Găseşte-ne pe Facebook
Abonează-te prin RSS


Comentarii:
CEO (Cred ca este o petarda lansata chiar d...)
om de rand (Articol de nota 2000, exact ast...)
mai multe....izde (Esti un barbat frustra...)
Ciurel (Bai mezinca! dintr-un rahat de subu...)
Bravo Ciurel (Ai pus punctual pe rana. S-a...)
Laurentiu (Masa mineriilor era data sclavii...)
gorjanul (Cupa de ce nu este cercetat ? Doa...)
victor (DOMNULE REDACTOR SA VA SCHIMBATI ME...)
miner (sa vina si la lupoaia sa se vada und...)
dannnnnnn (Cel mai pacat e de ******* mea c...)
ioji (un nenorocit de tigan care toata viat...)
Maria Lataret (Primare daca tot ai recunosc...)
miohai (ha ziaristuler da drumu la comentar...)
mihai (astia sint oamenii din gorj hoti per...)
Cupa (Toate smenurile duc la Cupa. Acolo ca...)
Ion (O proasta ingaurita,cu pile,asta este...)
GOGU (Pe dracu e ofiter acoperit ca si prie...)
vasile (Interesant ar fi sa se verifice si...)
ion (se pare ca fiecare ajunge in locul pe...)
Pontaj fictiv (Casian a fost pontat fictiv...)
miner (Par...... Impar..... ce numar sa ai...)
miner (mai milogilor, CIURELE tu chiar nu v...)
mara (foarte bine ati facut merita din plin...)
pt caruntu (Acest mizerabil profesor, este...)
cocolino (daca se observa au aceasi tunsoar...)
Lacramioara (degeaba ruset este destept vai...)
andrei lacramioara (domnule nicoloff ce fac...)
Ioana (de unde l-ati mai gasit si pe rudare...)
dan (toti actualii cetateni care sunt inscr...)
SACALU (baltoi este un gorjean get pe get d...)
ion (RUSINE-sunt ingineri si inginere in di...)
ion (rusine tutror care au contribuit la ac...)
GICA CONTRA (de ce "va mirati",astia dau am...)
Marcela (Giorgi fomistul si invidiosul, mai...)
mosoiu (ma doare in basca pt un miliard mer...)
Roxana m (Eu sunt fan mvm,e gigolo,are love...)
O angajata (Primarul de la Dragutesti este...)
xxx (Casa e pusa gaj la banca de 6 ani si d...)
Un pensionar militar (D-le Şendroiu, pentr...)
Flodug (Ionete si Cirlogea sa fie anchetati...)
grasu (E tare si mare daca a ajuns sa l san...)
marius (pt. primar. Sotia a participat i...)
GLG (Bravo Luci,te duci cu Telu de mana la...)
dr bivolaru (Dragi mei pe langa faptul ca a...)
gyoni (Aceasta este adevarata fata a servic...)
georgi (Verificati toate unitatile de stat...)
Coco (Ba mai citeste si tu una alta... Fap...)
conducator auto (Aceasta strada , Luncilor,...)
skl (Bai cap sec,pe str.luncilor este acces...)
ion (laa vasile ca mai ai putin si te ia ai...)
coleg (IONETE...felicitari lui caragea, a s...)
CRISTINA (ZEUS CE LEGATURA ARE AFACERILE LU...)
deyuu (Eu sustin fetele astea.daca nu ar fi...)
Catalin (Domnul Doctor Oleg Ivanov este un...)
un înșelat de ei (Coanca numai inspector...)
Gica (Davide, cel mai avantajos pentru tine...)
gorjanul (De unde filozof , poate cartofor...)
n g (rusine politiei romane)
Zeus (Vasile ai gresit si ai platit , asa d...)
ecfu@yahoo.com (Mariane, ti ai pis-o ! Tu t...)
ecfu@yahoo.com (Mariane, ti ai pis-o ! Tu t...)
liliana (Are dreptate un interlocutor să p...)
marius boeriu (Dezmint cele scrise in numel...)
cameleon (Domnul doctor Ivanov a facut bine...)
capricorn (Domnul doctor Ivanov nu a plecat...)
sf.ilie (asemenea specimene nu au ce cauta...)
Darie (Nu va bucurati ca vin alti flamanzi...)
ioana (Ce sa-ti spun , tu asta care ai scri...)
haţmaţuchi (Referirea a fost făcută str...)
Camasa (Sper ca va fi un articol si cu func...)
Adrian (Eeee ionete acuma nu mai esti spaga...)
Adrian (Ba o sati iei 300000 de € cand o...)
marius (Ionete si carlogea mergeti la prasi...)
tirgujian (de ce nu postati toate comentari...)
pikindel (Nu transferurile lor ne trebuie n...)
ella (Nu le cunosc pe aceste trei domnisoar...)
London (Gresit !!! 1. Nu e manager the...)
popi (Pai mai David, cati dintre cei care i...)
Gamulescu Stefanel (Expertiza pshihiatrica,...)
Gamulescu Stefanel (Expertiza pshihiatrica,...)
dyablo (pe astea nui bagati in parnaia dupa...)
marco (Afara cu toate javrele corupte.....p...)
ma.... (In sfarsit pleaca mafia din motru.....)
ma.... (In sfarsit pleaca mafia din motru.....)
popescu (Eheeeeeeee...nu mai vad eu banii i...)
OM (De unde ai tu davide 150 000€? De und...)
david (Popi, ce vrei sa spui, ca Burlan nu...)
ion (da pe Militianu Sef cand o sa il desti...)
drujbistul (Are dreptate inginerul , Purec...)
diti (Acest "renumit macelar"de ivanov si c...)
boieriu (Si fiesa ca si ma-sa ,doua c....e...)
just (judecata divina s-a dovedit a fi core...)
Gore ("duvlea" de mai sus = victoria stoloj...)
FLORIN (D-le HATMATUCHI,sti ce salariu au c...)
duvlea (Ce cauta acest necalificat la sadu,...)
mama (cupa ,nu doarme linistit si multi alt...)
David (Bai Dane, eu ti-am oferit pretul cor...)
mari (Domnul Ivanov este un bun profesionis...)
HATMATUCHI (Haideti sa nu fim exclusivisti....)
any (asa le trebuie ca prea s-au inbogatit...)

Sumar articole:
Presedintele care uneste

Circuitul de benzi de pe Bujorăscu, evaporat în buzunarul greilor din mineritul motrean

Marciuc şi Iovan şi-au au cumpărat câte o Skoda Superb, la jumătate de preţ, de la sindicat. Liderul de la Jilţ neagă: Maşinile sunt aici, n-am cumpărat niciuna

…izdele de la ORL

Scurgere de informaţii secrete la CEO. Ciurel: Nici acţionarii nu aveau aceste informaţii!

Declaraţii şoc făcute de un bărbat, după o bătaie ca-n filme: „Amantul soţiei şi un cumnat m-au lovit cu cheia de ventile şi cu parii până am paralizat”

PP-DD Gorj la un pas de dezintegrare. Robert Filip ar putea pierde funcţia de vicepreşedinte la consiliu judeţean

PSD Gorj s-a umplut de traseişti. 95 de aleşi locali din alte partide au trecut în rândul social democraţilor

Mezinca în război cu CE Oltenia

Viceprimarul din Bolboşi a rămas cu organizaţia goală

Verdict pentru Marilyn Monroe de Târgu-Jiu. Vezi ce au decis judecătorii!

Campanile electorală în biserică

Cum vrea afaceristul cu Lamborghini să facă bani nemunciți

Islazuri din Stăneşti, concesionate prin interpuşi de către o firmă agreată de primărie

Contractele de 90 de milioane de euro ale Aparegio, căpuşate de firmele generalului Boeru

Ruşeţ şi-a angajat fiul inginer la Divizia Minieră a CEO

Cine cerşeşte votul minerilor

PSD i-a dat cu tifla primarului din Cărbuneşti. Mazilu: Eu nu sunt Iuda!

Fostul decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Constantin Căruntu, acuzat de profanare de morminte

Proxenetul Casian, dat afara de la Minprest

O vedetă îndrăgită, de nerecunoscut într-un magazin din Târgu-Jiu

Cântăreţul bătut în club a fost căutat de agresor. Vezi ce i-a transmis!

Fost deputat de Gorj, recrutat de Securitate de pe băncile liceului

Firma miliardarului Bălţoi, acuzată că a sustras ilegal materiale de la Căminul Cultural Baia de Fier

Troacă este cercetat şi pentru spălare de bani

Drept la replică

Femeile de afaceri Carmen Alioani şi Lucreţia Pîrvulescu, cercetate pentru spălare de bani

Dian Popescu, umilit la Craiova

Despre nevertebratele de campanie

„Prinţişorul” Condoiu s-a spart în figuri cu „surioara” Isabela Staic şi „năşica” DJ Hara

Tribunalul Mehedinţi l-a lăsat pe Manţog şi cu vila şi cu prejudiciu

Primarul care şi-a angajat soţia consilier, a pierdut procesul cu ANI. Cornea, la un pas să-şi piardă mandatul din cauza conflictului de interese

Mitrescu şi Pârvulescu, laşii din FNME

Maşina Poliţiei, pe interzis

Dan Floarea a finalizat vila începută de Clement Mocanu dar i-a pus lacătul

Vancea l-a prins pe Beandeac sărutându-se cu o altă fată. Vezi cum a reacţionat!

Primarul se joacă de-a strămutarea cu judecătorii


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 15 - 1 - 7 iunie 2004

La Motru

Doi batrani tarati prin instanta de magistrati slab pregatiti profesional

Statie Teodorescu, un batran din satul Steie, comuna Catunele este inca un nume ce figureaza pe lista destul de mare a victimelor justitiei gorjene. Erorile comise in diverse cazuri demonstreaza din ce in ce mai mult ca legislatia penala reprezinta pentru multi oameni ai legii o ecuatie cu multe necunoscute. In urma cu trei ani, procurorul Diaconescu l-a incadrat pe Teodorescu l-a tentativa de omor, dar l-a arestat pentru vatamare corporala grava. In instanta a fost declarat recidivist si a fost condamnat pe masura, cu toate ca in procesul in care era judecat pentru o alta infractiune nu fusese data o hotarare definitiva. S-a ajuns la 10 luni de puscarie executate, o condamnare de 5 ani si sase luni detentie si desfiintarea hotararii judecatoresti de doua ori pana in acest moment, din cauza unor greseli grave ale celor care l-au judecat. si balciul continua…

Familiile lui Statie Teodorescu si Nicolae Danciu se afla de ani buni in conflict, desi intre ele exista grade de rudenie. In anul 2000, Teodorescu a fost acuzat de violare de domiciliu, lovire si amenintare la adresa lui Danciu. Procesul se afla pe rol cand Nicolae Danciu i-a acuzat pe Statie si sotia sa Polina ca in ziua de 3 octombrie 2001 l-au asteptat langa albia raului Motru si l-au atacat in timp ce se afla in caruta cu care se deplasa. Conform rechizitoriului intocmit de catre procurorul Diaconescu, cei doi soti l-au lovit cu pietre, cu o bucata de lemn si a scapat doar atunci cand calul s-a speriat si a luat-o la fuga. Danciu a ajuns acasa la socrii sai, si-a deshamat calul, dupa care a pornit cu acesta spre locul unde se afla sotia sa Maria la munca campului. Pe drum i s-a facut rau si a fost transportat cu masina la Spitalul Judetean Gorj de catre un anume Constantin Ghinea. La spital i s-a pus diagnosticul de “politraumatism prin agresiune individuala, traumatism abdominal, perforatie jejunala, peritonita generalizata, contuzie antebrat drept, traumatism lombo-socrat si coapsa dreapta” si a fost operat de catre medici.

Cazul a ajuns la procurorul Diaconescu care s-a dovedit indecis si superficial in cercetarea pe care a facut-o. Initial el a stabilit ca ii cerceteaza pe sotii Teodorescu pentru “savarsirea infractiunii prevazute de articolul 182, alin. 2, Cod Penal”, adica vatamare corporala grava. Spre sfarsitul rechizitoriului insa preciza: “Activitatea infractionala desfasurata de inculpatul Statie Teodorescu si Polina Teodorescu se incadreaza in dispozitiile infractiunii de tentativa de omor, autorii reactionand cu intentia de a ucide partea vatamata”. Cateva randuri mai jos dispune trimiterea in judecata a celor doi pentru vatamare corporala grava. In baza art. 264 Cod de Procedura Penala, Diaconescu trimite dosarul spre solutionare Judecatoriei Motru.

Hocus – pocus judecatoresc

Statie Teodorescu a fost arestat la sfarsitul lunii noiembrie 2001, sub acuzatia de vatamare corporala grava si timp de zece luni a fost “client” al penitenciarelor din Targu-Jiu si Craiova. In timpul cercetarii si in instanta, sotii Teodorescu au sustinut ca nu sunt vinovati si ca Danciu a fost lovit de fapt de propriul cal. Procesul a inceput la Judecatoria Motru, fiind judecat de presedintele institutiei, Mihai Pistol. Pentru a stabili provenienta loviturilor pe care le-a primit Nicolae Danciu s-au facut expertize medico-legale la Targu-Jiu, Craiova si Bucuresti.

Institutul de Medicina Legala Craiova a concluzionat ca “leziunile se puteau produce si in conditiile unei agresiuni animale”, iar Institutul de Medicina Legala “Mina Minovici” Bucuresti ca: “s-au putut produce prin lovire cu un corp dur ale carui caracteristici nu pot fi stabilite in lipsa marcii traumatice externe”.

Dupa emiterea concluziei de catre IML Craiova, Teodorescu a fost eliberat, fiind judecat in stare de libertate, dar dupa raspunsul venit de la “Mina Minovici”, cu toate ca nu stabilea clar identitatea leziunilor, instanta l-a condamnat pe batran si pe sotia sa la cate doi ani inchisoare si 30 de milioane de lei despagubiri civile catre Nicolae Danciu. La vremea respectiva Mihai Pistol nu era ferm convins ca a procedat bine in privinta condamnarii, dar s-a resemnat repede considerand ca va fi judecat de lege si de Dumnezeu daca a gresit.

Nu a trebuit insa sa-si faca mustrari de constiinta prea mult timp, pentru ca sentinta pe care a dat-o in cazul Teodorescu a fost desfiintata de catre Tribunalul Gorj, deoarece nu a stabilit daca batranul a comis fapta din postura de recidivist, sau infractiunea de vatamare corporala grava a fost concurenta cu cele de lovire, amenintare si violare de domiciliu, de care fusese acuzat in celalalt dosar. In plus, darnicia lui Pistol in cazul despagubirilor civile a fost excesiva, acestea fiind mai mari decat cele solicitate de catre partea vatamata. Dupa desfiintarea sentintei, dosarul a fost retrimis la Judecatoria Motru pentru rejudecare, cu toate ca cei de aici dovedisera o data ca nu sunt in stare sa aprecieze corect toate datele dintr-un dosar.

“Parul lung si mintea scurta…”

La rejudecare s-a admis, la cererea inculpatilor, testul cu detectorul de minciuni, insa atunci cand acesta a dovedit ca cei doi nu mint in momentul in care spun ca nu sunt vinovati, nu a fost luat in calcul ca si proba. In schimb completul de judecata a comis o grava eroare, considerandu-l recidivist pe Statie Teodorescu, in conditiile in care la data la care s-a comis vatamarea lui Danciu procesul in care era acuzat de violare de domiciliu, lovire si amenintare se afla pe rol, neexistand o hotarare judecatoreasca definitiva. Acest lucru demonstreaza ca era vorba de concurs de infractiuni, in nici un caz de recidiva. Presedintele completului de judecata a fost de data asta o femeie, Doina Visan, care l-a condamnat pe Statie, in baza recidivei, la 5 ani si sase luni de puscarie, iar pe sotia sa Polina la 3 ani. Instanta care a dovedit clar ca nu stapaneste deloc notiunea de recidiva si nici pe cea de concurs de infractiuni, a mai facut o greseala. Asa cum prevede legea penala, nu se poate aplica o pedeapsa mai mare decat cea stabilita in hotararea desfiintata, atunci cand un dosar este trimis spre rejudecare in urma apelului facut de inculpati. In cazul Teodorescu prima hotarare a Judecatoriei Motru i-a condamnat pe cei doi la cate doi ani inchisoare, iar in cea de-a doua pedeapsa a fost mult mai mare. Mai mult decat atat, desi completul acordase un nou termen de judecata la cererea aparatorului inculpatilor, pentru lamurirea unor chestiuni juridice, acesta a pronuntat sentinta in lipsa incriminatilor, in aceeasi zi in care hotarase o noua data de judecare. S-a impus din nou desfiintarea, pentru a doua oara, a sentintei date de Judecatoria Motru. Tribunalul Gorj a decis iarasi acest lucru si a hotarat rejudecarea dosarului pentru a treia oara la aceeasi institutie. Pana in prezent au fost acordate doua termene de judecata, in care a fost strigat dosarul doar o singura data, deoarece pe data de 7 mai, completul a ignorat cauza Teodorescu si nu a supus-o judecarii, ramanand ca aceasta sa fie reluata in discutie in ziua de 11 iunie. Poate judecatorii au dat un termen atat de mare pentru ca au nevoie de mai mult timp pentru a citi carti nerasfoite din facultate care sa-i ajute sa nu comita greseli jenante si inadmisibile ca cele ale colegilor lor care au judecat pana acum cazul. Pentru evitarea unei alte hotarari aberante recomandam cateva lucrari de specialitate: Tratat de Procedura Penala, prof. dr. Ion Neagu, alte referate de drept procesual penal avandu-i ca autori pe prof. Gheorghe Chivulescu si Nicolae Volonciu. si nu in ultimul rand Codul Penal si cel de Procedura Penala.

• Neli Matei

Becali vrea sa aduca la Pandurii jucatorii ramasi pe dinafara

Gigi Becali, presedintele Partidului Noua Generatie, i-a prins nepregatiti pe liderii din Gorj ai organizatiei, care nu au avut timp sa intinda covorul rosu. si nici norodul nu a apucat sa se adune, ca sa-si ovationeze mult iubitul conducator.

Becali si morala crestina

Becali si-a facut chiar si un cult al personalitatii. Cum norodul este insensibil la atu-urile sale, domnul patron a gasit de cuviinta sa-si etaleze singur calitatile, pe care le-a expus ca intr-o tava. Omul, care a vazut, probabil, prea multe filme de actiune, se considera un salvator national, ba chiar si-a propus sa destepte prostimea, cu capacitatea pe care crede ca o poseda: “Vrem sa desteptam crestin-democratia. Daca eu nu reusesc sa promovez crestin-democratia in Romania, nu mai poate nimeni. Trebuie un lider autentic”. Becali nu s-a aratat prea nerabdator sa ia sub aripa-i protectoare echipa Pandurii Targu Jiu, dar din marinimia care crede ca-l caracterizeaza, spune cu nonsalanta ca va “arunca” vreo doi-trei fotbalisti, ce nu au loc in echipa Steaua. “Nu preiau Pandurii, pentru ca nu pot sa preiau tot fotbalul din Romania”. Cum presedintele a ajuns pe nepusa masa, liderii de la Targu Jiu nu prea au avut timp sa-si faca temele, asa ca au fost surprinsi cu temele neinvatate. Nicolae Feteanu, presedintele Organizatiei Gorj a PNG, a fost prins in offside de Becali. Cei doi nu au ajuns la un numitor comun, iar lui Feteanu i-a cam dat cu virgula imparteala pentru echipa Pandurii: “Domnul Becali o sa preia Pandurii”, isi incepe el dialogul, insa seful de partid nu este de aceeasi parere: “Nu spune ca-i preiau. Pentru ca dupa aia eu cand vin aici dupa un an-doi o sa zic: eu asta am promis. Nu pot sa promit ceea ce nu pot sa fac”.

Noua generatie… de septuagenari

La poarta sediului partidului, sustinatorii noii generatii au ajuns abia la spartul targului. Adunati cu surle si trambite de prin satele judetului, taranii au venit in capitala judetului la ora 13, asa cum au fost anuntati, numai ca masina lui Becali s-a dovedit a fi mai rapida si a ajuns cu o ora mai devreme decat era anuntata sosirea la Targu Jiu. Fericiti ca au facut rost de balonase colorate, cateva grupuri de elevi, adusi de dascalii sustinatori ai partidului la intalnire, au plecat spre case, inainte ca sedinta sa se termine. In multimea care s-a adunat la poarta sediului partidului, cativa sustinatori ai echipei Steaua, provenind de la casa de copii, asteptau ca patronul echipei sa le dea ceva maruntis autohton, ca sa poata lua trenul a doua zi, sa-si sustina echipa. “Am zis ca poate imi da si mie 500 de mii-un milion, sa ma duc si eu maine la meci, la Craiova. Da’ nu ma lasa aia mari sa trec, sa ajung la el”, spune, suparat, Marian, tinand cu sfintenie un afis cu chipul lui Becali. La gardul sediului, cativa reprezentanti ai noii generatii, trecuti cu mult de 70 de ani, fluturau un steag cu insemnele partidului. Col.(r) Ion Cozmulescu si col.(r) Anton Pera, venisera de la Godinesti, ca sa-l vada pe Becali. “Noi suntem cu noua generatie, cu domnul Becali, ca Mischie ne-a lasat”.

• Dara PUMNEANU

Cel mai tare hacker din Tg-Jiu traieste pe strazi

Calculatoristii scortosi de la firme si banci palesc in fata experientei in domeniu a celor care au crescut prin cluburile de internet. Acestia nu au nici o ora de studiu de informatica. Au invatat sa utilizeze computerul in joaca. Ei detin suprematia.

Un tanar de 21 de ani, care provine dintr-o familie dezorganizata din Tg-Jiu a bagat spaima in operatorii de internet din toata lumea, dupa ce in mai multe randuri acesta a “doborat” o serie de servere si cluburi de internet care i-au atacat “interesele”. soimu, cum este poreclit de catre prieteni a devenit celebru dupa ce a reusit sa “taie” internetul unor cluburi din Miami si Rusia de unde niste hackeri au incercat sa-i atace o serie de programe pe care tanarul le folosea pentru a-si crea canale de chat pe mirc.

Desi nu are unde sa locuiasca, fiind plecat de acasa si nici bani pentru a sta pe calculator cat si-ar dori, administratorii de sala il lasa pe soimu sa acceseze internetul ori de cate ori se poate. Dar cum nimic nu este deageaba, tanarul isi ”plateste” timpul petrecut in fata calculatorului facand curat prin cluburi sau ajutandu-i pe administratori in probleme legate de software.

Cu toate ca nu a facut decat opt clase primare, soimu “navigheaza” ca un adevarat programator, la momentul de fata acesta fiind considerat de impatimitii internetului din Tg-Jiu “cel mai tare hacker”. Cel mai bine se pare ca se pricepe in Linux, un program total inaccesibil amatorilor, datorita faptului ca totul se face pe baza de comenzi. Tanarul marturiseste ca tot ce stie, in materie de operare si programare a invatat singur, neavand cine sa-i arate, datorita faptului ca nu are “lovele”: “Bai e de-a dreptul criminal! Eu il las in club ori de cate ori am un calculator liber. El e necajit, nu are bani, nu are nimic, dar cand sta in fata calculatorului prinde viata. E zmeu in Linux. Nu-i sta nimeni in cale. Nici macar Ondeo, care vorba aia, are experienta frate! Imi place de el la nebunie. Tot ce stie a invatat in fata calculatorului. Cu engleza sta prost, dar in rest nu exista nimic ce asta sa nu stie in calculatoare. Da-i cinci minute si-ti doboara orice club”, marturiseste unul din supraveghetorii unei sali de internet din Tg-Jiu.

Curtat de o companie din SUA

Cu toate astea, soimu nu-si petrece tot timpul in cluburi. Profitand de campania electorala, tanarul s-a “angajat” de curand la lipit afise, lucru ce ii aduce un ban in plus. In rest singura sa sursa de existenta sunt programele pe care le face si le vinde impatimitilor de chat pentru sume modice cuprinse intre 50 si 100.000 de lei. Daca stai de vorba cu el ca un profan in ceea ce priveste limbajul hackerilor slabe sunt sansele sa intelegi cateva iote din amalgamul de notiuni care descriu anumite programe pe care soimu le foloseste pentru a-si pastra suprematia pe internet. Faima, tanarului a ajuns se pare inclusiv peste ocean, acesta primind de curand o oferta de la o firma de software, care produce “shell-uri” in ideea de a colabora cu ei. Desi banii nu-i prisosesc, soimu a refuzat oferta americanilor de frica sa nu aiba probleme: “Eu am doar opt clase. Nu m-a invatat nimeni cum sa navighez pe net dar m-am ofticat rau ca eu ii rugam sa-mi arate si mie si ei nu ma bagau in seama, asa ca am invatat singur. Bani nu am, da’ ma inteleg cu baietii, ca doar ii mai ajut si eu. Ma rugam de fiecare sa-mi dea si mie un BNC, da’ ai dracu’ imi cereau bani. Acum vin ei la mine. E, acu si eu le cer bani. Eu ma pricep bine la Linux, cu windows-ul e mai greu ca nu-l prea folosesc. Desi e mai greu imi place mie si pot sa fac cu el mult mai multe. Acum vreau sa-mi fac cateva BNC-uri ca mi-au cerut baietii, da’ am nevoie de niste shell-uri si trebuie sa gasesc sa scanez niste root-uri. De curand unii din State, care au o companie care face shell-uri mi-au propus sa lucrez pentru ei, sa fac shell-uri pe 500 de dolari pe luna da mie mi-e cam frica asa ca i-am refuzat”, marturiseste hackerul.

• Bogdan Sgarbura

Pentru un grup de rromi din Obreja,

Nelu Pavel este un tigan semianalfabet

• Un grup de rromii din cartierul Obreja il acuza pe Nelu Pavel ca le-a luat 10% din banii primiti ca despagubiri in urma deportarilor.

• Contestatarii lui Pavel au sesizat deja organele in drept despre infractiunile comise de acesta.

• “Cum va imaginati ca un semianalfabet sa conduca etnia noastra? Cu aranjamente la Inspectoratul scolar a terminat 11 clase iar in ultimul an a ramas repetent”.

spaga pentru dosarele deportatilor

Un grup de rromi din cartierul Obreja au sesizat, la sfarsitul saptamanii trecute, Prefectura Gorj, Inspectoratul Judetean de Politie, Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu si Parchetul National Anticoruptie despre “abaterile si infractiunile comise de consilierul prefectului si liderul rromilor gorjeni, Nelu Pavel”.

In memoriul adresat si publicatiei noastre, rromii il acuza pe Pavel ca in perioada 2000-2001 a intocmit aproximativ 700 de dosare false unor tigani din Judet, precum ca acestia au fost deportati in Transilvania, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, pentru a putea fi despagubitii de Guvernul Germaniei.

Pentru acest lucru Nelu Pavel ar fi primit cate 20 milioane de lei pentru fiecare dosar. Contestatarii lui Pavel spun ca acesta a strans aproximativ 4 miliarde de lei. O parte din banii ia dat unor oameni de afaceri din randul rromilor, restul fiind impartiti cu echipa sa. Semnatarii memoriului au declarat ca numai de la inceputul acestui an, Nelu Pavel a incasat inca, un miliard pentru alte dosare intocmite fictiv.

Pentru etnia rroma Nelu Pavel este o rusine

Grupul de rromi afirma ca asa zisul “lider “ fura din alimentele cu ajutoare pentru familiile nevoiase din Obreja.

Mai mult, acestia sunt de parere ca Nelu Pavel nu urmareste decat interesul sau si nu-l intereseaza problemele etniei.

“Un tigan semianalfabet, un frizer care s-a capatuit pe spinarea rromilor. In numai doi ani si-a construit o casa de aproximativ 5-6 miliarde. Este o rusine pentru etnia noastra. Traieste in concubinaj cu o minora din Rovinari frecventand saptamanal un hotel din Tg-Jiu“.

Nelu Pavel este sustinut de fostul prefect Grebla

In calitate de consilier al prefectului in cadrul Biroului Judetean pentru Rromi, Nelu Pavel este acuzat ca si-a angajat sotia si rudele ca mediatori. Grupul de rromi afirma ca Nelu Pavel este sustinut de fostul prefect, Toni Mihail Grebla si se lauda ca l-a umplut de bani si pe acestea. Sotia fostului prefect, avocatul Mihaela Grebla il reprezinta pe Pavel in apelul declarat de acesta impotriva condamnarii de patru luni de inchisoare cu suspendare pe care a primit-o pentru conducere fara permis.

Pana la incheierea editiei nu am reusit sa-l contactam pe Nelu Pavel pentru a-si exprima punctul de vedere referitor la acuzele de mai sus.

• Mihai POPESCU

Ziaristi, da’ multi!

• Unul care semneaza pe la cu “mugur de flUIEr ne-a muscat de cur si nu numai, saptamana trecuta, intr-o rubrica furata cu nesimtire din vechiul “Scandal de Gorj”. si nu e singurul furt. Lepadatura, care n-are nici o taina cu presa, plagiaza la greu din scrierile ziaristului Mircea N. Stoian, dintr-o rubrica a revistei “Star”. si cand memoria ii ramane in pana de inspiratie, mugurasu’ din UIE copiaza din “Cronica lu’ Tetelu”, ca asta e baiat bun si nu-i cere socoteala pentru plagiat.

Copiatorul “...UIE...“ a crezut ca poate prosti la infinit cititorii “Impact”-ului, cu expresii preluate din autori mai inspirati, insa, iata ca i s-a cam infundat.

Daca ti se da la ciorba noastra, te invitam sa treci pe la redactia hebdomadarului “Scandal de Gorj”, sa-ti dam si tie o portie reincalzita si uitata la soare, ca sa nu mai iei bani nemunciti de la “Impact”, loaza! Na, ca de origini nu-ti amintiram!

• O ziarista de pe la un obscur saptamanal gorjean s-a apucat sa-i fardeze, sa-i coafeze si sa-i perie pe cei care au iesit cam sifonati in urma unor articole din “Scandal”.

Cum la noi nu pot veni cu contraargumente la cele scrise, intrucat detinem documente pentru fiecare articol aparut, politicienii de cacao dau fuga la cate o ziarista fomista si pentru o ciorba de burta ii face frumosi si PURi, de nici cei de-acasa nu-i mai recunosc.

Despre specimenul cu reportofon, numai de bine!

A fost plecata prin judetele limitrofe, la dat limbi, o perioada, iar acum a parasuta(t) la una mica, pe sub masa, direct in biroul cel mai “inalt” al judetului sa... fardeze si rahatul ala de-acolo.

• Inca primar al orasului ticleni, Costica Mazilu, viitor veterinar de succes dupa alegerile de duminica, a gasit valaul unde sa-si toarne laturile, impotriva articolelor aparute la noi: muribundul “Gorjeanul”.

Veterinarul Costica afirma ca cele scrise de “Scandal” sunt “povestiri ilare” insa, nu au curajul sa dea cu subsemnatul pe ceea ce debiteaza si semneaza “... angajatii Primariei ticleni”. Mare minune, ca a tinut minte faptul ca ticleni este oras si nu comuna(!!!)

asa cum a declarat, saptamana trecuta altui ziar de rahat.

Avem doua intrebari pentru nea’ Costica:

1.Ce marca era sticla de vodca cu care i-a cadonat pe cei de la “Gorjeanul”?

2.Este adevarat ca autoturismul (foto), din care sunt descarcati niste saci in fata casei contabilei Cojocaru, este proprietatea Primariei ticleni?

• C. Matei

Titlu tableta (tableta)

Nu ma mai mira nimic din ce se poate intampla in acest judet.

Mi-a fost dat sa vad si sa trec prin multe in cei cativa ani de presa, insa parsivenie si curvasarie mai mare ca in ultimul timp parca n-a fost niciodata.

In octombrie 2000 cand am fost arestat, o parte dintre ziaristii gorjeni au ingenunchiat pentru “libertatea presei”. Unii dintre ei au fost si au ramas alaturi de mine convinsi fiind de nevinovatia mea. Altii imi reproseaza acum ca au fost langa mine la nevoie iar eu ca un nemernic las ca ei sa apara la “Ziaristi da’ multi”. Ma intreb daca acestia, din urma, chiar au simtit ceva in urma cu patru ani sau eu sunt chiar ordinar si nerecunoscator.

Ma bucur, insa ca mai sunt cativa care si-au pastrat opinia de acum patru ani fara sa fim prea apropiati in realitate. Pe acestia ii respect ca ziaristi dar si ca oameni. Am incheiat cu acest subiect.

Recent am ramas perplex cand unul, mai dement de fel, a alunecat rau pe panta pupincurismului si s-a oprit intr-un birou de prefectura, ca spalator de imagine sau de chiloti. Imi pare extrem de rau pentru talentul gazetaresc al acestuia, pentru spiritul sau de echipa si pentru dementa lui simpatica. Nu-mi vine sa cred ca alaturi de un falsificator de acte, mitoman ordinar, acesta ii slefuieste imaginea unui nesatisfacut sexual pe cai normale.

Grav este ca si alte limbiste slefuiesc din greu, in ultimul timp, dosul rahatului pregatindu-l pentru pozele electorale de la toamna.

Nu, n-am gresit: ori ca pozeaza cu fata ori cu dosul e tot una.

Acest fata de cur a inceput sa lucreze asiduu la imaginea sa organizand dineuri selecte in speranta ca mai pune vreun fraier botul la promisiunile sale preelectorale. Excrementul a incercat sa-i atraga de partea sa si pe amaratii unei societati comerciale fraieriti de patronul tepar.

Pana la toamna mai e putin asa ca mintile celor doi spalatori de chiloti trebuie sa gandeasca si la alte tertipuri pentru a-l face frumos pe acest fatalau de frunte al judetului care oricum o s-o cam ia in mana. Ma intreb totusi ce-i mana pe ei in lupta…in octombrie 2000?

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   01.06.2004. 10:43

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 14 - 25 - 31 mai 2004

“Scandal de Gorj” a castigat pariul

Roibu a fost schimbat

Dupa trei saptamani de cand “Scandal de Gorj” a dat ca certa schimbarea din functie a prim procurorului Gheorghe Roibu, acest lucru s-a intamplat.

Publicatia noastra, chiar a lansat un pariu celor neincrezatori in schimbarile de la varf ce urmau sa aiba loc in Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Iata ca informatiile noastre s-au dovedit inca o data ca fiind certe, fapt ce a sporit considerabil increderea cititorilor in publicatia de suflet a gorjenilor “Scandal de Gorj”.

Schimbarile in Parchetul gorjean nu se opresc aici. Urmeaza altele la fel de spectaculoase.

Nici dezvaluirile “Scandalului”, despre procurorii din varful piramidei gorjene si ilegalitatile comise de acestia nu se vor opri.

• Claudiu MATEI

Procurorului Ion Diaconescu ii place sa minta

Procurorul criminalist Ion Diaconescu sufera si de o alta meteahna decat incompetenta de care a dat dovada in cazul lui Marcel tundrea si al lui Lucian Popescu, batranul care a stat de pomana in puscarie cateva luni, dupa care a fost achitat de tentativa de omor de care il acuzase omul legii. Nu cu mult timp in urma, atunci cand, prin testul ADN, s-a stabilit ca tundrea nu este autorul crimei pentru care a stat 12 ani in puscarie, Diaconescu declara tuturor celor care aveau timp sa-l asculte ca: “Expertiza genetica pentru stabilirea ADN-ului nu constituie proba, pentru ca nu exista in reglementarile actuale. ADN-ul este mijloc de proba doar in cazurile de filiatie. Nu exista specialisti in asa ceva, acum se fac expertize ADN doar ca sa capatam experienta in domeniu. “ Afirmatiile sale dovedesc ca procurorul criminalist sufera de putintica mitomanie, pentru ca in anul 2000, chiar el a solicitat efectuarea unei astfel de expertize, in cazul uciderii lui Sorin Calota, pe data de 1 septembrie. Cum pierduse o gramada de lucruri esentiale, care l-ar fi ajutat sa descopere autorul omorului, pentru ca a venit la locul crimei de abia cand s-a intors din concediu, el trebuia sa obtina probe puternice pentru condamnarea concubinei lui Calota, Elena Rada, asa ca a recurs la expertiza, pe care, dupa cativa ani a contestat-o din adancul sufletului ca sa-si poata salva pielea. In dosarul Rada, unde nu era vorba in nici un caz de stabilirea filiatiei, procurorul a demonstrat deplina incredere in medicina moderna, pentru ca aflarea numelui criminalului era in favoarea lui, alegandu-se astfel cu inca un dosar rezolvat. Subiectivismul de care da dovada si care nu caracterizeaza in nici un fel un procuror profesionist duce la un singur lucru: demisia sau, dupa caz, demiterea.

• Neli Matei

Mircea Fometescu, un primar responsabil si eficient pentru comuna Ciuperceni

Col (r) Mircea Danut Fometescu a activat in cadrul politiei gorjene, vreme de 33 de ani, timp in care si-a facut datoria cu abnegatie si daruire. A crescut cu responsabilitate doi copii – o fata, care acum este medic si un baiat, profesor si component de baza al echipei nationale de baschet a Romaniei. In urma cu patru ani, a decis ca este timpul sa faca ceva si pentru cetatenii comunei Ciuperceni si a candidat la alegerile pentru functia de primar. Le-a castigat fara probleme si de atunci si-a dedicat viata muncii, in folosul celor care in 2000 i-au acordat incredere.

Rep.: In foarte multe localitati din judet si nu numai, drumurile se afla intr-o stare deplorabila, in comuna Ciuperceni ce anume s-a realizat de cand dumneavoastra ati ocupat functia de primar?

M.F.: Drumul comunal DC 106 din satul Vartopu a fost asfaltat pe o lungime de 3 km, primii 700 de metri au fost realizati din fonduri proprii, iar restul, cu ajutorul fondurilor Ricop. S-au facut eforturi mari si obositoare pentru acceptarea la Sapard, conform cerintelor, a proiectului de modernizare a DC 104 pe 3,380 km, cu plecare din DN 67 Targu-Jiu - Drobeta Turnu-Severin pana in DJ 672 si drum vicinal, pe portiunea biserica-scoala-primaria veche. Proiectul are o valoare de 21,4 miliarde de lei, iar lucrarile se afla aproape de finalizare. In luna aprilie, Consiliul Judetean a licitat lucrarile de pietruire pentru DC 103, pe o lungime de 3,5 km.

Rep.: stiu ca in comuna exista o biserica, ce fusese inceputa cu multi ani in urma, dupa care lucrarile au fost abandonate, iar la venirea dumneavoastra acestea au fost finalizate, despre ce este vorba?

M.F.: Am acordat o atentie deosebita tuturor bisericilor din comuna si am facut pentru fiecare cate ceva. Intr-adevar, la biserica din satul Vartopu lucrarile au fost incepute de catre cetateni in anul 1994, dar din lipsa de fonduri totul a inghetat timp de 5-6 ani, pana in 2000. Am finalizat lucrarile, care au ajuns la o valoare de aproape un miliard de lei, iar in anul 2003, biserica a fost sfintita. Astfel, cu fonduri proprii si din sponsorizari, cele aproximativ 260 de familii din Vartopu si-au vazut visul implinit. O contributie importanta in realizarea acestui proiect a avut-o si Raut P. Gheorghe, care a donat peste 200 de milioane de lei. La celelalte lacasuri de cult din comuna, s-au facut reparatii usoare, in special trotuare betonate si imprejmuiri. La Stramba-Vulcan, un ajutor deosebit a venit din partea domnilor Ilie Ilie si Gheorghe Fometescu. In satul Fometesti , biserica, ce in 2006 va implini 100 de ani, a fost acoperita cu tabla. Pentru viitor, mi-am propus sa ma ocup de zugravirea interioara a acesteia, pardosire si imprejmuirea ei in totalitate. S-au facut imprejmuiri la bisericile din Fometesti si Mogoiesti, iar la Pesteana-Vulcan se afla in constructie o clopotnita, cu fonduri venite de la Marcel Costoiu, cetatean care acum se afla in Germania.

Rep.: Cat de bine sta comuna Ciuperceni la capitolul “Alimentare cu apa”?

M.F.: Reteaua de alimentare cu apa a fost finalizata in satele Paraul de Pripor, Ciuperceni, Stramba, cu extindere in catunul Visoi si la scoala din centrul comunei. In acest an a inceput extinderea retelei in catunul Patici, urmeaza catunul Valea lui Dan din Stramba.

Rep.: Despre alimentarea cu gaze ce ne puteti spune?

M.F.: Una dintre cele mai mari realizari din acest mandat se refera la alimentarea comunei cu gaze. Prin demersuri repetate la Distrigaz Sud si Ministerul Economiei si Comertului, am concesionat serviciul de distributie a gazelor naturale pe raza comunei, pe 49 de ani. Valoarea investitiei depaseste 60 de miliarde de lei, iar licitatia a fost castigata de o firma din Cluj, care urmeaza sa inceapa lucrarile in scurt timp. Foarte important este faptul ca cetatenii beneficiari vor plati doar racordarea de la retea la propria locuinta.

Rep.: Pentru viitor, care sunt obiectivele prioritare pe agenda dumneavoastra de lucru?

M.F.: Am facut toate demersurile necesare pentru construirea unei noi scoli cu patru clase si toate facilitatile in satul Vartopu. Valoarea investitiei este de 3 miliarde de lei, iar fondurile au fost obtinute prin Banca Mondiala. Lucrarea urmeaza a fi demarata in aceasta vara. Reabilitarea celor doua corpuri ale scolii din centrul comunei, documentatia a fost deja realizata si avizele necesare au fost primite. Foarte importanta este asfaltarea DC 103, dar nu va fi uitata nici lucrarea de asfaltare a DC 105 Pesteana, lucrare care se misca mai greu datorita faptului ca o facem cu fonduri proprii, banii vin de la SNLO, care are o restanta de peste 1,3 miliarde de lei la noi si constructorul asteapta banii.

Rep.: Aveti ceva sa le transmiteti cetatenilor comunei pe care o conduceti?

M.F.: Vreau sa le spun ca niciodata nu am pus problemele mele personale inaintea celor ale comunei. Am capacitatea sa le rezolv problemele. Am dovedit prin fapte ca merit increderea dumnealor.

Locotenent de jandarmi si fratele sau – capii hotilor de gazolina de la Vladimir

In urma cu o saptamana, patru persoane au fost prinse in timp ce sustrageau produse petroliere, dintr-o conducta ce apartine Petrom ticleni. Politia a anuntat retinerea celor patru, ca pe o victorie impotriva bandelor de hoti care actioneaza la conductele ce transporta produse petroliere pe teritoriul comunei Vladimir. Au fost confiscate 3,8 tone de gazolina si mijloacele de transport care au ajutat la comiterea infractiunii: un autoturism ARO, o Dacia papuc si o caruta. Cu toate ca in zona Valea Desului furturile din conducte si valorificarea produselor petroliere i-au imbogatit pe unii, arestarile de saptamana trecuta sunt singurele in decursul ultimului an. Colonelul Vasile Talvescu, comandantul Comandamentului de Jandarmi Gorj are, insa, numai cuvinte de lauda la adresa sefului Sectiei de Jandarmi Ordine Publica Tg-Carbunesti, cel care coordoneaza detasamentul de jandarmi, ce actioneaza in zona Vladimir. “Locotenentul Parvan este autorul prinderii infractorilor. S-a descoperit cel mai mare furt de la groapa. A actionat legal si corect”, a adaugat Talvescu.

Lupul paznic la oi

Cel care pazeste conductele din zona Valea Desului este Nicolae Parvan, angajat al Schelei de Foraj ticleni, fratele locotenentului Parvan. Despre Parvan, localnicii ne-au declarat ca este coordonatorul bandelor de hoti si singurul care comercializeaza produsele petroliere furate. Mecanismul, prin care zeci de tone de produse petroliere au ajuns la domiciliul lui Nicu Parvan si apoi au fost comercializate de acesta, e unul extrem de simplu: dupa ce conducta este sparta, Nicu Parvan le solicita, celor ce detin un mijloc de transport, sa-l ajute, contra cost, sa care bidoanele din plastic, de la conducta la domiciliul sau. In scurt timp, combustibilul este comercializat la clientii fideli ai acestuia.

Cum au picat in plasa lui Parvan cei arestati

Din declaratiile localnicilor reiese ca in zona Valea Desului nimeni nu-l mai ajuta pe Parvan sa transporte combustibilul furat, intrucat acesta nu le achitase niciodata sumele promise. Pe cei care aveau curajul sa-i ceara socoteala Nicu Parvan ii ameninta “ca-i da in primire” fratelui sau, locotenent la jandarmi.

Asadar, Parvan a plecat in satele vecine, sa caute alti carausi, care nu aflasera inca de tepele acestuia.

Nu era prima data cand Nicu Parvan incerca sa-i convinga pe acestia sa-l ajute. Unul dintre cei retinuti pentru cateva ore, la sfarsitul saptamanii trecute, este un elev din Andreesti. Acesta a declarat ca la data de 2 mai, Nicu Parvan a venit la domiciliul sau si l-a rugat sa-l ajute cu caruta “la o treaba”, pentru care ii va plati.

Nestiind despre ce anume era vorba, elevul si mama sa au mers cu caruta acasa, la Parvan.

Insotiti de sotia acestuia, carausii au mers in zona Valea Desului, unde se aflau 70-80 de bidoane, de diferite marimi, cu combustibil, pe care acestia urmau sa le transporte la domiciliul lui Nicu Parvan.

Vazand despre ce este vorba copilul si mama sa au renuntat la suma promisa de Parvan si au facut cale-ntoarsa. Sotia paznicului a ramas, inca, acolo, impreuna cu trei barbati, veniti cu doua carute pentru transport.

Dupa o saptamana, Parvan si sotia sa au venit din nou la Andreesti, pregatiti cu bautura si mancare pentru un nou chef.

