprietar de şcoală. Neavând elevi şi nici gânduri de privatizare în domeniul învăţământului, Gheorghe Brânzan are pământul pe care-i aşezată fosta şcoală. Ciudăţenia este o realitate ridicolă şi i se poate reproşa actualului primar al comunei Peştişani, Florin Pavel, care n-a reuşit să-l convingă pe cetăţeanul proprietar să accepte un alt loc, eventual în altă parte. Se ştie că săucanii îşi părăsesc satul în care rămân numai bătrânii. Majoritatea celor tineri şi-au construit case trainice în altă parte, mai ales că în Seuca se-ntâmplă şi alunecări de pământ. Nu puţine! În Târgu-Jiu există o stradă cu case frumoase numai ale săucanilor. Inclusiv unul dintre copiii lui nea Gicu Brânzan, învăţătorul-director de pe vremuri, Ghiţă, îşi face o casă în Hobiţa lui Brâncuşi, casă ce se-nvârte după soare. Anul trecut, prin luna decembrie, preotul Marian Paraschiv a organizat la biserica din Seuca re-sfinţirea lăcaşului de cult, după re-pictarea ei. Ei bine, la masa oferită Prea Sfinţitului Episcop Gurie Gorjeanul şi preoţilor care au oficiat slujba, a fost prezent şi primarul Florin Pavel. Ca autoritate locală, dar şi ca posesor al cheilor fostei şcoli. Pământul i l-a dat proprietarului terenului, conform actelor, dar clădirea şcolii cu bănci, hărţi şi materiale didactice la nivelul anilor dinainte de Revoluţie aparţine Primăriei Peştişani. Ca să vezi!

Ion Predoşanu

cel din umbra 26.07.2010. 14:22

pai goguta , cum a dat teapa la firmele care i au dat spagi ca castige licitatiile asa a dat teapa si la MACOFIL de unde a luat materiale pentru vila si nu le a mai platit de a trebuit sa l dam in judecata sa ne recuperam banii si nu a fost o suma mica, ba din contra.acest Pavel este frate bun cu Campeanu de la Runcu care a cheltuit 500 milioane pe camere de filmat,8oo de milioane pe un gard la islazul comunal si multe altele.

gogutza 26.07.2010. 14:20

florine la usa ta va bate politia.....sa te intrebe de ce te au dat in judecata prietenii tai de la moldocons si grindeanu? Nu le ai dat banii pe lucrari desi ei ti au dat comisionul ? Daca ei ciripesc si spun politistilor cati bani ti au dat spaga ce te faci? Cred ca se sparg bubele pe la noi , prin primarie si te duci acolo unde i ti e locul , LA PUSCARIE,,,,,,,,

angajatu 24.07.2010. 14:02

Nu suntzeti bine informati ca poenaru a plecat si el o saptamana la mare dar cu jeepul de la obste si cu tot cu sofer. Ce sa i faci daca acolo sunt cenzori de rahat?

angajatu 24.07.2010. 13:58

La actiunile in judecata deschise de noi angajatii a facut el cu porumbita lui recurs si noi chiar daca am castigat sporurile la tg jiu le am pierdut la craiova dar la actiunile lui si ale porumbitei in care au castigat la tg jiu nu au mai facut recurs asa ca au ramas cu banii. Vai de capul lor de flamanzi.