In final, l-au convins si pe copil sa ajute la caratul bidoanelor, iar in seara de 13 mai, acesta a plecat in Valea Desului, cu caruta. In aceeasi noapte, minorul a fost retinut de catre jandarmi si politisti.

Un alt barbat din Vladimir, in prezent arestat, a picat si el in plasa lui Parvan. El efectua transporturi de persoane cu microbuzul propriu si de cativa ani cumpara gazolina de la Parvan. In repetate randuri, paznicul a venit la domiciliul barbatului din Vladimir pentru a-si incasa banii. In seara zilei de 13 mai, individul si sotia sa au fost convinsi de catre Parvan sa-l ajute la un transport de bidoane cu combustibil, din Valea Desului. Cei doi soti au fost arestati.

Reteaua lui Parvan functioneaza sub protectia fratelui sau, locotenent de jandarmi

Oamenii locului spun ca trupele de jandarmi, care actionau in zona, cunosteau faptul ca fratele sefului lor face trafic cu produse petroliere. “Au venit jandarmii, pentru ca nu mai era presiune pe conducta, iar Parvan trebuia sa dea pe cineva in primire. Acesta ii trimitea si pe altii sa ia gazolina de acolo. Ii asigura ca nu vine nimeni si el isi lua cota parte de la ei”, declara un localnic.

“Oamenii veneau si de peste deal, de la Jupanesti si chiar din alte judete. Parvan era un fel de dispecer al acestora. Facea chefuri cu bandele de hoti, la el acasa. In declaratiile de la organele de cercetare, nu apare numele lui Parvan, pentru ca fratele sau, locotenentul, era langa mine si mi-a fost frica. Am dus in acea noapte, la Parvan acasa, un transport de 800 de litri si apoi m-a trimis sa mai chem pe cineva”, a afirmat un carutas.

“Lucram la un circular si a venit liniorul sa ne ducem cu el, ca ne plateste. E renumit in Vladimir. E cel mai tare in gazolina, are oamenii lui. Facea gaurica si apoi trimitea echipa, sa-i care la el acasa. stie si fratele sau, jandarmul, ca doar sunt pe felie. Din cand in cand, mai dau pe cate unul in gat”. Cam asa suna toate declaratiile oamenilor din zona, speriati de arestarile facute in urma cu o saptamana, la comanda fratilor Parvan.

Un coleg al celui incriminat a declarat ca intr-o dimineata s-a intalnit cu padurarul din comuna, care i-a spus ca in zona Valea Desului conducta este sparta. De buna credinta, acesta l-a anuntat pe Parvan despre acest lucru, el fiind cel care raspundea de zona respectiva. Raspunsul acestuia a venit rapid: “Da-o’n ma-sa de conducta, ca se cara de mult si daca vrei, du-te si tu si ia”.

Chiar a doua zi dupa efectuarea arestarilor, liniorul a trecut prin centrul comunei, cu Dacia papuc. Cetatenii aflati acolo le-au cerut jandarmilor sa-l controleze si pe el, insa acestia au refuzat.

Jandarmul neaga, iar politia nu stie nimic

seful Sectiei de Jandarmi, Ordine Publica Tg-Carbunesti, locotenentul I. Parvan a declarat ca este pentru prima data cand aude ca fratele sau ar fi implicat in furtul de produse petroliere: “Nu cunosc absolut nimic. Este cu totul fals. Nimic din ce spun oamenii nu este adevarat. Eu respect legea si chiar fratele meu, daca ar fi fost acolo, faceam acelasi lucru: il retineam. Pentru mine nu conteaza. Am serviciu si pot trai din salariul meu, n-am luat nimic de la nimeni.”

Referitor la casa sa si cea a fratelui sau, locotenentul Parvan a spus ca sunt construite cu multi ani in urma: “Casa nu este a mea, ci a parintilor mei si e construita in 1986. Are doar trei camere si un hol. Cea a fratelui meu nu este nici macar terminata in interior”.

Afirmatiile jandarmului sunt contrazise, insa, de pozele caselor in cauza, unde se vede de la o posta ca imobilele sunt construite recent si nu sunt chiar asa de amarate pe cat vrea el sa para.

seful Postului de Politie Vladimir, Ion Pasare a precizat ca in dimineata in care s-au facut acele retineri, rudele celor implicati au lansat ideea ca Parvan ar fi principalul pion, insa nimeni nu a declarat nimic in acest sens: “Cat despre locotenentul Parvan nu cred ca poate fi implicat in asa ceva. Cel putin eu n-am aflat nimic”.

• Claudiu Matei

Pe mana cu politistii,

Taximetristii si transportatorii “rechini” au pus stapanire pe soselele Gorjului

spagari de meserie, politistii de la rutiera terorizeaza soferii firmelor de taxi si de transport in comun care circula cu acte in regula ,deoarece acestia nu sunt lasati, de regula, de patroni sa le bage in buzunar milogilor in uniforme. si cum nu pot profita de pe urma acestor firme, militienii de la rutiera ii “indoaie” cu amenzi ori de cate ori au, sau nu au, ocazia pentru niste motive care lasa si un necunoscator al legii, perplex. Parcarea interzisa in orasul Rovinari, fara a preciza si locul respectiv, deoarece semnul se afla mult mai departe sau depasirea numarului de masini admise intr-o statie, desi in spatele sau mai sunt cel putin zece “rechini”, sunt cele mai uzate motive pentru amendarea soferilor care lucreaza pentru aceste firme.

“Da tu cine p… mea esti ba?!”

In primavara acestui an un operator de transport in comun lua vadul piratilor, pe ruta Tg-Jiu – Rovinari, prin introducerea pe traseu a unor microbuze moderne si prin imbunatatirea pretului calatoriei de la 20.000 lei la 10.000 lei. Ion Popescu, patronul firmei respective de transport detine licenta pe ruta Rovinari de mai bine de un an, insa, datorita faptului ca pe traseul respectiv piratii nu puteau fi deranjati de cei carora la umpleau traistele, respectiv capii de la Rutiera si ARR, nu a putut sa-si introduca masinile decat in acest an.

Cu “o traista” de acte, zeci de asigurari pentru “a fi in regula” Ion Popescu declara ca ii vine sa renunte “ de frica” piratilor, care nu obosesc in a-l reclama, cand la politie cand la ARR: “Nu mai pot dom’le! Lichelele astea sunt toate pe mana. A ajuns sa ma reclame piratii dom’le! Asa ceva nu se poate! Jigodiile astea de la politie ma amendeaza ca am oprit in Rovinari in zona interzisa…De unde dracu?! Eu am acolo autogara. Fac baietii cum fac numai sa ma amendeze ca eu nu vreau sa le bag in buzunar. Am cheltuit zeci de milioane pe licente si asigurari, iar eu nu am putut sa ma folosesc de licenta un an de zile. Imaginati-va cat am pierdut. ARR-ul e si el pe dinafara. Au acordat licente de transport pe traseul asta, la cei care detin microbuze 8+1, desi prin lege nu au voie.

Ba mai mult, la astia nesimtirea a atins un grad atat de mare incat in timpul unui control de la Ministerului Transportului, piratul ii zice celui de la minister<>. Mai mult de atat nu stiu ce as mai putea zice.

Intrebat cum comenteaza situatia creata directorul Autoritatii Rutiere Romane, filiala Gorj, Vasile Trocanu s-a dovedit a fi total pe dinafara de situatie, refuzand intr-un mod subit sa raspunda la intrebari, dand vina pe complicitatea legii.

Taximetristii din Tg-Jiu se confrunta cu aceeasi problema, ca si operatorii de transport in comun, “rechinii”.

Marius a fost pana de curand sofer pe una din masinile celei mai mari firme de taximetrie din municipiu. Acesta marturiseste ca cele mai mari probleme le intampina nu din cauza clientilor agresivi sau rau platnici ca “tepe iau toti,” ci din partea politistilor care percuteaza imediat la ordinul “rechinilor”.

“Cand intram in statii si politistii sunt prin zona, rechinii ii suna, astia vin imediat, dupa aia stau de vorba si la sfarsit vin si ne ard noua, cate o amenda de ne ustura, ca am depasit numarul admis de masini in statie sau mai stiu eu ce tampenie. Pretexte! Noi nu le umflam buzunarul ca rechinii. Se intampla des ca sa merg la comanda si sa am in fata un “rechin”. Daca trecem pe langa o patrula pe ala il saluta si pe mine ma opreste… Asta-i deja regula.”

Marius nu mai lucreza ca sofer de aproximativ doua saptamani deoarece a fost implicat intr-un accident in care politia avea nevoie de un tap ispasitor.

In accidentul respectiv singura vina pe care a avut-o soferul de taxi a fost ca a transportat victima la spital.

• Mihai POPESCU

Ziaristi, da’ multi!

• Se pare ca la sfarsit de saptamana corectorul ziarului Impact in Gorj si-a luat liber sau nu a reusit sa se trezeasca, asa ca talentele ziaristilor s-au incurcat in labirintul limbii romane, mult prea grea pentru sclipitoarele minti. Irina Irinoiu, secretarul general de redactie (ce frumos suna) al cotidianului respectiv, la cei “numai” putin de cativa neuroni pe care-i poseda, in fruntea paginii “nu mai” de politica isi da cu stangu-n dreptu’, ca cititorul “ori cum” e ignorant si “nu mai” de intelesul aberatiilor ziaristilor nu-i arde.

• Un celebru pseudonim, ce-si lasa amprenta in paginile superbei plagiaturi “Olteanu”, Codrut Georgescu, face vorbire despre “o prieten a lui Mischie”. Sa-si fi facut omul operatie de schimbare de sex si a aflat colegul nostru sau sa fie de vina profesoara de limba romana, care atat de tare l-a speriat pe bietul, sa-i spunem, totusi, Codrut, incat nu a mai calcat pe la scoala?

Bogatii nu plang (tableta)

Am investigat cazul de la Vladimir in care patru persoane au fost retinute pentru furt de produse petroliere. Nu incerc acum sa-i apar pe acestia.

E grav ceea ce au facut, indiferent ca au ajuns la locul in care conducta ce transporta gaze era sparta, chemati de cineva sau din propria initiativa. Este la fel de grav daca au ajuns acolo pentru a lua gazolina pentru sine sau numai sa o transporte, fara nici un folos material, in gospodaria altuia. In ultimul caz acestia nu mai sunt hoti, ci tainuitori. Dar nu despre asta vroiam sa scriu ci despre faptul ca in tot rahatul asta e implicat si un adolescent.

La cei aproape 18 ani, acest copil a picat in plasa adevaratilor traficantilor de gazolina din zona. Bunica lui ne povestea, cu lacrimi in ochi, ca ea i-a spus sa nu se duca atunci cand l-a chemat a lu’ Parvan, sa-i care cu caruta niste bidoane. N-a ascultat-o pe batrana si s-a dus in speranta ca Parvan ii va da bani . Baiatul e inca elev la liceu la Carbunesti. “N’ are mama bani sa se duca la scoala cu trenul. Nici mama-sa, nici tata-sau nu au serviciu. Numai din pensia mea de un milion doua sute n-avem ce face. Mai rabdam si de foame . El vrea sa-si termine scoala si munceste pe la lume, prin sat cu caruta si calu’ sa mai faca un ban”, ne-a spus batrana printre suspine.

Baietandrul a luat contact cu arestul politiei pentru cateva zeci de ore si abia a scos trei cuvinte .

Cei saraci ajung la puscarie pentru orice incalcare minora a legii. Dar saracia si neajunsurile nu pot fi folosite ca scuze in fata legii, asta e cert. Cei bogati si care comit ilegalitati, mult mai grave se judeca in libertate si pana la finalul proceselor problema poate fi rezolvata: achitarea sau suspendarea executarii pedepsei pot fi solutii excelente pentru a evita puscaria. De ei nimeni nu se atinge. Nu iau nici macar pentru o noapte contact cu paduchii si galeata cu urina din camerele arestului.

Cei saraci sunt condamnati ani buni la suferinta si umilire.

In cazul de la Vladimir jandarmii si politistii s-au grabit sa-i retina pe cei mici. Pestii cei mari, adevaratii traficanti de produse petroliere sunt in libertate, isi continua activitatea nestingheriti.

Sper ca pustiul, asta amarat sa nu ajunga in puscarie din cauza inconstientei si a foamei. Exista oare si pentru cei saraci alte pedepse decat cele cu inchisoarea.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   25.05.2004. 10:41

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 13 - 18 - 24 mai 2004

Primarul Cristian Toader Pasti – o viata in slujba comunitatii din Targu-Carbunesti

Orasul Targu-Carbunesti a cunoscut in ultimii opt ani cea mai importanta dezvoltare din istoria sa, datorita eforturilor depuse de cel care a castigat lupta pentru functia de primar in anul 1996: ing. Cristian Toader Pasti. Alegerea sa la conducerea orasului s-a dovedit a fi extrem de inspirata, mai ales ca, pe langa realizarile facute in plan local, orasul a devenit cunoscut in mai multe tari datorita relatiilor de colaborare stabilite de catre primar cu autoritati din state ca Franta, Anglia, Luxemburg si Germania. In cartea sa de vizita stau inscrise performante ca: numeroase intalniri cu primari din Danemarca, Slovacia, Elvetia, Grecia, Franta; conducerea programului “Carbunesti o comunitate romaneasca in mers” – Franta 2001; cetatean de onoare al localitatii franceze St. Hilair de Ritz; membru in Consiliul Director al Asociatiei Oraselor din Romania.

Rep.: Cum ati sprijinit sistemul de invatamant din Targu-Carbunesti in mandatul din 2000-2004?

C.T.P.: La toate cladirile scolilor si gradinitelor din oras au fost efectuate reparatii si s-au facut dotari cu frigidere, televizoare color si mobilier nou. Cladirea Colegiului National “Tudor Arghezi” a fost si ea reparata si dotata cu mobilier si aparatura. Cresa de copii, dupa ce a fost preluata de primarie, a primit mobilier si aparatura. Pentru copii din satele stefanesti, Cojani, Blahnita de Jos s-a asigurat si se asigura transportul la scoala Generala “George Uscatescu” din Targu-Carbunesti. A fost construita o baza sportiva a localitatii, iar sala de sport a orasului a fost inaugurata in urma cu o luna de zile.

Rep.: In favoarea tinerilor care au fost principalele obiectivele care s-au realizat?

C.T.P.: Una dintre cele mai importante realizari in ceea ce-i priveste pe tineri a fost darea in folosinta a 32 de apartamente in cadrul unui bloc construit in colaborare cu ANL Bucuresti. Nu au fost ignorati nici cei cu probleme speciale, pentru acestia construindu-se Centrul pentru Recuperare si Reintegrare Socio-Profesionala a tinerilor cu handicap usor. Acest centru a fost inaugurat nu cu mult timp in urma in prezenta Marelui Duce Henri si Marii Ducese Maria Teresa de Luxemburg.

Rep.: In general domeniul medical nu este tratat cu prioritatea de care ar trebui sa aiba parte, la nivelul orasului pe care-l conduceti cum stau lucrurile?

C.T.P.: In 2003, in prezenta ministrului sanatatii a fost inaugurata in cadrul Spitalului Orasenesc Targu-Carbunesti o policlinica moderna. In plus, s-a infiintat un nou serviciu medico-social care asigura asistenta gratuita persoanelor aflate in dificultate. De fapt, persoanele cu probleme sociale sunt scutite si de la plata impozitelor si taxelor locale.

Rep.: In foarte multe localitati caminele culturale au fost lasate in paragina dupa terminarea perioadei comuniste. La Carbunesti se intampla situatia e similara?

C.T.P.: Nu, in nici un caz. La caminele culturale din Pojogeni, Carbunesti sat si stefanesti au fost incepute reparatiile capitale. Acelasi lucru se intampla si la Casa de Cultura “Tudor Arghezi” din oras.

Rep.: Care sunt cele mai mari realizari pe care le-ati facut in interesul intregii comunitati?

C.T.P.: S-au facut investitii de alimentare cu apa, in scurt timp urmand a se va face si contorizarea separata a apei potabile. La consumul de gaze naturale a fost deja realizata contorizarea individuala. Canalizarea orasului a fost pusa si ea la punct, iar piata orasului a fost modernizata. Trotuarele si parcarile au fost reparate, iar iluminatul public a fost refacut. Podurile au fost reparate si malurile raurilor Gilort si Blahnita au fost consolidate. Drumul Targu-Carbunesti-stefanesti a fost asfaltat, lucrarile pentru asfaltarea soselelor Targu-Carbunesti-Comanesti si Targu-Carbunesti-Pojogeni au fost incepute. In stadiu incipient se afla si alimentarea cu apa a satului Floresti. Televiziunea prin cablu a fost introdusa in satele arondate orasului Targu-Carbunesti.

Rep.: Ajutati in vreun fel oamenii de afaceri care investesc in orasul dumneavoastra? Dar pe cei care nu-si gasesc un loc de munca?

C.T.P.: Intreprinzatorii care au inceput o afacere in Targu-Carbunesti au beneficiat de facilitati acordate de primarie. Pentru someri, din anul 2000 si pana in prezent, au fost create peste 200 de locuri de munca prin AJOFM Gorj.

Rep.: Siguranta cetatenilor este asigurata in vreun fel?

C.T.P.: Da bineinteles, este foarte important ca oamenii sa se simta in siguranta in orasul nostru, motiv pentru care a fost infiintat o sectie de jandarmi care asigura linistea si ordinea publica. Pentru ca si animalele fara stapan reprezinta un pericol, a fost infiintat Serviciul Public pentru Gestionarea Cainilor Comunitari.

Rep.: Este arhicunoscut faptul ca sunteti unul dintre putinii primari care a pus foarte mult accent pe dezvoltarea relatiilor de colaborare cu autoritati din alte tari. V-au fost recunoscute in vreun fel meritele?

C.T.P.: In anul 2003 am obtinut, pentru dezvoltarea relatiilor internationale, trofeul “Steaua de Aur” acordat de Comisia Europeana pentru Cultura din cadrul UE.

Rep.: Planurile dumneavoastra de viitor ce includ in privinta relatiilor cu strainatatea?

C.T.P.: Voi continua parteneriatul cu Franta, Anglia, Luxemburg , Germania pentru atragerea de fonduri externe necesare unor investitii importante pentru Targu-Carbunesti.

Rep.: si pe plan local?

C.T.P.: Voi face tot ce-mi sta in putinta pentru atragerea de investitii in cadrul programului “Un loc de munca pentru fiecare”. Foarte importanta este alimentarea cu apa si gaze a satelor apartinatoare cu fonduri obtinute pe baza proiectelor si programelor deja intocmite. Esentiale sunt de altfel si asfaltarea drumurilor ce duc in aceste sate, precum si asigurarea transportului pentru toti copii ce provin de aici. Voi face demersuri si in privinta dezvoltarii serviciului de asistenta medico-sociala si dotarea acestuia cu un autoturism pentru interventii in caz de urgenta. Pentru elevii cu rezultate bune la invatatura, dar cu posibilitati materiale scazute voi facilita acordarea de burse, iar pe pensionarii cu pensii mici ii vom sprijini cu ajutoare in bani, alimente si medicamente. Mai mult decat atat vreau sa asiguram protectie sociala tuturor persoanelor aflate in dificultate.

Rep.: Ce parere aveti despre contracandidatii dumneavoastra?

C.T.P.: Ce parere as putea sa am atata timp cat ceilalti contracandidati n-au aratat nimic in cei patru ani. Vin acum cu promisiuni imposibile. Unii au fost consilieri si nu s-au remarcat decat prin ridicarea indemnizatiei. Electoratul ii va sanctiona pentru ca n-au facut nimic pentru comunitate.

Rep.: Cum vedeti orasul dumneavoastra in anul aderarii Romaniei la UE?

C.T.P.: Pana in 2007 vom face din Targu-Carbunesti cel mai frumos si sigur oras din Gorj, pentru ca cetatenii nostri merita acest lucru.

La ticleni,

Mazilu si Cojocaru si-au facut vile cu o firma care a lucrat pentru primarie

Patru ani in fotoliul de primar al orasului ticleni i-au adus lui Constantin Mazilu o serie de beneficii personale. si cum tot ceea ce a facut nu s-ar fi putut realiza fara sprijinul echipei pe care si-a format-o – nu interesul cetatenilor, dar asta a fost mai putin important – Mazilu a rasplatit pe fiecare dupa meritele sale. Maria Cojocaru, contabila sefa a primariei a beneficiat de mai multe, avand in vedere ca are un atu: ea invarte finantele institutiei. La un moment dat s-a creat si un fel de joc de intrajutorare in sensul ca primaria a dat unei anumite firme lucrari, iar firma respectiva si-a exprimat gratitudinea punand umarul si banii la construirea caselor primarului si contabilei sefe.

SC Giurvalux SRL ticleni, este una dintre firmele preferate ale primarului Constantin Mazilu si contabilei Maria Cojocaru. In relatiile intre cei doi si patronul Ion Parvulete se poate vorbi chiar de un troc, Giurvalux castigand licitatia pentru modernizarea centrului civic, iar Mazilu si Cojocaru alegandu-se cu diverse lucrari efectuate la propriile vile. La un an de zile de cand fusese declarat primar, Mazilu a si inceput sa comita ilegalitati, bineinteles sustinut de mana sa dreapta, Maria Cojocaru, mai ales ca si ea avut destul de mult de castigat de pe urma inhaitarii cu primarul. Un barbat din ticleni spune ca in anul 2001 in calitate de angajat al SC Giurvalux a muncit ca zidar si faiantar la vilele contabilei si ale primarului. Mai mult decat atat, pentru tencuielile interioare si faianta aplicata in casa contabilei, banii pentru plata muncitorului au fost scosi din buzunarul patronului. Legislatia in vigoare interzise ca o institutie sa colaboreze cu societati cu care cei din conducere au avut relatii de colaborare in interes propriu, lucru se pare neinteresant pentru autoritatile locale din ticleni.

In topul preferatilor tandemului Mazilu-Cojocaru figureaza si SC Romtad SRL. Mai multe licitatii organizate la primarie au fost castigate de aceasta societate, dupa care i-au fost incredintate direct diferite lucrari pe baza unor dispozitii emise de catre Constantin Mazilu. Ca sa dea o nota de legalitate acestor dispozitii primarul a invocat art. 71, alin. 1 din Legea 215/2001, Legea Administratiei Publice Locale, care spune ca: “In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.” Mazilu a considerat ca acest articol ii da dreptul sa-i acorde societatii Romtad tot ceea ce tinea de reparatii curente la interiorul si exteriorul primariei, precum si la biblioteca. In primul rand articolul 71 este in totalitate respectat in momentul in care dispozitiile primarului sunt facute publice, sau macar sunt aduse la cunostinta celor interesati de continutul acestora. In acest caz era vorba de cetateni, pentru ca sunt indreptatiti sa stie pe ce se duc banii din bugetul local. Insa primarul s-a folosit de acest articol doar pentru a avea o acoperire cat de cat legala. In alta ordine de idei, SC Romtad a castigat mult prea multe licitatii incat sa nu bata la ochi subiectivismul celor care au desemnat-o castigatoare. Mai mult decat atat intr-una dintre dispozitiile emise de catre primar privind incredintarea directa a lucrarii “Reparatii exterior Primarie ticleni”, Mazilu aproba suplimentarea lucrarilor “avand in vedere ca aceasta societate executa in prezent lucrarile de reparatii fiind castigatoarea licitatiei”. Conform datei de pe dispozitie aceste lucrari se executau in luna decembrie, pe data de 3. Ceea ce inseamna ori ca actul este facut de dragul de a fi facut, ori ca primarul si reprezentantii Romtad sunt suficient de inconstienti sa lucreze la exteriorul primariei in plina iarna, aruncand banii publici pe fereastra pentru o lucrare care nu are nici o sansa sa reziste.

Aceste licitatii si lucrari ar trebui verificate de organe abilitate, insa desi Prefectura Gorj a fost sesizata referitor la mai multe aspecte ilicite din activitatea Primariei ticleni, pana acum nu s-a luat nici un fel de masuri, exista doar o confirmare trimisa celui care a facut sesizarea in care se specifica: “In cadrul problematicii verificate se regasesc si aspectele semnalate de dumneavoastra. Pentru solutionarea legala aspectelor constituite s-au inaintat documentatiile necesare institutiilor abilitate in domeniu”. si asta a fost tot, raspunsuri stereotipe date de institutii care nu vor sa se implice , sau nu au nici un interes sa o faca.

• N.M.

Doua batrane trimise dupa gratii de o justitie criminala

Se spune ca un om ajuns la batranete le-a vazut si le-a trait pe toate, numai ca in zilele noastre datorita degringoladei generale totul devine imprevizibil si brutal. De lucru asta s-au convins doua batrane ce au infundat puscaria din cauza faptului ca judecatori au perceput gresit puterile cu care sunt investiti. Cu siguranta lucrurile n-ar fi stat la fel daca cele doua ar fi avut suficienti bani incat sa indulceasca “corectitudinea” magistratilor. N-a fost sa fie asa si Ilinca Sarbu si Maria Puiu au ajuns dupa gratii, condamnate de cei care le-ar fi putut fi nepoti. Daca ar fi decedat in penitenciar probabil ca ar fost trecute la “victime colaterale” ale sistemului de justitie si cam atat.

“Domnule vice, asta-i sifilitica, nenorocita asta!”

Ilinca Sarbu este o batrana de 78 de ani, din satul Dobrita, comuna Runcu si incearca de 21 de ani sa-si recupereze pamantul lasat mostenire de parinti. Odata cu pretentiile asupra pamantului sau a inceput si calvarul proceselor si al conflictelor cu cei care nu i-au dat dreptate, dar mai ales cu cei care i-au ocupat terenul, familia Garlea. Primarul comunei, Nicolae Caramete, nu a sustinut-o niciodata si nu i-a luat in calcul actele care-i dovedeau mostenirea, recunoscand dreptul de proprietate familiei Garlea. De aici au curs toate necazurile, deci primarul se poate considera autor moral al dramei batranei.

In timp ce-si povesteste pasurile, batranei ii tremura mainile in mod necontrolat. Simtind ca nu este un lucru obisnuit, ea incearca sa se scuze: “Am nevroza cardiaca, am capatat-o din cauza problemelor. In arestul politiei am facut si de doua ori infarct.” In urma unei batai aplicate de un barbat cu care a avut un conflict pentru o alta bucata de pamant a suferit cateva operatii si a ramas fara splina si fara fiere. A facut zeci de memorii, a mers de nenumarate ori la primar, dar:” La un moment dat primarul m-a scos afara. Ma dusesem sa depun cererea pentru titlu de proprietate, mi-a lepadat-o pe jos. M-am dus plangand la vice, dupa un timp a venit si el acolo si a zis catre vice:«D-le vice asta-i sifilitica, nenorocita asta!». Zilele trecute am fost si la prim-procurorul Roibu pentru ca depusesem niste acte, voiam sa vad ce se intampla, ca eu am mai multe probleme nu numai cu pamantul asta cu Garlea. M-a scos si Roibu afara!

“A zis ca ma duce acasa…”

Dupa mai multe peripetii Ilinca Sarbu a fost condamnata pentru nerespectarea hotararilor judecatoresti deoarece nu a lasat familia Garlea drept proprietara a pamantului pe care-l pierduse pentru ca nimeni nu a fost interesat sa o ajute. A fost condamnata la un an inchisoare. Cele patru luni petrecute in puscarie au lasat urme adanci asupra unei taranci simple ce a trait toata viata cu frica lui Dumnezeu. In momentul in care a vazut aparatul de fotografiat indreptat spre ea si-a adus brusc aminte :”Asa mi-au facut si cand…” . Foarte vie in memorie ii este si seara in care a fost arestata: “Au venit politistii pe la noua sera, pe 10 decembrie 1999. Eram acasa, m-au luat uda la picioare si mi-au lasat casa singura. M-au dus la militie, in beci la Tg-Jiu. Era o imputiciune! Mie mi-o venit rau! Am facut de doua ori infarct acolo. Erau vreo 20 de femei, erau unele de nu te mai intelegeai cu ele si te bateau. Ne scotea cateodata afara, imi amortisera picioarele de la arestul ala. Sa stai femeie batrana ca mine acolo…”

Impresionat probabil de varsta ei, femeia si-a gasit si un protector, care atunci cand a transferat-o in penitenciar a preferat sa o minta decat sa o vada cum sufere:”

Era acolo un baiat bun, Alin, care venea si vorbea cu mine, ma intreba mereu ce fac. Intr-o zi a venit baiatul asta si mi-a zis ca ma duce acasa, ca nu ma duce la inchisoare, dar acolo m-a dus”. Ajunsa in Penitenciarul Tg-Jiu, Ilinca spune ca i-a fost mai bine, a fost ingrijita pana in momentul in care a beneficiat de gratiere personala din partea presedintelui tarii, dupa patru luni de detentie. A venit din nou acasa, continua sa-si munceasca pamantul cat o s-o mai tina puterile, dar inca nu se poate impaca cu gandul ca o parte din mostenirea care i-au lasat-o parintii nu este a ei. In plus amintirile din penitenciar o fac de fiecare data sa planga.

Gratiate cu o saptamana inainte de a-si ispasi pedeapsa

Maria Puiu are acum 81, iar in urma cu doi ani, la 79 de ani, a fost arestata alaturi de fiica sa Sevastita pentru comiterea infractiunii de lovire, din cauza unui conflict cu un concetatean , Ion Cruceru. Instanta le-a condamnat initial, alaturi de Gheorghe Puiu, capul familiei, la plata unei amenzi penale de 1.000.000 de lei pentru fiecare, dar in final sanctiunea a fost transformata in zile de puscarie. Femeile spun ca n-au primit niciodata vreo citatie acasa la Branesti, ca sa stie sa se prezinte la tribunal, la ele ajungand doar hotararea definitiva de condamnare. Ele sustin ca s-au prezentat la circumscriptia financiara de la Turceni si au achitat amenzile, dar pe data de 7 august 2002 au fost arestate, pentru ca intre timp amenzile fusesera transformate in zile de detentie, fara ca la ele sa ajunga vreo hotarare care sa certifice aceasta transformare. Intre timp Gheorghe Puiu a murit, scapand astfel de rusinea de a ajunge om batran la puscarie. In schimb sotia si fiica sa au fost luate pe sus de acasa de o duba a politiei.

“Au venit multi militeni peste mine in curte cu seful de post de la Branesti, Ion Miut. Acesta m-a luat de cap si mi-a dat patru pastile, pe urma mi-a bagat o sticla de apa pe gat si n-am mai stiut de mine. Ne-au dus la militie”, povesteste Sevastita.

Maria sustine ca in ceea ce o priveste atitudinea politistilor a fost si mai dura: “Mi-au dat si mie o pastila si ceva dintr-o fiola, dupa care mi-au dat apa fortat. M-au lovit foarte tare la mana stanga atunci cand m-au urcat in duba. Ne-au dus in arest, apoi prin spital si la puscarie. Am stat doua luni acolo. Cei de la puscarie ne-au salvat, ca daca nu ajungeam acolo, nu scapam cu viata!

Maria Puiu si-a ispasit cu greu pedeapsa, femeie batrana si bolnava, cea care a fost “in stare” sa bata un barbat in putere, se deplasa cu ajutorul colegelor de camera si a supravietuit datorita ingrijirilor pe care le-a primit din partea acestora. Cu o saptamana inainte de a termina cele doua luni de puscarie la care fusese condamnata impreuna cu fiica sa, ele au beneficiat de gratierea din toamna anului 2002.

Surse oficiale din cadrul Tribunalului Gorj au declarat ca cei care le-au bagat pe cele trei femei in puscarie puteau la fel de usor sa le aplice o alta pedeapsa si chiar sa le condamne cu suspendare, mai ales ca nici una dintre ele nu era recidivista. Insa de astfel de tratamente beneficiaza doar cei care delapideaza miliarde de lei si au posibilitatea sa-si cumpere “nevinovatia”.

• Neli Matei

• Vera Nistor

Ilie Rautescu - singurul om care poate conduce cu eficienta orasul Rovinari

Orasul Rovinari este una dintre urbele industriale ale judetului Gorj, motiv pentru care viata aici este destul de dura, mai ales ca in ultimul timp multe dintre unitatile economice au falimentat lasand o parte din populatie fara certitudinea zilei de maine. Cu toate astea, primarul Ilie Rautescu nu a renuntat la a depune eforturi pentru imbunatatirea vietii cetatenilor si la a da o fata noua orasului pe care-l conduce de cativa ani buni. In dorinta de a face din Rovinari un oras modern, primarul a investit in ultimii patru ani 128 de miliarde de lei, in comparatie cu cele trei miliarde de lei investite in cei 10 ani ai administratiei anterioare.

Una dintre problemele stringente ale orasului, care a fost deja rezolvata, a fost lipsa de caldura in unitatile de invatamant din Rovinari. Cu cativa ani in urma cursurile scolare erau intrerupte din cauza frigului, acum insa fiecare scoala are centrala proprie, asigurandu-se astfel confortul necesar desfasurarii in bune conditii a actului de invatamant. In plus, exista o disponibilitate de 1400 de apartamente care pot fi incalzite, totul depinzand de cererea cetatenilor. Pentru cei care nu au posibilitatea sa achite contravaloarea prestarilor de servicii vor incepe in luna iunie lucrarile pentru construirea unui bloc de locuinte pentru persoanele defavorizate social.

Tineri care nu au resursele financiare necesare cumpararii unei locuinte se vor putea muta si ei in casa noua dupa ce la Rovinari vor fi construite blocuri ANL. Primarul Ilie Rautescu spune ca: “In sprijinul tinerilor vom incepe constructii de locuinte prin ANL, cu fonduri atrase de la bugetul statului. Avem 138 apartamente aprobate. Urmeaza licitatia si inceperea lucrarilor in acest an, iar pentru mandatul urmator avem 200 de apartamente aprobate in faza de studiu de fezabilitate si urmeaza sa fie avizate si licitate. Vom construi peste 350 de apartamente pentru tineret”.

Strazile orasului, atat partea carosabila, cat si partea pietonala, au fost reabilitate in proportie de 80%, restul urmand a se face in scurt timp. La initiativa primarului Rautescu a fost construit si un parc modern pe un plasament unde inainte exista o groapa de gunoi. Maghernitele in care, inainte de venirea la primarie a lui Ilie Rautescu, se facea un comert deficitar din cauza conditiilor oferite, au fost inlocuite de un bazar comercial civilizat.

De atentia cuvenita s-a bucurat si spitalul, unde, de la preluarea sa de catre primarie, s-au investit 2,8 miliarde de lei, iar anul acesta investitia se ridica la cinci miliarde de lei. Primarul Ilie Rautescu spune ca, in urmatorii doi ani, lucrurile vor evolua din bine in mai bine:” In doi ani acest spital va fi unul modern, dotat cu aparatura moderna. Vom atrage cadre medicale specializate pentru a face un act medical competitiv cu cel de la Spitalul Judetean Gorj.”

In viitor problemele sociale ale oamenilor din oras vor ramane in continuarea in atentia primarului Ilie Rautescu: “Pentru urmatorii patru ani sunt cateva obiective prioritare pentru noi. Problemele sociale ale cetatenilor vor fi pe ordinea de zi in continuare, chiar daca intregul buget pe un an il vom aloca problemelor sociale: reparatia sarpantelor, a casei scarilor, a subsolurilor. Ca sa arate orasul asa cum trebuie ne vom sacrifica si vom rezolva definitiv aceste probleme”.

Primarul afirma ca are in vedere si faptul ca in oras exista si destul de multi someri , motiv pentru care se vor cauta posibilitati de atragere a investitorilor in vederea crearii de locuri de munca. Ilie Ratescu se gandeste deja la construirea unei fabrici de confectii la care primaria sa fie partener.

In privinta contracandidatilor sai, primarul este de parere ca: “Acestia au facut ce au facut pentru ei. Eu am facut pentru cetateni, iar electoratul ramane sa aleaga. Eu am venit cu fapte, nu cu vorbe. Faptele mele se vad. si la ei se vad dar pentru ei. Nu vreau sa intru in polemica cu nimeni, dar mi se pare penibil cand ai furat ca primar peste 700 de milioane de lei, cand ai fost trimis in judecata penal ca ai furat din banul public sa mai candidezi la functia de primar”.

Aurel Bacanu Vladimirescu - omul pe care cetatenii il vor din nou primar

Obiectivele realizate la nivelul comunei in ultimii patru ani, cand comuna Vladimir s-a aflat sub conducerea primarului Aurel Bacanu Vladimirescu i-a convins pe cetateni ca este singurul om care le poate conduce destinele cu eficienta. Deschiderea primarului fata de problemele pe care le-au intampinat si ajutorul de care s-au bucurat din partea acestuia il recomanda pe Aurel Bacanu Vladimirescu ca cea mai potrivita persoana pentru conducerea comunei Vladimir in urmatorii patru ani.

Petre Zestran – profesor: Faptele il recomanda pe primarul Bacanu Vladimirescu. Spun primarul pentru ca si in continuare tot dumnealui ne va reprezenta.

Am stat de vorba cu oamenii comunei si dumnealui este foarte apreciat.

Sunt multe realizari ale primarului Aurel Bacanu Vladimirescu si continuitatea trebuie sa ii apartina tot dumnealui. Cetatenii comunei cunosc asta si sunt foarte multumiti.

Traian Dumitrascu – profesor: Comuna a facut progrese remarcabile in ultimii patru ani prin activitatea directa a primarului Bacanu Vladimirescu si a consilierilor care au fost mereu alaturi de dumnealui.

Il cunosc de peste 20 de ani pe domnul primar si cred ca altul mai bun nu ar mai fi.

stiu ca si-a propus ca in mandatul viitor sa faca din comuna Vladimir – istorica, una turistica si astfel vom fi la nivelul celor mai faimoase din tara.

Toata lumea il vorbeste de bine pentru ca este omul care sta la birou cu usa deschisa pentru cetateni iar in teren e mai tot timpul printre oameni.

Preot Filon Popescu: Eu l-am crescut pe Aurel Bacanu Vladimirescu .e un om deosebit si merita sa conduca destinele comunei. Am vrut sa-l fac preot insa timpurile de atunci au fost aspre pentru biserica. E un om extraordinar.

Preot Constantin Manescu: Primarul Aurel Bacanu Vladimirescu a facut o serie de lucruri edilitare pentru comuna iar pentru biserica a facut lucruri extraordinare.

Avem trei biserici ce sunt declarate monument iar domnul primar a adus materialele necesare restaurarii acestora. Niciodata nu ne-a refuzat. Cu ajutorul dumnealui am facut garduri si soproane la bisericile de la Andreesti si Scoica. Dumnealui a participat cu toata dragostea la toate manifestarilor noastre.

Tot cu ajutorul dumnealui ne vom apuca de consolidarea si tencuirea acestei biserici.

Ii dorim sanatate, putere de munca si Dumnezeu sa-l ajute.

Alecu Caliman: Aurel Bacanu Vladimirescu e un om deosebit, aproape de cei nevoiasi. Cu dansul facem treaba si in continuare ca altul mai bun nu este. Promitem sa-l ajutam si noi, oamenii din comuna.

Vasile Dragu: Il cunosc pe domnul primar de multa vreme. E un om atasat de oameni. Ne-a ajutat pe toti. Oamenii din comuna sunt foarte multumiti. E un bun gospodar si vrem sa ne conduca multi ani de aici inainte pentru ca este legat de noi cei de aici.

Minoritatile vor sa fie consilieri

Febra campaniei electorale i-a cuprins si pe reprezentantii minoritatilor, care s-au gandit ca le-ar sta bine intr-un scaun de consilier judetean si au vazut la televizor ca oamenii de la Consiliu au si telefoane mobile, masini frumoase si ceasuri scumpe. Adunati sa-si “strige” candidatii propusi din partea Partidei Rromilor pentru Consiliul Judetean, tiganii au jucat de le scaparau picioarele pe ritmul…imnului partidului.

La sfarsitul saptamanii trecute, rromii din Targu Jiu s-au adunat cu mic, cu mare, la stadion, sa dea din buric pe manelele lui Guta, ca asa au auzit vorbindu-se prin tiganie. Pirandele si-au luat rochiile cele mai viu colorate, si-au luat puradeii si au plecat spre centrul orasului. Dar in loc de lautari, au gasit politicieni, care le cereau sa-i voteze. Liderii tiganilor se adunasera sa-si prezinte candidatii pentru Consiliul Judetean si ca sa nu se faca de ras in fata oaspetilor veniti tocmai de la capitala, au adunat tigani de prin judet, ca le-or da vreo sticla de ulei sau vreo punga de orez, i-au ingramadit in sase autocare si i-au descarcat pe stadionul din Targu Jiu. Nu la mult timp dupa ce oamenii in costume au inceput sa vorbeasca despre UE, importanta aderarii si importanta prezentarii la scrutin, o parte dintre tigani s-au suparat si au inceput sa plece, injurand pe toti sfintii ca au luat “plasa”. O tiganca ce vindea seminte de dovleac, chiar la intrarea in sala, ca sa faca un ban in plus, ca tot se plictiseste omul inauntru, macar sa-si faca de lucru, era nemultumita ca mai marii nu l-au adus pe Guta si I-au stricat planurile de vanzare, ca oamenii pleaca deja acasa: “Cine ii mai voteaza p’astia? Sa-I ia dracu, ca toti minte. Ziceau ca-l aduce pe Guta. Au mintit oamenii. Nu aduce nimica”.

“D-nul Paun si-a trimis scuzele”

 

Ca sa motiveze lipsa majoritatii invitatilor, insirati, ca intr-un epitaf, in anunturile imprastiate cu o zi inainte, mai marele rromilor din Gorj da vina pe ploaie, care I-ar fi intors din drum pe bietii tigani, speriati, probabil, ca apa le-ar lua din coloristica. Nici chiar presedintele etniei nu a putut ajunge in regatul lui Nelu, de la Targu Jiu. Dar ca sa-l consoleze si-a trimis…scuzele, ca stiu ele cum sa-l reprezinte si nu l-au facut niciodata de ras. “Domnul Paun, presedintele nostru nu a venit, dar si-a trimis scuzele. Pe Guta l-a intors ploaia inapoi, ca plecase incoace”, crede Pavel ceea ce spune.

Dupa ce candidatii au defilat prin fata prostimii, prezentati de Nelu Pavel, care risca sa-si rupa gatul, numai sa dea bine in fata aparatelor de fotografiat, lautarii veniti sa creeze fondul muzical au improvizat un imn al Partidei Rromilor. Aliniati ca pentru un moment de solemnitate, tiganii s-au prins in joc imediat ce taraful a inceput…imnul.

 

Albanezii, care nu exista in Gorj, au reprezentant pentru consiliu

 

Printre sutele de candidati ai partidelor, pentru scaunele de consilieri locali la municipiul Targu Jiu, s-a inscris pe liste si reprezentantul unei minoritati ale carei exemplare se trag din Albania si care nu s-au putut adapta climatului din Gorj. Teodora Vatuiu si-a depus candidatura din partea Ligii Albanezilor, pentru Consiliul Local Targu Jiu. Femeia vrea, probabil, sa reprezinte interesele conationalilor sai, insa trebuie sa o anuntam ca acestia au dat bir cu fugitii, deoarece ultimele doua specimene de acest fel au plecat din Gorj in urma cu doi ani, conform datelor Serviciului pentru Imigranti.

• Dara Pumneanu

Copii si batrani la puscarie (tableta)

Va imaginati ca in puscariile din Romania sunt aproximativ o mie de copii si tot atatea femei? Nu vreau sa comentez acum cauzele care i-au bagat in puscarie pe minori. Obiective sau subiective cauzele, dar si efectele trecerii acestora prin penitenciar ar trebui studiate in amanunt de cei care se afla in capul mesei in tara asta. Saracia, foamea, anturajul, consumul de alcool si droguri ii aduc pe tineri in situatia de a lua contact cu puscaria. Am vazut in penitenciar un copil de 15 ani pentru ca a spart un chiosc din care a furat dulciuri pentru ca ii era foame. Mintea bolnava a judecatorului nu a gasit alta solutie, alta pedeapsa ( internarea intr-un centru de plasament, sau chiar suspendarea executarii pedepsei, de exemplu) decat sa-l arunce in spatele gratiilor. A facut asta, bineinteles in scopul “nobil” de a-l reeduca. Oricat s-ar stradui cei din penitenciare sa-i angreneze pe minorii ajunsi acolo in programe socio-educative este aproape imposibil, pentru ca atunci cand ajung in camere, departe de ochii gardienilor, cursul vietii revine la normal: jocuri de noroc, batai, relatii homosexuale. si atunci, scopul pe care voia sa-l atinga judecatorul este indeplinit? Cei care ajung in puscarie se specializeaza, invata noi metode “de a-si asigura existenta”. E crunt sa vezi copii la puscarie. Dar ce ziceti de femei care-si nasc copii in puscarie, iar dupa un an acestia sunt dusi in centre speciale alaturi de altii ale caror mame sunt in spatele gratiilor. Nimic nu poate fi mai cumplit! Culmea, la Tg-Jiu au fost arestate doua femei de 78, respectiv 83 de ani. Nemernicii care le-au condamnat au avut oare suflet? Prima batrana a incercat sa-si apere pamantul care-i apartinea de drept, dar nu avea act de proprietate pe el pentru ca primarul il daduse altei femei. Pentru atata lucru o jigodie cu roba i-a dat un an de puscarie, cand era foarte simplu sa-i dea cu suspendare. A doua batrana, cea de 83 de ani, a fost acuzata de un barbat ca l-a batut, impreuna cu fiica sa. Pe baza declaratiei acestuia si a catorva martori mincinosi ademeniti cu cate o juma’ de tuica, o alta jigodie in roba a trimis-o pe batrana 6 luni la puscarie. Credeti ca acea femeie de 83 de ani, pe care o carau colegele de camera pe brate pana la tribunal, ar fi putut sa bata pe cineva mai puternic decat ea? Cred ca judecatorul care a condamnat-o a fost maltratat de parinti in copilarie si a ramas cu sechele, sau poate se hraneste din suferinta altora. si cu toate astea aud tot mai des de reforma in justitie. Am urmarit cu interes scrematurile Guvernului si Parlamentului in incercarea de a alinia justitia romaneasca la cea europeana. Pana la urma actuala legislatura ne va lasa tot cu Codul Penal cel vechi, emis in 1997, pentru ca proiectul celui nou este mai degraba un avorton fatat de mintile unor parlamentari repetenti la acest capitol. Asadar nu cred ca putem vorbi inca despre justitie in Romania. Poate doar cea divina! Tot mai multi batrani ajung in puscarii din cauza conflictelor pe terenuri sau paduri, pentru ca niste primari semianalfabeti nu au curajul si poate nici interesul sa-i puna in posesie pe adevaratii proprietari. Nu ne ramane decat sa le plangem de mila batranilor ajunsi in penitenciare. Cei mai multi dintre ei zac prin infirmerii bolnavi sau prin camerele speciale pentru inaptii fizic.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   18.05.2004. 10:39

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 12 - 12 mai 2004

Dupa Mischie a venit randul lui Valceanu sa fie cercetat penal

De marti, fostul subprefect de Gorj, Eugen Valceanu a intrat in sfartit sub lupa organelor de cercetare penala, imediat dupa ce influenta functiei pe care o detinea a incetat odata cu demiterea sa. Impotriva acestuia, seful sectiei Cercetari Penale, din cadrul IJP Gorj, comisar Daniel Craciun va dispune azi 11 mai ac. Inceperea urmaririi penale intr-un dosar pe care se asternuse praful in fisetele inspectoratului deoarece cat timp Valceanu a fost subprefect, nimeni nu a indraznit sa miste un deget. Modul suspect in care, aproape concomitent cu demiterea sa din functie si inceperea cercetarilor de catre PNA impotriva lui Mischie, indica faptul ca domnia domnia baronului si a acolitilor sai se aproprie de sfarsit, stiut fiind faptul ca Valceanu se afla pe lista apropiatilor lui Lae.

Practic Eugen Valceanu si Ion Bojinca, principalii “actori” in dosarul AMORIM se fac vinovati de distrugerea intreprinderii, acestia aproband pe cand erau directori la firma respectiva, vanzarea unor utilaje din curtea unitatii, ca fier vechi unor firme intermediare ca apoi acestea sa ajunga la firmele subprefectului. Utilajele respective au fost revandute ulterior, tot la un pret de nimic societatii TREFO SRL, unde actionar unic si administrator este, pe hartie, sotia fostului subprefect, Elisabeta Valceanu.

Desi fusesera achizitionate ca mormane de fier vechi, printr-o minune, utilajele au devenit functionale odata ajunse in ograda lui Valceanu, motiv pentru care acestea au revenit la Amorim. Dar nu pe degeaba, ci in chirie, pentru 1,5 miliarde de lei pe an.

Desi la stufosul dosar AMORIM existau destule probe cat sa se poata face punerea sub acuzare a celor doi, pentru abuz in serviciu, fals in inscrisuri, uz de fals si delapidare, acest lucru nu s-a intamplat datorita puterii pe care Valceanu o detinea pana acum.

De precizat faptul ca, la linistea fostului subprefect a contribuit si prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Gheorghe Roibu care in repetate randuri a infirmat propunerea organelor de cercetare de punere sub urmarire penala a lui Eugen Valceanu.

Noul subprefect toceste Legea administratiei

Marius Vlaicu, proaspat propus pentru scaunul de subprefect de Gorj, este nerabdator sa se instaleze in biroul celui care il urmeaza pe fostul sau sef de partid, Nicolae Mischie, dand cu subsemnatul pe la Parchet. Noul promovat, obisnuit cu nomadismul, abia asteapta sa-si mute cortul si in Prefectura Gorj, dupa ce a trecut pe la Directia de Tineret si Sport, prin CNLO, apoi a testat scaunele moi din conducerea PSD. Vlaicu deplange pierderea mentorului sau, Nicolae Mischie, despre care recunoaste ca l-a ajutat sa promoveze si caruia ii multumeste ca la scapat de lipirea afiselor pe stalpii din oras. “Am plecat de la lipit afise, la director, apoi consilier judetean. Eu am declarat-o public, am crescut politic din ’92, alaturi de PSD. Presedintel Mischie a fost omul care m-a promovat tot timpul.” Ca sa-si etaleze vastele cunostinte in ale administratiei publice, Marius Vlaicu ne spune tot ceea ce stie despre functia pe care o va ocupa: “In fiecare judet exista cate un prefect si un subprefect”. Primul lucru pe care noul subprefect il face este sa invete, din lege, atributiile pe care le are. Vlaicu recunoaste ca asteapta cu nerabdare ca numirea sa se faca in cursul acestei saptamani, nu de alta, dar sa stie omul daca se merita sa-si toceasca neuronii tocind din lege: “Sper sa se rezolve saptamana asta. Ma voi pune bine la punct cu atributiile de subprefect”.

• Dara Pumneanu

Politia gorjeana isi lasa infractorii in libertate

• Politia gorjeana protejeaza un infractor, condamnat la sapte ani puscarie.

• Fostul capitan de politie, Renti Calinescu, a fost pus sub acuzare in urma cu cinci ani, pentru luare de mita, abuz in serviciu, fals si asociere in vederea comiterii de infractiuni.

• In prezent, fostul ofiter este un prosper om de afaceri.

In urma cu cinci ani, acuzat…

Sectia Parchetelor Militare a trimis in judecata opt persoane, care au primit importante sume de bani, pentru inmatricularea a 43 de autoturisme, furate din strainatate. Asa numita filiera “Milosteanu” includea si trei ofiteri din cadrul Politiei Rutiere Gorj: lt. col. Dumitru Milosteanu, fostul sef al acestui serviciu, cpt. Serghiuta Renti Calinescu si cpt. Alexandru Marin.

Afacerea a pornit de la Cornel Milan Marin, cunoscut in lumea interlopa a capitalei ca meserias in traficul cu autoturisme. Acesta a apelat la cpt. Ion Sima din cadrul Inspectoratului General al Politiei (IGP), sa-i inmatriculeze un Audi. Filiera a continuat cu lt. Adrian Petrescu, din Brigada Politiei Rutiere Bucuresti, care s-a ocupat de actele autoturismului, iar apoi afacerea s-a extins la Gorj.

Autoturismele, militenii si dolarii

Cele 43 de masini au fost inmatriculate de catre Politia Rutiera Gorj in 1996, iar cel care a descoperit magariile politistilor, cu chitantele vamale false, Sorin Beuran, a fost arestat abuziv, trei luni de zile.

Ancheta a fost demarata de Corpul de Control al IGP si al M.I., care au descoperit, la vremea respectiva, smenuri de sute de mii de dolari. De retinut este faptul ca subofiterul Gheorghe Stoichita, cpt. Renti Calinescu si cpt. Alexandru Marin apelau la prieteni si rude, inmatriculand autoturismele, pe numele acestora. Cei care acceptau, completau doar un document de vanzare-cumparare, intocmirea celorlalte acte ramanand in sarcina politistilor, care le semnau in fals.

Pentru bravurile sale, cpt. Calinescu a primit cadou un VW, inmatriculat pe numele de Bajura, individ cu care tatal lui Calinescu a facut un act de vanzare-cumparare, pentru a putea intra in posesia autoturismului. si in cazul cpt. Marin situatia a fost identica, primind la randul sau o masina de lux. Subofiterului Stoichita i s-a facut parte un Renault, insa nu a reusit sa-l inmatriculeze, deoarece au inceput cercetarile. In acel moment, toti trei si-au vandut cadourile.

…in prezent afacerist imbuibat

La sfarsitul anului trecut, Curtea Militara de Apel i-a condamnat pe ofiterii gorjeni implicati in contrabanda cu masini de lux, la cate sapte ani de inchisoare. Cu toate acestea, cpt. Serghiuta Renti Calinescu se afla in libertate si isi continua nestingherit afacerile. Este asociat la un lant de farmacii din Tg-Jiu si poseda o vila in zona Ranca.

Cu toate ca pe numele fostului politist exista un mandat de executare a pedepsei, colegii acestuia din politia gorjeana l-au facut uitat si nu se deranjeaza sa-i faca mutatie la zdup.

• Mihai Popescu

Retezeanu a fentat familia si sindicalistii, urmeaza alegatorii

• Constantin Retezeanu a folosit sindicatele in propulsarea sa spre o functie politica.

• Liderul UJSL vrea sa-si pastreze functia in cazul unui esec in alegerile pentru Primaria Tg-Jiu si a driblat termenul din aprilie cand trebuia sa aiba loc scrutinul pentru sefia sindicatelor.

• Sindicalistul a vazut Europa pe banii amaratilor care cotizeaza la uniune.

Constantin Retezeanu a preluat conducerea Uniunii Judetene a Sindicatelor Libere Gorj in anul 1995 de la actualul deputat PSD, Ion Florescu. Asadar se confirma faptul ca pentru o seama de lideri, sindicatele reprezinta o trambulina spre o functie politica.

Pe aceeasi potecuta a apucat-o si Retezeanu, acum candidat al PUR la Primaria Tg-Jiu. Constient ca nu are nici un fel de sansa sa-i ocupe locul lui Carciumaru, sindicalistul tine cu dintii si de sefia de la UJSL. Asa ca luna trecuta l-a lovit amnezia si a “uitat” sa organizeze alegerile pentru presedentia uniunii, tocmai pentru a-si pastra fotoliul pana dupa campania electorala.

Desi se da mare destept, Retezeanu este absolvent al unei facultati particulare obscure de drept, executand cate doi ani intr-unul, apoi inscriindu-se la doctorat la “celebra” Universitate din Herculane. Nici din punct de vedere politic nu sta prea bine, vazandu-se treaba ca este cam singurul care-si apreciaza valoarea. Cu toate ca este un peremist convins, Constantin Retezeanu candideaza pe listele PUR pentru ca deputatul Ion Mocioi a refuzat sa-l puna pe liste la PRM. Sindicalistul a ales PUR-ul probabil atras de lozinca “Omul si familia”, stiut fiind faptul ca Retezeanu si-a abandonat sotia si cei doi copii anul trecut, plecand spre alte orizonturi mai “albe”. Daca la toate astea se mai adauga si faptul ca seful UJSL s-a plimbat pe banii sindicalistilor prin Grecia si Spania, cu siguranta este suficient pentru a convinge electoratul ca el este omul potrivit pentru a conduce municipiul Tg-Jiu in urmatorii patru ani.

• Adrian Iovan

Nunta cu PNA in coaste

Nunta fiului lui Nicolae Mischie, interzisa curiozitatii muritorului de foame, a fost un prilej pentru baron de a-si etala snobismul, mascat de veleitatile teatrale ale lui Lae. Ca sa fie siguri ca odraslele nu ii vor mosteni calitatile negative si ca pacatele faptelor lui penale sa nu fie transmise urmasilor, Nicolae Mischie a “convocat” la nunta fiului sau majoritatea popilor din municipiu, plus cativa din tara si Republica Moldova. Socrul mic, Mihai Rudeanu, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, ca sa fie sigur ca tavanul vilei cuscrului nu i se prabuseste in cap, nu a indraznit sa treaca pragul decat cu o icoana in mana. Dar nu cu orice fel de icoana, ci cu una din aur si argint, sfintita tocmai pe Muntele Sfant, ca sa capete ceva calitati “miraculoase”, doar l–or scapa si pe socrul mare de anchetele PNA. si, ca tot veni vorba de PNA, familia Mischie a vrut sa creeze aparenta unei nunti obisnuite, chiar banale, insa evenimentele aveau sa-i contrazica. Nici bine nu incepu nunta, ca invitatii, veniti buluc din toata tara si chiar de peste hotare, sa ureze nasului casa de piatra pentru nunta fiului sau, nu mai avura loc in cele trei sali ale hotelului inchiriat de baron si au fost transferati in sala de rezerva de la hotelul de peste drum. Grandomania lui Mischie a trecut peste cordanele de gardieni publici, adusi de umila sluga, Spiridon Foanene, putin dupa miezul noptii cand, in 20 de minute, pe cer au fost aruncate artificii ce au costat peste 2.500 Euro. Coplesiti de spectacolul oferit, nuntasii cu dare de mana au cadonat insurateii cu daruri de pana la 8 milioane de lei. Cei mai saraci dintre nuntasi s-au dovedit a fi colegii de facultate ai mirilor, care au pus in plicuri cate un milion simbolic.

Multi s-au intrebat de ce PNA a amanat audierea lui Mischie si l-au lasat pe acesta “linistit” la miuta fiului sau. Evenimentul, monitorizat in detaliu de altfel, poate constitui inca o proba la dosarul baronului intrucat nu puteau lipsi cei care ii sunt datori acestuia.

• Scandal de Gorj

“La Familia” Mazilu - Cojocaru, tandem fatal in Primaria ticleni

Alegerile locale din 2000 l-au adus la conducerea primariei in orasul ticleni pe Constantin Mazilu, un adevarat noroc pentru cei care fac parte din nucleul de nepotism pe care l-a creat in jurul sau vreme de patru ani. In micul imperiu, construit pe relatii de prietenie si grade de rudenie, ilegalitatile comise in detrimentul urbei si al bugetului local sunt multe si evidente.

Primarului Mazilu ii place nepotismul

Gradele de rudenie si relatiile de prietenie se tin lant in Primaria ticleni. Sunt unele persoane care nu intra in acest cerc vicios si din acest motiv ele sunt marginalizate chiar si atunci cand este vorba de indeplinirea atributiilor ce le revin conform legii. Primarul tine foarte mult cont de faptul ca a fost coleg de scoala cu secretara, care l-a randul sau este moasa tehnicianului cu urbanismul, aceasta este vara cu contabila sefa a primariei, iar secretar-dactilografa este ruda cu Mazilu. si in jurul acestor persoane se invarte activitatea primariei, ele fiind bagate la inaintare ori de cate ori se ivesc situatii “delicate” ca de exemplu inventarierea si administrarea bunurilor ce apartin domeniului public sau privat al orasului care au fost facute de catre secretara primariei Antigona Ciurea. Asta pentru a evita ca cineva avizat si prea curios din fire sa-si bage nasul in diverse investitii, lucrari de reparatii curente si capitale, sau licitatii organizate la nivelul orasului. Comisiile de licitatii si receptie a diverselor lucrari de investitii sunt constituite tot din apropiatii primarului in frunte cu el, cu toate ca legea interzice ca persoanele care au avut relatii de colaborare cu firmele ofertante sa faca parte din aceste comisii. Dar pentru cei din Primaria ticleni nu a fost nici o problema sa lucreze de exemplu cu SC Giurval SRL si SC Relaxa SRL, firme care au executat lucrari si la vilele contabilei si primarului.

Contabila primariei si autopromovarea

Cu rabdare si perseverenta, Maria Cojocaru a devenit din specialist in confectii textile, contabila sefa a Primariei ticleni. Incurajata de primar, a carui mana dreapta este, contabila si-a apreciat singura meritele si s-a autopromovat ca sef de birou finante-contabilitate. In ianuarie 2001, prin dispozitia nr. 9, s-a stabilit componenta comisiei de angajare si promovarea personalului in functii. Comisia a fost constituita din Antigona Ciurea – presedinte, Maria Cocheci – secretar si Maria Cojocaru membru. Cateva zile mai tarziu Maria Cojocaru a devenit, in urma dispozitie nr. 21, seful biroului de finante-contabilitate, primind pe langa salariu un spor de vechime de 25% si o indemizatie de conducere tot de 25%. Cum si progeniturile trebuie aranjate, mai ales daca-ti da mana, contabila si-a angajat si fiica la primarie. Eliza Alina Cojocaru este studenta in an terminal la ASE, cursuri la zi la Universitatea “Constantin Brincusi”, dar in acelasi timp lucreaza si la primariei. Ea a fost incadrata in anul 2003 ca referent debutant-contabilitate, dupa ce concursul la care a participat fusese amanat din luna octombrie in luna decembrie pentru ca prima data s-ar fi putut ca lucrurile sa nu iasa asa cum voia mama studentei. Cum poate Eliza sa fie si la cursuri si la program in primarie poate sti doar contabila si Constantin Mazilu.

Ne permitem sa spunem ca datele prezentate in acest material reprezinta doar “preludiul” mai multor materiale pe care le vom publica si care vor avea ca subiect “La Familia” din Primaria ticleni.

• N.M.

Aurel Bacanu Vladimirescu – primarul perfect pentru comuna Vladimir

Aurel Bacanu Vladimirescu este omul care, in ultimii patru ani, a condus destinele cetatenilor din comuna Vladimir. si a facut-o foarte bine, lucru care poate fi observat de oricine viziteaza comuna. Sediul primariei a capatat un aspect modern, a fost introdusa telefonia in toata comuna, o parte din drumuri au fost reabilitate, altele au fost asfaltate, iar 70% din populatia comunei beneficiaza de televiziune prin cablu. Planurile de viitor ale primarului includ realizarea unor obiective menite sa continue programul de modernizare, pus in aplicare de Aurel Bacanu Vladimirescu in momentul in care a castigat alegerile. Insa situatia este cel mai bine cunoscuta de catre cel care a muncit in ultimii patru ani in interesul celor ce l-au ales…

Rep: Care sunt cele mai importante realizari ale dumneavoastra, in cei patru ani de mandat?

A.B.V.: O mare realizare pentru comuna a fost montarea unei centrale telefonice si introducerea telefoniei in toata comuna, lucrare care a fost predata la cheie saptamana trecuta, urmand ca, probabil saptamana viitoare, abonatii sa fie racordati la retea. Oricum, la ora actuala toti cei care au solicitat introducerea telefonului au si fost repartizati pe casutele de telefonie. Foarte important pentru noi, cetatenii comunei Vladimir, a fost si asfaltarea Drumului Judetean si realizarea unui drum in Valea Desului, in lungime de 2,2 km, cu fonduri MLPAT. Demn de retinut este si faptul ca am obtinut aprobare ca, printr-un program Sapard, sa inceapa lucrarile la DC 44 Frasinu. Televiziunea prin cablu a fost introdusa in comuna in proportie de 70%, urmand ca in scurt timp sa se realizeze integral. Au fost construite poduri, iar la scoli si primarie s-au facut o serie de reparatii si dotari cu mobilier.

Rep: Alaturi de dumneavoastra, cine mai are merite in realizarea acestor obiective?

A.B.V.: Noi, cei din primarie, suntem foarte aproape de oameni, iar ei sunt foarte aproape de noi. Cat de mult am vrea noi sa facem ceva, daca nu avem sprijinul cetatenilor, lucrurile n-ar merge bine. La nivelul comunei Vladimir multe lucrari le-am facut cu oamenii din comuna, ei au fost foarte receptivi la tot ce primaria a facut.

Rep.: Ca primar, ce anume este prioritar pentru dumneavoastra?

A.B.V: Pentru mine a fost, este si va fi prioritara rezolvarea problemelor cetatenilor intr-un mod cat mai operativ. In fiecare dimineata, usa biroului meu este deschisa pentru ei, stau de vorba cu ei pana le rezolv problemele. Le-am cerut si salariatilor primariei sa fie receptivi la solicitarile oamenilor, pentru ca numai asa lucrurile vor merge bine in comuna.

Rep.: Functia de primar implica sacrificii in detrimentul familiei?

A.B.V.: Munca in primarie nu este de 8 ore, este o munca de zi-lumina. Nu-ti mai pui niciodata problema ca e sarbatoare, sau ca ai program de 8 ore. Trebuie sa fii mereu in contact cu oamenii. Am plecat de foarte multe ori si de acasa pentru a rezolva o problema a unuia dintre ei. Vin si la mine acasa si nici nu intra in discutie sa nu vorbesc cu ei, sa nu-i ajut.

Rep.: Relatiile cu angajatii si consiliul local sunt la fel de bune ca si cu cetatenii?

A.B.V.: Am o echipa buna, oameni seriosi care isi fac datoria. Nu au fost probleme, fiecare isi face meseria cum trebuie, iar unde sunt neclaritati ne consultam si gasim solutia cea mai buna, in interesul cetateanului. Relatiile cu consilierii sunt si ele excelente. Am avut mereu sprijinul consiliului local.

Rep.: De ce nu aveti viceprimar?

A.B.V.: Am hotarat in 2000, cu acordul consiliului local, sa nu punem viceprimar. Am facut un calcul si trebuia sa-i asiguram viceprimarului peste 80 de milioane de lei pe an, ca retributie. Ne-am gandit ca acesti bani ii putem folosi la repararea unei scoli, la o pietruire de drum, decat pentru salariul unui viceprimar care sa se plimbe toata ziua cu mapa. Mai bine mi-am angajat un cantonier, care imi face treaba in comuna.

Rep.: Ce planuri aveti pentru viitor, daca veti castiga alegerile?

A.B.V.: In primul rand, ma voi ocupa de lucrarea finantata prin fonduri Sapard la drumul comunal din Frasinu. Construirea unui pod in punctul Larga, unde am dus deja materialele, precum si a unui podet in Leurdeasa. Ma voi concentra mai mult pe zonele periferice ale comunei, pentru ca oamenii de aici trebuie ajutati. Se lucreaza la un proiect de pietruire a 2,5 km de drum la Ruginoasa. De asemenea, voi definitiva si introducerea televiziunii prin cablu, iar in satul Vladimir vom construi un camin cultural. Insa, cel mai mult ma framanta problema sanatatii. Vom cauta doua spatii corespunzatoare la Andreesti si la Vladimir, unde cadrele medicale sa-si desfasoare activitatea in bune conditii. Avem cadre calificate, dar nu avem spatiu. Sper ca in mandatul viitor sa duc la indeplinire si aceasta promisiune pe care am facut-o si o fac electoratului.

• N.M.

Viceprimarul Sanda si-a mai tras o vila

Gabi Sanda, cel mai obscur dintre cei doi viceprimari ai Tg-Jiului, isi completeaza averea cu ajutorul unei firme care a prestat lucrari si pentru primaria municipiului. Asa ca, pe langa vila de la Rachiti, Sanda isi construieste in prezent o alta vila in zona de nord a orasului. Muncitorii care presteaza in batatura vicelui sunt salariatii unei firme care a reparat doua scoli din Tg-Jiu.

Surse din cadrul primariei sustin ca Sanda ar avea legaturi stranse cu aceasta firma, dar si ca nu ar fi singura persoana din institutie care are bube in cap, o serie de angajati avand societati comerciale care fac afaceri cu primaria.

Vom reveni.

• M.P.

Primarul de la Barbatesti si limbajul academic:

“Am o casa la Socu, una la Barbatesti, un apartament in Tg-Jiu, n-am copii, asa ca ma doare-n p…”

Activitatea infractionala a primarului comunei Barbatesti, Constantin Patrascu, tinde spre proportii nebanuite. In urma cu 12 ani, acesta a inselat o persoana, iar in 2000, inainte cu doua zile de alegerile locale, i-a platit acesteia o parte din prejudiciul creat, incercand astfel sa evite un eveniment nedorit, tocmai cand se pregatea sa se instaleze in fotoliul comod de primar.

Intr-un moment de sinceritate, primarul a recunoscut atat inselaciunea, cat si una dintre legaturile sale amoroase cu una dintre angajatele Primariei Barbatesti.

Lui Patrascu ii place si trocul, mai ales daca miroase de la o posta a santaj. Desi a recunoscut ca cele scrise de noi sunt adevarate, el s-a aratat dispus sa uite totul, daca il “turnam” pe cel care ne-a furnizat informatiile.

smenurile maistrului Costica

In ianuarie 1992, in timp ce detinea functia de maistru in cadrul unei statii de balastare din Barbatesti, apartinand Macofil Tg-Jiu, Constantin Patrascu i-a promis unui consatean, Dionisie Popescu, ca-i va aduce 600 de bucati de boltari. Omul nu prea avea nevoie de marfa respectiva, dar in cele din urma a cedat insistentelor maistrului Costica, platind si intreaga cantitate in avans. Dar n-a mai vazut boltarii, nici macar dupa ce Patrascu s-a transferat de la Macofil la o alta societate, Ciprom SA Craiova. Popescu s-a rugat de nenumarate ori de el sa-si onoreze promisiunea, insa, abia in timpul campaniei electorale din 2000 i-au fost auzite rugamintile. Asa ca actualul primar si-a adus aminte ca are o datorie mai veche la consateanului sau chiar cu doua zile inainte de alegeri. Ca sa nu fie facut de ras tocmai cand se pregatea sa devina cel mai onorabil om din comuna, Patrascu i-a dat lui Popescu 135 din cei 600 de boltari, promisi in urma cu opt ani. Dupa hopul alegerilor, Constantin Patrascu a uitat de plata integrala a datoriei. Incercand sa-i reimprospateze memoria cu privire la restul de boltari, Dionisie Popescu a primit un raspuns original din partea primarului: “Ce boltari, ba? Au trecut 12 ani de atunci si dispozitia de livrare nu mai are valoare, te stergi cu ea la cur”. Barbatul, pensionar acum, s-a gandit ca si-ar putea recupera prejudiciul, apeland la oamenii legii, dar, atat la Postul de Politie Barbatesti, cat si la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Carbunesti, a primit invariabil aceeasi rezolutie la plangerile sale: neinceperea urmaririi penale, ca doar pe nea Costica nu-l deranjasera organele statului pentru magarii mai mari, dar pentru cateva sute de boltari si o inselaciune mica.

Mai mult decat atat, primarul nici nu se considera vinovat ca Popescu nu si-a primit boltarii: “Eu am plecat de acolo. A ramas gestionarul, care trebuia sa se ocupe de treaba asta, iar el a confirmat ca i-a mai dat materiale de la balastiera”.

Primarul nu se da inapoi de la femei

Nea Costica Patrascu este singurul mascul intre zece femei la Primaria Barbatesti. El a recunoscut la un “confesional”, la sediul redactiei noastre, ca are un tremurici la inima pentru cel putin una din cele zece femei: “Normal ca-mi plac femeile, doar n-o sa-mi placa barbatii! Da, Mimi este inginer agronom si care-i problema? Eu cu ea ma duc pe teren cand impartim pamantul oamenilor, cu ea ma duc in padure, cand le dam parcelele de padure. Care-i smecheria?”

In acelasi spirit de sinceritate, Patrascu a recunoscut si ca a facut cateva luni de puscarie, dar: “ nu pentru viol, cum ati scris voi, ci pentru corupere de minori, ca fata nu implinise 18 ani. Eram tanar si eu!”, a incercat sa se scuze primarul.

Contrazicand statutul pe care-l are, nea Costica foloseste un limbaj extrem de colorat. Asta probabil pentru ca uneori se crede cu animalele pe dealurile de la Socu de-i gura asa sloboda. Acesta a declarat, referitor la averea sa, ca are de toate, doar o masina ii mai lipseste: “ Am o casa la Socu, una la Barbatesti, un apartament in Tg-Jiu, n-am copii, asa ca ma doare-n p… Masina n-am, ca mi s-a stricat, dar trebuie sa-mi iau alta.”

Prin carciumile din comuna, acolo unde isi face campania electorala, primarul Patrascu a afirmat ca ne da in judecata, pentru ca nimic din cele scrise de noi nu este adevarat:” Nu-i nimic adevarat, ba, din ce-au scris aia. N-au ce sa-mi faca, da-i in p… mea”. Insa la sediul redactiei noastre, nea Costica a confirmat cele scrise, dar si-a mentinut afirmatia cum ca ne va plimba pe la tribunal daca nu-i spunem numele celui care ne-a furnizat informatiile. Daca varianta asta nu merge, macar sa deconspiram persoana respectiva in instanta. Dilema noastra, deocamdata, este una singura: putem prezenta in fata completului de judecata caseta audio cu inregistrarea convorbirii avute cu primarul de la Barbatesti, daca nu e trecut de miezul noptii?

• Scandal de Gorj

Ziaristi, da’ multi!

• Unul dintre fotoreporterii care au o parere foarte buna vis-ŕ-vis de calitatile lor de mari oameni de presa locali foloseste conferintele de presa ale partidelor politice ca sa faca vreun negot cu oamenii sus pusi, doar-doar i-or cumpara vreo fotografie, facuta, dupa parerea lui, cu mare arta. Georgica Boban, ca despre el este vorba, s-a facut, de curand si mare patron in lumea presei si nu patron la orice publicatie. El si-a gasit sa conceapa o revista pentru o varsta pe care mintea lui o poate intelege, adica pentru gradinita.

• Alin Ion, redactorul sef al saptamanalului “Informatia Gorjului”, un personaj pe care talentul l-a cam ocolit, incearca sa se carpeasca cu cate un material de presa, “imprumutat” de la colegii de breasla. si cum sefii de pe la capitala nu stiu ca publicatiile locale sunt, adesea, sursa de inspiratie pentru corespondentii din teritoriu, incununeaza cu lauri capetele ai caror neuroni s-au izbit de toti peretii cranieni pana ce au copiat suficient de fidel stirea aparuta.

• Redactorul sportiv al cotidianului “Impact in Gorj” a fost la un pas sa fie luat la bataie de catre directorul executiv al Clubului Pandurii, Sorin Gaman. Incidentul a avut loc in tunelul care duce de la terenul de fotbal spre vestiare, sub privirile ziaristilor din presa centrala.

Huliganul Gaman este recunoscut pentru limbajul sau suburban si pentru conflictele cu ziaristii. Cosmin Brujan va depune plangere la politie impotriva acestui individ care speram sa nu mai reprezinte Clubul Pandurii.

Antrenor in desert

N-am vrut sa-mi dau cu parerea pana acum despre echipa noastra de fotbal, insa dupa ce am vazut sambata pe stadionul municipal nu ma pot abtine sa nu scriu despre ce este in jurul lui Sandoi.

Tenhicianul craiovean a fost un mare jucator si poate fi un mare antrenor, dar nu la Tg-Jiu. Emil Sandoi e baiat finut si de mare caracter. Evident m-am bucurat cand acesta a venit la “Pandurii” insa acum ma intreb ce cauta el aici.

In jurul acestuia roiesc o serie de oameni de tot rahatul. Dar pot oare sa-i numesc oameni pe cei care au papat ani de zile banii minerilor prin strainataturi sau chiolhanuri cu betivaneli oridinare? Nu cunosc situatia financiara a “Pandurilor”, nu stiu cine aduce cei mai multi bani echipei, insa nu se poate sa pui personagiii gen Condescu, Temelescu, Popete sau Sorin Gaman sa-i administreze.

In fotbal trebuie sa fii putin smecher, nu smenar. Pai cei enumerati sunt niste taranoi filfizoni care n-au nimic in comun cu fotbalul.

La greselile individuale ale unor jucatori Sandoi ridica din umeri raspunzand tribunei ca nu are cu cine sa-i inlocuiasca. Cum n-are cu cine? Condescu, Temelescu, Popete al batran pot intra in orice moment in teren. Sandoi se poate baza oricand pe acestia. Trio-ul poate face fata daca Sandoi ii aduna de prin carciumi cu 48 de ore inainte de meci, ii baga in atrenamente, ii trimite la frizerie, la baia comunala si apoi la culcare.

Acelasi lucru ar trebui sa faca tehnicianul si cu o mare parte dintre jucatorii sai care intarzie deseori la o terasa din buricul targului.

Multi sunt in jurul lui Sandoi, dar nici unul n-are nici o legatura cu fotbalul. Multi sunt cei care apar langa antrenor in fata aparatelor de fotografiat, insa ceea ce spun acesti nestiutori este egal cu zero. Acestia sunt cei care au spulberat visele zecilor de mii de gorjeni care sunt cu sufletul langa echipa “Pandurii”. Acestia sunt de vina pentru esecul de sambata. Ce-i drept si jucatorii au vina lor. Sandoi e constient de toate acestea.

Condescule, pana la etapa viitoare cand o vom lua iar in c…, ne vedem la “Visina”, pe trei carari. Usor sa nu vomiti!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   12.05.2004. 10:37

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 11 - 4 mai - 10 mai 2004

Dupa ce a amanetat bunuri din patrimoniul comunei

Primarul de la Barbatesti cercetat penal pentru furt calificat

Constantin Patrascu, primarul comunei Barbatesti, este cercetat penal alaturi de alte patru persoane pentru comiterea infractiunii de furt calificat si risca cel putin trei ani de puscarie. La inceputul acestui an, acelasi primar a gajat un imprumut din banca cu imobilele unor scoli, camine culturale si al dispensarului din comuna.

teava furata pentru o punte comunala

Directorul SC Ciprom SA, Scarlat, a sesizat, in luna noiembrie 2002, Postul de Politie Barbatesti, ca din patrimoniul societatii au disparut zece bucati de teava. Dupa doi ani de zile, timp in care n-a primit nici un raspuns, directorul a revenit cu o adresa la politie, solicitand sa i se comunice solutia la plangerea depusa. Acest lucru nu s-a intamplat, pentru ca in 2002 sesizarea nici nu fusese inregistrata de politistii din comuna. Tocmai cand orice speranta pierise, povestea a ajuns, in luna martie a.c., nu se stie prin intermediul cui, la urechile PNA, care neocupandu-se de astfel de gainarii a trimis cazul la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Conform unor surse oficiale, care au dorit sa-si pastreze anonimatul, cercetarile intreprinse de procurori au dus la concluzia ca printre autorii furtului se numara si primarul Constantin Patrascu. Acesta, impreuna cu alte patru persoane, urmand a fi trimisi in judecata sub acuzatia de furt calificat.

Directorul Ciprom a declarat ca tevile au fost gasite si stie ca acestea au fost furate la indicatia primarului: “ Am sesizat politia in noiembrie 2002, dar n-am primit raspuns. Am gasit teava la Socu si cica s-a luat la indicatia primarului, pentru ca ii trebuia la o punte. Mai multe nu stiu. Se fac cercetari.”

Pentru ca nu si-au facut meseria, in prezent sunt cercetati si cei doi politisti din comuna, Marian Draghici si Marcel Tudorin. Punctul de vedere al acestora a fost imposibil de aflat pentru ca in momentul in care a aflat cine il cauta, militianul Draghici ne-a inchis telefonul in nas.

Bunuri publice – gaj la banca

La inceputul acestui an, primarul Constantin Patrascu a intocmit documentatia pentru demararea, printr-un program Sapard, a lucrarilor de alimentare cu apa in comuna. Asa cum prevad reglementarile, primaria trebuia sa contribuie cu 20% din contravaloarea lucrarilor, adica in acest caz 1,2 miliarde de lei. In prima sedinta din acest an a consiliului local, noua din cei 11 consilieri si-au dat acordul pentru contractarea unui imprumut din banca. Creditul a fost girat cu cele doua camine culturale din comuna, trei scoli si dispensarul medical. Hotararea consiliului local a fost atacata in contencios administrativ de prefectul de atunci, Toni Mihail Grebla. Contestarea hotararii s-a facut in baza art. 11 din Legea 213/1998 care prevede ca: “ Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, dupa cum urmeaza: nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii; nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale; nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile.” In final hotararea a fost anulata, dar creditul fusese deja acordat, iar primaria plateste lunar 110 milioane de lei dobanda pentru creditul luat.

Puscarie pentru viol.

In anul 1972, Constantin Patrascu a fost condamnat la doi ani de inchisoare pentru comiterea infractiunii de viol.Pe atunci in varsta de 22 de ani, Patrascu a facut doar sase luni de puscarie fiind eliberat in urma unui decret ceausist. Am incercat sa stam de vorba cu primarul Patrascu insa, acesta nu a putut fi gasit la telefonul mobil nr.0724155017. La Primaria Barbatesti (nr. tel: 270503) primarul nu ajunsese pana la inchiderea editiei, luni 3 mai, ora 10.00.

Cu toate ca securea ii atarna deasupra capului, Constantin Patrascu isi doreste sa fie in continuare indrumator al cetatenilor din comuna Barbatesti. Nu demult el a putut fi vazut in Sala Sporturilor la lansarea candidatilor PSD in cursa electorala pentru alegerile din iunie. Dar cum majoritatea primarilor pesedisti au dat cu subsemnatul pe la Parchet, nimic nu l-a impiedicat sa vrea sa i se spuna inca patru ani “domn’ primar”.

• Mihai Popescu

Ca si colegul sau Diaconescu,

Prim procurorul Gheorghe Roibu a bagat in puscarie cel putin sase nevinovati

Exista o legatura mai mult decat colegiala intre procurorul Diaconescu si seful sau Gheorghe Roibu: ambii au bagat in puscarie oameni nevinovati. Daca in cazul incompetentului Diaconescu lucrurile sunt clare, in sensul ca Marcel tundrea zace de 12 ani in puscarie nevinovat, in cazul lui Roibu lucrurile sunt putin mai complicate.

sase tineri au fost condamnati in urma cu doi ani pentru comiterea infractiunilor de lipsire de libertate in mod ilegal si viol cu toate ca victima, o minora, a recunoscut ca a depus plangere la presiunea mamei si nu a fost constransa de cei sase sa intretina relatii sexuale.

Ca sa nu aiba de suferit politistul si procurorul care anchetasera cazul si ii arestasera, instanta i-a condamnat pe cei sase la cate un an de puscarie, desi infractiunile respective prevad pedepse cu mult mai mari. si cum acestia executasera deja cele opt luni necesare pentru liberarea conditionata, au fost pusi in libertate.

Vinovati fara vina

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj nr.803/P/2002, intocmit de catre prim procurorul Gheorghe Roibu la data de 5 august, sase tineri au fost trimisi in judecata pentru comiterea infractiunilor de lipsire de libertate in mod ilegal si viol.

Initial, victima, o minora in varsta de 15 ani a depus plangere la politie, in data de 7 iunie 2002, motivul fiind acela ca fusese constransa de patru indivizi, sa intretina relatii sexuale cu acestia. Cazul a fost preluat de capitanul Cornel Filip,care activa la acea vreme in cadrul Biroului Cercetari Penale al Politiei Municipiului Tg-Jiu. In prima declaratie data in fata organelor de cercetare, minora revine asupra celor afirmate in plangere si recunoaste ca a fost dusa la politie de mama sa. “Am intretinut raporturi sexuale orale cu toti fara sa fiu constransa. Fiindu-mi teama ca o sa ma bata am mintit-o pe mama ca fusesem violata….Cu toate acestea mama m-a lovit cu un furtun de la masina de spalat.” Aceste afirmatii sunt intarite intr-o alta declaratie data, in aceeasi zi, capitanului Filip: “Am intretinut relatii sexuale orale si normale cu fiecare fara a fi constransa.” In declaratia data la Parchet, mama minorei recunoaste ca a batut-o si apoi a dus-o la politie: “Eu in starea in care ma aflam i-am dat doua palme acesteia si pentru ca nu a vrut sa-mi spuna ce s-a intamplat am luat-o si am mers cu ea la politie.”

“Ma facuse curioasa”

Tot in declaratiile date la politie, minora spune ca initial a intretinut raporturi sexuale orale doar cu doi din cei sase inculpati deoarece “de mai multe ori, anterior L. (o prietena a ei – n.r.) imi spusese despre asa ceva si ma facuse curioasa. Dupa aceea am intretinut raport sexual vaginal cu doi dintre ei, dar nu pentru mult timp, deoarece aveam ciclu menstrual.”

Dupa toate astea minora povesteste ca a plecat din apartamentul in care fusese impreuna cu cei doi baieti si au mers la un bar iar de aici intr-o statie de autubuz “unde m-am intalnit cu o colega si am ramas impreuna deoarece cei doi baieti plecasera sa ia un taxi….” Cu alte cuvinte victima putea fugi in orice moment, putea cere ajutor colegei sau oamenilor de pe strada , aflandu-se, ziua, intr-un loc destul de populat.

In urma declaratiilor “victimei” si alte 15 ale inculpatilor si martorilor, capitanul Filip intocmeste, la data de 1 iulie, la aproape o luna de la comiterea faptelor, referatul de terminare a urmaririi penale si propune Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj emiterea rechizitoriului si trimiterea in judecata a inculpatilor, aflati deja in stare de arest.

Rechizitoriu de penalist “profesionist”

Rechizitoriul intocmit in cauza de procurorul Gheorghe Roibu nu-l recomanda pe acesta ca fiind seful penalistilor gorjeni.

Roibu isi da cu stangul in dreptul, inadmisibil pentru un penalist si foloseste conditionalul optativ ”victima NU AR FI PUTUT opune rezistenta…”,in conditiile in care in dreptul penal lucrurile trebuie sa fie extrem de clare: ori DA, ori NU.

Penalistul considera relevanta declaratia unui inculpat “m-am urcat in pat langa victima si fara sa port vreo discutie cu aceasta am intretinut raport sexual oral cu ea…” Pai in acest caz victima a vrut, altfel protesta in vreun mod, fie el si tacit.

Roibu merge mai departe si lanseaza ipoteze greu de sustinut avand in vedere mentalitatea despre relatii sexuale a generatiei de astazi “avand in vedere varsta sa cat si faptul ca nu a avut vreo experienta in ceea ce priveste viata sexuala (fiind virgina) este greu de presupus ca ar fi intretinut raporturi sexuale firesti si nefiresti cu inculpatii”. Pe langa faptul ca procurorul merge numai pe presupuneri si foloseste din nou conditionalul optativ, uita ceea ce declarase victima la organele de politie si anume ca o prietena o facuse curioasa cu privire la sexul oral si normal.

Procurorul invoca si expertiza medico legala “s-a constatat ca victima prezinta leziuni care au putut fi produse prin lovire cu un corp dur sau COMPRIMARE PE O SUPRAFAtA DURA sI ZGARIERE…” dar si aici ignora declaratia minorei: “cu privire la zgarietura de pe spate precizez ca aceasta provine de la arcurile saltelei de pe patul pe care am intretinut raporturi sexuale.”

In finalul rechizitoriului este consemnat si faptul ca mama victimei s-a prezentat ulterior la Parchet si a precizat ca sotul sau, care la data savarsirii faptelor nu se afla in localitate, a facut unele investigatii si a aflat ca fiica sa a intretinut raporturi sexuale cu inculpatii cu consimtamantul sau.

Cu toate acestea procurorul Roibu ii trimite pe cei sase inculpati in judecata intrucat nu se justifica perioada arestarii preventive, adica trei luni.

Scos din rahat de catre instanta

La instanta de judecata, victima minora a declarat in prezenta mamei sale ca nu se constituie parte civila si ca de buna voie a mers cu inculpatii in diferite locuri. “Nu s-au manifestat forme de constrangere asupra mea, mi-am exprimat vointa de a avea relatii sexuale cu inculpatii si nu am fost lipsita de libertate in mod ilegal…”

O achitare atarna greu de gatul unui procuror sau politist asa ca si in acest caz instanta a tinut cont de acest lucru si i-a condamnat pe cei sase la cate un an de puscarie cu toate ca pedeapsa in astfel de cazuri este de la 5 la 15 ani. Astfel toata lumea a fost multumita: cei sase tineri executasera deja partea din pedeapsa necesara liberarii conditionate si au fost pusi in libertate si procurorul Roibu linistit ca inculpatii nu au fost achitati, justificandu-se astfel perioada arestarii. Asa se explica faptul ca Parchetul nu a declarat apel impotriva sentintei, asa cum procedeaza de obicei in cazurile in care instanta acorda o pedeapsa sub minimul special prevazut de lege.

• Scandal de Gorj

Revolutie sexuala la Crasna,

Dr. Oarna ii cere asistentei sa-l masturbeze si trimite oameni normali la nebuni

Dr. Adrian Oarna a devenit in ultimele luni cosmarul celor aproximativ 1.300 de pacienti pe care-i are inregistrati la Dispensarul Crasna, al propriei asistente, Lavinia Vamvu, si al unui barbat bolnav de TBC si hepatita cronica, internat fortat la nebuni, in baza unui bilet de trimitere scris de cel pe care a avut ghinionul sa-l faca medic de familie.

Cand nu este la cabinet, unde isi hartuieste sexual in permanenta asistenta si ii propune sa-i frece sexul, doctorul umbla prin comuna cu o geanta plina de medicamentele ce ar trebui sa stea in dispensar, registrul unitatii si o cruce cat toate zilele cu Isus Hristos. Crucea ii este utila pentru a-si demonstra credinta, dar si pentru a o pune pe Lavinia sa jure “ca in instanta” cum ca ea il agreseaza sexual pe el, ii da palme si genunchi in testicule.

“Mi-a propus sa-i frec sexul”

Activitatea asistentei Lavinia Vamvu nu seamana cu a nici unei colege de breasla, iar modul in care este tratata de seful sau, dr. Adrian Oarna, cu atat mai putin. Lucreaza cu el de doi ani, insa, asa cum spune ea :“ In ultimele luni nu mai este asa cum a fost, inainte parea mai echilibrat. Imi aduce injurii, m-a agresat sexual, mi-a propus sa intretinem relatii sexuale, sa-i frec sexul si mai multe. Am martori care m-au vazut fugind afara, mi-a aruncat haina si geanta pe scara. Nu am registru, de trei zile scriu numele pacientilor pe o foaie, telefonul e inchis in dulap si nu am nimic la indemana ca sa pot sa-mi fac meseria. Actele toate, fise, registre le poarta in trei plase, face cu ele naveta la Novaci. Acum a plecat cu vaccinele in geanta, nu in termos asa cum trebuie, ci le-a bagat intr-o punga si a plecat spre Carpinis.”

Femeia spune ca si Ionela Smarandoiu, asistenta angajata inaintea sa, a patit la fel cu doctorul, o ingramadea si pe ea prin colturile incaperilor si incerca sa o convinga sa intretina relatii sexuale cu el.

Cand nu o alearga pe Lavinia prin cabinet, doctorul isi ocupa timpul jignind-o atat pe ea si pe sotul ei care este politist la Novaci, meserie pe care Oarna nu o suporta. Cand e satul si de asta, o scoate afara. Din cand in cand este intrerupt de cate un pacient venit la consultatie. Saracii oamenii nu primesc nimic din ceea ce au nevoie, dar pleaca cu informatii noi despre sex si politica, doctorul tinandu-le adevarate prelegeri in aceste domenii. Asta in cazurile cele mai fericite, pentru ca se pot trezi si cu o vizita fortata la “glumeti”, asa cum a fost cazul lui Ion Radulea, un barbat intreg la minte, dar suferind de cateva boli ce nu au nimic in comun cu nebunia.

“M-au dus cu politia la Neuropsihiatrie”

Pe Lavinia Vamvu am gasit-o la dispensar stand de vorba cu doi pacienti intr-o incapere plina de icoane, un pat si doua dulapuri dintre care unul ferecat cu un lacat. Inauntru se zareau cateva medicamente si telefonul fix, care in cazul unei urgente medicale putea sa sune linistit fara ca cineva sa poata prelua apelul. Asistentei nu-i convine ca nu-si poate face meseria, dar nu poate face nimic, atata timp cat seful ei stabileste regulile.

Unul dintre cei doi bolnavi prezenti in cabinet, alaturi de asistenta, se numeste Ion Radulea, proaspat divortat din cauza unei gaselnite a doctorului si dupa cum sustine, a propriei sotii. Omul sufera de vreo cinci boli cronice, printre care TBC si hepatita si il are ca medic de familie pe dr. Adrian Oarna. In urma cu putin timp sotia sa a luat de la doctor un bilet de trimitere, conform careia Ion este deranjat “la mansarda” si trebuie sa fie tratat la neuropsihiatrie. Uimit inca de ceea ce i s-a putut intampla, el povesteste: “ Pe 6 dimineata ma pregateam sa ma duc la taiat de vie, imi luasem mancare, apa, tot ce trebuie, dar m-am trezit cu politistii Narcis si Cepoi cu salvarea la poarta. Mi-au explicat ca sotia mea a luat bilet de trimitere de la dr. Oarna pentru Sectia de Neuropsihiatrie Tg-Jiu si ca sunt obligat sa urc in salvare si sa merg. Am mers, m-a consultat doctorul Iliescu, si-a dat seama ca nu sunt nebun si mi-a dat drumul. Am stat toata ziua acolo, pana a venit sora mea sa semneze pentru mine ca sa pot pleca”.

Atat Lavinia cat si Ion spun ca diagnosticul pus de medic, precum ca nu este normal din punct de vedere psihic si are un comportament agresiv, s-a facut fara ca acesta sa fie consultat.

Mai mult decat atat, conform declaratiilor lui Radulea si partenerului sau de suferinta din cabinet, cel care nu este intreg la minte este chiar doctorul, iar argumente sunt destule. Ei spun ca la un moment dat dr. Oarna umbla prin Novaci infasurat peste abdomen cu un lant de impiedicat caii. Ion este de parere ca: “Are niste pareri haotice. Cand ii vine lui goanga la cap, ca nu e normal, vorbeste aiurea despre sex, despre politica. Pleaca pe jos de aici pana la Novaci cu o geanta in mana. Are o geanta mare cu medicamente si altele si pleaca cu ea taras pana acasa.”

Pentru ca inca este medicul sau, Radulea il astepta de data asta sa-i dea un bilet de trimitere catre Spitalul Novaci, avand probleme din cauza hepatitei. S-a gandit sa urmeze exemplul a peste 90 de persoane care au renuntat la serviciile dr. Oarna, dar inca mai spera ca acesta va fi matrasit si va putea ramane in continuare pacient al dispensarului. Daca nu se va lua nici o masura va lua drumul altui cabinet medical.

“Dulapul este incuiat, ca uite, venii cu cheile!”

Desi nimeni nu se astepta sa se mai intoarca, la un moment dat si-a facut aparitia chiar dr. Adrian Oarna, bineinteles inhamat cu geanta si o plasa in mana. S-a interesat ce anume se intampla in cabinetul sau si a inceput, incoerent si confuz, sa-i ia la intrebari pe cei prezenti fara sa raspunda la cele care i se puneau mai ales din partea lui Radulea care voia macar sa stie de ce a fost declarat nebun. In primul rand l-a dat afara pe celalalt pacient, fara sa ia in seama ca omul a zis ca e bolnav, considerand ca a fost chemat de asistenta sa o sustina in fata presei. Foarte putine lucruri din ceea ce spunea doctorul au putut fi intelese, mai tot timpul vorbind fara noima: “Dv. v-ati luat dupa familia Vamvu? Daca cheama ziarul, in loc sa cheme juristii si Casa de Asigurari unde am dat eu anuntul. Dv. imi cereti mie socoteala? stiti ce inseamna cand te aperi? Te pregatesti de razboi!”

Vazand ca nimeni nu pregateste nici o ofensiva, poate doar verbala, i-a acordat un minut atentie lui Radulea, care il intreba mereu de ce l-a trimis la neuropsihiatrie :”Pai, cum te-am internat la nebuni?!” Dupa care a catadicsit sa ne raspunda de ce dulapul este inchis: “Dulapul este incuiat, ca uite venii cu cheile, pentru ca prapadeste toate materialele, seringile, vata isi face pantofii cu vata cu crema. Isi sterge pantofii ca ea sta intr-o infundatura, colo. Vreti sa faceti scandal cu mine? Eu am un comportament atat de deosebit! N-am chef de scandal. Altii fac. De 20 de ani sunt aici, n-am reusit singur pentru ca sunt printre putinii care respecta legea. Am facut mult bine la oameni si stiu ca se fura in draci peste tot. Atat!” Radulea nu s-a dat batut si a revenit: “Eu va intrebai despre problema cu mine, ca eu cad de nebun. Ieri s-a terminat divortul.” Raspunsul doctorului a depasit orice rationament: “Pai, nu vezi ca tot rau-i spre bine?”, dupa care a revenit linistit la cazul asistentei:” Eu procedez conform legii. Eu am trimis ca o dau afara si la Casa. Are preaviz de aia e in disperare de cauza. Daca nu ma purtam urat nu rezistam 20 de ani. E o familie de militian. Inclusiv avocatii mei, ca am doi, mi-au zis «Bai, alta asistenta n-aveai sa-ti gasesti decat nevasta de militean?». Sunt capabili de orice. In loc sa se duca la juristi sa intrebe de ce o dau afara, a venit la dv.”

“L-am bagat in psihiatrie”

Ion Radulea a renuntat in final sa-si mai intrebe doctorul ce legatura are TBC-ul lui cu internarea la nebuni si a incercat sa obtina trimiterea pentru hepatita la Spitalul Novaci, dar dr. Oarna era preocupat cu lucruri mai importante decat pacientul sau:” Fara poze! Ce eu sunt papitoi? Sunt credincios, respect cele 10 porunci, respect pe cine merita. Dansa e atat de tanara, i-am spus si inainte de a pleca in teren - «decat sa te intorci ca si comportament si ca asistenta, ca banuiesc ca ai fost pe undeva si te-au sfatuit niste oameni seriosi nu niste politai de-ai tai din casa, decat sa o cotesti, sa te comporti civilizat ca ai si fisa postului. Preferi sa te lungesti, sa ma ameninti, sa te duci la nu stiu cine, la nu stiu ce…» Ca eu m-am dus la n juristi pentru ca nu mai suport si cu asta…in calvarul care e. Vedeti cum vorbeste? Habar n-are de medicina, ca pot sa spun ca e testata. Habar n-are de nici un fel.”

Radulea a indraznit sa aminteasca din nou de trimitere:” Domn’ doctor, imi da-ti si mie trimiterea aia?” Dar spre nenorocul lui dr. Oarna si-a adus aminte de primul lucru cu care-l pisase pacientul: “ti-am spus sa nu bei si sa te comporti frumos. stii ca te-am vazut beat. Foarte bine. stii ca ai deranjat o familie la Tg-Jiu, de aia ti-am dat diagnostic, fiindca stiu ca bei. La cel din Aninis Deal, daca nu-l stiam – tot alcoolic – nu i-am dat, i-am dat tulburari de comportament pe fond etilic. Pe el l-am vazut si in stare de agresivitate de aia i-am dat. Da! L-am bagat in psihiatrie. Daca vreti articol fara poze pentru ca nu e cazul. Pentru ca stiti ce m-a intrebat de la DSP si de la…,va dau concret, dr. Carstoiu, care a adus-o si primarul si dumneaei. Mi-au inscenat sa-mi puna cenusa-n cap si sa plec. Eu am doua camere de 20 de ani. De ce mi-au inscenat? Pentru ca sunt corect si cinstit si sunt capitalist ”.

“Imi da palme, imi da cu genunchiul in testicule”

Dupa ce scotocise intr-un sertar de masa plin de hartii si-a scos din geanta o cruce dintr-un material greu ce-l reprezenta pe Isus Hristos rastignit, iar de gatul acestuia mai atarna o cruciulita pe un snur. Asta trebuia sa reprezinte, in fata celor de fata, dovada suprema a credintei sale. A dat cu ochii de Lavinia Vamvu si a uitat de cruce :” Pleaca inaintea mea de program. Vine la 9.00. Eu o dau afara pentru faptele dinainte. Doamnei directoare ( probabil directoarea DSP – n.r.) stiti ce i-am spus? «Sunt satul de moase comunale in Crasna. Va rog eu frumos gasiti-mi un doctor sau o doctorita, pentru ca eu de 7 ani de zile n-am mai plecat, n-are cine sa ma inlocuiasca, dansa nu face ce fac eu.” Interventia Laviniei Vamvu a venit imediat: “ Spuneti ce mi-ati cerut sa fac! De ce v-ati aruncat in spatele meu?” Intrebat daca i-a facut avansuri, medicul a reactionat:” Ce avansuri? Propuneri indecente ca Robert Redford lui…Mi-a cerut cinci milioane sa spele o latrina pe care am spalat-o eu dupa aia.” Dupa aceea s-a intors spre unul dintre reporteri si a intrebat foarte serios:” Aveti ochii verzi sau rosii?” N-a asteptat raspunsul si a revenit la asistenta: “Are probleme grave, s-a accentuat starea ei de agresivitate la mine si hartuire sexuala si de toate alea. Ma hartuieste”. Ca sa intareasca cele spuse a luat crucea pe care Lavinia trebuia sa jure ca pe biblie in instanta. Considerand ridicol ceea ce i se cerea, femeia a refuzat, lucru care i-a dat curaj doctorului: “Vedeti mai vreti argumente? Esti de acord ca mi-ai dat palme? Jura! Le-am spus si la parintii ei si la barbat si la socrii, primii au fost. Reactia lor stiti care a fost? Le-am spus ca imi da palme, ca imi da cu genunchiul in testicule si ca m-a injurat de mama si am refuzat curcanul, ca a venit la mine cu curcanul sa ma imbuneze. Da. Faptele vorbesc.”

Discutia cu dr. Adrian Oarna s-a terminat brusc, inainte de a putea lamuri ceva, pentru ca a considerat ca unul dintre cei doi reporteri, altul decat cel cu ochii rosii, i-a zambit ironic, motiv pentru care: “De ce zambiti ironic? Gata, discutia s-a terminat. E tragico-comic, domnisoara! De ce zambiti? Gata, nu va mai spun nimic.” Am plecat totusi cu speranta ca va primi si Ion Radulea trimiterea exact pentru spitalul unde avea nevoie, nu spre o alta destinatie unde sa fie escortat de politie, sau dus in camasa de forta.

Politisti dusi…cu telefonul mobil

La Postul de Politie Crasna usa era inchisa cu doua lacate, nu cu unul ca in cabinetul doctorului. Lavinia Vamvu declarase ca a depus o plangere la politie impotriva lui Adrian Oarna, dar n-am putut afla in ce stadiu se afla cercetarile si nici cum a fost deplasarea impreuna cu Radulea pana la sectia de neuropsihiatrie, pentru ca reprezentantii legii din Crasna erau plecati, probabil in teren. In schimb, printre gratiile ferestrei atarna o foaie de hartie impaturita, pe care erau mai multe mesaje datate: “ 18.04.2004, ora 13.30. Suntem in satele Dumbraveni, Buzesti; 24.04. 2004, ora 13.30. Pentru urgente sunati la 0721251076 sau 0740051530; 25.04.2004, ora 9.30. Suntem in satele Aninis si Rados. Tel. 0721251076”. Din ziua respectiva nici un mesaj. Ori erau plecati in vreo misiune secreta, ori li s-a terminat pasta din pix. Sau poate si-au dat totusi seama ca nu toata lumea are la tara telefon si, in plus, nu prin toate satele exista semnal.

• Neli Matei

Femeile il lasa sa astepte pe senatorul Hirsu

Senatorul Ion Hirsu a facut, saptamana trecuta, trotuarul prin fata unui bar din apropierea Casei de Cultura a Sindicatelor Tg-Jiu, asteptand nerabdator venirea cuiva. Vineri seara, in jurul orelor 18.00, imbracat la patru ace cum ii sta bine unui senator, Hirsu, neobisnuit sa astepte, asa cum sunt obisnuiti cei care-l cauta pe el la cabinetul parlamentar, s-a plimbat agitat vreme de vreo 20 de minute in asteptarea unei persoane care isi tot amana venirea. Pierzandu-si timpul intre un telefon dat, o uitatura disperata la ceas si cateva ture de trotuar, senatorul a reusit sa ramana in zona pana cand femeia cu care avea intalnire a venit in sfarsit. Toata asteptarea s-a dovedit a fi necesara doar pentru doua minute de discutii, dupa care cei doi s-au despartit, luand-o in directii opuse.

• A.I.

Traseistii politic se intalnesc in peco

Candidatul PUNR la Primaria Tg-Jiu, fostul primar Petrica Nanu, s-a gandit, in urma cu cateva zile, sa-si dea intalnire cu colegul sau de partid Radu Coiculescu intr-o benzinarie, ca tot il numeste lumea traseist politic. Asa ca cei doi puteau fi vazuti vineri stand de vorba printre pompele de benzina ale unei statii peco aflate la periferia municipiului Tg-Jiu. Discutia a fost insa intrerupta brusc la aparitia unui ziarist. Coiculescu a urcat repede in masina si a disparut, insa Nanu a fost nevoit sa plateasca pentru ca-si alimentase masina, dar pentru a se feri de eventualele poze pe care le-ar fi putut face jurnalistul s-a facut mic in fata fetei de la peco, dupa care a urcat in automobil si dus a fost. Atitudinea strutului a adoptat-o si pe vremea cat era primar si se pare ca trecerea timpului nu l-a prea schimbat.

• A.I.

Procurorul Bocsan si patronii targului

Intr-o perioada in care se incearca, contracronometru, realizarea reformei justitiei, dupa chinuri de gandire si facere, a fost numit un nou purtator de cuvant la Parchetul Judetean – procurorul Dumitru Bocsan. Scimbarile, dar nu si evolutiile, continua. Intr-un costum bleu-marin inchis, de culoarea tenului sau, procurorul Bocsan ne-a adus la cunostinta intr-o conferinta de presa ca” vom comunica potrivit legii...conform legii…si in spiritul legii”.

Am inteles ce a vrut sa spuna abia cand a precizat ca daca vrem ceva de la Parchet trebuie sa-i comunicam in scris cu cateva zile inainte, intrucat are nevoie de “documentare”, de “informare”. Asa se ajunge la un stil de munca al Parchetului inchistat, secret care poate duce si la alte erori judiciare pe care sa le descoperim noi, presa, peste 12 ani.

Cine este Bocsan?

Procurorul nu a excelat niciodata in meserie, probabil a fost ales ca purtator de cuvant tocmai pentru ca a fost mereu obscur si nu se poate spune mare lucru despre el. Insa are un punct sensibil: femeile. Poseda trei telefoane mobile, din care doua nu sunt pentru serviciu. Atunci cand se indragosteste, procurorul procedeaza ca la carte. O alta slabiciune a sa se refera la patroni. L-am vazut intr-o seara tarzie intr-un club de noapte din zona centrala a orasului si am aflat apoi ca este prieten cu mai multi patroni din targ. Ne-am convins cand l-am vazut din nou in curtea tribunalului discutand amical cu un prosper om de afaceri. Mai mult decat atat, cica lui Bocsan nu-i sunt straine nici umblarile in miez de noapte cu un patron din Piata 9 Mai, inlantuiti de dupa gat si cantand de mama focului printre blocuri.

Cam atat. Deocamdata…

• Scandal de Gorj

Doctorii doljeni refuza eliberarea actelor medicale in cazul Aurel Bumbar

Familia lui Aurel Bumbar, fostul sef de post al Politiei Bengesti-Ciocadia, decedat in urma cu cateva saptamani in conditii suspecte la varsta de 41 de ani, incearca sa afle daca barbatul a murit din cauze naturale sau datorita tratamentului care i s-a administrat in mod defectuos la Tg-Jiu. Pentru a raspunde la intrebarile pe care si le pune de la moartea acestuia, sotia sa Cornelia, impreuna cu o ruda, a incercat sa obtina de la spitalele doljene, unde Aurel a fost internat, actele medicale care i s-au intocmit pe perioada in care a fost spitalizat, precum si rezultatul necropsiei de la IML Craiova. Peste tot s-a lovit de refuzuri si s-a ales doar cu o cerere depusa la registratura Spitalului Clinic nr. 1.

“Numai medicii legisti pot face lumina”

seful de post de la Bengesti-Ciocadia a urmat, incepand cu luna ianuarie a.c., din cauza unor dureri la umarul si soldul stang, un tratament la un doctor din Tg-Jiu. Dupa cateva luni, timp in care medicatia nu l-a facut sa se simta mai bine, politistul s-a internat in Spitalul Militar Craiova, dupa care a fost transferat in spitalul clinic, unde a decedat pe data de 6 aprilie.

Cornelia Bumbar s-a prezentat saptamana trecuta la Spitalul Clinic nr. 1 Craiova. Aici asistenta sefa de la Medicala 1 isi amintea de caz pentru ca fusese de garda cand Aurel Bumbar fusese adus in spital, dar copii de pe actele medicale nu se pot obtine decat in urma unei cereri depuse la registratura institutiei si numai daca directorul o aproba. Ca sa scape mai repede de intrebari incomode, femeia a pasat problema la IML:” Noi am facut copii si sunt la medicina legala. Eu n-am foile de observatie aici. La noi a venit cu insuficienta hepato-renala de imunologie neprecizata. S-au luat probe din mai multe organe si cred ca de pe 8 aprilie pana acum cei de la IML au intrat in posesia rezultatului. Acolo va pot lamuri mai bine. Numai medicii legisti pot face lumina. Dupa trei saptamani nu se poate sa nu fi venit rezultatul”.

Demn de amintit este faptul ca la Tg-Jiu din tratamentul care i s-a indicat de catre doctorul care l-a consultat a facut parte si un anumit medicament numit Medrol, pe baza de cortizon. Cantitatea care i s-a administrat a fost insa destul de mare, lucru care ar fi putut duce la un blocaj renal si implicit la deces.

”Noi stim ca dvs. urmariti alte chestii”

De la IML problema a fost pasata din nou la spitalul clinic. O asistenta a stabilit din start: “Copie dupa foaia de observatie nu de la noi, de la spital de la arhiva. Daca o solicita politia, parchetul, o primesc, dupa ce platesc, bineinteles. Noi avem copie si nu dam copie de pe copie. Nici nu stiu daca autopsia e facuta la noi ca nu l-am gasit prin registre”. In final a sunat-o pe doctorita Cotora, din Comisia de Control si Avizare IML, care a fost si mai transanta: “ Nu va putem da nimic. Nu au venit rezultatele. Le-am dat la laborator si dureaza 2-3 saptamani. Nu e gata raportul”.

seful Comisiei de Control si Avizare a fost si mai respingator: “ Noi stim ca dvs. urmariti alte chestii. Nu-i pentru linistea dvs. Nu facem noi chestii de astea cu mana noastra. Daca ne solicita politia sau parchetul da, insa asa nu va putem da. Daca dvs., ca sotie, doriti concluziile raportului vi le punem la dispozitie in momentul in care veniti cu adresa de la politie sau parchet.”

In speranta ca totusi va putea afla in final de ce anume a murit sotul sau, Cornelia Bumbar a depus la registratura spitalului o cerere prin care solicita sa i se dea copii de pe actele medicale si spera sa si primeasca un raspuns favorabil.

• Scandal de Gorj

Pestera Muierilor – minunea de la Baia de Fier

Pestera Muierilor din Baia de Fier, una dintre cele mai frumoase monumente ale naturii din Romania, intregeste perfect peisajul mirific al comunei, atragand astfel o multime de turisti. Constiente de importanta zonei in peisajul turistic gorjean si nu numai, autoritatile locale se preocupa in mod special ca, la nivelul intregii comune, sa domneasca curatenia. Primarul Constantin Mihutescu are grija personal ca nimic sa nu fie lasat la voia intamplarii si beneficiarii ajutorului minim garantat sa-si faca treaba curatind si varuind tot ceea ce trebuie sa fie impecabil pentru ca Baia de Fier sa-si primeasca asa cum trebuie vizitatorii.

Pestera care in feudalism era folosita ca ascunzatoare pentru femei, batrani si copii, in timp ce barbatii mergeau la lupte pentru a-si apara glia, poate fi vizitata sub indrumarea unui ghid profesionist pe o lungime de 940 de metri. Cei care vor intr-adevar sa vada ceva deosebit au o singura varianta: Pestera Muierilor. Inca de la intrarea in pestera, vizitatorul este intampinat de superbe stalagmite si stalactite cum sunt: “Orga”; “Domul mic”; “Altarul”; “Cupola”; “Amvonul”; “Candelabrul mare”. In “Sala turcului” este fascinat de “Mos Craciun”; “Turcul”; “Cadana”. Trecerea se face apoi in Sala Minunilor, unde se gasesc cele mai frumoase formatiuni carstice: “Coloana palmier”; “Coloana cu meduze”; “Coloana infinitului”; “Soacra”; “Japoneza” si “Alba ca Zapada si cei sapte pitici”. Plecand din Sala Minunilor se ajunge in Sala Liliecilor, unde se pot vedea trei specii de lilieci, dupa care, spre iesire, Sala Boltilor fascineaza vizitatorul cu broderia sa argintata.

La iesire se vede curgand raul Galbenul, cel care a ajutat Pestera Muierilor sa se formeze cu peste 4.000.000 de ani inainte de Hristos.

La multi ani presari! (tableta)

Imi e cam greu sa scriu despre libertatea de exprimare, dupa ce am stat vreo 3 ani la “bulau”, tocmai pentru ca aveam gura sparta si in “Scandalul” de atunci au aparut magariile ordinare ale potentatilor vremii.

Care libertate de exprimare? Aceea castigata la Revolutie? Aceea garantata de Constitutie?

In realitate lucrurile stau altfel. Putem oare vorbi de exprimare deplina in conditiile in care eu am fost arestat, alti ziaristi sunt hartuiti prin instante, cenzurati, sau mai grav, batuti?

Unii mi-au zis ca-s nebun apucandu-ma din nou de scris. Le-am raspuns tuturor: “Ce sa-mi mai faca? De puscarie nu-mi mai e frica, de bataie nici atat.Am frica doar de Dumnezeu.”

Asa ca pe cei care nu le convine ca a reaparut “Scandal de Gorj”, pe cei la care publicatia noastra le sta in gat, ii invit sa ne…

Dar hai sa-i lasam pe acesti nemernici sa-si linga… ranile si sa vorbim despre presa gorjeana. Din ce in ce mai multi tineri se indreapta, dupa absolvirea facultatilor, catre mass-media. La noi sunt cativa ziaristi harsiti de ani buni pe la ziare, pe la televiziuni sau radiouri.Unii dintre acestia s-au remarcat in anumite perioade de timp, insa, acum totul s-a stins. Parca nu mai exista entuziasmul de altadata in presa scrisa. Nici la TV-urile locale nu mai e nici o emisiune care sa ma unga pe suflet. La radio, singurul, Garbaciu a ramas cu a lui “Curte cu prieteni”, care are ceva al sau si rezista de ani de zile. N-am vazut nici o sclipire a unui tanar jurnalist, din contra majoritatea se sting la umbra batranilor plafonati care vin dimineata la serviciu la patru ace si pleaca seara pe trei carari.

si la urma urmei ce mai conteaza aceste lucruri atata timp cat este ziua noastra! “La multi ani!”, ziaristi gorjeni.

si totusi nu ma pot abtine sa nu inchei cu doua versuri din melodia celor de la “Parazitii”, “Jos cenzura”: “Comunismul a murit, dar spiritul a ramas in tara./ Ne indreptam cu pasi mari spre o parodie nationala.”

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   04.05.2004. 10:25

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 10 - 27 aprilie - 3 mai 2004

Teodor Iloiu, un primar eficient in interesul cetatenilor din comuna Turburea

Biroul primarul Teodor Iloiu reprezinta pentru cetatenii comunei Turburea, locul in care le sunt ascultate mereu problemele, fara sa existe stabilite anumite zile si anumite ore de audienta. Pentru ca primarului ii pasa de semenii sai, acestia pot veni la primariei oricand au nevoie si au cate un necaz. Din acelasi considerent, in ultimii ani la nivelul comunei s-au facut o serie de lucrari menite sa faciliteze traiul destul de dur de la tara. Pana la data de 1 septembrie 2004 se va finaliza in toata comuna alimentarea cu apa. In prezent la peste 200 de gospodarii au fost instalate apometre, aparate ce stabilesc cu certitudine consumul de apa, evitand astfel interpretarile. Mai mult decat atat, la initiativa primarului Teodor Iloiu, a fost infiintat Serviciul de Gospodarire Comunala, care deocamdata are doar doi angajati. Numarul acestora va creste dupa 1 septembrie, cu inca zece persoane, care isi vor gasi astfel un loc de munca. Angajatii vor fi folositi, printre altele, la supravegherea statiei de clorinare si la incasarea contravalorii serviciilor prestate catre populatiei. Infiintarea acestui serviciu aduce beneficii atat pentru bugetul local, cat si pentru cei care pana acum nu-si puteau gasi de lucru.

Reteaua de gaze va fi gata integral in scurt timp, pentru ultima portiune de 8 km de la Poiana cerandu-se deja desfasurarea licitatiei pentru licenta si proiect. Centrala scolii din aceasta zona, care acum functioneaza cu lemne, va fi trecuta si ea pe consum de gaze. De altfel, scolile din comuna au o importanta deosebita pentru Iloiu, toate beneficiind de reparatii curente si modernizari. scoala de la Cocorova este singura care are o cladire veche si care nu apartine primariei. Primarul spune ca va incerca sa cumpere imobilul de la proprietarul de drept pentru a putea face reparatiile necesare desfasurarii in conditii optime a orelor de curs. Daca, dintr-un motiv sau altul, nu va ajunge cu acesta la un consens, va face toate demersurile necesare construirii unei cladiri noi.

Confortul subordonatilor sai si aspectul estetic al institutiei pe care o conduce sunt alte lucruri importante pentru Teodor Iloiu. Sediul primariei a fost extins, construindu-se o sala de sedinte, cinci birouri, o arhiva in care actele sunt depozitate in siguranta fara sa existe pericolul deteriorarii. A fost realizata reteaua de canalizare, au fost construite toalete moderne si introdusa apa curenta. Mai mult decat atat, primaria beneficiaza acum de incalzire centrala si acoperis refacut in totalitate. In prezent se lucreaza la exteriorul primarie, preconizandu-se ca lucrarile sa fie finalizate pana in luna iunie.

Primaria Turburea are acum 145 de dosare pe Legea 416, din care 143 se afla in plata. Beneficiarii venitului minim garantat sunt folositi pentru a asigura curatenia la nivelul comunei, pentru sapat santurile si orice lucrare care nu necesita implicarea unor specialisti. Ei isi primesc cu regularitate banii pentru munca prestata, neexistand niciodata intarzieri la plata. In plus, primaria acorda peste 200 de alocatii complementare si 50 monoparentale, precum si 25 de ajutoare pentru persoane cu handicap. Mai mult decat atat, au fost alocate ajutoare de inmormantare, in valoare de 5 milioane de lei fiecare, la patru familii in care s-a produs cate un deces. Un barbat care are nevoie de o proteza speciala pentru un picior va primi si el aceeasi suma.

In aceasta saptamana se va organiza licitatia pentru repararea tuturor drumurilor din comuna, care vor fi gata in aproximativ o luna de zile.

Singura nemultumire a primarului Teodor Iloiu se refera la retrocedarea padurilor care deocamdata a fost intrerupta din cauza faptului ca oamenii nu doresc sa devina proprietari decat pe vechile amplasamente. In acest sens, 60 de persoane au intocmitsi semnat o lista pe care i-au inaintat-o primarului, acesta urmand sa se prezinte la Prefectura Gorj pentru a rezolva problema.

• N.M.

La 41 de ani,

seful Postului de Politie Bengesti-Ciocadia a murit intr-un mod suspect

Aurel Bumbar, seful Postului de Politie Bengesti-Ciocadia, tata a doua fetite de 13 si respectiv 5 ani, a decedat in urma cu trei saptamani, la varsta de 41 de ani, fara sa existe o explicatie logica a mortii sale. Bolnav de ulcer duodenal, diagnosticat cu reumatism articular, politistul a sfarsit cu toxiinfectie hepato-renala. Colegii de breasla si cunoscutii sai afirma ca responsabil pentru sucombarea lui Aurel este tratamentul recomandat de medicul primar neurolog, doctor in stiinte medicale, Mariana Frasie, care i-a prescris barbatului cortizon in cantitati mari si medicamente contraindicate in afectiunile stomacale.

Despre Aurel Bumbar, atat colegii din comuna pe care a avut-o in grija ani buni, cat si cei din IJP Gorj au numai cuvinte de lauda. Toti cei care l-au cunoscut spun ca era un om deosebit, un bun profesionist si un bun familist.

La inceputul acestui an, politistul a inceput sa acuze dureri la umarul si soldul stang. In momentul in care au acestea au devenit deranjante el s-a prezentat la dr. Mariana Frasie, unde a fost diagnosticat cu reumatism articular si i s-a prescris tratament cu Medrol, 10 zile cate doua comprimate, alte 10 cate un comprimat pe zi, Miolastan si Tilcotil injectabil, o fiola pe zi timp de 10 zile. In ceea ce priveste ultima doctorie, oricine poate vedea, daca citeste prospectul, ca nu este indicat a se administra bolnavilor de ulcer duodenal. Medicatia nu a avut efect benefic asupra suferindului, mai mult decat atat, fata acestuia s-a tumefiat in timpul tratamentului.

In luna martie, barbatul s-a prezentat din nou la dr. Frasie, care i-a recomandat un alt medicament, Viox. Pe langa faptul ca pastilele respective au costat o gramada de bani, i-au inrautatit starea sanatatii, dupa intreruperea administrarii avand dureri foarte puternice de cap. Cateva zile mai tarziu, Aurel Bumbar era internat in Spitalul Militar Craiova, dupa care in Spitalul Clinic nr. 1. Situatia s-a inrautatit mereu, in seara de 4 aprilie nemaiputand vorbi si reactiona in nici un fel. Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul au declarat ca in final a facut toxiinfectie hepato-renala, blocandu-i-se ficatul si rinichii din cauza cantitatilor foarte mari de medicamente administrate la Tg-Jiu intr-un mod necorespunzator. Aproape de miezul noptii, marti, 6 aprilie, Aurel Bumbar a murit. In timpul zilei, un doctor din Spitalul Clinic isi daduse acordul pentru transportarea lui cu elicopterul la Spitalul Militar Bucuresti. Aceleasi surse citate anterior afirma ca deplasarea a fost insa anulata la interventia dr. col. sarapatin, medicul IJP Gorj. Contactat telefonic pentru a-si exprima un punct de vedere aceasta a declarat: “ Datele despre pacienti sunt confidentiale. Nu am certitudinea ca nu ma inregistrati, asa ca nu va pot spune nimic”. Doctorul lasa astfel de inteles ca ar fi spus adevarul doar daca ar fi avut certitudinea ca nu este inregistrat, cum nu putea baga mana in foc cu privire la asta, a preferat sa taca.

Desi au trecut cateva saptamani de la moartea lui Bumbar, nici pana in prezent certificatul de deces si rezultatele necropsiei nu au intrat in posesia familiei, aflandu-se pe undeva pe la autoritatile locale din Craiova.

In numarul urmator al publicatiei noastre vom reveni cu mai multe detalii despre cazul Aurel Bumbar, precum si cu punctul de vedere al medicului primar neurolog, doctor in stiinte medicale, Mariana Frasie, care nu a fost de gasit pana la inchiderea editiei.

• Scandal de Gorj

Circ si pesedei in Sala Sporturilor din Targu Jiu

Cum demagogia a devenit un sport national, practicat mai ales in campaniile electorale, PSD Gorj a gasit de cuviinta sa-si lanseze, la sfarsitul saptamanii trecute, aspirantii la fotoliile de primar in Sala Sporturilor din Tg-Jiu. Cu o noapte inainte, tinerii pesedei au smotruit podeaua, curatind cu sarg petele de transpiratie, lasate de mai marii judetului in timpul miutelor ce le fac de-a moca in sala amintita si astfel, in ziua de joi, printre baloane albe si albastre, sub privirile aplaudacilor adusi sa faca atmosfera, li s-a dat startul celor care vor sa fie sefi de comune si orase in urmatorii patru ani. Intrarile triumfale ale candidatilor au fost precedate de cate o scurta prezentare a fiecaruia, din partea lui Cornel Popescu, cel care, de ochii lumii, a fost declarat oficial, presedinte al organizatiei judetene. Pentru ca, probabil, cei care ii intocmisera speach-ul, uitasera sa-i scrie pe foaie ca in judet mai exista si orase printre cateva zeci de comune, Popescu a tinut-o pe-a lui tot inainte, fara ca ceilalti, beti de importanta momentului, sa-i atraga atentia ca a “degradat” cateva urbe. Fiind la curent cu ritul sicilian al sarutului, cand boss-ul mafiot confirma sau reconfirma apartenenta la Marea Familie printr-o pupatura, toti candidatii au facut schimb de saliva cu Nicolae Mischie, prezent, bineinteles, la manifestare. De cate o pupatura au avut parte si doi dintre deputatii partidului de guvernamant, Gheorghe Popescu si Scarlat Iriza, pe care cei prezenti in sala au avut ocazia, cam rara de cand respectivii s-au ajuns, sa-i vada, inainte de a li se termina mandatul.

Cei mai multi dintre pretendentii la statutul de primar s-au aflat in stadiul de “mai vreau o data”, chiar daca jumatate din arhiva Parchetului contine dosare cu escrocheriile lor, stiind doar ca in Romania eradicarea coruptiei se aplica in curtile vecine, nu in cea a PSD-ului. si uite-asa, indivizi ca, de exemplu, Viorel Croitoru, primarul comunei Bolbosi, au pasit mandri pe covorul de prezentare. Oricum, intr-un top al coruptiei, “faptele sale de arme” ar ocupa un loc codas pe langa cele ale printisorului Mihnea Costoiu, ministru secretar de stat in Ministerul Educatiei si Cercetarii, si ale celor doi deputati sositi la aport in sala sporturilor.

Cu oile negre ale partidului s-au obisnuit, deja, toti muritorii de foame insa, din cand in cand, electoratul trebuie sa mai primeasca cate un soc pentru ca, fiind un popor de masochisti, romanii nu percuteaza decat in fata celor care-i calca in picioare. Pentru cei din Gorj, socul l-a constituit lansarea in cursa electorala din iunie a unei invatatoare care, dupa parerea ei, ar fi in stare sa conduca Primaria Glogova. Violeta Popescu are 23 de ani si, desi bugetul unei comune nu este atat de usor de impartit ca si creioanele de colorat la elevii clasei I, iar Legea 416 nu are nimic in comun cu un numar de sutien, partidul si blonda candidata isi acorda mai mult de 69% sanse de reusita. Sub conducerea domnisoarei, Glogova va detrona cu siguranta comuna ieseana, declarata de curand, cea mai saraca din Europa. Dar nu moare PSD-ul dintr-atat, mai ales ca, pentru pusculita sa, e destul banet venit de la diversi directori si potentati financiar, pedeserei aspiranti la un ciolanas de consilier local. Cum era de asteptat si ei au fost prezentati cu fast in cadrul evenimentului de joi, in unduirile de pampoane si fustite ale unor minore, chemate sa se fataie in timpul spectacolului.

Apogeul maimutarelii PSD-iste a fost atins odata cu aducerea in atentia publicului a candidatului pentru municipiul Tg-Jiu, actualul primar, Florin Circiumaru. Norocul partidului a fost ca n-a cheltuit degeaba banii pe artificiile cu care acesta a fost inconjurat, fiind arhicunoscut faptul ca Florin Circiumaru este unul dintre putinii primari competenti pe care i-a nascut organizatia judeteana.

Cei mai nerabdatori dintre toti cei care au participat intr-o calitate sau alta la balciul PSD, au fost membrii Ansamblului “Doina Gorjului”, ce se agitau prin curtea salii sporturilor, satuli de campania electorala en-gross ce a trebuit sa o “livreze” la fiecare bataie din palme a partidului de guvernamant, ca doar de la Consiliul Judetean Gorj vin fondurile pentru deplasarile in strainatate, ca si pentru opregele si itarii pe care-i poarta.

• Dara Pumneanu

Nevasta fostului prefect Grebla, primeste de pomana pachete de tigari

Viermuiala mare zi de zi in Tribunalul Gorj. Gasesti aici reprezentanti ai fiecarei clase sociale, de la oamenii extrem de saraci, pana la afaceristi cu zeci de miliarde de lei in cont, toti manati de probleme spre salvatorii universali…avocatii. Indivizii aflati la ananghie, sunt in stare sa-si dea si haina de pe ei, numai sa scape de belele si sa-si vada in continuare de viata lor, sau dupa caz, de afaceri. Avocatii sunt o categorie profesionala, care isi asigura existenta din necazurile altora, si mai ales in ultimul timp, accepta ca plata orice, de la bani pana la diverse produse. Cunoscuta fiind lacomia aparatorilor, oamenii trebuie sa se conformeze si sa schimbe chiar si obiceiurile stramosesti ca sa-i multumeasca.

Saptamana trecuta, in curtea tribunalului, o batrana i-a dat de pomana avocatei, Mihaela Grebla, sotia fostului prefect de Gorj, Toni Grebla. Frumos din partea ei ca a luat pomana, dar cu siguranta s-ar fi simtit ofensata sa o primeasca, daca cele doua pungi pe care le-a bagat in plasa, n-ar fi fost insotite si de doua pachete de tigari scumpe, care, probabil, erau un fel de bonus pentru cine stie ce afaceri judiciare rezolvate de d-na avocat. Din cate stim, sotul Mihaelei Grebla, n-a ramas somer dupa ce a fost matrasit din prefectura, asa ca dumneaei ar trebui sa se lase de proasta meteahna de-a accepta ca cei pe care-i reprezinta in instanta sa-i cumpere tigari.

• Mihai Popescu

Marcel tundrea – doar ucigas nu si violator

Procurorii si magistratii gorjeni, apeleaza la tot felul de tertipuri pentru ca Marcel tundrea, sa nu fie declarat nevinovat.

Pentru a-i salva pielea procurorului incompetent, Ion Diaconescu, colegii sai sunt pe punctul de a lansa o ipoteza absurda.

Marcel tundrea, a fost anchetat si arestat in urma cu 12 ani, de catre procurorul criminalist, Ion Diaconescu, pentru violarea si uciderea unei minore de 14 ani. Pedeapsa primita pentru presupusa fapta, a fost de 25 de ani inchisoare. In urma cu cateva saptamani, o expertiza genetica efectuata de Institutul National de Medicina Legala “Mina Minovici”, dovedea ca tundrea este nevinovat, iar seful sectiei care a intocmit-o, declara ca procurorul gorjean trebuie sa-si accepte greseala, iar falsul criminal sa fie eliberat. In urma rezultatului testului ADN si a unei rezolutii a Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, prin care se constata ca singurul martor, Elena Negrea, care l-a incriminat pe tundrea, a mintit, s-a cerut revizuirea hotararii de condamnare. Cum posibilitatea ca detinutul sa fi fost autorul violului este de 0%, ancheta lui Diaconescu, realizata in urma cu 12 ani, a devenit si ea nula. Eroarea judiciara comisa, l-ar trimite practic pe procuror in randul somerilor si ar strica pentru o lunga perioada, imaginea institutiei pe care inca o reprezinta. Din acest motiv, colegii sai incearca sa-l salveze, asa ca au cerut avizarea raportului de expertiza genetica, prelungind astfel, agonia celui care a platit deja prea mult pentru greseala comisa de altcineva. Bineinteles ca avizarea va reconfirma rezultatul stabilit la “Mina Minovici”, dar prin tergiversare, procurorii spera ca subiectul sa se perimeze si Ion Diaconescu sa iese din gura presei.

La termenul de saptamana trecuta al dosarului de revizuire, judecatorul Dumitru Pasarin, i-a comunicat lui Marcel tundrea, ca sansele sale de punere in libertate sunt minime, intrucat Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, a infirmat rezolutia de marturie mincinoasa a martorei, Elena Negrea. Aceasta, a fost singura care a sustinut ca l-a vazut pe tundrea langa cadita cu rufe pe care victima, Mioara Gherasie, o avea cu ea la rau in ziua in care a fost violata si ucisa. Pe patul de moarte, femeia a recunoscut ca a mintit in fata instantei. Initial, procurorii ajunsesera la concluzia ca Negrea este vinovata de marturie mincinoasa, insa acum au infirmat vechea solutie.

In toata aceasta nebunie un lucru este cert: Marcel tundrea, conform testului ADN, nu este autorul violului, dar procurorii se dau de ceasul mortii sa demonstreze ca el este criminalul. E absurd! Adica, altcineva a violat-o pe Mioara, iar tundrea a trecut pe acolo, a vazut-o, i-a indesat pietre pe gat si a omorat-o? Aceasta teorie nu poate fi reala si totusi, aici conduc demersuri procurorilor gorjeni. Jenant!

• Claudiu Matei

Gusita si Rentea in barca PSD

Din cele 70 de comune ale judetului, pana saptamana trecuta, 64 erau pastorite de primarii PSD. Asadar doar sase ramasesera neinregimentati in partidul stat: patru dintre acestia apartineua altor formatiuni politice si doi erau independenti. Odata cu lansarea in cursa electorala ce debuteaza peste cateva zile pe listele PSD au aparut Petre Gusita, actualul primar al comunei Jupanesti, fost la PD si Danut Rentea, primarul de la Sacelu, fost independent. Asadar daca in iunie PSD va castiga alegerile, judetul Gorj va fi in totalitate rosu. Doamne fereste!

• Scandal de Gorj

Ziaristi, da’ multi!

• Prostia de care sufera unii angajati ai saptamanalului independent(?!!) ”Timpul”, a inceput sa se propage in toata redactia.

In numarul de saptamana trecuta celebrii ziaristi, publica un anunt in rubrica de matrimoniale care suna cam asa: “Domn ,55 ani, doresc cunostinta doamna vaduva prin decesul sotului”(!?)

Daca mai cunosc si astfel de vaduve, le sugeram celor de la “Timpul” sa le ia acasa.

• Alin Ion, redactorul sef de la “Informatia Gorjului” este nasul de botez al presedintelui SUA.

Ziaristul l-a botezat intr-un articol pe George Bush in John Bush. Aline, America te asteapta cu mielul!

Frustrat profesional,

Capitanul Meche se da in spectacol pe la tribunal

Penitenciarul Tg-Jiu, ascunde in spatele zidurilor inalte, pe langa cei aproximativ o mie de detinuti si alti indivizi, ce pot fi considerati infractori, putand fi acuzati cu usurinta de port ilegal de cap, in conditiile in care cutia craniana nu ascunde “surpriza”, care la oamenii normali se gaseste sub forma de creier. Din pacate, aceste specimene, ajunsi ofiteri in urma absolvirii unei universitati particulare anonime, sunt scosi in lume sa pazeasca arestatii la infatisarile din instanta. si cum nu reprezinta nici un fel de autoritate in fata celor care stiu ca, in cazul lor, coeficientul de inteligenta nu depaseste numarul de la pantof, gaborii fac pe grozavii cu ziaristii, depasindu-si de departe atributiile de serviciu.

La termenul de judecata de marti, 20 aprilie, al procesului in care este judecat Marcel tundrea, detinutul care a executat 12 ani de puscarie nevinovat, cativa jurnalisti asteptau in curtea Tribunalului Gorj, pentru a-l fotografia pe acesta in momentul in care urca in duba penitenciarului. Numai ca, sef de escorta s-a nimerit a fi cel care de obicei sta cu o banderola rosie pe mana la poarta penitenciarului si face pe portarul atunci cand cineva vrea sa intre. si cum capitanului Meche, ca despre el este vorba, ii atarnau mai greu tresele pe umar, decat mintea, l-au apucat istericalele cand a vazut aparatele de fotografiat, desi ziaristii stateau la o distanta apreciabila de usa prin care urmau sa fie adusi detinutii. Degeaba i s-au dat explicatii, cum ca domeniul public nu e batatura puscariei, iar distanta dintre cei care faceau fotografii si cordonul de politisti, care asigurau transportul in bune conditii al detinutilor spre penitenciar, era suficient de mare, Meche a reactionat tipic unui om care nu intelege despre ce este vorba, dar o tine pe-a lui: “si ce daca sunteti pe domeniul public. Nu faceti poze, ati inteles?” Cum spiritul de turma functioneaza perfect, mai ales in cazul politistilor, atitudinea portarului i-a infierbantat si pe alti tablagii. De exemplu, pe unul, Florin Beznila, de profesie paznic intr-o cusca de pe gardul puscariei. Saracu’, o fi apucat sa manance din porcii bolnavi de pesta, descoperiti in gospodaria puscariei, ca altfel nu se explica purtarea sa. Nervos nevoie mare, nu numai ca a strigat la ziaristi, dar s-a si apucat sa bruscheze unul, incercand sa-l impinga cat mai departe de locul in care se afla. Conducerea institutiei, care-i asigura salariul, ar trebui sa fie ingrijorata de integritatea sa mintala, mai ales ca, dupa ce a vazut ca i s-a facut o poza, si-a dat cascheta jos, cerand sa i se mai faca una, pentru ca articolul care va aparea sa poata fi ilustrat cu fata lui.

In ceea ce-l priveste pe Meche, ce n-a apucat sa se afirme pana acum in uniforma ce-i atat de draga, fiind crescut in umbra fostului securist Epure, ne pare rau ca in curand va fi un simplu functionar public, fara epoletii de care e mandru. Dar lucrurile se pot aranja contra unui cartus de tigari si a unei tiple de cafea, baietii din celule ii pot tatua pe umeri cele trei trese.

• Claudiu Matei, prezent la apel timp de 3 ani

Procurorii doljeni se plimba cu masini neinmatriculate

O echipa de procurori de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova s-a deplasat in urma cu cateva zile la Parchetul Gorj pentru lamurirea unor ultime aspecte in niste dosare pe cale de solutionare. Siguri pe legitimatiile din buzunar si jumatatea de coala pusa in geamul masinii pe care scria “MPR”, procurorii au descins intr-o Dacie fara numere de inmatriculare, demostrand astfel ca respectarea legii depinde de statul social, nu neaparat de corectitudine. Trecand peste acest aspect care ar fi trebuit sa intereseze in primul rand agentii de circulatie intalniti pe drumul de la Craiova la Tg-Jiu, demn de amintit este faptul ca unul dintre procurori, Vanatoru, a venit in municipiul gorjean pentru a putea definitiva dosarul instrumentat fostului agent principal la politia rutiera, Doinel Popescu. Acesta, in urma cu aproximativ un an si jumatate, a incercat sa insele o societate de asigurare provocand singur pagube masinii personale. Dupa ce bravurile sale au fost aduse, prin intermediul presei, in atentia opiniei publice, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova s-a autosesizat, putintel cam tarziu din cauza faptului ca mai marii politistului au tras cat au putut de prezentarea cazului in fata procurorilor. Oricum, Vanatoru a declarat ca este o chestiune de zile rezolvarea dosarului si a lasat impresia ca va da o solutie corecta. Pana atunci Popescu presteaza la Postul de Politie Bumbesti-Jiu, unde a fost mutat disciplinar dupa ce a fost “vedeta” unui articol de presa.

• Daniel Dumitriu

Barfe de tot scandalu’

• Se aude prin targ, pe la magazinele de haine second-hand, ca unii lucratori ai organelor statului ce se ocupa cu confiscari de marfuri, practica la greu comertul la negru. Functionari in uniforme gri, impun patronilor de astfel de magazine, sa le rezerve un spatiu marisor in care sa-si expuna propria marfa, care poate fi identificata usor prin pretul exorbitant, care depaseste cu pana la 150.000 de lei, pe cel al hainelor identice ce apartin proprietarului de drept al unitatii. Comerciantii sunt nevoiti sa accepte afacerea ,daca vor sa stea linistiti si sa nu se trezeasca cu un control ce le-ar putea stramba directia cu cateva amenzi usturatoare. Insa,cei mai in castig sunt oamenii legii ,care vand marfa dubioasa, fara acte de provenienta si fara sa plateasca un vanzator ca sa faca acest lucru.

• “Prea multa carte strica “– o vorba din popor, care in cazul unui medic de comuna ,s-a confirmat din plin, acesta luand-o razna de-a binelea. Autoritatile locale si oamenii din zona, asista neputinciosi la spectacolele de striptease ,pe care doctorul le ofera in dispensarul comunal si la maratonul pe care-l practica deseori in urmarirea asistentei, la care vrea cu orice pret sa i-o “traga”. Desi, s-au facut o serie de demersuri pentru inlaturarea acestuia din sistemul medical, pana in prezent nu s-au inregistrat decat esecuri. Cetatenii spun ca doctorul s-a dilit din cauza medicamentelor pe care si le injecteaza singur in venele de la maini, creandu-si astfel, o stare similara cu cea a dependentilor de droguri.

• Un director de prin finantele gorjene ,a plecat saptamana trecuta, cu doua ore mai devreme de la serviciu, ca sa fie alaturi de partidul sau de suflet, la marea lansare a candidatilor pentru primarii. Prezent in mijlocul tribunei salii sporturilor, printre zeci de membrii PSD, finantistul, incadrat de doua doamne, a aplaudat frenetic fiecare candidat in parte, asigurandu-se astfel ,ca spinii trandafirilor pesedisti, nu-i vor dezumfla fotoliul pe care-l ocupa de ani buni, la umbra protectoare a partidului.

Romanii, un popor de masochisti (tableta)

Am asistat recent la lansarea candidatilor PSD pentru fotoliile de primari ai localitatilor gorjene si am avut sentimentul ca urmaresc la TV manifestari electorale de prin capitalele europene. M-am lasat dus de val cateva minute, ca apoi sa-mi revin brusc si sa recunosc ca sunt un prost. Mi-au luat ochii baloanele colorate, confetti, artificiile, muzica fanfarei…. Grav este ca gorjenii se lasa dusi de nas timp de patru ani, inca o luna de zile cat tine campania electorala cu spectacole, mititei, bere din belsug si nu se trezesc nici in ceasul al douasprezecelea, in dimineata de 6 iunie. Voteaza tot ce-au votat din ‘90 incoace, ca la noi nu poate fi vorba de acea intrerupere a guvernarii PSD din ‘96 pana in 2000.

Am vazut apoi lansarea candidatilor PSD din Muntenia si Oltenia, ce a avut loc la Targoviste, in prezenta lui Adrian Nastase. si mai mare tam-tam-ul. Ce m-a surprins insa, este faptul ca in afara salii unde a avut loc ceremonia, Nastase era asteptat de un grup destul de numeros de oameni pentru a-l asigura de sprijinul lor in cursa pentru presedentia tarii.

Orasele mari si cu putin aer occidental, n-au votat niciodata actualul partid stat in anii electorali de dupa ‘90.Oltenia, Moldova si o parte din Muntenia, insa,se inrosesc de fiecare data cand Biroul Electoral Central prezinta rezultatele partiale in ziua scrutinului.

Cum se poate ca timp de patru ani, sa te plangi ca pensiile si salariile sunt mici, ca nu-ti poti cumpara medicamente, ca n-ai cu ce plati curentul si intretinerea, ca mori de foame si apoi, in duminica orbului, sa pui stampila in acelasi loc in care a-i pus-o si la alegerile anterioare? Nu poti fi decat masochist. Sa te schingiuiasca, sa te biciuiasca si sa te batjocoreasca cineva atata vreme si tu, oltean, muntean, moldovean, sa perseverezi in prostie, inseamna ca esti nici mai mult, nici mai putin, decat un masochist.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   27.04.2004. 10:24

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 9 - 20 aprilie - 26 aprilie 2004

De trei ani prin instante,

Un batran se zbate sa-si reintregeasca pensia

Dupa ce Curtea Suprema de Justitie, printr-o hotarare definitiva, a stabilit cuantumul pensiei unui batran din Tg-Jiu, Casa Judeteana de Pensii ignora hotararea instantei supreme.
Pensionarul a actionat in instanta conducerea Casei Judetene de Pensii, insa, fara succes.

Plangere penala impotriva directorului Rodica Ghimis

Printr-o decizie a Curtii Supreme de Justitie, din 18 octombrie 2001, Gheorghe Drondoe, din Tg-Jiu, urma sa primeasca o pensie de 2.027.000 de lei, in fiecare luna. Acest lucru s-a intamplat doar timp de sase luni, dupa care, in luna mai 2002, Drondoe a primit o pensie mai mica cu aproximativ 200.000 de lei, iar luna urmatoare, in iunie, cu inca 300.000.

Astfel, in numai doua luni de zile, batranului i-au fost diminuate veniturile, de la 2.000.000, la 900.000 de lei.

Batranul a facut plangere penala impotriva directorului Casei Judetene de Pensii Gorj, Rodica Ghimis, insa, procurorul Teodor Sichitiu a considerat legala diminuarea pensiei lui Drondoe si a dat, deja celebrul NUP (neinceperea urmaririi penale) in acest caz.

Tot cu NUP au fost solutionate si urmatoarele plangeri ale batranului.

Prin instantele de judecata, pentru reintregirea pensiei

Gheorghe Drondoe s-a adresat si instantei de contencios administrativ, datorita refuzului Casei Judetene de Pensii, sa-i raspunda la cereri si sa puna in executare decizia Curtii Supreme de Justitie.

In timpul derularii procesului, juristii CJP au depus la dosarul cauzei, doua buletine de calcul a pensiei, precum si o sentinta cu o decizie de pensoinare, considerata de Drondoe ca fiind falsa.

Pentru acest fapt, batranul a facut plangere impotriva a trei functionari din cadrul Casei Judetene de Pensii, acuzandu-i de fals intelectual, insa si acestia au primit NUP.

“Imi sunt sustrase acte din dosare”

Gheorghe Drondoe sustine ca, din unele dosare aflate pe rolul instantelor de judecata, lipsesc documente importante, depuse de el.

Asadar, de peste trei ani, Gheorghe Drondoe incearca sa-si capete pensia pentru care a muncit o viata in Uzina Mecanica Sadu.

Intr-o contestatie adresata prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, in cazul celor trei functionari ai Casei Judetene de Pensii, Drondoe apreciaza ca aceasta este vadit nelegala, dar “apreciaza” si maiestria cu care politistii si procurorii apara niste infractori. ”Este greu de crezut ca ar exista vreo prevedere legala, care sa permita unor salariati ai Casei de Pensii Gorj, functionari publici, de a se juca la serviciu de-a emiterea unor decizii de pensionare, care nu se materializeaza in decizii “oficiale”, asa cum la numeste procurorul, decat atunci cand le accepta beneficiarul lor, sau atunci cand vor muschii lor!

O astfel de rezolutie ar face deliciul presei, dar ar putea ajunge si la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Ce diferenta exista intre o decizie de pensionare in forma ei tipizata pe calculator si semnata de persoane autorizate, si o decizie similara, care constituie “instrument de calcul “ pe variante, ce nu se va regasi intr-o decizie finala, poate imi explicati dumneavoastra, domnule Prim-Procuror, prin rezolutia finala?!

Mie mi s-a comunicat o decizie de pensionare, emisa mai presus de orice prevedere legala, care reflecta denaturat pensia ce trebuie sa mi se calculeze in aplicarea sentintei nr. 599/2000 si incheierea de sedinta, din data de 10 octombrie 2003, a Curtii de Apel Craiova, si nu instrumente de calcul!

Iar daca eu as fi acceptat aceasta decizie si nu as fi cerut expres sa mi se mentina macar pensia dinainte de a declansa litigiu cu C.J.P. Gorj, pensia mea ar fi ramas calculata pe respectivele “instrumente de calcul”.

• Mihai Popescu

Securistul Florea si-a angajat copiii prin presiuni

Securistul Florea, cel care monitorizeaza activitatea Directiei Generale a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat Gorj, a reusit sa-si angajeze odraslele in cadrul institutiei. stiindu-se ca cei doi copii au ajuns la Finante in urma unor presiuni destul de puternice ale tatalui securist, acestia sunt priviti cu suspiciune de catre colegi.

• Scandal de Gorj

Societatile gorjene platesc bir la partid din banii palmasilor

Solidaritatea pesedista nu are limite.

Cei care au ajuns in functii datorita partidului, sunt datori pana la moarte. si, cum campania electorala e aproape, iar partidul are nevoie de fonduri, acestia au instituit deja BIRUL PENTRU PARTID.

Cotizatia pentru partid a fost instituita de comunisti inca din 1945, cand guvernul era condus de Petru Groza. In prezent, “taxa de protectie” a celor care au fost promovati in functii de conducere de catre partidul aflat la guvernare, este suportata de toti palmasii. In urma cu cateva saptamani s-a iscat un scandal, avandu-l in prim-plan pe Nicolae Mischie si niste scrisori ale acestuia catre directori ai unor societati comerciale, promovati in functii de catre PSD. Pentru acest fapt, Mischie este cercetat penal.

GRIMEX Tg-Jiu si-a platit cotizatia

Un grup de salariati ai GRIMEX ne-au semnalat faptul ca, in luna februarie le-a fost oprit 8% din salariu, in mod nejustificat. Muncitorii sunt siguri ca banii lor s-au dus in pusculita PSD-ului. Acestia il acuza pe liderul de sindicat, Filimon Tiriplica, de “concubinaj pervers” cu conducerea GRIMEX, precum si de faptul ca nu apara interesele muncitorilor.

Acelasi lucru urma sa se intample si in luna martie, insa unele sectii au oprit lucrul si au solicitat ca directorul societatii, Gheorghe Sulea, sa le dea explicatii.

Initial, Sulea i-a amenintat cu desfacerea contractelor de munca, dar ulterior a revenit asupra celor afirmate si i-a asigurat pe muncitori ca nu le va opri din salariile pe martie.

“Nu pot nici sa confirm, nici sa infirm”

Contactat telefonic, liderul de sindicat, Filimon Tiriplica nu a putut preciza cu exactitate daca pe luna februarie sau pe martie au fost opriti cei 8%. Explicatiile acestuia, gen “Nu s-au realizat sarcinile. Cheltuielile au depasit veniturile si nu s-a creat un echilibru intre acestea”, denota faptul ca Tiriplica e mai mult economist decat lider de sindicat.

Referitor la faptul ca cei 8% din salariile palmasilor au ajuns in pusculita partidului, Tiriplica a declarat ca nu crede asa ceva : “Nu pot nici sa va confirm, nici sa va infirm, pentru ca nu cunosc acest aspect.”

“O sa-i dau afara pe cei care au facut astfel de afirmatii!”

Directorul general al GRIMEX, Gheorghe Sulea, s-a aratat extrem de revoltat de faptul ca muncitorii au reclamat presei problemele lor: “E o minciuna gogonata. Daca fac astfel de afirmatii, sa ne dea in judecata, daca nu, sa suporte ei consecintele”, a afirmat Sulea.

Directorul GRIMEX spune ca muncitorii trebuia sa primeasca numai trei sferturi din salariu, deoarece nu si-au realizat planul. Asa ca, sa fie multumiti ca au primit 92%: ”Daca dati asa ceva in ziar, va suporta cineva consecintele. O sa-i dau afara pe cei care fac astfel de afirmatii, iar dumneavoastra trebuie sa-i spuneti in instanta”, a conchis Gheorghe Sulea.

Coincidenta

si in alte intreprinderi gorjene, muncitorii s-au revoltat la inceputul lunii trecute, cand au auzit ca le va fi oprit tot 8%!? din salariul pe februarie, insa, administratia unitatilor respective au dovedit abilitate si au platit palmasilor salariile intregi.

• Claudiu MATEI

Procurorul Diaconescu - calaul libertatii!

Un batran de 63 de ani a facut patru luni de puscarie nevinovat

Procurorul Ion Diaconescu tinde tot mai mult sa devina din criminalist, criminal, dupa ce cazul Marcel tundrea a ajuns in atentia opiniei publice si au iesit la suprafata si alte dovezi ale incompetentei si inconstientei celui care, din pacate, are drept de viata si de moarte asupra unor acuzati pentru comiterea a diverse infractiuni. tundrea a stat in puscarie, nevinovat, timp de 12 ani, o femeie a fost arestata dupa doi ani pentru crima, fara probatoriu suficient, iar un barbat incearca de sapte ani sa dovedeasca faptul ca nu este vinovat de tentativa de omor deosebit de grav, dupa ce a stat in puscarie patru luni de zile, din vina aceluiasi procuror. Lucian Popescu, arestat in ’97, pe baza unui mandat emis de Diaconescu, nu a fost niciodata condamnat de o instanta judecatoreasca, singurii care-l considera vinovat fiind prim-procurorul Gheorghe Roibu si subordonatul sau, Ion Diaconescu, care reimprospateaza acuzele, ori de cate ori judecatorii retrimit dosarul la Parchet din lipsa de probe impotriva lui Popescu.

“L-au cinstit, nu l-au cinstit…”

Lucian Popescu este un barbat de 70 de ani, din satul Bibesti, comuna Saulesti, care il considera pe Ion Diaconescu responsabil in totalitate de drama pe care o traieste de sapte ani . Intre el si vecinul sau, Dumitru Andrei, exista mai demult un conflict, care a degenerat in noaptea de 9 octombrie 1997, cand ce-l de-al doilea a intrat in curtea casei lui Popescu, inarmat cu mai multe obiecte, printre care un cutit si un levier. S-a produs o incaierare in care Lucian Popescu a reusit sa ia din mana vecinului cutitul, dar a fost lovit in cap de mai multe ori cu levierul, dupa care agresorul a intrat in dormitor si a lovit-o si pe sotia acestuia. Lupta intre cei doi a mai durat cateva minute, timp in care camera unde s-a produs a fost devastata, multe obiecte au fost sparte, iar peretii si geamurile stropite din plin cu sange. In final, Andrei a plecat acasa, fiind si el ranit, iar Popescu a chemat politia care, dupa ce a sosit la fata locului pentru primele cercetari, l-a si transportat pe acesta la Spitalul Tg-Carbunesti. Aici i-au fost cusute ranile si a primit ingrijiri. Pe de alta parte, Andrei a fost dus cu masina la spital in Tg-Jiu, de catre un nepot. In zilele urmatoare, Lucian Popescu a depus plangere impotriva vecinului sau, pentru violare de domiciliu si lovire. Nu peste mult timp insa, s-a trezit el cercetat de procurorul Ion Diaconescu, pentru tentativa de omor deosebit de grav, dupa ce Dumitru Andrei depusese o plangere in acest sens, la Parchet. Batranul spune ca totul s-a produs foarte repede: “ M-a anchetat procurorul Diaconescu. Nu stiu, l-au cinstit, nu l-au cinstit, nu cunosc…M-a invitat acolo de vreo doua ori la cercetari, a treia oara, pe 4 martie 1998, m-a arestat preventiv si m-a trimis direct in penitenciar, sub acuzatia de tentativa de omor deosebit de grav. Pedeapsa pe care trebuia sa o primesc era intre 15-25 de ani. N-a facut niciodata reconstituirea, n-a vrut. In timpul sarbatorilor de iarna, in ’97, a ramas cu masina in pana la mine la poarta, l-am chemat sa intre sa vada, ca nu varuisem, lasasem totul asa, dar n-a intrat, mi-a raspuns ca < Ce ma, ma inveti tu pe mine sa fac cercetari penale?>”.

Criminalistul care ucide libertatea celor pe care-i cerceteaza

In timp ce vecinul sau nu a patit absolut nimic, Lucian Popescu a fost judecat in stare de arest patru luni de zile, pana la jumatatea lunii iulie, cand judecatorul Constantin Maruta l-a achitat printr-o hotarare judecatoreasca de vreo 20 de pagini, foarte bine motivata. Deoarece nu putea justifica perioada in care-l tinuse pe Popescu dupa gratii, Parchetul a facut imediat apel, motiv pentru care dosarul a ajuns la Curtea de Apel Craiova, care a retrimis cazul la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, pentru recercetare, deoarece probele incriminatorii nu erau suficiente. Reconstituirea faptei s-a facut de doua ori, o data in plina zi, avandu-l ca participant si pe actualul prim-procuror, Gheorghe Roibu, si alta data, de catre un procuror capabil, Parausanu, care a facut cercetarile asa cum prevede etica criminalista. In prima situatie, Lucian Popescu a fost gasit vinovat, in cea de-a doua, nu, pentru ca ancheta a fost facuta in mod profesionist. La plangerea prim-procurorului, dosarul a urmat din nou cursul legal si a ajuns la Curtea Suprema de Justitie, de unde a fost retrimis din nou la Parchet, din aceleasi motive ca si prima data. In prezent, se fac din nou cercetari intr-un caz vechi de sapte ani, in care nepriceperea sau, poate, rea-intentia lui Ion Diaconescu, a produs o intreaga degringolada in viata unui batran bolnav, obligat sa mearga in mai multe instante din tara, pentru a sustine adevarul, contestat de fiecare data de cei care au facut, de la inceput, greseala de a-l acuza.

Prim-procurorul Gheorghe Roibu, cunoscator, probabil, al sintagmei “nu exisa angajati prosti, ci doar sefi incompetenti”, prefera sa ascunda erorile criminalistului, decat sa ajute la stabilirea adevarului in cazul lui Lucian Popescu si a altora, de altfel. Cei doi incearca sa pastreze imaginea Parchetului asa patata cum este, decat sa redea oamenilor increderea in institutie, recunoscandu-si pacatele.

“Diaconescu ar trebui sa se impace cu gandul ca a comis o eroare”

Perseverenta lui Ion Diaconescu in greseala si chiar in ridicol, ramane nestrunita de prim-procuror si in cazul, deja de notorietate, al “criminalului” Marcel tundrea. Zilele trecute, criminalistul facea in presa locala niste declaratii hilare, in legatura cu expertiza genetica, ce a stabilit ca tundrea a stat de pomana 12 ani in puscarie. Conform propriilor declaratii: “Expertiza genetica pentru stabilirea ADN-ului nu este proba, pentru ca nu exista in reglementarile actuale. ADN-ul este proba doar in cazurile de filiatie”. Aceste afirmatii denota o totala ignorare sau necunoastere a prevederilor Codului de Procedura Penala, pe care, cu putin efort, criminalistul l-ar putea gasi printr-un sertar prafuit al biroului sau. Art. 63 din cartea care ar trebui sa fie ca o Biblie pentru orice procuror, spune astfel: “ Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei”. Probabil, pentru ca in cazul tundrea nu este vorba de o justa solutionare a cauzei, articolul nu este luat in calcul de cel care incearca sa-si salveze acum pielea, prin declaratii care il discrediteaza ca profesionist.

Prof. dr. Dragos stefanescu, medic primar genetician, seful Laboratorului de Genetica al Institutului de Medicina Legala “Mina Minovici”, cel care a efectuat, alaturi de echipa sa, raportul de expertiza genetica, ce a stabilit ca Marcel tundrea este criminal in proportie de 0%, a declarat, in exclusivitate pentru “Scandal de Gorj” : “Procurorul Diaconescu imi aduce aminte de procurorul Mirescu, din cazul Anca. Acesta a continuat sa sustina vinovatia unui om considerat criminal si dupa ce acestuia i s-au sinucis parintii. Dl. Diaconescu ar trebui sa se impace cu gandul ca a comis o eroare. A avut nesansa sa se pastreze tamponul cu secretiile vaginale ale victimei”.

Geneticianul a precizat ca in Romania se fac teste ADN de cinci ani si sunt admise ca proba, iar daca Diaconescu nu este multumit de rezultatul de la “Mina Minovici”, poate apela la alte laboratoare medico-legale din tara sau strainatate, insa: “va mai trece ceva timp si tundrea va cere si mai multe despagubiri, atunci cand i se va stabili nevinovatia. E cumva procurorul Diaconescu un procuror ceausist, de staruie asa ca un om nevinovat sa stea la puscarie? Atunci se aplicau astfel de tactici, ca sa nu pice capete inalte”.

Despre avizarea raportului de catre o comisie superioara de medici, ceruta de catre judecatorul Dumitru Pasarin, dr. stefanescu crede ca acest lucru nu se poate face, deoarece: “Comisia superioara nu face avizari decat daca raportul este contestat si instanta gorjeana n-a facut acest lucru”.

In cazul Rada – probe recoltate dupa un an

Modul in care s-a facut ancheta in dosarul Elenei Rada este cunoscut, in detaliu, de concubinul ei, Gheorghe Nicolae, prezent la toate hartuirile la care a fost supusa familia acesteia, pentru a smulge cumva, prin orice mijloace, o marturie care ar putea certifica organelor de cercetare ca ea este autorul crimei asupra lui Sorin Calota. Pentru ca procurorul criminalist, Ion Diaconescu, a venit la locul crimei dupa cateva zile si s-au pierdut pistele care puteau duce la autor, singura modalitate de a obtine informatii era supunerea Elenei Rada, a concubinului sau si chiar a fetitelor sale de 11 si respectiv 5 ani, la teroare psihica. Gheorghe Nicolae declara, la inceputul lunii iunie 2002, la nici o luna dupa arestarea acesteia ca, de la comiterea crimei, familia nu a avut nici un pic de liniste si, mai mult decat atat, fratele Elenei a fost arestat o scurta perioada sub un pretext banal, pentru a-si deconspira sora. Este cunoscut faptul ca, intr-o ancheta, politistii sunt folositi ca organe de represiune, ei fiind cei care inspira teama si pot determina pe cineva sa recunoasca o fapta comisa sau nu, dar care nu trebuie sa ramana cu AN. In cazul Elenei, instrumentul terorii a fost, pe atunci, cpt. Ion Ragman. Conform declaratiilor lui Gheorghe: “In luna octombrie 2001, la aproape un an de la comiterea crimei, intr-o noapte pe la orele 23.00, Ragman a venit la noi acasa, motivand ca a omis sa se uite daca exista sange pe peretele unde se afla patul in noaptea cand a fost omorat Calota. Dupa ce s-a uitat pe perete, m-a scos pe mine afara pentru a masura latimea holului si lungimea de la poarta pana la intrarea in casa, scuzandu-se ca a omis sa faca aceste masuratori. N-a prezentat nici un act care ii dadea voie sa faca aceste lucruri noaptea”. Dupa vizita nocturna, Ragman l-a luat pe fratele Elenei, Victor Rada, la politie, pe motiv ca trebuie sa semneze niste declaratii date mai demult. Dupa vreo ora, i-a permis sa plece din sediul politiei judetene, pretextand ca nu are cheile de la fiset, sa scoata hartiile. Dupa alte vizite, pe data de 13 mai 2002, Victor a fost arestat pentru marturie mincinoasa, pentru cinci zile, dupa ce deja celebrul Diaconescu a emis un mandat de arestare. In aceeasi zi, fetitele Elenei Rada, ramase singure acasa, avusesera parte de o vizita a capitanului Ragman, insotit de 4-5 politisti. Netinand cont, de fapt, ca era vorba de doua minore si era nevoie de prezenta parintilor acasa sau, macar, de doi martori, politistii le-a scos afara din casa, au cotrobait prin casa, dupa care au plecat.

Ragman a revenit insotit de cagulati cateva zile mai tarziu prezentand, de data asta, si un mandat de perchezitie. L-au scos pe Gheorghe Nicolae cateva minute afara, au inregistrat ceva pe o camera video, cu capacul pus pe teleobiectiv, au chemat un barbat de pe strada sa semneze procesul-verbal si au plecat. Concubinul Elenei a declarat ca aceasta descindere a fost necesara deoarece, pe data de 13 mai, fusesera amplasate microfoane in casa, care trebuiau recuperate si o noua vizita a politiei era neaparat necesara, pentru a reintra in posesia aparaturii. Intre timp, lui Victor Rada i s-a prelungit mandatul de arestare cu inca 25 de zile. Pe data de 23 mai, Elena Rada a fost chemata la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj si procurorul Ion Diaconescu i-a emis mandat de arestare pentru 30 de zile, sub acuzatia de omor. Imediat, Victor, de la care nu s-a putut obtine nici o informatie care sa o incrimineze pe sora sa, a fost eliberat.

Dupa arestarea concubinei sale, Gheorghe Nicolae a facut, cu ajutorul avocatului, mai multe cereri de revocare a masurii arestarii Elenei Rada, deoarece aceasta era gravida. De fiecare data, acelasi judecator, Dumitru Pasarin, care se ocupa in prezent si de judecarea cauzei, a respins cererea de revocare. Elena Rada inca mai asteapta deznodamantul, dupa doi ani de la arestare. La fel si fetitele sale, care au ramas singure, dupa ce si Gheorghe a fost arestat, intr-o alta cauza. Demn de retinut este faptul ca judecatorul Pasarin este cel care se ocupa in instanta atat de soarta Elenei, cat si de cea a lui Marcel tundrea.

• Neli Matei

Punem pariu ca

Prim-procurorul Roibu va fi schimbat din functie

Surse din cadrul Ministerului Public sustin ca prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, va fi schimbat din functie, in cel mult doua saptamani.

Incepand cu aceasta saptamana, toti procurorii din tara vor fi evaluati de o echipa a Ministerului Public.

Actiunea urmareste ridicarea nivelului de pregatire al procurorilor si sa descopere persoanele care pot prelua conducerea parchetelor din teritoriu. Acestia vor fi trimisi la specializari in management.

Oficialii Ministerului Public au asigurat ca uscaturile vor fi inlaturate.

• Adrian IOVAN

Marius Vlaicu si-a cumparat nevasta intr-un club de noapte

Ingrijorati de scaderea demografica la nivelul tarii si, implicit, a numarului viitorilor alegatori, PSD-istii gorjeni au declarat deschis sezonul imperecherilor oficiale. Dupa ce Cristi Baluta, cameramanul care a obtinut prin rabdare, perseverenta si lingusire, un oscior pesedist bun de ros, a intrat in chingile casatoriei, a venit randul lui Marius Vlaicu, presedinte executiv al partidului. Chiar si in privinta mariajelor, in PSD lucrurile se aranjeaza ierarhic. S-a inceput cu Baluta, a urmat micul baron, iar punctul culminant va fi atins prin casatoria mostenitorului marelui baron, Mischie junior.

Pana una alta, Vlaicu a reusit sa se convinga ca are nevoie de nevasta la 34 de ani si a spus “Da”, sambata dimineata, in fata subalternului sau pe linie de partid, primarul Florin Carciumaru. Proaspetii insuratei s-au cunoscut, cum sta bine intr-un partid unit, tot in marea familie a PSD-ului, in urma cu sase ani, la nunta fiicei actualului presedinte al organizatiei judetene, Cornel Popescu.

Evaluand invitatii si facand, probabil, calculul la dar, lui Vlaicu i-au cam tremurat picioarele si vocea in momentul in care si-a schimbat statutul de burlac. Actuala doamna Vlaicu are 32 de ani, este angajata a Directiei de Finante Gorj si, conform declaratiei de avere, contribuie cu putin la bunastarea proaspetei familii. Nevasta pesedistului, Teodora Cristina, are in dotare vreo 100 m de pamant, unde Vlaicu isi poate testa rezistenta corpului , ca doar va trebui sa faca slalom printre jaloanele politice, daca vrea sa aspire la tronul lui Lae, o bucatica dintr-o casa si un apartament. Ca orice sotie care se respecta, va avea in schimb autoritate in casa, Vlaicu trebuind sa se multumeasca sa fie tot vioara a doua cum este, de altfel, si in cadrul partidului. Se poate consola, insa, cu gandul ca functiile de executie, mai ales intr-un cuplu, pot genera si momente placute, cu efect sigur asupra siluetei sale, destul de rotunjoare.

Dupa ce au tras o tura si prin fata popii, de la biserica “Sfintii Imparatii Constantin si Elena”, mirii si alaiul au poposit la terasa unui hotel din centrul municipiului Tg-Jiu. De la orele 18.00, aici a inceput sa curga numai lume buna, mai ales spuma cea vestita a PSD-ului, in frunte cu familia Mischie. Baronul de Gorj s-a autosuspendat, de data asta, din functia de nas de profesie, dand astfel peste cap asteptarile tuturor invitatilor. Locul a fost ocupat de Dana si Dan Valceanu, nora si fiul prefectului de Gorj, Eugen Valceanu.

Negociator sef in relatiile cu cersetorii ce au dat buluc, inspirati de buzunarele celor prezenti, a fost desemnat din oficiu, primarul din Tg-Carbunesti, Cristian Toader Pasti, care si-a pastrat fidelitatea fata de boschetarii din orasul pe care il carmuie, celor din Tg-Jiu tragandu-le doar teapa.

Destul de repede s-a ajuns si la furatul miresei, doi prieteni ai mirelui punand la cale rapirea mult asteptata. Initial, Cristina s-a zbatut cu toate puterile pentru a scapa din mainile rapitorilor, cand, intr-un moment de relas, aceasta a intrebat nerabdatoare: “Da? si unde mergem?”. si au ajuns intr-un club de noapte, de unde l-au anuntat pe Vlaicu, sperand ca o sa vina sa-si recupereze nevasta. Inainte de venirea proaspatului sot si a nasului, in club s-a facut un sondaj de opinie, mai veridic decat cele realizate in privinta PSD-ului, cu privire la rascumparare. Pana la urma s-a ajuns la un consens: s-a cerut o sticla scumpa de tarie si plata consumatiei facuta pana la venirea “recuperatorilor”. Rascumpararea s-a facut rapid, participantii intorcandu-se repede, ca se puneau sarmalele.

Nunta a continuat, cum sta bine unui aspirant la functii inalte pe linie de partid, cu dantuiri valsate, ca doar invitatii erau cu pretentii. In timp ce subordonatii sotului sau faceau proba ringului de dans cu sotiile, Sanda Mischie, cazuta definitiv in butoiul cu melancolie, se intreba retoric, mazilirea cui o mai pune la cale sotul sau, pe la colturile hotelului. Avand inca proaspete in cap sarcinile trasate de la centru, cu privire la conduita in societate, pesedistii nu si-au dat in petic, afisand o atitudine suspect de cuminte. Pe la 12.00, o mare parte dintre ei, dupa ce au cotizat la cutia cu dar, au parasit ghiftuiti hotelul. Nu inainte, insa, de a asculta speech-ul lui Marius Vlaicu, cu privire la viitorul apropiat al familiei: “Speram sa fim sanatosi si sa ne grabim sa facem un copil, ca sa creasca demografic situatia Romaniei”.

• Dara Pumneanu

Ziaristi, da’ multi!

• Postul local de televiziune, RCS Tg-Jiu, are in dotare de cativa ani – prea multi din pacate – o blonda ce presteaza ca prezentatoare de stiri si bufon la o emisiune, ce provoaca traume copiilor veniti sa-si etaleze talentele artistice in fata camerei de luat vederi. In fiecare sambata dimineata, cei care au ghinionul de-a nimeri pe RCS, risca sa-si piarda integritatea mintala in acordurile de muzica turceasca, dupa care Olivia Ciucur pune minorii sa danseze. Dupa maimutareli si chitaieli, ce denota un caracter a carui dezvoltare s-a stopat in perioada pubertatii, respiri usurat cand “Arici Pogonici” se termina, savurand din plin genericul. Asta, insa, pana duminica dimineata, cand postul reia emisiunea, pentru a umple spatiul de emisie. Recomandabil pentru dezvoltarea normala a pustilor ce participa la emisiune ar fi ca, in timp ce prezinta stirile, colegii Oliviei sa-i rupa colile de pe care citeste. In felul asta, n-ar mai ajunge, cu singuranta, sa inregistreze “Arici Pogonici”, fiind notoriu faptul ca o blonda se uita la o foaie rupta in doua, ca la un puzzle.

• Daca Narcis l-ar fi cunoscut pe Radu Ciocoiu, ar fi murit de oftica, nu uitandu-se in apa la propriul chip. Cel care incearca sa devina ziarist, de mai mult timp decat isi poate aminti, si al carui vis se poate realiza cu o probabilitate de 0,001% in urmatorii zece ani, incearca sa convinga in stanga si in dreapta ca, pe langa el, ziaristi ca si Cristian Tudor Popescu, palesc. De palit, n-ar pali, dar cu siguranta ar da in icter mecanic, afland ca un astfel de individ, care iubeste mai mult pixul propriu decat tastele calculatorului, le este coleg de breasla. Celor care sunt amatoare de trufandale ieftine, le vindem un pont: Radu e virgin…la minte si, poate, nu numai…

• Suntem emotionati pana la lacrimi ca, din cauza noastra, unii ziaristi isi castiga painea, dupa ce ne preiau materialele, fara sa faca vreo precizare ca muza lor apare martea, sub numele de “Scandal de Gorj”. Intelegatori fata de impotenta intelectuala, suntem dispusi sa oferim colegilor nostri cursuri gratuite despre prevederile Codului de Procedura Penala, in special cu privire la art. 453, lit. b, despre care ei au scris, fara sa precizeze articolul, ca poate nu o sa ne prindem ca ne copiaza. Ei bine, ne-am prins, dupa forma picaturilor de sange si a asa-ziselor probe stiintifice. Pe viitor, pentru a incuraja virilitatea ziaristica, dam informatii la prima abordare, cu cinci minute inaite de aparitia “Scandalului” pe tarabe. Despre cursuri, relatii doar la sediul redactiei.

Afara cu javrele din Parchet (tableta)

Tandemul de temut - politist-procuror - s-ar parea ca a luat sfarsit, odata cu incadrarea noului Cod de Procedura Penala.

Doi ani de-a randul, politistul si procurorul hotarau asupra libertatii unei persoane, acum acest lucru il hotaraste judecatorul.

Daca pana mai ieri, o mana spala pe alta, se spera ca acum, judecatorul sa nu le spele pe amandoua.

As putea sa dau exemple multe de tandemuri, politist-procuror, de groaza pentru acest judet: militieni care au batut oameni cu bestialitate, iar acum pozeaza ca politisti si procurori, recunoscuti ca betivii orasului, pe care-i adunau necunoscutii de pe sub mesele bodegilor, ori calariti de stripteuse prin baruri de noapte, insa, ar fi o lovitura prea mare pentru familiile lor.

Deseori, in aceasta cloaca au intrat si avocati, care au semnat cum ca inculpatii au dat declaratii la parchet in prezenta lor, in realitate, acestia fiind intelesi cu procurorul si semnand fara sa-l vada macar la fata pe inculpat, dupa ce acesta scrisese declaratia sub presiuni si amenintari din partea tandemului.

Vom publica, la un moment dat, o lista cu avocatii “de casa” ai Parchetului, si una a politistilor si procurorilor betivani. Dar toate la timpul lor.

Recent, Ministerul Public a anuntat curatirea “uscaturilor” de prin Parchete.

Cunosc cativa procurori gorjeni, dar nu sunt eu in masura sa le apreciez activitatea, insa, cunosc la fel de bine, cel putin patru “uscaturi”: Gheorghe Roibu, prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, deoarece a aparut in paginile unor ziare, din cauza finalizarii unor dosare la ordin politic, a presiunilor exercitate asupra subordonatilor si a nerespectarii legii, privind liberul acces la informatiile de interes public, fapt ce a generat un conflict cu ziaristii gorjeni.

Ion Diaconescu, din cauza ca nu-si recunoaste greseala de acum 12 ani si tine in puscarie un om nevinovat, precum si ca, in urma cu cativa ani, a bagat in puscarie, pentru patru luni, o alta persoana care, ulterior, a fost declarata nevinovata de catre instantele de judecata.

Bocsan, din cauza ca este omul “de casa” al prim-procurorului Roibu, cel care a intocmit dosarul de cinci pagini al lui Nicolae Mischie si arma din strainatate, si este “specialistul” NUP-urilor, la comanda sefului sau direct.

Teodor Sichitiu, din cauza ca este cercetat penal de sefii ierarhic superiori.

Oficialii Ministerului Public ar putea avea o misiune destul de usoara pentru a-i putea declara pe acestia “uscaturi”: sa rasfoiasca presa ultimilor doi ani si sa-i trimita pe acestia… la gara…!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   20.04.2004. 10:22

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 8 - 9 aprilie - 19 aprilie 2004

Dupa cazul tundrea,

Procurorul Diaconescu recidiveaza in incompetenta intr-un alt dosar de crima

“Scandal de Gorj” a relatat in numarul trecut, in exclusivitate, atragand atentia colegilor din judet si din tara, cazul cutremurator al “criminalului” Marcel tundrea, declarat nevinovat, dupa ce a executat 12 ani de puscarie. Dupa publicarea materialului si preluarea lui de catre majoritatea organelor mass-media, am fost convinsi ca acesta va fi pus in libertate inaintea Sfintelor Sarbatori de Paste.
Completul de judecata i-a prelungit insa agonia lui tundrea, cu cel putin doua saptamani de zile, ca si cand 12 ani nu au fost suficienti. Mai grav decat atat, este faptul ca procurorul criminalist, Ion Diaconescu, ar putea fi recidivist in condamnarea persoanelor nevinovate sau impotriva carora nu exista suficiente probe. Este cazul unei femei arestate dupa doi ani de la comiterea unei crime si in dosarul careia exista doar probe stiintifice, totusi cei 40 de martori audiati in caz declarand ca nu stiu nimic incriminator la adresa asa zisei criminale. Mai mult decat atat femeia a nascut in detentie si a facut o perioada puscarie alaturi de copilul sau.

La sfarsitul lunii august 2000, Sorin Calota, cunoscut ca facand parte din lumea interlopa a municipiului Tg-Jiu a fost ucis in timp ce dormea alaturi de consoarta sa Elena Rada. El a fost injughiat cu un cutit, sau cu o sabie, nimeni nu stie pentru ca politia nu a descoperit niciodata arma crimei. Mai mult decat atat in momentul in care s-a comis crima, procurorul criminalist Ion Diaconescu era plecat in concediu, iar cel care s-a deplasat la fata locului, abia a doua zi pe la orele 10.00, a fost actualul prim-procuror Gheorghe Roibu. A fost, a vazut si a plecat, lasand politia sa-si faca treaba fara sa fie asistata de un procuror specialist. Dupa cateva zile, a venit si Diaconescu si s-a apucat sa stranga probe. Avand in vedere tardivitatea actiunii nu s-au putut obtine nici un fel de dovezi care sa conduca la autor. Timp de doi ani, Elena Rada si fetitele sale au fost hartuite de organele de cercetare in speranta ca va ceda si va recunoaste crima. Ea a fost supusa si la testul poligraf de cateva ori insa fara nici un rezultat. Pana in mai 2002, politia a facut nenumarate descinderi in casa Elenei Rada in cautare de piste care sa o poata acuza, in final pe data de 23 mai ea a fost arestata pentru omor. Dovezile acuzarii nu se bazau pe nimic concret, ci doar pe probe criminalistice mai mult teoretice, asa zisele probe stiintifice referitoare printre altele la pozitia cadavrului, la forma picaturilor de sange. In momentul in care a fost arestata Elena Rada era insarcinata in patru luni. In acest caz Codul de Procedura Penala, art. 453, lit. b., prevede: “Executarea pedepsei inchisorii poate fi amanata cand o condamnata este gravida, sau are un copil mai mic de un an. In aceste cazuri, executarea pedepsei se amana pana la incetarea cauzei care a determinat amanarea”. Aceste prevederi nu s-au aplicat in cazul Elenei pe considerentul ca ea nu este condamnata definitiv.

Ea a fost incarcerata pana in luna a opta a sarcinii in Penitenciarul Tg-Jiu, dupa care a fost transferata la Jilava unde a si nascut. Copilul a facut o perioada puscarie impreuna cu mama sa, iar in prezent se afla probabil intr-un centru de plasament.

Nici pana in prezent Elena Rada nu este condamnata, surse oficiale declarand ca acest lucru se va intampla marti, 13 aprilie, cand se desfasoara un nou termen in proces, mai ales ca este periculos pentru cei care au instrumentat cazul ca ziaristii sa descopere prin salile de judecata un alt caz pe care nu au fost in stare sa-l instrumenteze cum trebuie. Vom reveni in numarul urmator al Scandal de Gorj cu amanunte despre acest caz.

• Neli Matei

Infernul de la periferia orasului

Prizonierii ghetoului

Pentru acei oropsiti ai sortii care isi duc traiul scotocind prin resturile menajere ale oamenilor de rand, groapa de gunoi de la periferia orasului reprezinta singura sursa a existentei lor. Aici, “pe groapa” oamenii si animalele sunt egale in drepturi si chiar se bat pentru o gramada de gunoaie, in lupta pentru existenta. Este greu de crezut ca dupa ce omenirea a trecut in mileniul trei, cineva inca mai poate trai de pe urma resturilor prin care scurma precum un animal, insa crunta realitate certifica acest lucru.

Lupta acerba pentru existenta a transformat oamenii si cainii in adevarati adversari, deoarece “pe groapa” regulile lumii civilizate nu se aplica. Adesea, pentru o cutie in care a mai ramas ceva margarina, o fiinta zdrenturoasa lupta cu toate fortele impotriva unei haite de caini, lihniti de foame. Suprematia pentru teritoriu este una din regulile care domina taramul gropii. Masinile care aduc resturile din oras sunt asteptate de oamenii gunoaielor, care se ingramadesc sa scormoneasca prin resturile proaspete. Unul dintre cei mai varstnici exploratori ai resturilor, Dumitru, cauta resturi de tigari , in gramada lasata de masina care deverseaza aici resturile de la fabrica de tigari. Intr-o punga murdara, bartanul de aproximativ 70 de ani, aduna tigarile rupte si golite pe jumatate. Intins pe movila fumeganda, batranul cauta prin tutunul amestecat cu praf, scoate cate o hartie, la care se uita sa vada daca are ceva tutun inauntru, dupa care o arunca in plasa: “Am un milion de lei pensia. Am copii, nepoti, din ce sa luam si mancare si haine? Astea imi ajung pentru o saptamana”, spune barbatul desfacand “bagajul” pe jumatate plin cu resturi de tigari.

Pe o alta gramada, la cateva sute de metri, un barbat cu un copil de sase ani, abia se zareau din norul de fum, inconjurati de zeci de caini ce se infruptau dintr-un hoit. Omul cauta ceva haine pentru familie si sticle pe care sa le vanda si sa ia ceva bani, cu care sa cumpere de-ale gurii, pentru sarbatori. Micutul, care se tinea ca o umbra dupa tatal lui, neintelegand gravitatea situatiei, isi facea de lucru, cautand jucarii rupte. Dintr-o plasa transparenta, se vedeau jumatati de obiecte colorate, pe care copilul le dosea cu grija, de teama sa nu-I fie luate. “Am avut somaj, dar de anul trecut nu mai am nici un venit. Nici nevasta-mea nu ia nici un ban. Au ramas alocatiile astora mici. Venim aici sa facem un ban, ca altundeva nu ne primeste nimeni. Sunt multi oameni care vin aici. Sa-I fi vazut asta iarna, cand dormeau prin cutii, acoperiti cu celofane”. In zare, o femeie incovoiata din cauza greutatii unui sac plin cu resturi, se indrepta grabita spre oras, unde o asteptau gurile pe care trebuie sa le hraneasca zilnic, cu munca de la groapa.

O persoana pe metrul patrat

Nu departe de groapa, la aproximativ doua sute de metri, se zareste o cocioaba facuta din bucati de boltari sparti, imbinati cu chirpici, acoperita cu tot felul de cartone si cu carpe la geamuri. Din departare pare nelocuita. La un moment dat, se zaresc doi copii care alearga printre zecile de maidanezi, ce nu par deranjati de prezenta micutilor. Murdari si zdrenturosi, ei se joaca de-a “prinselea”, alergand printre cainii care stau tolaniti la soare. Cel mai mic are doar o bluza, “achizitionata” tot de la groapa. In rest este dezbracat si negru pe corp de la fumul innecacios care vine dinspre mormanele de deseuri. Sora lor mai mare ii striga sa nu mai faca galagie si sa intre in casa, deoarece tatal lor doarme. Tanara are aproximativ 14 ani, insa nici ea nu stie cu exactitate deoarece nu are nici un fel de acte care sa-I certifice existenta. Foarte amabila, Larisa incepe sa povesteasca despre cum traiesc acolo. “Mergem pe groapa, si cautam dupa fier, cutii de bere si spray-uri si le topim. Mai adunam si cartoane, ca si de pe astea mai scoatem un ban. Hainele tot de acolo le luam. Asa traim noi… altceva ce sa facem?” Cei de la Serviciul de Protectie Sociala din cadrul primariei Tg-Jiu nu-I pot ajuta prea mult deoarece nu au nici un fel de acte. Cu toate acestea, odata pe luna, Larisa marturiseste ca familia ei primeste cate un pachet cu alimente de la Cantina de Ajutor Social. Fata mai povesteste cum, din cauza ca nu au bani, ea si fratii ei mananca doar odata pe zi, in general seara. si atunci daca au ce.

In incaperea de numai 10 metri patrati se adapostesc in prezent noua suflete. Pana anul trecut erau zece, insa din cauza mizeriei in si a foamei in care se traiesc, cel mai mic dintre copii, de numai un an, a murit. “Era cam tot asa inainte de Paste cand a murit frate-miu. Nu stiu de ce a murit, insa atunci am muncit toti pe groapa ca sa facem rost de bani ca sa-l luam de la morga. Dupa aia l-am ingropat, aici in apropiere, peste calea ferata.”, marturiseste Larisa.

• Dara Pumneanu

• Bogdan Sgarbura

Constantin Mihutescu – un primar dedicat trup si suflet comunitatii pe care o conduce

Grupul scolar Industrial Baia de Fier este una dintre putinele scoli din judet, care vor beneficia de o sala de sport ultramoderna, in care cei peste 700 de elevi isi vor putea dezvolta aptitudinile sportive. La nivelul judetului, doar sase comune din cele 70 existente au intrat in programul national “Sali de sport”. Includerea comunei Baia de Fier in acest program a fost posibila datorita eforturilor depuse de primarul Constantin Mihutescu care, sustinut si ajutat de Consiliul Judetean Gorj si de reprezentantii partidului de guvernamant in Parlament, a facut toate demersurile necesare pentru ca elevii si tinerii din comuna, sa poata practica diverse sporturi in conditii optime. Terenul pe care se construieste sala de sport a fost achizitionat de la o persoana fizica, cumpararea acestuia nefiind posibila fara asigurarea fondurilor necesare de catre Consiliul Judetean. Lucrarea a fost demarata in forta, termenul limita de executare fiind 30 mai 2004. Constantin Mihutescu spune ca, datorita ritmului in care se lucreaza, este foarte posibil ca sala de sport sa fie gata inainte de termenul limita. Primarul a declarat ca face demersuri pentru ca, la inaugurare, sa participe Rica Raducanu cu o echipa de fotbal de juniori, care sa provoace la un meci incitant echipa de elevi din localitate, care de altfel a castigat anul trecut locul IV la o intrecere la nivel gimnazial, desfasurata la Targoviste. Sala de sport va fi pusa la dispozitie tuturor tinerilor care vor sa practice activitati sportive. Mihutescu spera ca astfel, cei care ar putea avea talente deosebite, sa poata fi descoperiti si instruiti asa cum trebuie in timp util.

Alimentare cu apa in toata comuna

Ultimii patru ani au adus pentru cetatenii comunei, prin eforturile autoritatilor locale, o serie de realizari care le inlesnesc enorm traiul. In Baia de Fier, in perioada 2000-2004, au fost executati 12 km de retea de alimentare cu apa. Important de retinut este faptul ca aceste lucrari au presupus o implicare financiara minima din bugetul local, deoarece au fost executate cu angajatii serviciului public din cadrul primariei si beneficiarii ajutorului minim garantat, economisindu-se astfel miliarde de lei. Cei care beneficiaza de Legea 416 sunt motivati sa-si faca, asa cum trebuie munca, pentru ca in comuna Baia de Fier, niciodata nu au fost intarzieri in ceea ce priveste plata retributiilor care li se cuvin. In viitorul apropiat, in lunile mai-iunie, se va definitiva distributia alimentarii cu apa in satul Baia de Fier. Satul Cernadie va beneficia si el de un program de investitii in acest sens. Realizarea alimentarii cu apa in zona este imperios necesara, deoarece satul este in proportie de 80% in panta, motiv pentru care panza freatica a coborat la o adancime foarte mare.

Soarta concetatenilor, importanta pentru primar

Grija primarului fata de concetatenii sai si angajatii institutiei pe care o conduce este permanenta. Constient de cheltuielile foarte mari pe care le implica orice sarbatoare, Constantin Mihutescu a hotarat ca, salariile celor din primarie, ale cadrelor didactice si banii pentru beneficiarii ajutorului minim garantat, sa fie acordate pe data de 8 aprilie, desi, in mod normal, acestia erau distribuiti pe data de 10.

Constantin Mihutescu se implica personal si atunci cand o familie din comuna se confrunta cu diferite probleme. Daniela Butnarica este mama a doi copii, dintre care un nou nascut si o fetita cu handicap. Ghinionul a facut ca femeia sa se imbolnaveasca destul de grav, dar sa nu-si poata permite sa urmeze un tratament, fara sa fie sustinuta financiar. Viata sa ar fi fost pusa in pericol daca primarul nu i-ar fi donat o suma destul de importanta de bani si nu ar fi intervenit la niste prieteni medici, care au facilitat internarea Danielei la Spitalul Clinic nr. 1 Craiova si dupa aceea la Spitalul Militar. In prezent, Daniela se simte bine si, datorita lui Constantin Mihutescu, poate sa-si continuie viata alaturi de familia sa. De fapt, nu este prima data cand primarul ajuta familia Butnarica, in perioda de iarna asigurandu-le cantitatea de lemne necesara pentru incalzire.

Cazul Danielei Butnarica nu este singurul in care primarul s-a oferit sa ajute, existand multe altele in care, cu ajutorul deputatului PSD, Bebe Popescu, destinele unor oameni au fost schimbate in bine.

Mereu alaturi de cei pe care-i pastoreste

si atunci cand este vorba de distractie, Constantin Mihutescu este alaturi de concetatenii sai. Anual, in a treia duminica din luna septembrie, Baia de Fier gazduieste Festivalul “Coboratul oilor de la munte” , un eveniment artistic, unic prin frumusete. Importanta festivalului este usor de dedus din numarul mare al formatiilor artistice de folclor participante, o zi pe an, acestea transformand centrul comunei intr-un spectacol mirific de culoare si muzica de calitate. Atrasi de pitorescul zonei si ineditul evenimentului, in fiecare an, numarul participantilor creste. Ziua de sarbatoare se incheie, de doi ani incoace, cu focuri de artificii care, avand in vedere spiritul econom al primarului, nu sunt platite din bugetul local, ci din sponsorizari.

Primarul comunei Baia de Fier, Constantin Mihutescu, a declarat ca va ramane mereu in slujba cetatenilor, atata timp cat le va conduce destinele, pentru el fiind foarte importanta bunastarea celor pe care i-a pastorit in ultimii patru ani. Avand in vedere ca suntem in prag de Sarbatoare Sfanta, Constantin Mihutescu le transmite locuitorilor comunei Baia de Fier, sa aiba parte de un “Paste fericit!”, liniste sufleteasca, belsug si sanatate, alaturi de cei dragi.

• N.M.

La Vladimir,

Liberalii promoveaza un candidat care nu suporta adevarul

Aspirantii la fotoliile de primar incearca sa-si netezeasca drumul spre usa primariei, folosindu-se de diverse tertipuri, incercand astfel sa-i puna intr-o lumina defavorabila pe cei care au condus in ultimii patru ani destinele unei comunitati. In comuna Vladimir sunt foarte putine lucruri care i se pot imputa primarului, asta in situatia in care cel care face reprosurile nu denatureaza adevarul, ca in cazul candidatului PNL la primaria comunei, Ion Dumitru Vladimirescu. Ignorand sloganul partidului pe care-l reprezinta “Dreptate si Adevar”, cel care vrea sa devina prim gospodar, desi vede comuna doar in vacante, locuind de altfel in municipiu Tg-Jiu, isi atribuie in mod public o serie de realizari care s-au facut intr-adevar in Vladimir, dar la care nu a participat asa cum sustine.

Candidatul liberal si paralelismul cu realitatea

Cu ceva timp in urma, in presa locala, Ioan Dumitru Vladimirescu incerca sa impresioneze electoratul cu o serie de asa zise realizari proprii pe care le-a infaptuit ca fiu al comunei la pastorirea careia vrea acum sa aspire pentru urmatorii patru ani. Printre altele liberalul din Vladimir sustine ca, de-a lungul timpului, in calitate de consilier judetean, consilier local si director al OJT si Comat, a contribuit, in anii ’70, la construirea magazinelor cooperativei de consum din satele Valea Desului si Vladimir. Adevarul este insa altul, existand o diferenta de cativa ani intre datele prezentate de el si cele reale. Magazinul din Valea Desului a fost construit de catre cetateni in perioada 1974-1975, pe un teren donat primariei de catre familia Lucica Popescu, iar initiatorul proiectului a fost invatatorul Aurel Berca. In ceea ce priveste celalalt magazin, cel din Vladimir, acesta a fost realizat prin contributia statului. Dumitru Vladimirescu este foarte mandru si de contributia sa la: “asfaltarea de-a lungul timpului a cate 500-1000 m pe an a drumului judetean, inclusiv finalizarea din anul 2000, cand s-au asfaltat peste 2 km”. Primarul Aurel Vladimirescu spune ca nici acest lucru nu este adevar, mai ales in privinta finalizarilor asfaltarii din anul 2000, care de fapt s-au facut in 2001 pe o portiune de 4 km de drum, din Lunca, la intrarea in Vladimir si pana la Casa Memoriala “Tudor Vladimirescu”, in nici un caz pe 2 km, lucru care ar fi fost stiut de liberal daca ar fi trudit alaturi de cei din primarie la realizarea acestui obiectiv.

Dezinteresul lui Dumitru Vladimirescu fata de respectarea adevarului si interesul sporit pentru scopul pe care urmareste sa-l atinga prin orice mijloace, reiese si din declaratiile referitoare la reparatiile care s-au facut in anii ‘80 la acoperisul Casei Memoriale “Tudor Vladimirescu”, unde sustine ca a contribuit obtinand aprobarea pentru lucrare de la Muzeul Judetean Gorj. si de data asta adevarul il contrazice. Primarul Aurel Vladimirescu spune ca: “Casa nu s-a acoperit in anii

’80, ci in ’90, la initiativa conducerii muzeului si cu angajatii lor. Precizez ca din 1965 pana in 1990 nu s-a mai facut nici un fel de schimbari la acoperis”.

Realizari de viitor primar – introducerea telefoniei la el acasa

O alta osana a candidatului PNL, adusa propriei persoane, se refera la suportarea din buzunarul personal a cheltuielilor pentru “prelungirea liniei telefonice in satul Vladimir, linie care a usurat in zilele noastre extinderea de astazi.” In aceasta chestiune exista totusi un sambure de adevar in sensul ca el a adus, in calitate de director al Comat-ului, cablul necesar instalarii, dar este vorba doar de doua posturi telefonice, la casa lui din Vladimir si a actualului primar, nu de cine stie ce retea care sa permita acum extinderea telefoniei in comuna. In plus, de anul trecut zona beneficiaza de centrala telefonica proprie, in urma eforturilor depuse de autoritatile locale si cu ajutorul Consiliului Judetean Gorj. Contravaloarea cablului necesar introducerii telefoniei la cele doua case Vladimirescu a fost suportata pe jumatate de catre fiecare familie.

Enumerarea beneficiilor pe care le-a adus Dumitru Vladimirescu in interesul comunei sale natale nu se mai termina nici atunci cand vine vorba de ajutorul dat bisericii Vladimir unde spune ca a facut sponsorizari cu materiale pentru confectionarea si instalarea portilor, repararea partiala a gardului si amenajarea unor alei. Suport real exista doar in privinta portilor, primarul comunei declarand ca intr-adevar acestea au fost facute si montate in urma eforturilor lui Dumitru Vladimirescu, in rest totul a fost facut ca urmare a demersurilor preotului paroh si ale primariei.

Desi, in articolul de presa publicat pentru impresionarea eventualilor alegatori ai candidatului PNL, se face referire si la decenta pe care o adopta partidul in campania electorala,, in acelasi text se specifica: “folosirea banilor publici se va face numai in folosul comunitatii si nu pentru avantajele personale ale celor care conduc sau ale apropiatilor acestora”. Un atac delicat, dar totusi direct la actuala conducere a Primariei Vladimir. Adevarul cu privire la folosirea banilor publici l-ar putea insa afla oricine foarte usor daca ar face un efort si s-ar interesa despre faptul ca la controalele facute de catre Curtea de Conturi nu s-a gasit nici un cusur in privinta utilizarii bugetului local.

• N.M.

Ouale vedetelor locale decorate dupa bunul plac al nevestelor

Cum foarte multe cuvinte din limba romana au mai multe intelesuri, ne-am permis sa folosim sensul cuvantului “oua”, dupa bunul plac, iar cei intervievati nu au avut nimic impotriva, mai ales ca nu s-au prins ca era vorba chiar de ouale despre care, poate, ar prefera sa nu se vorbeasca in public, doar intr-un cadru mai restrans, de doua-trei persoane sau mai multe, dupa preferinte. Personalitatile locale isi pun ouale la bataie de Paste si lasa mana libera nevestelor, ca in fiecare an, sa le “decoreze” dupa bunul plac. Mai grav ar fi daca ar prefera pe altcineva in locul sotiilor, in cazul asta nemaiavand cu siguranta ce decora anul viitor. Spre bucuria tuturor, cei care ne-au raspuns la intrebari au declarat ca se lasa si de data asta pe mana consoartelor, indiferent daca aplica sau nu abtibilduri.

Pentru a nu provoca indigestie celor “interogati” inainte de a se infrupta din carnea de miel, ne-am limitat la doar cateva intrebari: “Cine va incondeiaza ouale? Aveti o traditie in familie, legata de incondeiatul oualor? Cum ii plac ouale sotiei dumneavoastra? Cu cine ciocniti primul ou? Dar pe al doilea?”

Nevasta primarului nu-si pierde timpul cu ouale

Familia primarului Florin Circiumaru ia, anual, miel de prin vecinii de la Negomir, apreciind probabil calitatea marfii livrate si vechimea omului in domeniu: “Avem un vecin care se ocupa cu asa ceva. De la el luam miel, in fiecare an”.

In privinta oualor, primarul spune ca sotia le coloreaza, insa in graba, deoarece “suntem mai tot timpul in criza de timp”. Avand probleme cu timpul, doamna Carciumaru incearca sa compenseze, pentru a elimina riscul rutinei si pentru diversitate, folosind…abtibildurile colorate: “Aici, la Targu-Jiu, sotia se ocupa de oua. Ea le vopseste in rosu, fara incondeieri, ca nu are timp. In ultimii ani, sotia a mai cumparat din comert abtibilburi din astea colorate si a lipit pe ele. La Negomir nu se face chestia asta. Se facea odata, cu frunze de plante.” Poate s-a renuntat la acest obicei din cauza indiferentei in pastrarea traditiei, sau poate pentru faptul ca, odata cu venirea toamnei, frunzele...pica. In privinta ciocnitului, primarul nu se arata deloc pretentios, preferand pe oricine este la indemana: “ De ciocnit, ciocnesc dupa cum se intampla, cu cine vine pe la noi. La parinti, are intaietate cel mai in varsta. In familie nu avem o regula. Eu respect chestia asta, cu cei mai in varsta”.

Manta isi sacrifica un ou pentru opozitie

Fostul prefect de Gorj, Pantelimon Manta, actual lider al PD, nu se poate desprinde de plaiurile natale de la Novaci, nici macar de Pasti. Probabil pentru faptul ca Mischie i-a repetat atat de des ca este cioban, incat vrea sa-i demonstreze ca, macar intr-o singura privinta, nu s-a inselat in ceea ce-l priveste. Omul recunoaste ca tine cu tot dinadinsul sa respecte o traditie mostenita din tata in fiu, care cere ca novacenii sa se intreaca in ciocnitul oualor, pe un deal din apropierea localitatii. O sansa pentru Manta sa infranga opozitia, ar fi sa-l provoace pe Nastase la o astfel de intrecere. Nu se stie niciodata care ou este mai tare. “Mergem la biserica, dupa aia ne odihnim, apoi mergem pe un deal. Am o livada acolo unde stam sa ciocnim ouale. Nevasta-mea le incondeiaza. Le roseste, doar atat. Eu cred ca rosul este culoarea legata de ziua aceasta. S-ar putea sa fie si o preconceptie, dar am mosteni-o din parinti. Primul ou il ciocnim in familie, intre noi. Cu al doilea o sa dau dupa astia de la putere”, spune presedintele PD. O automutilare, tocmai in prag de sarbatori, nu ar fi indicata, nici macar pentru o “palitura” in opozitie.

Se cauta condimente pentru ouale din familia Mischie

Sanda Mischie nu este deloc pretentioasa, nici chiar in privinta oualor. Aceasta spune ca prefera ouale simple, care sunt la moda, de altfel, in Oltenia. Dar pentru o nota de inedit, foloseste abtibildurile cu care se joaca fetita: “Eu le rosesc, pur si simplu, sau mai pun abtibilduri de la fetita. Nu le incondeiez, ca nu am timp sa le fac asa cum arata la unii. Trebuie sa ai experienta pentru asa ceva. Mai foloseam frunze verzi, dar acum nu a aparut patrunjelul in gradina. Nu este o regula cu cine sa ciocnim primul ou. De obicei, cu cei care vin in vizita pe la noi”. Doamna Mischie spune ca prepara ea insasi mielul familiei, si asta numai de dragul de a-l savura: “Preparatele de miel mie imi plac si le fac cu placere. Ma gandesc la ziua in care il mananc”.

Primarul din Carbunesti detine mandrii moi

Cristian Toader Pasti, primarul orasului Targu-Carbunesti, se pare ca este un conservator prin excelenta si nu se poate obisnui prea usor cu elementele moderne. Sotii Pasti raman fideli metodelor clasice, in privinta carora au cazut de acord, iar doamna Pasti adora ouale fierte si ceva mai moi: “Este treaba exclusiv a sotiei. Le decoreaza cu tot felul de abtibilduri. De obicei, le face rosii. Toate celelalte culori sunt modernisme. Aici, mie mi se pare corect sa fie vopsite in rosu. Sotiei ii plac ouale fierte, mai moi”.

• Dara Pumneanu

   Scrie Comentarii (1)   09.04.2004. 10:06

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 7 - 6 aprilie - 8 aprilie 2004

Tupeu de politist

Comisarul sef Ion Picu a drojdit cateva sticle de vin si apoi s-a urcat la volan

Ion Picu, seful Serviciului de Ordine Publica din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Gorj, este o persoana care a aparut in paginile ziarelor in urma cu cativa ani, atunci cand a vandut unul dintre autoturismele sale unei persoane cu care, ulterior, a devenit partener de afaceri.

In urma cu aproximativ doi ani, Picu a reaparut in vizorul mass-media in postura de victima, dupa ce i-a fost incendiat autoturismul. Tot presa a fost cea care a facut publica averea politistului, insa, despre dezmatul ce-l caracterizeaza in afara orelor de program, nu s-a scris niciodata.

Avansat, de Ziua Politiei, la gradul de comisar-sef, Picu inca mai chefuia saptamana trecuta, la cinci zile de la eveniment. Astfel, proaspatul comisar-sef, insotit de patru colegi, drojdeau din greu marti noaptea, in separeul restaurantului “La Cucu”, situat la intrarea in Defileul Jiului. Pe la 22.30, Picu era deja prins in mrejele lui Bachus.

Unul dintre politistii care-l insoteau, rezistent la bautura ca soarecele care se imbata dintr-o boaba de strugure, se sprijinea deja pe mese, atunci cand se deplasa sa-si goleasca vezica.

Cu burtile pline si inspirandu-se dupa denumirea vinului pe care-l consumau, “Fata in fan”, politistii au comandat, la un moment dat, si o pipita. Dar nu din cele care isi fac veacul prin porcariile din zona…

“Prospatura” selecta a fost adusa de patronul localului si plasata in separeu, intre doi politisti mai tineri. Acestia s-au pus pe treaba si i-au facut ceva perchezitii prin zonele intime, plasand-o peste masa, de la unul la altul.

“Se face special pentru invitatii de onoare!”

“Capitane de judet, de ce ma tii la cotet…”, sunt versurile uneia dintre melodiile indragite de Picu. Nostalgic dupa anii tineretii, folcloristul Picu dansa molatec, incolacit dupa gatul solistei, poposite in separeu pe ritmurile melodiei “Foaie verde maghiran, / Pupa-ti-as coama balan / Fa-ma tanar cum eram.”

In acest timp, cei doi colegi isi incercau puterile, ridicand pipita cu cracii in tavan, provocandu-le celorlalti meseni tresariri erectile, la vederea portjartierului si bikinilor prospaturii.

La volan, cu alcoolu-n nas

Pe la 1.30, dupa inca o burta de mici si doua sticle de vin, cei cinci politisti au hotarat sa plece. Doua autoturisme i-au transportat pe acestia: o Dacie si un Cielo, cu numarul de inmatriculare GJ-62-RAI, la volanul caruia s-a urcat comisarul sef, Picu.

Ultimii care au parasit separeul au fost patronul restaurantului, insotit de dama de companie.

Nu avem noi treaba cu viata de noapte a folcloristului Picu, desi putina decenta nu i-ar strica, insa, faptul ca s-a urcat baut la volan, denota un tupeu exagerat de militian.

• Dorin Novaceanu

Grava eroare judiciara!

Dupa 12 ani de puscarie un “criminal” a fost declarat nevinovat

Dupa 12 ani de puscarie, un barbat nevinovat va simti din nou caldura soarelui si va incerca sa se reabiliteze in fata celor care l-au crezut, atata amar de vreme, un criminal. Incompetenta procurorului criminalist, Ion Diaconescu, si a locotenentului Ghimis, i-au distrus viata lui Marcel tundrea si mamei sale, Ioana, obligata sa traiasca la limita subzistentei, dupa ce singurul sau sprijin a fost incarcerat pentru o crima pe care n-a comis-o. Dupa 12 ani, un raport de expertiza genetica stabileste adevarul dar, epuizati de atata nedreptate si suferinta, cei doi nu vor recupera niciodata timpul pe care nu l-au petrecut impreuna. Despagubirile pe care avocata lui tundrea intentioneaza sa le ceara statului roman, vor recompensa doar o mica particica din cosmarul trait.

Bestiile care apara legea

In urma cu aproape 12 ani, pe 16 iunie 1992, o crima oripila locuitorii satului Pojogeni, de langa Tg-Carbunesti. Atunci, o fetita de numai 13 ani a fost violata si apoi ucisa in apropierea unui rau, unde copila se dusese sa spele rufe. Cadavrul Mioarei Gherasie a fost gasit de sateni, dupa o zi de la producerea decesului, iar la necropsie s-a stabilit ca, dupa ce a violat-o, criminalul i-a luat viata, introducandu-i pietre pe esofag. Politistii au inceput imediat cercetarile, iar in scurt timp dupa aceea, desi existau foarte putine probe, acestia au creat un grup de suspecti. Pe fondul unor antipatii si in baza unor declaratii luate unor cotoroante betive, cele mai multe suspiciuni au planat asupra unui vecin, care a si fost retinut ulterior. Marcel tundrea a fost arestat la o luna de la producerea crimei, de cel care conducea ancheta, procurorul criminalist, Ion Diaconescu. Acesta a fost dus in beciurile IJP Gorj, unde a fost supus la o serie de torturi fizice si psihice de catre anchetatorul politiei, locotenentul Ghimis. Acesta il batea cu bestialitate de fiecare data cand era adus la interogatoriu, pentru a-l face sa recunoasca fapta. Cu toate chinurile indurate, tundrea si-a sustinut, pana la sfarsit, nevinovatia.

De aici si pana la condamnarea barbatului, a fost doar un pas. Practic, cei doi tortionari, Diaconescu si Ghimis, au condus ancheta in asa fel incat tundrea sa fie condamnat. Desi probele si marturiile din dosar indicau un alt autor, in mod constient, cei doi inchizitori, lipsiti de orice urma de umanitate, au continuat in acuzarea celui deja arestat. Singura proba incriminatoare care a dus, de altfel, si la condamnarea lui Marcel tundrea, se baza pe o coincidenta. Astfel, in urma unei probe biologice prelevata din vaginul victimei, in care se aflau si spermatozoizii criminalului, s-a facut o analiza serologica ce a stabilit ca, atat Mioara Gherasie, cat si autorul faptei, aveau aceeasi grupa sangvina. Coincidenta face ca si Marcel tundrea sa aiba grupa sangvina similara, A2, care este, de altfel, si cea mai raspandita.

De precizat faptul ca, la acea data, in Romania nu existau mijloacele necesare pentru efectuarea testului AND, dar nici competenta in ceea ce priveste organele de cercetare. In prezent medicina a evoluat, dar nu se poate spune acelasi lucru si despre profesionalismul oamenilor legii, mai ales a actualului purtator de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Ion Diaconescu.

Probabilitatea ca tundrea sa fie criminalul este de 0%

Se spune ca Justitia este oarba, in sensul ca este impartiala, insa in cazul tundrea se poate afirma cu certitudine ca judecatorii sufereau de cataracta. De parca nu era de ajuns ca cei doi tortionari s-au folosit de probe in mod deficitar, doar pentru a se asigura ca tundrea va fi condamnat, neputand sa motiveze arestarea in cazul in care s-ar fi razgandit.

Odata cu inceperea procesului au aparut si probele care il disculpau, in mod clar, pe Marcel tundrea, insa, instanta nu a tinut cont de ele. Principalul martor al procurorilor a fost o batrana, Elena Negrea, care fusese ultima persoana ce o vazuse pe victima. Cu toate ca declaratia femeii a fost diferita de fiecare data cand a fost audiata si, la un moment dat, chiar a fost acuzata de marturie mincinoasa, instanta nu a luat in calcul aceste aspecte.

Cel mai grav lucru a fost, insa, faptul ca judecatorii nu au tinut cont de argumentele apararii lui tundrea, care il scoteau, practic, de sub acuzare. Acesta a demonstrat cu martori faptul ca, atunci cand s-a produs crima, nu se afla in localitate.

Astfel, cu un alibi perfect, Marcel tundrea a fost condamnat, prin sentinta penala 17, din 18 mai 1993, la 25 de ani de detentie, pentru omor calificat.

Tortionarii si-au atins scopul! Au reusit sa-si ascunda greseala si au rezolvat un dosar care, altfel, ar fi ramas cu Autor Necunoscut. Asta, cu pretul condamnarii unui om nevinovat…

Din momentul in care a fost incarcerat, tundrea a incercat in permanenta sa-si dovedeasca nevinovatia, insa, acest lucru nu a fost posibil pana in prezent.

Timp de 12 ani, fara contenire, tundrea a trimis sute de adrese, memorii si sesizari catre toate organele abilitate, pentru a i se face testul AND. Insa, pentru acest lucru, barbatul trebuia sa apeleze tocmai la cei care l-au lasat sa putrezeasca in puscarie care, de aftfel, nu aveau nici un interes in acest sens. Cu o tarie de caracter demna de admirat, omul a continuat sa depuna eforturi in a demonstra ca nu este un criminal si abia la finele anului trecut i s-a admis cereea de efectuare a unui test AND.

Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj a cerut, in luna noiembrie a anului trecut, Institutului de Medicina Legala “Mina Minovici”, efectuarea unei expertize genetice pe materialul celular, de pe tampoanele cu secretii vaginale, prelevate de la Mioara Gherasie si pe sangele prelevat de la Marcel tundrea. Dupa patru luni, mai exact la sfarsitul lunii martie a.c., rezultatul expertizei a confirmat ceea ce Marcel sustinea de 12 ani – nevinovatia sa. Conform raportului: “Nici unul dintre cele doua profile AND stabilite prin analiza materialului biologic prelevat din vaginul victimei Gherasie Mioara nu corespunde profilului AND al inculpatului tundrea Marcel. Probabilitatea ca tundrea Marcel sa fi contribuit cu genotipurile sale la realizarea mixturii de profiluri AND prezente in secretia vaginala a victimei Gherasie Mioara este 0%”. Cu alte cuvinte, posibilitatea ca cel pe care justitia gorjeana l-a transformat in criminal, sa fi comis crima, este nula. Parchetul Judetean a admis in principiu cererea de revizuire si a trimis dosarul la Tribunalul Gorj spre rejudecare, urmand ca acesta sa stabileasca nevinovatia lui tundrea, dupa care sa fie pus in libertate.

“Doamne de-o scapa, ca nu mai pot!”

Ioana Popescu, mama lui Marcel, isi duce zilele in singuratate si saracie. Bolnava de diabet, femeia a scapat ca prin minune dintr-o coma, pentru a-si vedea acum, dupa 12 ani, baiatul acasa. Ani de-a randul a mers la penitenciar ca sa-i duca fiului sau putinele lucruri pe care le-a putut cumparat dintr-o pensie de 1.200.000 de lei, insa, in ultimul timp, puterile au lasat-o, si-a rupt un picior, a zacut o luna de zile la pat, ingrijita de vecini si nu a mai putut pleca. De cand n-a mai fost la Marcel, nu mai stie nimic despre el, absoarbe cu sete orice informatie despre fiul sau. Fata i se insenineaza si o podidesc lacrimile in momentul in care aude ca va avea din nou langa ea copilul pe care il adora si in a carei nevinovatie a crezut mereu: “Nu stiam ca o sa fie eliberat. Doamne, de-o scapa, ca nu mai pot! De 12 ani sunt singura. In 1998 a fost eliberat 8 luni si m-a mai ajutat si el, dar in rest, au grija de mine vecinii. Daca nu m-ar fi gasit o vecina cand am intrat in coma, ma mancau viermii in casa, singura.”

Batrana povesteste ca Marcel a trecut prin chinuri groaznice in arest, a fost batut de politisti si a avut o coasta rupta, pentru ca a refuzat sa recunoasca faptul ca el a ucis-o pe Mioara. Nu are resentimente fata de nimeni, nici macar fata de vecinii care s-au coalizat impotriva lui Marcel, in urma cu 12 ani. Nu vrea decat sa-si vada copilul acasa, langa ea.

Tatal Mioarei Gherasie nu a avut nici un fel de tresarire atunci cand a auzit ca, presupusul ucigas al fiicei sale, a facut, de fapt, puscarie degeaba: “Eu nu stiu daca este vinovat, eram la lucru atunci. Nu stiu nimic, pe cuvantul meu daca stiu ceva. Nu stiu daca e vinovat.” Acelasi lucru il spune si Cristi, fratele fetei, care nu stie decat ca l-a chemat pe Marcel sa ajute la saparea gropii in care a fost inmormantata Mioara Gherasie ca: ”doar eram vecini.”

• Neli Matei

In timp ce mugul surupacean a cam luat-o in mana

Fostul subprefect, Eugen Valceanu, s-a trezit peste noapte, incoronat

Dupa ce pesedeii juniori s-au smotocit pentru scaunelul de la grupa mica a partidului numarul 1, a venit acum randul seniorilor sa saliveze pentru un scaun moale, in capul judetului. Fotoliul din fruntea Prefecturii Gorj a ajuns un motiv de disputa intre cercurile din interiorul PSD. Dupa ce fundul delicat al baronului Mischie a fost intepat de un ghimpe, acesta a aratat cu degetul, amenintator, spre prefectul Grebla care, pentru pacatele lui, a si fost pedepsit si lasat fara jucaria preferata. si, pentru ca pedeapsa sa fie mai “dura”, fostul prefect a fost trimis la coltul de rusine, direct in minister, de unde sa poata arunca cate o grimasa adversarului sau baron.

Mischie vrea Muguras-ul

Cuprins de valul de modernism in care omul multilateral dezvoltat tinde sa devina guru, baronul din tinutul Gorjului isi gasise, cu greu, un ucenic, ce l-ar fi ascultat in toate. Numai ca, oameni care nu stiu ce inseamna iubirea de fonduri Phare, s-au dus direct la big-brother Nastase si l-au parat pe Muguras, fiind si el pedepsit sa stea pe dinafara. Ce o sa faca el acum, ramas fara activitate, ca si-a vandut si bruma de actiuni pe care o avea la postul ala de radio? Nicolae Mischie, suparat ca nu i-a iesit pasenta, crede ca o fi vreun blestem: “Au fost unii pe la Bucuresti, care voiau si ei functia de prefect la Gorj si au depus reclamatii. Dar, deocamdata, nu l-a scos nimeni din carti. El e baiat bun si poate chiar in mandatul asta o sa fie numit prefect”. Stam si ne intrebam si noi: ce or avea reclamagiii cei rai cu bietul Muguras, care doar ce a coborat de pe zidul bisericii?

Mischie incearca sa se consoleze cu gandul ca si “alesul” face parte tot din familie si asta inseamna ca nu o sa piara spita pesedista din judet: “si domnul Valceanu a fost propus tot de noi. Noi am depus cinci variante, toate multumitoare pentru noi”.

Pe Valceanu nu-l incape scaunul de prefect

Fostul subprefect, Eugen Valceanu, s-a trezit peste noapte, incoronat. Nedandu-si inca seama daca s-a trezit cu adevarat sau inca mai motaie, omul are cosmaruri, in care se face ca scaunul nu e pe masura lui si il cam tine. Valceanu visase sa aiba si el un scaun de prefect, dar isi planuise sa-l cumpere abia in toamna, ca poate, pana atunci, ar castiga procesul cu Dan Ilie Morega si, la urma-urmei, daca tot nu i-ar ajunge banii, ar mai renunta si la o macara de la firma sotiei. Sau ar putea chiar umbla la pusculita in care a pus banut peste banut si a agonisit vreo 30.000 de verzisori, acolo, pentru zile negre. “Necazul este ca perioada care urmeaza este o perioada de munca. Dar, la noi, nu prea e de ales. Daca asa s-a hotarat…Nici nu stiu daca eram pe lista, ca nu am vazut lista, sa stiu. Nu mi-am dorit aceasta functie. Eu o urmaream pentru alta perioada, in mandatul urmator”. si uite-asa dau functiile peste unii, fara sa le doreasca. Asa s-a intamplat si cu scaunul de subprefect, cu care omul s-a trezit pe cap. si ce sa mai faca, doar nu era sa refuze, ca nu sta bine unui om civilizat, cu pretentii de UE: “Eu nu am stiut nimic. Mi-a dat telefon Circiumaru, ca Delegatia a hotarat sa fiu prefect. Nici nu eram in localitate. Asta a fost conjunctura”.

• Dara Pumneanu

Olimpici batjocoriti la Sadu

Elevii de la scoala Generala Bumbesti-Jiu, care au participat la olimpiadele scolare, au fost batjocoriti de conducerea scolii.

Unii dintre acestia au fost premiati, saptamana trecuta, cu imensa suma de 50.000 de lei, ramasa rest, probabil, prin buzunarele directorului, de cand isi cumparase seminte.

Chiar daca n-au ocupat locuri fruntase, munca acestor copii trebuia apreciata. Insa, conducerea scolii a inteles ca, mai importanta este premierea acestora in cadrul festiv, decat consistenta premiilor. De tot rahatul!

• Simona Stanoiu

Primarul orasului Turceni si subordonatii sai, terorizati de un paranoic

Activitatea lui Ion Dumitrascu, primarul orasului Turceni, este perturbata in ultimul timp de obiceiurile paranoice ale unui individ, care incearca sa terorizeze edilul si intreaga institutie, prin scrisori anonime. Sosite periodic, misivele sunt trimise ba din Tg-Jiu, ba din Turceni, dar in privinta textelor raman consecvente, demonstrand o debilitate mintala accentuata a autorului. Ceea ce nu se poate spune cert este daca individul chiar sufera de deviatii comportamentale sau face pe nebunul, pus in “functiune” de adversarii politici ai primarului, enervati ca nu prea exista lucruri cu care sa-l atace.

Oricum, Dumitrascu si angajatii primariei s-au obisnuit deja cu apelative de genul: “vampirilor”; “sadicilor”; “cretinilor”. Din cand in cand, teroristul anonim mai face si cate o donatie in suma de 1000 de lei, pentru ca autoritatile locale sa cumpere: “lumanari, cavou, tamaie, selindare si in ultimul rand sa va aprindeti lumanarile la cap si sa va vina mintea la cap, dobitocilor”.

Probabil, dupa un calcul simplu, si-a dat seama ca banii trimisi sunt insuficienti pentru indeplinirea tuturor indicatiilor date, motiv pentru care, in acelasi plic, a pus si o bucatica de lumanare, pentru a contribui la reducerea cheltuielilor.

Toata problema individului pare a fi pornita de la un eveniment petrecut in vara trecuta. Sau este doar un fan inrait al unui film de succes, “stiu ce ai facut asta vara”, specificand obsesiv: ”stiu asta vara”, dar folosind doar o parte a titlului peliculei amintite, poate pentru a face economie la marker sau la colile colorate pe care le foloseste si care nu sunt deloc ieftine.

Uneori, scrisorile nu se limiteaza doar la injurii, mergand mai departe: “Veti muri cu toti, cretinilor. Unde sunt averile oamenilor saraci? Inculpatilor! Va urma, stiu asta vara”.

In functie, probabil, de starea de spirit, cel care se erijeaza in justitiar, devine morbid: “Hodorogilor, veti putrezi din cap pana in picioare, scarbosilor, tradatorilor, veti vorbi cu Satan noaptea in somn, infectilor.”

Intr-o alta misiva, individul devine mai clar, trecand la amenintari directe: “stiu ca n-ati murit pe data de 11.09.2002, da veti muri pe data de 11.09.2005, tampitilor si prapaditilor si satanistilor. stiu asta vara ce-ati facut. In curand veti intra in iad si veti arde in foc.”

Deocamdata, amenintarile si injuriile aduse de catre anonim atat primarului, cat si celorlalti angajati ai primariei, nu au fost luate prea in serios dar, in functie de cum vor decurge lucrurile, exista posibilitatea ca organele abilitate sa puna capat acestui joc, ce ar putea deveni periculos.

• Scandal de Gorj

Ziaristi, da’ multi!

• Profesionalismul de care au dat dovada, saptamana trecuta, ziaristii de la “Impact in Gorj”, ne obliga sa-i felicitam. In numarul de joi, 1 aprilie, am citit una din cele mai tari anchete despre afacerile surupaceanului, cu date concrete, aparute pentru prima data in paginile ziarelor.

Semnatarii acesteia, Gabi Mladin, Roxana Stoian si Cosmin Pigui, au demonstrat, inca o data, cat sunt de tari in pix, prin seria articolelor referitoare la magariile mugului surupacean, in tentativa acestuia de a deveni prefect. Bravos fratilor!

• Atent, probabil, la numarul de limbi pe care le da, pe unde apuca, lui Mischie si lui Grebla (ca nu se stie niciodata din ce parte bate vantul), un angajat al ziarului “Timpul”, uita ce a vrut sa spuna si isi lasa frazele la jumatate. De semnele de punctuatie, nici nu mai poate fi vorba, ca ce mai conteaza o virgula, printre atatea epitete? Omul sa fie multumit de munca depusa de bietul ziarist, ca a asudat din greu sa linga, acolo unde au scuipat altii. Spor la lucru in continuare, draga colega, ca ai uitat sa-ti treci si numele pe opera de arta.

• Una din gratiile care isi etaleaza nontalentele in ziarul familiei, nu prea are habar de regulile limbii romane contemporane. Nu stim pe unde a pierdut, Mihaela, terminatia cuvantului “baron”, dar tinem sa o anuntam ca terminatiile se baga la sfarsitul cuvintelor si nu folosesc altor scopuri. Considerand ca se pricepe mult mai bine sa obladuiasca animalele singure, precum neuronul ei, o sfatuim pe blonda (asta din spirit de colegialitate) sa purice cainii, pe care Carciumaru i-a cam uitat, de cand cu campania electorala.

Calvarul unui nevinovat (tableta)

La puscarie sunt extrem de putini cei care recunosc faptul ca au comis infractiunea pentru care au fost arestati.

Ceilalti isi sustin nevinovatia pana in panzele albe, desi nu au nici un suport in acest sens. De cele mai multe ori, acestia sunt luati la misto si li se recomanda sa fie transferati in “camera de nevinovati”. Bineinteles ca nu exista o astfel de camera.

Pe Marcel tundrea l-am cunoscut inca de la primul contact cu puscaria. Este un barbat inalt, uscativ, cu ochii tulburi, dusi in fundul capului, macinat de aerul inchis si de regimul de detentie. Acesta m-a abordat intr-o dimineata, cand asteptam in curtea puscariei duba, cu care eram transportati la tribunal, povestindu-mi despre cazul sau.

Ma considera la fel de nevinovat ca si el si ma incuraja ca totul va fi bine, spunandu-mi ca va veni o zi in care vom scapa.

Pot spune ca ne-am imprietenit ulterior. Venea deseori si ma ruga sa-l ajut, sa-i fac memorii catre diferite autoritati ale statului. Tot timpul purta cu el o plasa plina cu documente.

In nesimtirea mea, il cam expediam. Nici eu nu credeam in nevinovatia lui. Il consideram paranoic, ca de altfel toti ceilalti, care il trimiteau pe “camera de nevinovati”.

tundrea a trait cei 12 ani in puscarie, cu jumatati de masura. Fiecare raspuns venit la nenumaratele memorii pe care le expedia, era deslusit cu ajutorul dictionarului explicativ al limbii romane. Fiecare cuvant avea, pentru tundrea, o greutate aparte. Fiecare fraza era citata de nu stiu cate ori, alimentandu-i sperantele, insa, nu se putea bucura pe deplin pentru ca, daca maine venea un raspuns negativ…

In toti acesti ani, tundrea si-a dramuit totul, in asa fel incat sa-i ajunga. De la bucurii si necazuri, pana la cele necesare, totul era dozat.

stiind situatia de acasa, mama sa fiind batrana si bolnava, abia putand sa-l viziteze o data la doua luni, tundrea isi taia o tigara in trei parti si fuma cu pipa. Nu cerea la nimeni nimic.

Daca exista judecata divina, toti incompetentii care au instrumentat cazul tundrea, vor plati. Unii au platit deja in fata lui Dumnezeu. Cei care l-au facut pe tundrea, in urma cu 12 ani, criminal, sunt ei insisi niste criminali.

Ca sa condamni un om la ani grei de inchisoare, dupa vorbele unor babe bete, de pe marginea santului, e mai mult decat strigator la Cer. Politistii, procurorii, judecatorii, care s-au ocupat de acest caz, ar trebui sa plateasca acum, suferinta acestui om. Judecata din Ceruri e, totusi, cam departe…

Dupa 12 ani de calvar, Marcel tundrea e aproape de libertate. si nu oricum, ci dovedindu-si nevinovatia.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   06.04.2004. 10:03

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 6 - 30 martie - 5 aprilie 2004

Politistii de la rutiera nu simt…fierul vechi

Politia a facut exces de zel pe data de 25 martie, de ziua institutiei, motiv pentru care soselele judetului s-au umplut de politisti de la rutiera, pusi pe dat amenzi, pentru ca trebuiau recuperate cumva milioanele care s-au cheltuit pentru organizarea mesei festive, pe care VIP-urile politiei au servit-o la unul dintre hotelurile din municipiul Tg-Jiu. In timp ce bosii se ghiftuiau, una dintre masinile politiei rutiere se afla in misiune la Iezureni, oprind in draci pe toti amaratii care depaseau viteza legala cu cativa kilometri. Exact cand agentul Victor Tismanaru se ocupa de un astfel de “norocos”, chiar pe sub nasul lui au trecut doua TIR-uri, pline ochi cu fier vechi, pentru care bagam mana in foc ca nu existau documente de provenienta. Politistul s-a facut ca nu vede, sau poate spiritul sau de observatie se afla in colaps, si si-a vazut linistit de treaba, satisfacut ca a mai imbogatit bugetul institutiei care-l hraneste, cu inca 300.000 de lei.

Cum politistii nu percuteaza deloc atunci cand e nevoie, ar trebui ca in timpul scolii, daca pentru instinctele de politist nu se mai poate face nimic, sa li se dezvolte macar mirosul, prin tacticile aplicate la cainii care detecteaza drogurile. La ei merge…

• Daniel DUMITRIU

Ziaristi, da’ multi!

• Libertatea de exprimare a dat posibilitatea unor insi (a caror imagine vis-a-vis de propria persoana este pusa la superlativ), sa-si dea cu parerea despre ceea ce inseamna coruptie. Desi ei aplica, cu crasa nesimtire, principiul pupaturilor zgomotoase, prin unele locuri dorsale, fanfaronasii se umfla in pene si hulesc pe cei care le calca pe urme si mai dau cate o limba de multumire mainii ce i-a mangaiat pe crestet. Pe langa grandomania de care dau dovada (poate se vor inventa, pentru ei, laudatori si vor putea cumpara vreo duzina, la super oferta), acestia se pare ca au ceva probleme si cu stabilirea sexului. Desi dintr-un colt de pagina iti zambeste, sagalnica, o figura masculina, mandra de opera pe care isi pune semnatura, in cuprinsul creatiei, omul se destainuie si isi prezinta adevarata orientare: “vom fi aceeasi”. Omul are o parere atat de buna despre el, incat nu-si permite sa vorbeasca despre el insusi, la per-tu, ca sa nu se jigneasca. Ma’ Freud de Gorj, analizeaza-te mai intai pe tine, ca ti se balangane ceva prin interiorul psihicului. Zic si eu!...

• Paginile unor publicatii locale gazduiesc, cu mare ingaduinta, pareri de-ale unora. Cum mai mereu sunt in lipsa de inspiratie, marii creatori au facut contracte de fidelitate cu unele bodegi, unde considera ei ca au dat de muza inspiratoare. si, ca sa fie invaluiti mereu in aburii inspiratiei, creatorii isi petrec mare parte a timpului cu paharul lipit de buze, probabil din superstitie.

Fotoliul de prefect nu-l poate suporta!

Surupaceanu a smenuit zeci de miliarde din banii publici

Omul de afaceri, Mugurel Surupaceanu, este preferatul Guvernului pentru functia de prefect al judetului Gorj – o alegere uluitoare, dar, totusi, justificata de faptul ca respectivul, constient de calitatile infime de politician, a devenit util prin finantarile facute in contul PSD-ului. O finantare, de fapt, reciproca, daca e sa luam in calcul ca, prin influenta partidului, firmele lui Surupaceanu au avut zdravan de castigat. Ca acest individ nu merita o functie atat de importanta in judet, este usor de dedus din “cartea sa de vizita”, care cuprinde o serie de ilegalitati comise si nepedepsite, doar pentru faptul ca face parte din partidul de guvernamant.

Surupaceanu a bagat mana in mierea fondurilor externe

In 1993, Surupaceanu a infiintat Asociatia Studentilor din Universitatea “Constantin Brancusi”, al carei presedinte de onoare este si in prezent, iar prin intermediul ei a intrat in contact cu persoane importante din toate domeniile.

Cativa ani mai tarziu, Surupaceanu si-a infiintat prima firma, SC AKTIV SRL, avand ca obiect de activitate comertul cu ridicate al bunurilor de consum, altele decat cele alimentare, punand pe picioare un depozit si un magazin, ce comercializeaza mobila de import. La vremea respectiva, circulau zvonuri cum ca, in realitate, mobila se executa intr-un depozit din Rovinari.

Odata cu infiintarea partidului Alianta pentru Romania, Surupaceanu a fost ales presedintele organizatiei judetene a tinerilor, insa a ramas in umbra pana in 2000, cand a candidat pe listele pentru Camera Deputatilor.

In decembrie 1997, Surupaceanu a obtinut prima finantare externa pentru SC AKTIV RSL. Sprijinit de Centrul de Afaceri Oltenia, OJT Gorj, Prefectura Gorj, Uniunea Sindicatelor Miniere, Surupaceanu a intocmit un proiect denumit “Raul Mierii”, prin care a solicitat o finantare de 100 de mii de ECU, pentru a aproviziona piata romaneasca cu produse apicole de provenienta interna, prelucrate la standard european.

In urma aprobarii, SC AKTIV SRL a fost improprietarita cu o linie de imbuteliat miere, care nu a fost pusa in functiune niciodata. Tot prin fonduri externe, Surupaceanu a achizitionat si o linie de panificatie-patiserie, care, impreuna cu cea de imbuteliat miere, au zacut nedespachetate prin depozitele firmei, din strada Bicaz, pana cand au fost vandute Primariei Rovinari, la inceputul anului 2000, pe cateva miliarde.

Bani publici in buzunarul propriu si TVA dublu

O situatie a proiectelor aprobate prin programele speciale de sprijinire a investitiilor, reliefeaza faptul ca, la sfarsitul anului 2001, SC MAESTRO SRL Rovinari, fabrica de panouri din lemn masiv, proprietatea lui Surupaceanu, primise sase miliarde de lei, finantare din fonduri publice. Ulterior, Surupaceanu a schimbat sediul social al societatii de la Rovinari, la Petrosani, iar in iulie 2003, a scos-o spre vanzare ca firma profitabila, scutita de impozite pana in 2010, dotata cu 12 utilaje noi din import, a caror valoare era de aproximativ cinci miliarde de lei, pretul de vanzare fiind insa de aproape doua miliarde de lei(!?).

In anul 2000, fara a avea aprobarea consiliului local, primarul comunei Catunele, Haralambie Viasu, a achizitionat de la firma lui Surupaceanu, autoturisme si utilaje agricole, in valoare de patru miliarde de lei.

Plata catre SC AKTIV SRL s-a efectuat prin procese verbale de stingere a datoriilor.

Camera de Conturi a Romaniei a contestat, in urma controlului din 10 august 2001, ca decontarea propriu-zisa nu s-a efectuat pin trezorerie, evitandu-se astfel plata impozitelor catre stat, nu exista lista de investitii aprobata de consiliul local, pentru aceste activitati si nici viza de control financiar preventiv pe documentele care angajau patrimoniul primariei.

Mai mult, Primaria Catunele nu a inregistrat cele trei oferte de pret si nici contractul de vanzare-cumparare cu societatea lui Surupaceanu. Astfel, in patrimoniul primariei au intrat o combina Gloria, un tractor U650, un autoturism Dacia si doua ARO, precum si mobilier.

Camera de Conturi Gorj a descoperit ca, intre pretul din oferta si cel din factura, pentru autoturismele ARO si Dacia, exista o diferenta de 220 de milioane de lei, prin calcularea de TVA dublu, de catre societatea lui Surupaceanu. Asadar, Primaria Catunele a platit, nejustificat, catre SC AKTIV SRL, aceasta suma.

stiind ca atat ofertele, cat si contractul de vanzare cu SC AKTIV, sunt sub incidenta legii, primarul Haralambie le-a tinut ascunse acasa pana in iunie 2000, cand a fost debarcat.

Organele financiare de control au sesizat, la vremea respectiva, politia si parchetul, pentru stabilirea vinovatilor, dar Surupaceanu devenise deja secretar executiv al PSD Gorj.

Firma cu sediu social declarat fals

Primaria Tg-Jiu a infiintat, la inceputul anului 2002, un centru de informare pentru cetateni, alocand pentru dotarea cu mobilier a acestuia, suma de 500 de milioane de lei. In data de 22 februarie, la selectia de oferte s-au prezentat trei firme: Idol Impex Tg-Jiu, Max Impex Dr. Tr. Severin si Magico Trading Petrosani, cea din urma fiind declarata castigatoare. Din structura actionarilor, bineinteles ca facea parte si Mugurel Surupaceanu , cu o cota la pierderi si beneficii de 50%. Astfel , societatea care se ocupa cu intermedieri in comertul cu mobila, articole de menaj si fierarie, a adus primariei patru birouri, 15 scaune si patru ghisee, in valoare de 51 de milioane de lei. Conform datelor Camerei de Comert si Industrie Hunedoara, SC Magico Trading avea sediul la parterul blocului nr.1, din strada Aviatorilor, inca din luna septembrie 1999. Dar la adresa respectiva nu a existat niciodata sediul vreunei firme. Apartamentul nr. 2 a fost al unui batran, apoi al unui pocait, care l-a inchiriat unei vanzatoare.

La Administratia Finantelor Publice Petrosani, firma lui Surupaceanu era inregistrata ca avand sediul pe strada G-ral Dragalina, bl. 7, ap. 2, insa, aici locuia familia Petre Bican, care habar nu avea despre existenta acestei societati. Dupa ce, la vremea respectiva, presa a semnalat toate aceste lucruri, primaria a oprit achizitiile, motivand lipsa de fonduri.

Dosar la PNA

Aceeasi MAGICO TRADING SRL Petrosani a vandut Intreprinderii de Drumuri si Poduri Tg-Jiu, o vola la pretul de un miliard de lei. Utilajul a functionat doar cateva ore.

O alta firma a lui Surupaceanu, SC EXECUTIV SRL, a vandut, la aceeasi intreprindere, o instalatie de spalat autovehicole, la pretul de 220 de milioane de lei, fara ca unitatea sa aiba nevoie de acest utilaj. Mai este de amintit si licitatia privind achizitionarea de mobilier pentru Teatrul “Elvira Godeanu”, castigata tot de Surupaceanu. si de aici a incasat cateva miliarde de lei. Speram ca numirea din data de 1 aprilie sa fie totusi o pacaleala.

• Scandal de Gorj

In exclusivitate pentru Scandal de Gorj

Nicolae Mischie vorbeste deschis despre dusmanii sai din PSD

Nicolae Mischie este, cu siguranta, cel mai controversat personaj din viata politica gorjeana. Aducerea sa in permanenta in atentia opiniei publice, se datoreaza faptului ca nu este, in nici un caz, usa de biserica, lucru pe care nu-l contestam nici noi, dar si intereselor majore, pe care oamenii din partidul ce l-a condus, pana nu demult, il au in demolarea sa. Pentru distrugerea baronului de Gorj s-au cheltuit si se cheltuiesc sute de milioane de lei. Nimic de condamnat, daca aceasta lupta ar fi dusa de niste justitiari, dar, din pacate, ea este dusa de indivizi cu o moralitate indoielnica, ce se folosesc de orice mijloace pentru atingerea scopului propus, atata timp cat au resurse financiare greu de justificat in cazul in care, cineva s-ar arata interesat. Mai grav este ca, din anturajul comandoului anti-Mischie, fac parte si ziaristi care, din dorinta de a trai cu mult peste nivelul de subzistenta, sunt in stare sa-si vanda si sufletul, insa, incercand sa faca pe placul finantatorilor, isi pierd credibilitatea si prestigiul, de care s-au bucurat mult timp.

Deputatul Iriza va plati pentru plotogariile sale

Rep: Atacurile virulente ale presei, impotriva dv., se datoreaza implicarii financiare a anumitor persoane din interiorul PSD, in structura unor ziare. Care credeti ca este scopul, de exemplu, al deputatului Iriza, in razboiul de distrugere a imaginii dv.?

N.M: Deputatul Iriza Scarlat este un om iresponsabil, in momentul in care face demersuri de acest gen. Dumnealui, impreuna cu Costel Stanga si cu Cristi Ducu, de la Bucuresti, cel care a mancat toata sudoarea oamenilor de la ITUC Motru, au scos un ziar, unde incearca sa ma incondeieze in fiecare editorial. Mai rau imi pare ca in spatele acestor actiuni sta prefectul Toni Mihail Grebla si cu Marin Condescu. Afirmatiile lui Condescu, cuplate cu afirmatiile d-lui Toni Mihail Grebla si cu tendinta clara de denigrare a mea de catre deputatul Iriza, scot in evidenta grupul de oameni, care au contribuit la ponegrirea activitatii mele si inclusiv a partidului, aspecte care, bineinteles, nu vor ramane nesanctionate. Intregul grup va fi pus in discutie in Delegatia Permanenta a Organizatiei PSD Gorj, chiar daca eu nu o sa mai fiu presedinte, si se vor lua masurile de rigoare. Domnul deputat Iriza, in loc sa munceasca, sa-si faca datoria de ales al gorjenilor, sa contribuie la imbunatatirea vietii lor, se tine numai de plotogarii si de chestii necinstite. Va plati pentru treaba aceasta.

Grebla a fost destituit pentru ca a fost impotriva lui Mischie

Rep: Delegatia va lua masuri impotriva celor implicati in astfel de jocuri de imagine?

N.M: Asa se intampla atunci cand noi primim oameni de la alte partide, le dam functii pe care nici nu le visau ei vreodata in partidul lor si care cred, in ultima instanta, ca aceste functii li se cuvin de la sine. Delegatia Permanenta are taria sa analizeze activitatea acestora. Am lasat, insa, sa vedem pana unde merg cu aceasta impertinenta. De aceea am luat eu hotararea de autosuspendare, sa nu mai zica, de acum inainte, ca i-a pedepsit Mischie. O sa le dovedesc ca o sa-i pedepseasca membrii de partid din Delegatia Permanenta, care nu accepta ca niste intrusi, niste neaveniti, sa-si bata joc de munca noastra, de 13 ani de zile. De fapt, se vede: fiecare, dupa fapta si rasplata, prefectul Toni Mihail Grebla a fost destituit tocmai pentru prietenia cu acesti indivizi si tocmai pentru atacurile pe care le-a condus si dirijat, din umbra, impotriva persoanei Nicolae Mischie.

Rep: stiati dinainte de faptul ca prefectul urmeaza a fi destituit?

N.M.: Categoric ca stiam. Dar ei sunt victimele propriilor lor actiuni. Daca luni, cand a fost Delagatia Permanenta, domnul Grebla nu spunea ca Delegatia m-a obligat sa ma autosuspend, ramanea prefect si astazi. A considerat, probabil, ca era momentul sa-mi bage un fier rosu in inima si sa-si arate rautatea fata de un om care a fost foarte deschis pentru dumnealui, fata de un om care l-a pus prefect si l-a salvat de 2 ori, sa nu piarda functia de prefect.

Tudor incaseaza bani de la persoanele controlate

Rep: Credeti ca este indreptatit Ion Tudor sa conlucreze impotriva dv., atata timp cat dosarele ce i-au fost instrumentate sunt chiar mai “grele” decat cele pe care le aveti dv.?

NM: Nu stiu daca Tudor actioneaza impotriva mea, stiu doar ca face parte din acelasi grup, mai stiu ca incaseaza ceva bani de pe la persoanele controlate. Mai stiu ca nu ne face onoare prin modul cum realizeaza controalele, ca pe unii ii partineste cand face controlul, iar cu altii se poarta ca un zbir, si mai stim ca nu are un comportament corect in interiorul institutiei pe care o conduce. Cred ca persoana Tudor, cat de curand, va fi un caz de luat in discutie de catre Delegatia Permanenta. Noi, 13 ani ne-am vazut, seriosi, de treaba si nu acceptam ca cei care au fost adusi de noi, poate prin presiunea altor partide, sa vina acum si sa reprezinte factori distructivi in interiorul partidului nostru.

Rep: La cine, anume, va referiti?

N.M: Ma refer la deputatul Scarlat Iriza care, in mod cinic, este fotografiat la microfon. El, care nu a vorbit niciodata, in patru ani de zile, la microfonul Parlamentului, iar poza, daca o priviti cu atentie, nu are pe nimeni in spatele microfonului, ci doar paharele cu apa pentru membrii biroului, care sunt plecati in pauza. Probabil, cand ceilalti, care lucreaza in Parlament si-si aduc contributia la dezbaterea legilor, sunt in pauza, Iriza se urca si el sa vada cum arata microfonul si cum arata podiumul acela, unde e instalata tribuna pentru discutii.

“De avizul meu depinde daca Nicolescu ramane comisar-sef”

Rep: Este cunoscuta prietenia dv. cu omul de afaceri Clement Mocanu. De ce credeti ca a sarit in cealalta barca?

N.M: Mie, Clement Mocanu imi este un baiat simpatic, un meserias foarte bun, care, daca asculta de mine, avea o alta alura la ora actuala in societatea gorjeneasca. In momentul in care a intrat sub influenta acestui grup, si-a facut si firma a fi ineficienta si, bineinteles, a fost si inlocuit de propriii prieteni. Ii priveste. Il stimez ca om, in rest nu am nici o alta legatura cu el, ca eu nu ma ocup nici de minerit, sa-i dau bani, nici de sonde. Eu, daca il chem sa-mi repare ceva, ii platesc, iar daca nu-i platesc, nu-i platesc pentru ca sunt prieten cu Clement Mocanu.

Rep: Este stiut faptul ca seful Politiei Judetene se intalnea, destul de des, cu prefectul Grebla, chiar in sediul Prefecturii. Credeti ca aveau legatura intalnirile lor cu sforile care se trageau impotriva dv.?

N.M: Era normal sa se intalneasca, pentru ca politia este subordonata direct prefectului. Ce discutii purtau, nu stiu. Daca purtau discutii impotriva mea, au gresit si fiecare suporta consecintele, pe masura greselii. Intai a primit unul o palma, daca se dovedeste ca si celalalt a cochetat la toate aceste actiuni, categoric va primi si dumnealui, atunci cand va fi cazul. Eu sunt in raporturi bune cu dl. Nicolescu. Pentru mentinerea in functie a d-lui comisar-sef, trebuie sa-mi dau si eu avizul, iar de avizul meu, favorabil sau nefavorabil, mai ramane sau nu inspector-sef. La intrebarea d-lui ministru Rus, eu am fost de acord ca dl. Nicolescu sa primeasca, in doi ani, doua grade, ceea ce sunt cazuri foarte rare la nivelul tarii.

“Partidul are nevoie de mine, nu eu de partid”

Rep: Cine credeti ca va este cel mai mare dusman, la ora actuala, din randul partidului?

N.M: Eu nu cred ca am dusmani, nici macar pe cei pe care i-am amintit, eu nu-i consider dusmani, i-am considerat colegi. Fiecare are dreptul sa-si spuna, in mod democratic, parerea, numai ca fiecare trebuie sa manifeste mult spirit de discernamant si multa seriozitate.

Rep: Cat de mare apreciati ca va fi perioada de pauza a dv. de la conducerea PSD?

N.M: Nu conteaza. Partidul are nevoie de mine, nu eu de partid! Eu pot sa candidez si independent, pot sa nu candidez. Sa vedem, ce vor mai zice acum, mai face Mischie presiuni? Cum este posibil sa se lege de titlurile mele universitare, cand eu sunt dascal de profesie. Eu am terminat scoala Pedagogica, Institutul Pedagogic, Facultatea de Istorie. si toate le-am facut la Bucuresti, nu la Ciorogarla sau la Bumbesti-Jiu. In plus, doctoratul l-am dat la Bucuresti. Concursurile pentru asistent, lector si pentru conferentiar, sunt sustinute in cadrul Ministerului, cu cadre de mare probitate profesionala. si vine un ziarist, care a fost mai mult repetent, pentru ca sunt si destule cazaturi, si spune: “Ce titluri la Mischie?”. Eu am 41 de ani de activitate in invatamant, 11 ani de pedagogie, in treptele pe care le-am absolvit, 7 de psihologie, 4 ani de logica. Ei nici macar nu stiu cu ce se ocupa aceste obiecte.

”A mai fost prefect si tot datorita mie a fost dat afara”

Rep: De ce credeti ca s-a luat masura destituirii prefectului Grebla?

N.M: Cand a fost instalat, am fost impreuna la primul ministru. El a mai fost prefect si tot datorita mie a fost dat afara, pentru ca a avut aceeasi politica oscilatorie, cu care eu nu pot sa fiu de acord. Dansul are o aroganta care nu lasa loc de buna ziua. E lipsit de spiritul asta de colegialitate. Ori, fara aceste elemente, nu se poate face echipa si nici politica, la nivelul unui judet cu probleme. Cand te mai ocupi de mismasuri, cu oameni ca Stanga, Condescu si acesti baieti care au luat Ituc-ul Rovinari, e rau.

Rep: Au fost propuse mai multe persoane pentru inlocuirea lui Grebla?

N.M: Au fost cinci variante si s-a ramas la una, Mugurel Surupaceanu. Au fost si altii care au mai solicitat, plecati de aici prin Bucuresti, dar nu li s-a aprobat. Dovada ca centrul are incredere in noi. Asa ca de, stiti: Nu sapa groapa altuia, ca dai tu in ea. si au dat, saracii, toti.

• Dara Pumneanu

La Bumbesti-Jiu,

80 de familii risca sa-si piarda viata sub daramaturi

Zeci de persoane nevoiase, pripasite de prin toata tara in doua camine de nefamilisti din Bumbesti-Jiu, si-au intemeiat o familie in cladirile insalubre si predispuse mereu la daramare. Ca sa poata avea cat de cat un acoperis deasupra capului, oamenii de aici ignora ploaia ce se scurge prin tavane, intra in baie cu umbrela, traiesc la lumina lumanarii, atunci cand energia electrica le este intrerupta pentru neplata. Mediul infect in care isi duc viata si isi cresc copiii, saracia lucie care ii caracterizeaza, nu impresioneaza pe nimeni, desi primarul orasului spune ca a incercat sa preia caminele pentru a le renova, dar pana acum lucrurile au ramas la stadiul de intentie.

“Pericol de cadere a cosurilor de caramida”

Orasul Bumbesti-Jiu poate fi considerat ca fiind unul mort, dupa ce Uzina Mecanica Sadu si-a redus considerabil activitatea. O mare parte din locuitorii localitatii traiesc doar din ajutorul social oferit de primarie, insa, exista si multi care nu se pot bucura de acest ajutor, datorita faptului ca ori nu au acte, ori nu au domiciliul stabil in oras.

Doua camine de nefamilisti, apartinand UM Sadu, au fost lasate de izbeliste, dupa ce nici unul dintre angajatii unitatii nu au mai locuit acolo. Roase de igrasie, de apa care se scurge pe tavanele camerelor si pe peretii bailor, se pot prabusi in orice moment peste cele aproximativ doua sute de persoane, care le locuiesc .

Pe exterior, tencuiala este cazuta si, la fiecare intrare, pe peretii scorojiti, atarna cate un panou de avertizare: ”Accesul interzis! Pericol de cadere a cosurilor din caramida”. Avertisment neluat in calcul, mai ales de locatarii care continua, din lipsa de alta alternativa, sa-si duca zilele fara caldura, in mizerie, printre fecale, folosind bai insalubre, in care trebuie sa mearga cu umbrela deschisa, sa nu fie udati de apa care tasneste din conductele sparte. Cu toate ca nimeni nu se ingrijeste sa faca nici un fel de reparatii, pentru fiecare camera este perceputa lunar o chirie de 400.000 de lei, incasata de administratorul Nicoleta Banu, angajata a uzinei. Despre administrator, oamenii au numai vorbe de bine, cica ar fi de nota zece, nu le cere imposibilul, ii pasuieste daca nu au bani, numai ca, din 15 aprilie, le taie din nou curentul, din cauza neplatii.

“Tavanul mai are putin si pica peste noi”

Romeo Mateita traieste de doi ani intr-unul dintre caminele ghetou. Acesta imparte o singura camera cu sotia si cei patru copii, cu varste cuprinse intre 4 si 16 ani. A lucrat la CFR impreuna cu sotia, dar acum sunt someri, traind doar din ajutorul social, in valoare de doua milioane de lei. Romeo spune ca, de cand s-a mutat cu familia aici, nu s-au facut deloc reparatii: “Niciodata nu s-au facut nici un fel de reparatii. Singuri facem curatenie si zugravim atat camerele, cat si holurile din bloc. Cel mai rau arata baia. Curge apa continuu, atat de tare ca nu poti intra fara umbrela, iar tavanul mai are putin si pica peste noi. Sunt foarte multi copii si pericolul creste in fiecare zi”.

In baie, pe langa siroaiele de apa care ingreuneaza accesul, nici cabinele de WC nu pot fi folosite, deoarece nu mai exista tevi de scurgere la etajele superioare, iar dejectiile cad in toaleta de la parter.

Ori de cate ori vine sa incaseze banii, administratorul promite ca se vor face reparatii si ca se vor imbunatati conditiile de cazare.

“Sunt foarte multi copii si ei sunt cei mai expusi pericolului, pentru ca toata ziua se joaca in jurul blocului sau pe holuri. Am vorbit in fiecare luna cu administratorul Nicoleta Banu, care a promis ca se vor face reparatii. Noi platim 400.000 de lei pentru fiecare camera, iar curentul, . Nu a facut nimic pentru noi nici doamna Banu, nici domnul Honcea, administratorul tuturor caminelor din Bumbesti-Jiu. Cert este ca, de pe 15 aprilie, ne vor taia curentul. Asta ne-au anuntat…”- povesteste o locatara.

Ion Stanculete, primarul orasului Bumbesti-Jiu, spune ca a incercat de mai multe ori sa preia caminele respective, insa, mereu s-au ivit impedimente: “Am facut demersuri la UM Sadu, Rom Arm si Guvern sa preluam caminele, am facut o gramada de proiecte, am vorbit si cu directorul uzinei, Pompiliu Panoiu, dar n-am reusit”.

Primarul spune ca, pe langa aceste cladiri, a vrut sa preia si baza sportiva si clubul sindicatului UM Sadu, ca oricum s-a ales praful de ele, dar rezultatul a fost acelasi. Tot Stanculete a facut lumina si cu privire la avertismentele de pe peretii caminelor: “Uzina a curatit cosurile, a mai dat din ele jos, dar cele ramase pot cadea oricand la niste ploi sau la vijelie”.

Pana in momentul in care se vor termina disputele pe tema proprietatii blocurilor si acestea vor ajunge in patrimoniul cuiva, care sa se ocupe de renovarea lor, locatarii nu pot decat sa se roage sa nu moara sub daramaturi.

• Simona Stanoiu

Autoritatea Tutelara din cadrul Primariei Tg-Jiu – la limita nesimtirii

Am prezentat in numarul trecut un caz cutremurator, in care, unei mame surdo-mute i-au fost luati copiii, pentru ca o alta familie sa incaseze drepturile banesti, ce le revin minorilor.

Ionela Burlan, impreuna cu mama ei, Mariana Dinu, au fost la inceputul acestei saptamani la Autoritatea Tutelara, pentru a face demersurile necesare sa-si recapete cel de-al treilea copil, in varsta de sapte ani, Ileana Burlan. Au fost scoase afara insa, de catre angajatele acestui birou, din cadrul Primariei Tg-Jiu. Mai mare rusinea atunci cand stii ca iti iei salariul din banii amaratilor, si te comporti asa cu ei.

In timp ce mii de mineri isi pierd locul de munca

Condescu si Vulpe se imbuiba cu alcool prin restaurante

Marin Condescu, presedintele Centralei Nationale Miniere din Romania, reprezinta pentru mii de mineri si fosti mineri, singura persoana care a incercat sa le ofere certitudinea locului de munca. Cat succes au avut demersurile lui Condescu, este usor de stabilit din numarul imens de disponibilizari care s-au facut. Dar esecul pe ramura nu se extinde si in alte domenii, de exemplu in cel comercial. Pentru ospatari si barmani, presedintele CNM este o adevarata mina de aur, asigurandu-le, prin consumatii in cantitati industriale, locurile de munca, precum si prosperitatea patronilor de localuri, aflate la periferia orasului Bumbesti-Jiu si nu numai. Seara de vineri, 26 martie, a fost una fericita pentru proprietarii unui restaurant din zona Visina, dar si pentru Marin Condescu, pe de o parte pentru ca una dintre fiicele sale implinea o anumita varsta, iar pe de alta parte, pentru ca a facut ceea ce stie cel mai bine…si-a demonstrat afinitatea pentru Bachus. Impreuna cu aproximativ 50 de persoane, printre care multe VIP-uri ale mineritului autohton, s- au pornit sa lichideze stocul barului si, ca sa fie siguri ca nu se termina bautura, au venit si cu sticle de vin de acasa. Probabil, ca sa nu fie lucrat pe la spate in timp ce el sta cu garda jos, Condescu l-a invitat si pe cel cu care se certa in fata opiniei publice, ca sa arunce praf in ochii minerilor – Ion Vulpe, directorul CNLO. La doar cateva scaune departare, trona impunator si serios, ca de obicei, directorul EM Rosia, Nicolae Popescu, care, cu siguranta scapase de mult de furia lui Vulpe, dupa ce, la un moment dat, declarase ca acesta nu este strain de furturile de carbune din depozitele de la Rovinari. Revendicarile minerilor si starea conflictuala se risipisera de mult printre aburii lichidului rosu pe care-l agita in pahar presedintele CNM, gata–gata sa-l toarne in spatele celor pe care “ii inconjura cu dragoste” peste spatarele scaunelor. Din alte motive decat cele de astm, Condescu iesea destul de des sa se aeriseasca, urmand o traiectorie sinuoasa pana la cea mai apropiata usa. Cum spiritul de solidaritate ii caracterizeaza pe mineri, au fost o multime de comeseni care i-au urmat exemplul liderului. Acestia, constienti de burdihanele care le-au crescut de cand au o functie, s-au axat mai mult pe lichide, mai ales ca doctorii i-au avertizat ca este contraindicat sa manance, dupa o anumita ora. Fiecare a dus cat a putut, si au putut destul, pana la un moment dat, pe la ora unu, cand Marin Condescu si-a dat seama, ca si in cazul negocierilor cu compania, ca a luptat destul si trebuie sa se retraga. Asa ca a parasit restaurantul, lasandu-si invitatii mai rezistenti sa spele onoarea bransei, golind in continuare pahare. Rand pe rand, cu mai mult alcool decat sange in vene, minerii au plecat spre casele lor in masinile proprii, stiind ca politia rutiera trasese de mult pe dreapta.

In aceeasi seara, in acelasi local, Alecu Dragoi, celebru mai mult pentru calitatile sale de lautar decat pentru cele de politician, s-a intretinut cateva ore cu “artileria grea”, compusa din doi oameni de afaceri supraponderali din municipiu. Discutiile grupului au fost intrerupte, din cand in cand, de vizitele pesedistului la baie. In viitor, pentru evitarea complicatiilor si a intreruperilor neplacute, recomandam Prostenal.

Strambaturi politice

• Dupa ce a vazut ce lupte murdare se dau prin alte partide, Retezeanu se intreaba acum ce l-o fi mancat in PUR sa se bage in politica. Dar nu mai e mult si in campanie ii va veni randul si lui sa fie muscat de PUR.

• Dupa ce a pascut oile pe plaiurile natale de la Novaci si alte cateva zeci de june prin consiliul judetean si prefectura, cand indeplinea ceva functii pe acolo, Pufu vrea sa le incerce acum si pe cele din primarie.

In dosarul “Scoarta”

Contabila Olimpia Ciurea este singura care va face puscarie

In dosarul in care, cei doi fosti primari ai comunei Scoarta, Victor Iliescu si Sabin Nistor, au fost condamnati pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, alaturi de afaceristul Nicolae Lupulescu, tap ispasitor a fost scoasa contabila Olimpia Ciurea.

In perioada 1997-1999, firma lui Lupulescu, SC CONINVEST, a incasat 396 de milioane de lei, de la Primaria Scoarta, pentru lucrari neefectuate de reparatii drumuri.

Pe timpul desfasurarii procesului, Iliescu , Nistor si Lupulescu s-au aranjat, obtinand o condamnare de trei ani inchisoare la locul de munca, in timp ce contabila Olimpia Ciurea a primit aceeasi pedeapsa, dar cu inchisoarea. Domnul judecator Ghinoiu stie de ce, insa procurorul nu, si a declarat recurs.

• Daniel DUMITRIU

De la infractor la infractor (tableta)

Atunci cand am iesit din puscarie am hotarat ca, in cazul in care imi voi continua activitatea ca angajat al vreunui ziar, sa nu scriu niciodata despre Surupaceanu.

Motivul ar fi fost acela ca cititorii m-ar fi considerat subiectiv, dat fiind faptul ca Mugurel Surupaceanu a depus plangere impotriva mea cum ca l-am santajat, si am stat vreo trei ani la puscarie din cauza acestuia.

Sambata, stirea cum ca Surupaceanu il va inlocui pe Grebla in functia de prefect, m-a lovit ca un trasnet.

Nu se poate ca un astfel de personaj sa ocupe o astfel de functie. Nu-l pot numi om pe Surupaceanu, desi personal nu am nimic cu el. Insa felul cum s-a comportat pe perioada cercetarilor penale, in momentul cand am fost arestat, este unul dezgustator.

Trebuie sa lamurim un lucru: eu nu l-am santajat pe Surupaceanu nici o clipa, insa, refuzul meu de a colabora cu organele penale si judecatoresti, mi-au adus o condamnare justa.

L-am studiat pe Surupaceanu in timp ce dadea declaratii la politie si judecatorie. Acest personaj este de o perfidie, parsivitate si lasitate greu de inchipuit. Poate minti cu usurinta. Are veleitati de actor. Isi poate schimba vocea de la o situatie la alta. Cred ca poate si plange la comanda.

Cand am scris in 2000 despre afacerile lui Surupaceanu cu Primaria Catunele, acesta ma ruga sa nu mai public astfel de articole, pentru ca a fost pus si el pe listele ApR, la Camera Deputatilor.

Astfel de practici nu-i sunt straine nici in prezent lui Surupaceanu. Asadar, la aparitia oricarui articol din presa, Surupaceanu se da de ceasul mortii sa stea de vorba cu ziaristul respectiv.

Daca acesta va fi confirmat in functie de catre Guvernul Nastase, peste doua zile ar fi un dezastru.

Surupaceanu a declarat recent ca nu mai detine nici o functie in nici una dintre firmele sale, adica s-a retras din afaceri, reorientandu-se spre politica. Acest lucru ma duce cu gandul ca Surupaceanu era pregatit pentru a prelua functia de prefect, iar prin retragerea din afaceri, a evitat incompatibilitatea.

Imi pun insa intrebarea, cum vor evolua cifrele de afaceri ale firmelor la care , pana mai ieri, Surupaceanu era actionar, in conditiile in care, traficul de influenta de la telefonul prefecturii, este o practica mai veche la Gorj. Cat timp Surupaceanu va fi in atentia guvernului pentru functia de prefect, am hotarat, impreuna cu colegii mei, ca publicatia “Scandal de Gorj” sa poarte o banda neagra pe prima pagina, in semn de doliu.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   30.03.2004. 10:01

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 5 - 23 martie - 29 martie 2004

Medicul idolatrizat de pesedisti trateaza impotenta

Ingrijorat pentru soarta pesedeilor din judet, seful partidului, Nicolae Mischie, le-a luat un medic bioenergoterapeut, care sa-i trateze de bolile de care sufera, ca doar vin alegerile si trebuie sa dea gata opozitia. Desi baronul s-a oferit chiar el cobai, unii dintre subalternii lui, pusi sa faca acelasi lucru, ca doar o da bine la imagine si s-o repezi norodul sa se trateze, se pare ca l-au cam trimis sa-si aminteasca de origini, dupa ce au ramas cu dureri de cap de pe urma pipaielilor aplicate.

George Fetica, unul din invataceii lui Mudava, a fost adus la Targu Jiu, de catre seful judetului, ca sa-i trateze pe gorjeni in mod gratuit, ca drept multumire, or da si ei ceva voturi, la alegeri. si ca sa nu vina cu mana goala si pentru impresie artistica, omul si-a adus si o asistenta, fosta pacienta a lui Fetica, femeia s-a incurcat din prima in speech-ul pe care a trebuit sa-l tina, ca sa-i faca loby sefului. “A zis si ea cateva cuvinte, saraca, si s-a inhibat mai rau ca mine”, a incercat Fetica sa-si scuze subalterna.

Oricum, balbele asistentei nu au fost savurate de o prea mare audienta, avand in vedere ca oamenii n-au dat buluc sa se lase pipaiti de Fetica, chiar daca era de-a moca. Bioenergoterapeutul a ramas dezamagit, de faptul ca gorjenii nu s-au inghesuit la usa lui si, ca tot e la moda, crede ca direct raspunzatori de esec sunt ziaristii, care nu au stiut ce sa scrie: “Nu au scris ei ce trebuia, de aia n-a venit lumea”.

tinand sa ofere o mostra a calitatilor de care dispune, s-a apucat de treaba apasand pe cap o doamna de aproximativ 55 de ani, incercand sa o convinga ca deja se simte mai bine dupa ce a fost atinsa de el. Replica cucoanei nu a fost deloc pe masura asteptarilor lui Fetica: “Ma doare cand apasati acolo”, la care paranormalul din medic, a raspuns: “N-are nimic. Lasati ca o sa va treaca”. Acelasi lucru putea sa-l asculte si acasa, daca si-ar fi calcat pe bataturi sotul, iar acesta si-ar fi exercitat fortele, altele decat cele energetice, asupra ei.

sedintele au avut, insa, priza la pensionari, care au auzit ca daca vin sa se tina de maini, in lant, “cu circuit inchis”, ar deveni chiar si mai potenti. si de ce sa nu se mai bucure omul de viata, ca la 70-80 de ani natura nu le mai ofera mare lucru. Dumitru Andresei, un pensionar de 78 de ani, care spunea ca are ceva probleme si cu memoria, nu vrea sa intinda coarda prea tare declarand ca, s-ar multumi sa fie mai tanar chiar si cu vreo 20 de ani: “E prima data cand vin. Sufar de multe, in general. Trecusem, si mi-am adus aminte: Nimerii bine acia. Nu simtii nimic cand ne-am tinut de maini. Eu am o chestie la cap, care imi suna in continuu. Am un piuit, care nu dispare niciodata. Sa vedem de acum incolo, maine, cum o sa ma simt. Ar fi bine sa ma simt nu ca la 30 de ani, macar ca la 60”, si-a exprimat omul doleantele, razand tinereste.

“Am doi copii, paranormali amandoi”

George Fetica spune ca a avut afaceri in trei zone din tara, dar ca a renuntat la ele pentru a-si sluji semenii. Inspirata alegere, de ce sa-si epuizeze energiile date de Sus, ca sa alerge dintr-un oras in altul, cand poate scoate bani pe pipaiala de la oameni care dau sume frumusele ca sa capete cate ceva din ceea ce au beneficiat odinioara. Sau se mai iveste o campanie electorala, cand plateste partidul si da bine pentru toata lumea.

Omul spune ca si-a descoperit puterile inca dinainte de revolutie, cand practica empiric, aceasta “meserie”. Dar adevarata chemare si-a descoperit-o in timpul unei morti clinice, cand a vazut lucruri miraculoase. Se pare ca de atunci omul a ramas cu anumite “viziuni”, el vazandu-si fii ca iesind din sfera normalului: “Am doi copii, paranormali amandoi, da, amandoi”. Bioenergoterapeutul spune ca a mostenit campul energetic din familie, desi nici unul dintre inaintasii lui nu a avut vreo asemenea calitate. Poate acest camp sa-l fi dobandit in abatorul parintilor sai, care se ocupau cu sacrificarea de animale si prepararea de mezeluri.

• Dara Pumneanu

Dupa ce si-a pierdut sotul

Unei mame surdo-mute i-au fost luati copiii

Avaritia cumnatei sale si nesansa de a nu sti sa scrie si sa citeasca au distrus viata unei mame surdo-mute din comuna Licurici. Avand incredere oarba in sora sotului ucis, Mariana Dinu, si-a pierdut dreptul legal asupra propriilor copii in momentul in care a pus degetul pe niste acte in care nu stia ce scrie. In timp ce se chinuie sa-si recapete drepturile cumnata sa duce o viata indestulata , neluand in seama faptul ca ii face pe cei din familia fratelui sa sufere si ca isi bate joc de una dintre fetitele acestuia.

si-a abandonat copii fara sa stie

In urma cu trei ani, in septembrie 2001, Tudor Burlan din sat Frumusei, comuna Licurici a fost ucis de catre un consatean, lasandu-si singuri cei trei copii si sotia surdo-muta. Dupa decesul barbatului sora acestuia, Constanta tichelea, s-a aratat extrem de binevoitoare fata de cei ramasi in urma. Le-a propus imediat dupa inmormantare sa se mute la ea acasa in cartierul Meteor din municipiul Tg-Jiu. In afara de Valentin, unul dintre copiii familiei Burlan, care a fost crescut de bunici si a preferat sa ramana cu ei, toata lumea s-a mutat in oras, contand pe ajutorul care urma sa vina din partea Constantei. Pentru a capata increderea celor care urmau sa-i devina victime, femeia a dat impresia ca pentru ea este foarte important viitorul celor ramasi fara nici un fel de protectie. In primul rand, si-a dus cumnata, Mariana Dinu la Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap, de unde in baza afectiunilor pe care le avea ruda sa, au obtinut un ajutor special acordat in astfel de cazuri. Mariana si-a dat seama in acel moment ca se poate baza in orice circumstante pe sora sotului ei decedat, asa ca, a fost de acord fara sa puna prea multe intrebari, cu tot ceea ce a intreprins Constanta. Aratandu-se ingrijorata fata de lipsa de suport financiar a celor trei copii, tichelea i-a propus Marianei sa obtina si pentru ei niste ajutoare. A intocmit o serie de acte si i le-a varat sub nas cumnatei sale sa le semneze. Nestiind nici sa citeasca, nici sa scrie, femeia a pus degetul acolo unde trebuia semnat, fiind convinsa ca acest lucru va aduce niste bani in plus, necesari pentru intretinerea familiei. Mult mai tarziu, Mariana a realizat ca a fost de acord, fara sa-si dea seama, ca cei trei copii ai sai sa fie dati in plasament cumnatei sale. Mai mult decat atat, aceasta a sustinut in fata specialistilor de la Protectia Copilului ca sotia fratelui sau are probleme psihice, lucru care a ajutat-o enorm in desavarsirea planului, obtinand concomitent plasamentul minorilor si toate drepturile banesti prevazute de lege.

“A gasit-o slaba, murdara si plina de purici”

Revoltata de marsavia cumnatei sale, Mariana Dinu a parasit locuinta acesteia si s-a intors la Licurici, acolo unde traise o viata alaturi de intreaga sa familie, de data asta trebuind insa sa-si continue viata singura, pentru ca nu a mai putut sa-si ia copiii, pe care fara sa-si dea seama ii cedase Constantei. Dupa noua luni de zile, Ionela, fiica de 12 ani a familiei Burlan a fugit din cartierul Meteor la garsoniera bunicilor sai pe strada Lotrului, unde statea si fratele ei Valentin. De aici, i-a cerut bunicului sa o duca la mama sa la Licurici. Fetita plecase de la tichelea din cauza exploatarii fizice la care era supusa. In urma demersurilor facute de catre bunicul sau, in decembrie 2002, s-a obtinut si revocarea hotararii prin care Ionela fusese data in plasament matusii sale. S-a dus munca de lamurire si pentru obtinerea celei de-a doua fetite, Ileana, de sapte ani, care a ramas in continuare la Constanta, insa aceasta a refuzat de fiecare data sa renunte la ea pana in momentul in care va deveni majora si nu va mai putea profita financiar de pe urma ei.

Bunicul copiilor povesteste cu lacrimi in ochi ca in urma cu cateva zile Ionela a trecut sa-si vada sora si: “a gasit-o slaba, murdara si plina de purici”, insa familia nu poate face nimic sa recupereze copilul.

Beneficiile materiale obtinute de Constanta tichelea de pe urma copiilor fratelui sau nu sunt deloc de neglijat. Desi Valentin nu a stat niciodata la matusa sa, drepturile banesti ce au decurs din plasarea acestuia in grija Constantei au fost incasate mereu. Pentru Ionela au curs banii timp de un an de zile, iar pentru Ileana, se incaseaza si acum cu toate ca fetita, incadrata si ea ca suferind de un handicap de gradul I, traieste in conditii mizere. Mai mult decat atat, bunicul celor trei copii, spune ca in urma condamnarii celui care l-a ucis pe Tudor Burlan, instanta a stabilit o pensie pe care urmasii sai trebuia sa o primeasca, insa asta nu a ajuns niciodata la ei, batranul banuind ca a fost revendicata tot de ruda avida.

In ceea ce o priveste pe Ileana, lucrurile sunt mult mai complicate. Desi sta la matusa sa, aceasta i-a stabilit ca asistent personal o vecina, Emilia Controloru, avand in vedere ca ea o mai are in grija si pe mama sa, Elena Duduiala, imobilizata la pat, cu un handicap de gradul I.

Vecinii spun ca desi, Emilia este oficial asistentul minorei, banii ajung tot la Constanta. Cu toate astea, nimeni nu vede nimic. Sesizata de catre vecinii familiei tichelea, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, a stabilit scurt ca nu este absolut nimic ilegal in acest caz. Concluzia a fost dedusa dintr-o ancheta facuta de reprezentanti ai Autoritatii Tutelare din cadrul Primariei Tg-Jiu. Seriozitatea investigatiilor facute este usor de dedus avand in vedere ca “specialistii” au catalogat-o pe mama copiilor drept bolnava psihic, fara nici macar sa o vada, iar in cazul lui Valentin au precizat ca este un minor in varsta de 3 ani, desi tanarul are 17 ani.

Contand pe superficialitatea celor care ar trebui sa stabileasca adevarul si sa ia masuri pentru indreptarea situatiei, Constanta tichelea isi vede linistita de treburi, chinuind un copil de sapte ani care din cauza legii nu poate trai langa mama sa.

• Daniel DUMITRIU

Pentru ca nu stia nimic despre pirateria cu casete,

Paznicul muzeului judetean a fost snopit in bataie de un politist

Politia gorjeana n-a scapat inca de apucaturile organelor de represiune in masa care au actionat pana in decembrie ’89. Iata ca au trecut aproape 15 ani de la caderea comunistilor si in politie inca mai sunt militeni. Sunt arhicunoscute metodele violente folosite de sticleti in era in care, cu steaua socialismului in frunte, omorau taranii ce nu dadeau mielul la stat. Ceea ce se cunoaste mai putin este faptul ca vremurile au trecut, dar nu si naravurile. In urma cu cateva zile un gorjean a fost internat in spital din motiv de necolaborare cu organul, adica a fost luat la bataie pentru ca nu a vrut sa dea o declaratie asa cum ii dicta politistul. Omul, la insistentele patronului sau, s-a multumit doar sa-si trateze betesugul si sa nu-l reclame pe gabor de frica sa nu-si lase muritori de foame cei trei copii si sotia, in cazul in care ar depune o plangere si politia ar trece la presiuni asupra sa pentru a-si proteja imaginea.

“M-a lovit cu pumnii si picioarele si mi-a spart timpanul”

Ion Carciu este paznic la Muzeul Judetean Gorj, iar dupa program tine evidenta unor tarabe la care se vand casete audio in pietele din municipiu. In felul acesta omul isi rotunjeste venitul din care trebuie sa asigure existenta celor patru suflete care il asteapta in fiecare zi acasa. Miercuri, 10 martie, in jurul orei 10 dimineata, Carciu s-a prezentat la taraba din piata centrala sa vada cum merg vanzarile. Aici insa la gasit pe vanzator dand declaratii la doi politisti si doi inspectori ai Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA). Respectivii depistasera ceva nereguli in privinta casetelor, motiv pentru care luau declaratii angajatului in legatura cu provenienta lor. Dupa ce inspectorii ORDA i-au demonstrat lui Carciu ca la taraba exista spre vanzare casete contrafacute, politistii i-au confiscat acestuia agenda pe care se gasea inventarierea marfii, au refuzat sa-l puna sa dea o declaratie in piata si l-au insotit la sediul IJP Gorj, la etajul patru al cladirii. Aici cei de la ORDA l-au lasat pe mana politistilor dupa ce i-au completat cunostintele cu privire la marfa pe care o gestiona – casetele aveau timbre dubioase, copertile erau trase la xerox, iar patronul pentru care lucra practica pirateria.

De acel moment unul dintre politisti si-a intrat pe felie: l-a pus pe Carciu sa scrie cum ca ar sti ca patronul sau, Viorel Mezdrea, comercializeaza casete contrafacute :“ Eram pe scaun la birou si m-au pus sa scriu. Politistul dicta si eu scriam. Pe ocolite ca sa scoata ei in evidenta ce voiau. I-am intrebat ce vor sa faca si mi-au zis . I-am spus ca tin inventarul in timpul liber si nu stiu nimic si n-am vrut sa mai scriu”.

La refuzul categoric al interogatului de a continua declaratia, omul legii a aplicat-o pe cea a pumnului, dintr-o singura lovitura la pavilionul urechii stangi, Carciu a fost trantit la pamant :“ Am cazut, nu stiu daca cu tot cu scaunul pe care stateam, dar m-am trezit jos dupa ceva timp. M-am ridicat si primul lucru pe care l-am facut a fost sa rup declaratia pe care o scrisesem cu forta. Atunci acesta s-a enervat si mai tare si a inceput sa ma loveasca cu pumnii si picioarele. Mi-a smuls si par din cap”.

Din cauza loviturii aplicate Ion Carciu nu mai auzea cu urechea stanga, lucru pe care i l-a si spus politistului. In acel moment, un coleg mai batran al gaborului a intervenit atragandu-i acestuia atentia: “ba, nu mai da in el ca e de puscarie”. Avertismentul primit l-a linistit pe politist si Carciu a fost lasat in birou inca o ora sa isi revina, dupa care i s-a dat voie sa plece, urmand ca a doua zi dimineata sa se prezinte din nou la politie.

Patronul i-a interzis sa vorbeasca despre ce a patit

Din momentul in care a iesit pe usa institutiei, Carciu nu a mai intrat in contact cu politistii. In dimineata in care urma sa se prezinte iarasi la IJP a fost sunat de patronul sau Viorel Mezdrea, care i-a spus sa stea linistit sa nu mai mearga acolo pentru ca va rezolva el totul. In acest context, paznicul s-a dus la serviciu, de unde, dupa ce i-a vazut urechea, directorul muzeului l-a trimis la spital. Barbatul a stat opt zile in spital, timp in care a fost contact telefonic mereu de Mezdrea care ii atragea atentia in mod obsesiv sa nu discute cu nimeni despre ceea ce a patit.

Dr. Angela Stanese, cea care l-a tratat pe Carciu in spital a declarat: “Joi, 11 martie, a fost internat in sectia ORL cu urechea vanata si sangeranda. La internare a fost diagnosticat cu traumatism auricular agresiv, perforatie posttraumatica timpan stang cu scadere de auz”.

Nici dupa spitalizare, perioada in care a primit toate ingrijirile necesare, Ion Carciu nu si-a recapatat in totalitate auzul. Acum insa nu-l preocupa nici cele sase ore cat a stat in biroul politiei, nici deficienta de auz, ci faptul ca si-ar putea pierde serviciul deoarece patania sa a devenit publica: “Am trei copii de crescut si sotia mea nu are serviciu. Imi este frica de politisti, sa nu-mi faca probleme. Directorii muzeului dl. Marinoiu si dl. Calotoiu sunt oameni deosebiti, dar mai stiu eu ce scorneste politia.”

Subcomisarul Cornelia Micu, purtatorul de cuvant al IJP a declarat ca saptamana trecuta echipe mixte formate din inspectori ORDA si politisti din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor din IJP au controlat toate tarabele unde se vand casete, insa nu se cunosc amanunte despre acest incident. “Daca intradevar s-a intamplat asa, omul trebuie sa depuna plangere impotriva politistului si certificate medicale. Se vor face verificari si va asigur ca se vor lua masuri cu politistul respectiv indiferent cine este”, a adaugat Cornelia Micu.

Pentru Biroul de Presa era mult mai simplu sa verifice cine i-a luat declaratii lui Ion Carciu pentru a depista politistul bataus insa, protejarea imaginii politiei prin orice mijloace este mult mai importanta decat drepturile unui om de rand.

Cert este ca, barbatul, speriat de repercusiuni, nu va depune plangere impotriva politistului, insa ceva masuri disciplinare luate de conducerea IJP impotriva batausului nu ar strica.

• Claudiu Matei

Ziaristi, da’ multi!

• O aparitie blonda, ce aduce mari prejudicii imaginii presei gorjene, isi etaleaza cu nesimtire crasa extremitatile, acoperite doar pe jumatate, in cadrul conferintelor de presa. Cum domeniul de activitate al blondei este latura sexuala si intretinerea imaginea femeii, ea profita de sedintele saptamanale doar pentru a-si testa mersul leganat si a lua lectii de cum trebuie sa introduci in gura un piscot, cu miscari de femeie de moravuri usoare. Facem un apel de suflet catre toate persoanele ce pot da o mana de ajutor, pentru strangerea unor fonduri din care fata sa-si poata permite sa cumpere o tinuta intreaga.

• Conferintele de presa aduna, inevitabil, multe rozatoare, atrase de mirosul covrigeilor si al alunelor. Unii dintre ei nu au nici o idee despre politica, deoarece toata viata au fost atrasi de parasute. Cum mare parte a acestor rozatoare prisosesc domeniului amintit si din grija pentru fondurile partidelor politice, care ar trebui sa-si chibzuiasca banul pentru a-si face frumosi candidatii la functiile de primari, cerem aprobarea unei deratizari.

• Redactia saptamanalului “Scandal de Gorj” face o donatie substantiala de semne de punctuatie unor colegi de breasla, care se afla intr-o situatie de criza: “Problemele au fost bineinteles rezolvate ca si in 2001”. Din spirit de solidaritate, ii sfatuim pe aceiasi colegi sa ingurgiteze cateva grame de lecitina, ca doar si-or mai impulsiona materia cenusie, care s-ar putea screme mai mult, sa dea vreo idee originala, ci nu sa plagieze rubrici de prin vecini. Din fair-play, vom imparti bucata de paine, frateste, cu ei, in speranta ca inspiratia ii va vizita si pe ei, vreodata.

Capii politiei gorjene in tandem cu oameni de afaceri autohtoni

Zilele insorite de primavara scot la aer, cu treaba sau nu, chiar si cadrele superioare ale politiei gorjene satule de rapoartele turnatorilor, urletele arestatilor si petitiile oamenilor de rand. Intr-o zi a saptamanii trecute, mai exact joi, pe la ora unu si jumatate prin centrul municipiului Tg-Jiu, in formula de trei se plimbau seful IJP Gorj, Constantin Nicolescu, “mana dreapta” a acestuia, Titu Folcut si contabilul institutiei Marian Muscalau. Pe langa faptul ca aceasta iesire se desfasura in timpul orelor de program, mai avea si o tinta precisa: un magazin cu de toate, bune pentru casa omului. si cum le sta bine unor oameni cu functii, cei trei au fost asteptati, langa Mercedes-ul, GJ-22-TOA, parcat in fata BRD, chiar de patronul Glob Star, Doru Bonculescu. Probabil pentru a oferi o acoperire sefului, singurul care a dat mana cu patronul a fost Folcut. Dupa o discutie scurta, cadrele politiei au intrat in magazinul, aflat chiar in fata bancii, iar patronul a plecat. Inainte de a parasi incinta, dupa cateva minute bune, Folcut a iesit pentru a vorbi cateva secunde la telefon, apoi a intrat din nou. In final trio-ul a iesit agale indreptandu-se spre o alta destinatie, aflata in directie opusa fata de sediul IJP Gorj. Nu spunem ca politistii i-au facut un favor patronului si au venit ca respectivul sa-si arate recunostinta, dar totusi se cuvine ca un sef de politie si subalternii sai sa intre la cumparaturi dupa ce au fost asteptati “pentru onor” de detinatorul magazinului? Sau o fi la moda ca patronii “sa dea raportul” inainte de a le vizita politia proprietatile?

• Marian Popescu

seful gardienilor alearga dupa toale scumpe

In urma cu putin timp toata presa locala anunta ca, in Gorj, Corpul Gardienilor Publici se afla in colaps financiar din cauza datoriilor la bugetul de stat, la furnizori si la salariati. Suma vehiculata se ridica la aproximativ 14 miliarde de lei. Mai mult decat atat conducerea institutiei a calcat stramb pe langa lege in mai multe chestii, prezentate pe larg de mass-media. Insa, articolele de presa si situatia dezastruoasa a CGP a lasat insensibili o gramada de oameni, mai ales pe seful corpului Spiridon Foanene care a declarat deschis sezonul cumparaturilor in magazinele de lux ale municipiului, alaturi de o doamna. In calitate de capo di tutti capi al gardienilor era si normal ca el sa nu faca parte din categoria celor care viseaza la salariu. Insa, totusi, sa ia la rand toate magazinele la care omul de rand nu indrazneste sa priveasca nici vitrinele de frica unui stop cardiac, este prea de tot. Netinand cont de aceste aspecte si nici de securea ce-i sta suspendata deasupra capului, Foanene, motivat de vremea placuta de afara si de doamna de langa el a luat la picior magazinele de haine din centrul orasului. Capriciosi din fire, seful gardienilor publici si insotitoarea sa s-au invartit prin magazine de ne-au apucat durerile de cap, motiv pentru care, din lipsa de rabare, i-am lasat sa-si faca cumparaturile linistiti, sa le stea in gat doar pretul, nu si prezenta noastra.

• Adrian Iovan

In speranta unei vindecari,

Traian Murdaru si-a petrecut jumatate din viata prin spitale

Un tanar de 18 ani se lupta de noua ani cu o maladie inexplicabila care il macina atat psihic, cat si fizic. Clinicile de specialitate din tara s-au dovedit pana acum neputincioase in stoparea procesului de degradare, desi au fost stabilite mai multe diagnostice. Internarile si tratamentele repetate, inutile in vindecarea baiatului, au adus in pragul disperarii intreaga familie care nici acum nu poate intelege cum copilul lor candva perfect sanatos a ajuns sa nu mai poata vorbi, sa nu se mai poata misca si sa se stinga incet, incet pe zi ce trece. Parintii sunt spectatori neputinciosi la drama ce o traiesc alaturi de Traian de ani de zile.

“Se degradeaza neurologic si psihic de la o zi la alta”

Cosmarul lui Traian Murdaru, din satul Magheresti, comuna Sacelu, a inceput in anul 1995 in timpul unei partide de fotbal alaturi de prieteni. Avea noua ani, era perfect sanatos, iar la scoala avea rezultate excelente la invatatura. In timpul jocului, Traian a cazut din picioare, corpul sau fiind scuturat de convulsii si contractii musculare. Vecinii care au fost martori la crizele copilului l-au condus acasa. Parintii l-au dus la Spitalul Tg-Carbunesti, unde doctorii i-au administrat un banal algocalmin, motiv pentru care a fost dus sa fie consulat de un personal specializat. In anul in care Traian s-a imbolnavit medicii au stabilit ca prezinta manifestari paroxistice cerebral, infectie de focar cu SH. Diagnosticul a fost reconfirmat si de alti specialisti si s-a administrat un tratament cu antibiotice. Familia Murdaru si-a recapatat linistea pentru o perioada de doi ani. Crizele nu au mai aparut si Traian redevenise un copil normal si sanatos. Insa boala a reaparut din senin, mult mai puternica decat la inceput. Intr-o zi geroasa de iarna, in timp ce venea de la scoala, copilul a fost apucat de convulsii in mijlocul drumului pustiu. Intr-un tarziu el a fost gasit de cineva care l-a dus acasa.

Din acel moment a inceput periplul clinicilor de neuropsihiatrie pediatrica din tara: Spitalul Clinic de Psihiatrie Dr. Alex. Obregia Bucuresti, Clinica de Neuropsihiatrie Pediatrica Targu-Mures, Clinica de Neuropsihiatrie Infantila Mures, Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca. De data asta diagnosticul a fost schimbat in epilepsie – crize tip absente atipice. Acest verdict a stat la baza tuturor celor stabilite anterior, insa singurul lucru care a evoluat a fost boala care i-a limitat lui Traian viata doar la perimetrul patului si al scaunului cu rotile. In 2000, epilepsia a devenit polimorfa si a inceput regresul psihic si intelectual, nu-si mai amintea zilele saptamanii, lunile anului, nu era in stare sa numere din doi in doi. In plus au aparut tulburari de mers, echilibru, vorbire si intelegere. S-au facut o serie de analize si s-a stabilit un tratament forte, insa starea pacientului se ameliora superficial si temporar, iar crizele erau din ce in ce mai puternice. Medicii vehiculau ideea ca revenirea brusca a bolii si inrautatirea situatiei se datora faptului ca Traian a fost muscat de doua capuse. Ipoteza este insa destul de nefundamentata, avand in vedere evolutia lucrurilor. Practic copilul a fost adus in stare vegetativa, ajungandu-se la encefalopatie epileptica cu regres sever si alte afectiuni. Viata familiei Murdaru s-a transformat intr-o permanenta lupta impotriva bolilor ce il macina pe Traian. O lupta surda, fara nici un fel de victorie. Mai grav este faptul ca si specialistii care l-au consultat in nenumarate randuri pe tanar n-au nici o putere asupra bolii. Intr-un raport medical intocmit anul trecut de Clinica de Neuropsihiatrie Pediatrica Targu-Mures se specifica: “ Rezistenta la infectii este foarte scazuta. In cursul internarii a avut o scurta perioada de ameliorare, dupa care starea generala s-a inrautatit net, in ciuda faptului ca nu mai are crize epileptice, pentru ca sunt stapanite terapeutic. Practic se degradeaza neurologic si psihic de la o zi la alta si nu reusim sa stopam procesul.”

O viata redusa la jocuri pe telefonul mobil

Intreaga existenta a familiei Murdaru se invarte in jurul tanarului care si-a petrecut jumatate din viata sub tratament. Fiecare zi si fiecare noapte este un supliciu pentru toata lumea. Traian trebuie supravegheat mereu, acum crizele manifestandu-se intempestiv si foarte violent. Pe langa efortul care il implica ingrijirea lui, durerea parintilor, izvorata mai ales din neputinta de a-si ajuta copilul, este incomensurabila. Traian isi petrece fiecare zi sprijinit de cateva perne in pat. Din cand in cand isi pierde si echilibru precar pe care il mai are si este ajutat de cineva sa revina la pozitia initiala. In momentele de liniste, adica fara crize, priveste pierdut la televizor, sau se joaca neindemanatic cu un telefon mobil cumparat de parinti pentru ai ocupa timpul pentru ca in sat nu exista semnal pentru nici un serviciu de telefonie mobila. Exuberanta varstei este exprimata doar de ochii foarte vii care privesc insistent lucrurile interesante din jur, insa doar pentru cateva minute din cauza lipsei puterii de concentratie mult diminuate. Traian vede lumea exterioara doar atunci cand trebuie sa mearga la un spital, sau pentru a i se face formalitatile necesare primirii ajutoarelor financiare acordate persoanelor cu handicap.

Parintii si-au pierdut orice speranta ca baiatul lor isi va gasi leacul in spitalele din tara. Au incercat sa obtina o consultatiei medicala in strainatate prin intermediul Ministerului Sanatatii, insa raspunsul primit denota o acuta lipsa de interes si implicare si chiar o sfidare a bunului simt. Cei din minister considera ca este suficient ceea ce s-a facut pentru Traian Murdaru: “i s-a recomandat terapie specifica, de ultima generatie, i s-a acordat gradul grav de handicap, cu toate drepturile ce deriva din aceasta”. Asta ca si cand pentru familia Murdaru ar conta beneficiul material, nu sanatatea copilului lor. In plus, li se recomanda ca pentru tratament in strainatate sa se adreseze Directiei de Sanatate Publica Mehedinti, lucru care arata clar ca cei din ministerul nu au citit bine actele trimise de parinti, nefiind in stare sa retina nici macar faptul ca Traian provine din Gorj. Intre o speranta pierduta si una de abia inmugurita, timpul se scurge in detrimentul lui Traian, a carui boala se agraveaza mereu. Parintii spera ca totusi in judet exista oameni cu suflet care ii pot ajuta financiar pentru o deplasare la o clinica din strainatate. Nutrind aceeasi speranta publicam numarul de telefon unde familia Murdaru poate fi contactata: 275563. In scurt timp pe numele lui Traian Murdaru va fi deschis si un cont umanitar, in care persoanele sensibilizate de povestea lui pot depune orice suma pentru al ajuta. Numarul de cont va fi publicat in fiecare numar al publicatiei noastre, incepand de saptamana viitoare.

• Neli Matei

Exponatele politicii romanesti, expuse si la Targu Jiu

Un obiect, intrat de cativa ani in patrimoniul Partidului Romania Mare, a fost adus, la sfarsitul saptamanii trecute si in Gorj. Mitzura Arghezi, decanul de varsta al femeilor din PRM, uitata prin Parlamentul tarii, a venit sa-si testeze fanii din Gorj si sa descopere ceva imobile ce au apartinut candva familiei, ca nu ar strica o casuta memoriala, acolo. Supusii lui Vadim, de la organizatia judeteana a partidului, au incercat sa atraga cat mai multi simpatizanti, care sa faca impresie buna doamnei de la capitala si sa arate cat de bine stau in sondaje si cum se imbulzeste norodul atunci cand este vorba de PRM. Liderii gorjeni au incercat sa faca si ceva publicitate, care semana mai degraba cu prezentarea unei piese de rezistenta a vreunui circ rusesc. Daca nu ai fi stiut ca Mitzura este numele odraslei poetului Tudor Arghezi, la indemnul deputatului Ion Mocioi, ai fi fost tentat sa-si iei copiii de mana si sa-I duci pe celebra insula din Parcul Central, convins ca se vor bucura de animalutele vesele, de care vorbea parlamentarul: “Puteti sa veniti s-o vedeti. E joviala, vioaie”. Sambata, piesa de rezistenta a fost “expusa” la Casa de Cultura a Sindicatelor, unde cu un auditoriu format din femeile celebre ale Gorjului, venite de prin toate colturile tinutului, si-a “facut numarul” cu brio. “Imblanzitorii” parlamentari au asistat la emotionantul moment, gudurandu-se la fiecare fraza apreciativa a colegei de Parlament.

• Dara PUMNEANU

Casa de Pensii Gorj sau nesimtirea la ea acasa

Casa de Pensii Gorj nu are concurent in judet in ceea ce priveste nesimtirea salariatilor si dezordinea. Zi de zi, zeci de pensionari trec pragul acestei institutii cu speranta ca isi pot rezolva problemele insa, se izbesc de o marea durere in …cot a functionarelor. Pe toate ghiseele este afisat un program de lucru cu publicul ,dar programele sunt facute pentru a nu fi respectate.

Marti, 16 martie, un singur ghiseu raspundea solicitarilor pensionarilor, restul fiind inchise cu toate ca programul este clar: marti, miercuri, joi intre orele 9-14 program cu publicul. Zeci de batrani veniti din tot judetul asteptau la coada in fata fiecarui ghiseu pentru a fi indrumati sa-si rezolve problemele cu pensia. Din cand in cand mai aparea la ghiseu cate o angajata care vorbea cu doi pensionari, ca apoi sa dispara din nou. La alte ghisee, functionarele se dadeau de ceasul mortii sa-si rezolve “cunostiintele” venite prin spate in timp ce muritorii de rand asteptau .

Vom trece saptamanal pe acolo sa vedem daca s-a schimbat ceva. Speram ca aceasta atitudine sfidatoare a salariatelor sa nu mai fie tolerata de conducerea institutiei.

• Scandal de Gorj

O sansa pentru Traian (tableta)

Hazardul a stabilit ca unii dintre noi sa aiba o viata chinuita, din cauza rautatii celor din jur, a neajunsurilor sau pur si simplu a unor boli inascute sau dobandite. Ca nu e corect este usor de dedus, insa atunci cand se poate lucrurile ar trebui sa mearga mai departe de compatimire. Cand este vorba de un caz extrem nu se poate schimba mare lucru, dar se pot aduce imbunatatiri unei sorti nefericite, mai ales atunci cand un copil se lupta sa-si recapete dreptul la o viata cat de cat normala. Daca zeci de tratamente dure, dureri insuportabile, lipsa unei copilarii plina de bucurii, nu au distrus pofta de viata a unui copil, merita ca cei din jur sa-l ajute sa incerce sa se vindece. A pierdut suficient si nu are nici o vina ca izolarea pe care este obligat sa o accepte l-a lipsit de prieteni, de jocul pe maidan, de bucuria unui rasarit de soare. Pentru Traian Murdaru poate nu este prea tarziu, poate un tratament la o clinica din strainatate i-ar putea revigora corpul neputincios. Poate, ajutat de semeni va putea sa-si imbratiseze din nou parintii, va putea sa-si exprime sentimentele, va putea simti si alceva in afara de durerile care il tortureaza de noua ani. Daca cei din jur vor realiza ca sa ai mila inseamna durerea cuiva in inima proprie si vor simti acest lucru in ceea cel priveste pe Traian atunci credinta parintilor sai in bunatatea oamenilor nu a fost de prisos. Intr-o lume plina de rautate un strop de bunatate dozat asa cum trebuie poate face minuni, poate salva un suflet pur, poate reda o viata.

Ochii inocenti ai lui Traian exprima mai mult decat ar putea exprima el in cuvinte: dorinta de-a trai, speranta ca niste oameni cu suflet mare vor completa neajunsurile financiare ale familiei sale si ii vor ajuta sa-l duca intr-o clinica straina care dispune de o tehnoligie medicala superioara celor care se gasesc in Romania.

Speranta moare ultima, insa in cazul lui Traian nu trebuie lasata sa moara, trebuie transformata in realitate. Avem posibilitatea de a face ceva pentru cineva a carui singura sansa este un tratament in strainatate. Asteptam sa contribuiti alaturi de noi la strangerea fondurilor necesare trasportarii si tratarii lui Traian in strainatate.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   23.03.2004. 09:59

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 4 - 16 martie - 22 martie 2004

Juniorii pesedei se smotocesc pentru aceeasi acadea

Cum primavara bate la usa, tinerii social-democrati au inceput si ei sa zburde, insa nu intamplator, ci toti alearga dupa un ciolan, pe care Ponta li-l arata de la distanta. Nazdravanilor li se da la scaunul de sef al organizatiei, insa, pentru ca n-au fost prea cuminti, nenea Ponta le-a dat cat e o palma peste botic. Fostul presedinte al TSD, Marius Vlaicu, a fost aratat cu degetul pentru ca a furat jucarioara fratiorilor, care au plans amarnic, iar vicepresedintele, Adrian Tudor, a fost si el urecheat pentru ca este cam…paracios. Big brother Ponta i-a atras atentia ca nu este frumos sa-ti parasti fratele, mai ales ca sa auda si altii.

Daca voi nu ma vreti eu va vreau!

Juniorul Tudor este gelos ca tanarul baronel, Marius Vlaicu, o are in gratii pe Iulia, descendenta a familiei Vana. Juna, nu se stie cu ce formula magica, a reusit sa-l farmece pe baron, care ii face loby prin tinutul Gorjului, ca doar se apropie alegerile si fetei nu i-ar strica un titlu de baroneasa. Suparat, juniorul Tudor s-a dus sa planga pe umarul generos al lui Tiberiu Tataru, care asigura interimatul organizatiei, sperand ca acesta sa se joace si cu el, mai ales ca : “Este un tanar cu care am mai lucrat un an de zile si nu are preferinte”. Juniorul se plange, insa, si ca a ramas fara jucarioarele de actiuni de la Presut Jilt, pe care spune ca nu le mai are de vreun an si jumatate. Astenia de primavara se pare ca a creat din ce in ce mai multe probleme de memorie pesedeilor locali. Tanarul, prea mic, probabil, la vremea respectiva, nu-si mai aminteste ca o parte a actiunilor tatalui sau au fost trecute in “contul” lui, iar in luna iunie a anului trecut, inca mai figurau pe numele lui.

Iulia Vana are si ea o fabricuta de confectii, la care mamica, director al Casei de Asigurari de Sanatate, ingrijorata de soarta sistemului sanitar, mai face cate o comanda, sa nu ramana odrasla fara obiect de activitate.

Desi o prefera pe Iulia, tanarul baron Marius Vlaicu adora, la fel de mult si grupul: “Degeaba este Iulia, daca nu este grupul. Din punctul meu de vedere, toti sunt activisti si pe mine asta ma intereseaza. Eu am facut sport, am facut baschet si trebuie sa existe un lider. I-am testat pe toti si toti, cei trei, au calitati deosebite”. Vlaicu a fost si el, brusc, cuprins de amnezie. Omul nu-si mai aminteste ca la organizatie sa fi existat vreo problema, desi tinerii s-au abtinut sa nu se zgarie, dar au marait unul la altul pe sub mese, doar Ponta reusind sa-i calmeze.

Deoarece tinerii pesedisti, garnitura traditionalei tocanite PSD, dau dovada de o amnezie din ce in ce mai pronuntata, noi speram ca vreun suflet mare ii va ajuta si le uram insanatosire grabnica.

• Dara PUMNEANU

 

Banca Nationala a Romaniei incrimineaza si BCR - central in frauda de la Novaci

Conducerea BCR Centrala si unele dintre directiile de specialitate din cadrul institutiei au fost amintite intr-un raport al Bancii Nationale Romane, ca fiind copartase ale dezastrului de la sucursala Novaci. Conform raportului confidential intocmit de specialistii BNR, in luna august 2003, centrala BCR primea zilnic rapoarte privitoare la activitatea de creditare desfasurata la Novaci.

“Totusi, BCR Centrala dispunea de informatii…”

In capitolul trei al procesului verbal, incheiat de BNR, se analizeaza activitatea de creditare realizata de BCR Novaci, in perioada ianuarie 2002-aprilie 2003, timp in care au fost acordate credite in lei, in valoare de aproximativ 5.000 de miliarde de lei, din care peste 4.000 au fost date grupului de firme Marin Luminita sau societatilor satelit. In urma intrarii in vigoare a circularei nr. 93/2002, venita de la Bucuresti, Sucursala Novaci nu mai avea competente pentru aprobarea vreunui tip de credit, totodata suspendandu-se si competenta de aprobare pentru creditele pe cecuri si cele de scont, pentru toate unitatile teritoriale ale BCR. In aceste conditii, in anul 2003, la Novaci au fost aprobate si acordate 140 de credite, firmele din grupul Marin Luminita beneficiind de 47 de credite, adica 33% din total. Diferenta dintre imprumuturile date grupului si cele acordate petru restul societatilor, se datoreaza sistemului prin care trustul obtinea resurse financiare din creditele acordate de banca celorlalte unitati economice, atasate grupului. Aprobarea acestor credite se putea face numai in Comitetul Director al BCR Centrala, pentru cele pe cecuri si cele de scont, precum si pentru cele care depaseau plafoanele repartizate catre BCR Gorj, in ceea ce priveste celelalte tipuri de credite, in limita plafoanelor disponibile. Asa cum se arata in procesele verbale ale Comitetului Director al BCR Gorj, in perioada ianuarie 2003-aprilie 2004 au fost discutate 65 de credite propuse de Sucursala Novaci, din care 11 au fost confirmate si 49 aprobate, plus opt credite pentru firmele din grupul Marin Luminita, din care patru au fost confirmate si patru aprobate. In raportul BNR se precizeaza: “Totusi, BCR Centrala dispunea de informatii referitoare la activitatea de creditare a BCR, Sucursala Novaci prin intermediul urmatoarelor raportari efectuate de BCR Gorj: balantele zilnice; nota de fundamentare a planului de credite (lunara); fisa debitorilor unici.” In acelasi timp, la Centrala Riscurilor Bancare figurau creditele acordate de BCR Novaci.

Fara numar pentru BCR Novaci

In luna februarie 2002, BCR Gorj a solicitat o marire de plafon pentru SC Rarora Ramnicu Valcea, iar cateva zile mai tarziu, repartiza societatii o suma de aproape trei ori mai mare decat cea solicitata. Sucursala gorjeana a cerut in mai multe randuri mariri de plafoane. De exemplu, s-a solicitat marirea plafonului pentru creditarea a trei societati din Novaci si una din Tg-Jiu, dar ulterior intreaga suma obtinuta a fost redistribuita catre sucursala bancii din Novaci. Procesul-verbal al BNR remarca:”usurinta cu care BCR Centrala a acordat mariri de plafoane, uneori fara explicatie, de exemplu, in datele de 24 si 30 septembrie 2002. Astfel, desi in mod uzual in comunicarile de plafoane ale BCR Centrala catre BCR Gorj, sunt mentionate destinatiile sumelor alocate, la cele doua date mentionate se aloca sume de cate doua miliarde, fara nici o explicatie suplimentara”.

Ultimul capitol al procesului verbal intocmit de specialistii Bancii Nationale a Romaniei stabileste si alti vinovati, in afara de cei gasiti de PNA: “Portofoliul de credite restante inregistrat de banca si scos in afara bilantului, aferent grupului de firme Marin Luminita, este datorat in mare parte si directiilor de specialitate din centrala bancii, directiei de audit intern al BCR si conducerii BCR”.

Conform raportului, directiile de specialitate din centrala, din domeniul managementului riscurilor bancare si activitatii de creditare trebuiau sa monitorizeze nivelurile de competenta restrictorie, modalitatea de gestionare a acestora de catre sucursalele judetene si caile de reducere a deficientelor. Directia de audit intern a BCR este vinovata pentru ca, desi dintr-un proces verbal intocmit in urma unei actiuni de verificare a creditelor acordate la Novaci, au reiesit numerose deficiente si incalcari ale prevederilor legale, totusi, controalele efectuate ulterior au fost slabe si au contribuit astfel la derularea nestingherita a activitatii de creditare pana in luna aprilie 2003. Demn de retinut este faptul ca in numai sase luni de zile, portofoliul de credite a crescut de la 445 de miliarde la 830 de miliarde de lei.

• Scandal de Gorj

Coruptie sexuala la o scoala generala din Turburea

Frica parintilor de a intra intr-o polemica politica, dorinta de a nu pata reputatia unei unitati scolare si a unui dascal cu ani buni de activitate, teama de reactia inspectoratului scolar, ascund la Turburea o poveste urata, despre un cadru didactic care nu se limiteaza la a intra in contact cu elevele doar in timpul orelor de curs. Constantin Crainiceanu, profesor de matematica si consilier local in comuna, a facut o pasiune pentru o fetita de 13 ani, care a suportat luni de zile pipaielile barbatului de 59 de ani, alintatura de “fato” si indemnurile de genul “da gurita incoace”.

Slabiciunea profesorului a ajuns la urechea parintilor, de aici la director si la inspectorul scolar general, iar singura masura care s-a luat, a fost mutarea lui Crainiceanu la alta clasa decat cea in care invata fetita. Asta, in conditiile in care, conducerea scolii a declarat ca nu este prima data cand subordonatul sau depaseste limita indisciplinei. De-a lungul timpului, au existat plangeri cu privire la faptul ca respectivul, nu numai ca a facut avansuri si altor scolarite, dar si-a facut rost de mana de lucru pentru gospodarie, lasand copii corigenti, pentru a- i putea folosi la muncile din timpul verii.

“Ma pipaia, ma pupa…”

Pentru protectia minorei si a familiei sale, nu vom folosi numele real al acestora si nici initialele, mai ales ca, cei care ii cunosc, spun ca sunt niste oameni respectabili. Speram insa ca, cei abilitati sa impuna masuri pentru stoparea unor astfel de abuzuri, vor face efortul de a se documenta asupra intregului caz si o sa se implice, mai mult decat pana acum, chiar daca asta le va perturba, pentru o perioada, comoditatea.

I.D., este o adolescenta plapanda si inocenta, care inca nu intelege foarte bine ce anume voia profesorul ei, in momentele in care o chema in cancelarie sau o trimitea cu catalogul inainte de a se termina ora, pentru ca, la putin timp, sa o urmeze si el.

Conform sesizarii depuse de parinti pe 3 martie la directorul scolii si inregistrata doua zile mai tarziu, sub numarul 225/5.03.2004, totul a inceput pe 9 decembrie 2003, cand: “ a chemat-o in cancelarie, i-a adresat cuvinte rusinoase si i-a ridicat bluzita.”

Fetita, insa, da cu mult mai multe detalii: “Ma chema in cancelarie, unde stateam 10-15 minute. Ma pipaia, imi zicea < da gurita incoace> si ma pupa. Imi baga mana pe sub bluza. Mi-a spus o data ca ma iubeste. Eu nu ziceam nimic, nu stiam ce sa zic”.

De rusine, copilul nu a povestit nimic nici acasa, insa i-a spus celei mai bune prietene, iar aceasta, mamei sale care, la randul sau, i-a adus la cunostinta mamei lui I.D., fiindu-i colega de serviciu.

Avand in vedere ca, mai ales la tara, oamenii au un respect deosebit fata de dascali, parintii au recurs la cea mai nepotrivita masura posibila. Capul familiei l-a oprit in strada pe Crainiceanu si i-a atras atentia sa o lase pe I.D. in pace. Profesorul nu s-a sfiit sa confirme ca-i simpatizeaza copilul, dar ca nu se va mai intampla nimic nepotrivit. Doar dupa cateva zile, totul s-a reluat, moment in care familia a apelat la ajutorul directorului de scoala, la care a depus si o hartie, in care ii aduceau la cunostinta toata tarasenia. De aici, au mers la inspectorat, la inspectorul scolar general, Nicolae Mergea. Crainiceanu a fost mutat, la initiativa directorului, la o alta clasa, dar nu-l impiedica absolut nimic sa intre in contact cu minora sau, si mai rau, sa-si canalizeze poftele anormale catre o alta victima.

“Sa nu spui nimanui pentru ce te-am chemat”

Campeanu, directorul scolii, a incercat pe de o parte sa nu dea prea multe detalii, avand in vedere ca: “E vorba de reputatia scolii. Pe profesor il cunosc de multi ani. E si consilier local, nu vreau sa fie vreo razbunare politica. In plus, daca se supara cei de la inspectorat?” Cu alte cuvinte, este cu mult mai importanta relatia interumana dintre cei doi si alte chestiuni marunte, decat eventualele sechele care le-ar putea afecta intreaga viata fetitelor pentru care, profesorul de matematica a facut si poate va mai face pasiuni. Pe de alta parte, insa, directorul nu se sfieste sa scape destul de multe informatii si despre alte neplaceri provocate de Crainiceanu: “Am auzit ca s-au mai intamplat astfel de lucruri cu foste eleve. Au fost sesizari si ca lasa copii corigenti ca sa-i ia vara la munca. A fost acuzat si de duritate la ore.”

Desi toate lucrurile despre care vorbea i-au fost aduse la cunostinta in mod oficial chiar lui, ca si director, Campeanu a preferat sa abordeze atitudinea unui om oarecare, care vorbeste din ce a auzit pe ulitele satului, fara sa dea semne ca ar intelege ca, o parte din vina pentru recidiva acestei situatii, ii apartine in calitate de conducator.

Din proprie initiativa, a chemat-o pe I.D. pentru a sta de vorba cu noi. Fetita a povestit tot ceea ce a patit, dupa care a fost retrimisa la ore, nu inainte ca directorul sa o avertizeze: “Sa nu spui nimanui pentru ce te-am chemat, nici prietenei tale, la nimeni. Daca intreaba cineva, spui ca ai fost chemata de mine si atat.”

Cu toate ca situatia este grava iar, in mod normal, directorul ar fi trebuit sa sfatuiasca parintii sa anunte politia, pentru ca in urma unei anchete sa se stabileasca daca profesorul este vinovat sau nu, Campeanu a adoptat tactica strutului, preferand ca in fata celorlalti si, mai ales a incriminatului, sa se poarte ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Considera ca s-a facut suficient prin mutarea la alta clasa a lui Constantin Crainiceanu si prin faptul ca, asa cum sustine el, parintii ar fi depus plangere impotriva acestuia la Inspectoratul scolar Gorj.

“Domnul director spune nazbatii”

Contactata telefonic, mama fetitei a confirmat tot ceea ce s-a intamplat, insa nu este interesata ca vinovatul sa plateasca: “Da, este adevarat, insa acel profesor nu mai are ore la clasa fetitei mele. Am fost la domnul inspector general impreuna cu directorul scolii si i-au interzis profesorului sa mai sustina ore la clasa fetitei. Restul, nu ma mai intereseaza! Noi nu avem bani sa umblam prin procese, pe la politie… Daca i se mai intampla ceva, vedem noi ce facem, o transferam”.

Inspectorul scolar general, Nicolae Mergea, infirma declaratia directorului, precum ca parintii au depus la inspectorat o plangere impotriva lui Constantin Crainiceanu: ”Au venit parintii fetitei si directorul, dar n-au depus nici o plangere, au zis ca nu-i de plangere”.

Mergea a precizat ca institutia pe care o conduce, oricum nu poate lua nici un fel de masuri, atat timp cat nu s-a actionat conform regulilor care se aplica in astfel de cazuri. Adica, parintii ar fi trebuit sa sesizeze politia sau parchetul, iar in momentul in care una dintre acestea s-ar fi pronuntat in defavoarea lui Crainiceanu, n-ar fi intarziat nici masurile luate de inspectoratul scolar. Inspectorul general a subliniat ca: “Nu avem dovezi impotriva profesorului, nu stim daca este vinovat sau nu, atata timp cat nu s-a facut o ancheta”.

Constantin Crainiceanu neaga toate acuzatiile care i se aduc: “Domnule, sunt lucruri de nimic, n-am pipait nici o eleva. Va rog sa ma credeti ca nu este adevarat asa ceva! Eu pe toti copii ii iubesc. Eu am fost foarte exigent. Sunt foarte exigent! Nu o trimiteam pe eleva cu catalogul inainte in cancelarie. Nu se poate asa ceva. Nu pot sa ies de la ora, decat cu doua minute inainte, daca ies.”

Profesorul considera ca, ceea ce spune directorul, sunt numai minciuni, pentru ca: “Domnul director vorbeste nazbatii. Vorbeste prostii. Va rog sa ma credeti ca nu este adevarat nici ca am lasat copii corigenti, ca sa ma ajute la muncile agricole. Directorul este in conflict cu mine, de aceea spune asa ceva.”

Pe de alta parte, Crainiceanu recunoaste ca nu mai preda matematica la clasa in care invata I.D., pentru ca a refuzat sa mai faca acest lucru, tocmai din cauza acuzelor ce i s-au adus. Partas la aceasta hotarare a fost si directorul scolii, chiar daca, in opinia lui Crainiceanu, nu a avut nici un motiv: “Ce motiv putea sa aiba? Dar eu, pentru asemenea lucruri, nu vreau sa mai predau.”

Avand in vedere ca este si consilier local, l-am intrebat pe Constantin Crainiceanu daca tot acest scandal are cumva un iz politic, mai ales ca, poate vrea sa candideze la postul de primar al comunei sau aspira la un alt post. Raspunsul sau a venit promt, dar nerespectand in totalitate realitatea: “ Sunt consilier local din partea PUNR. N-are rost sa discutam despre probleme de partid. Nu, nu este o razbunare politica. Nu bag probleme de-astea de partid. Nu se stie daca candidez sau nu. S-ar putea sa fie si asta un scenariu. “

Dumitru Huidu, presedintele PUNR Gorj, nu are aceeasi parere ca si consilierul, in ceea ce priveste apartenenta sa politica: “ Nu este al nostru. In urma cu doi ani a parasit partidul, pentru functia de vicepresedinte interimar la PSD, iar dupa o perioada, au renuntat la el. A incercat sa se reintoarca la noi, dar nu l-am mai primit.”

Omiterea adevarului, in ceea ce priveste calitatea de mebru al partidului condus de Huidu, ar putea contribui decisiv in formarea unei pareri vis-a-vis de caracterul profesorului de matematica.

• Neli Matei

• Claudiu Matei

Ziaristi, da’ multi!

Reluam aceasta rubrica, ce i-a facut celebri pe unii dintre anonimii presei locale, in urma cu cativa ani. Cu asigurarea ca toti cei ce dau dovada ca merita sa faca obiectul acestui “spatiu de reclama gratuita” vor fi bagati in seama, facem apel la rabdarea colegilor nostri. Nu va inghesuiti, este spatiu pentru fiecare! Dati dovada de bun simt si asteptati-va randul!

• Marea familie a presei locale a oferit azil, in ultima perioada de timp, unor specii care au imigrat din nu se stie ce zone, devenite prea fierbinti. In cautarea unei oaze de racoare, acestia au aterizat, din pura intamplare, in sanul primitor al presei. Fiind in luna martie, vom acorda prioritate reprezentantelor sexului slab, care tin cu tot dinadinsul sa aplice epitetul si asupra cerebelului.

Una dintre acestea are pretentii de a fi considerata multifunctionala si pe langa functia de purtator de cuvinte la una din institutiile publice din judet isi etaleaza agramatismele la publicatia saptamanala “Adevarul de Gorj”. Coeficientul de inteligenta al purtatoarei de cap fiind mult inferior numarului pe care il poarta la pantofi, ea nu poate face diferenta intre singular si plural, iar acordurile creaza un adevarat haos in circuitele creierului ei neted. tinem sa o informam pe duduie ca Narcis si-a dat duhul din prea multa admiratie pentru propria-I imagine (prietenii stiu de ce!).

• O alta reprezentanta a sexului slab (sintagma ce poate fi redusa doar la prima parte), probabil marcata de curentul telenovelistic ce a inceput sa caracterizeze romanasii s-a si transpus in pielea vreunei eroine, oropsita de soarta si neinteleasa de societate. Visandu-se pe rugul presei mama, ea are halucinatia eternei cenzuri. Fatuca a avut multe cosmaruri, in care se facea ca zmeul pesedeul, metamorfozat in cate un directoras, ii darama opera, creata cu multa truda pe idei geniale, cum ar fi fiecare emanatie de gaze a unui baron legendar. Luptatoare din nascare, ea s-a decis sa revolutioneze limba romana contemporana. Din compasiune pentru termenii cu o singura forma, ea a inceput sa creeze cuvinte ce ar da bine ca si cuplu, ca doar n-o sa lase bietele cuvinte sa se plictiseasca de unele singure. si mai mult, limba romana are atatea cuvinte, doar nu se observa cateva in plus, acolo.

• Redactia originalei plagiaturi Olteanu’ nu se poate desprinde de o anumita varsta. Betia de cuvinte din limba romana le-a cam incurcat neuronii, care au adoptat un stil de comunicare pe masura “si clopoteii: clin-clin”. Dupa celebra replica: “neicusorule, puicusorule”, oamenii isi exprima excrementele mintii cum se pricep mai bine; pentru exemplificare redam cateva cuvinte, pe care cei care frecventeaza respectiva redactie le repeta obsesiv, in ultimele numere: “utile, oratul, ti, afitare”.

Primarul orasului Novaci – eforturi sustinute in interesul comunitatii

Orasul Novaci se apropie cu pasi repezi de standardele unui municipiu cu potential turistic deosebit, lucru nu foarte usor de realizat, care da multe batai de cap administratiei, mai ales primarului.

Ion Chiriac, primarul orasului, are un program extrem de incarcat, dar fiind o persoana obisnuita cu munca, acest lucru nu-l deranjeaza, mai ales ca eforturile sale se reflecta in aspectul infloritor al urbei.

Fost inspector scolar general, Ion Chiriac se ocupa in mod deosebit, de tot ceea ce este legat de scoli si de elevi, carora le dedica majoritatea timpului si pe care ii considera ca si copiii lui.

In ultimii ani, primarul a fost preocupat de mentinerea unei colaborari intre Liceul Novaci si un liceu din Olanda, colaborare care dureaza de aproximativ sase ani. La inceput, programul a fost stabilit pentru o perioada.de cinci ani dar, datorita simtului de raspundere al primarului si seriozitatii sale, se preconizeaza o prelungire a acestuia si in viitor. Proiectul are la baza schimbul de experienta dintre scoli,lucru care a dus la infiintarea, in orasul gorjean, a trei laboratoare de informatica, un laborator de chimie si unul de fizica, toate mobilate si utilate ultra-modern.

Pe baza bunelor relatii stabilite intre directorii celor doua scoli si primar, in luna mai, un autocar cu elevi din Olanda va veni in Romania, atrasi, in aceeasi masura, si de zona Ranca, dar si de rezultatele acestei colaborari.

” Toti cei care au venit din Olanda au fost foarte interesati si, in acelasi timp, incantati de zona Ranca , unii dintre profesori facandu-si chiar si concediile acolo. Unul dintre ei si-ar dori si o micuta casa de vacanta, pe viitor “, a declarat Ion Chiriac.

Primarul mai spune ca, intr-un timp foarte scurt, se va stabili o astfel de relatie si intre scoala Gimnaziala nr.1 Novaci si o scoala olandeza , primul pas fiind infiintarea unui laborator de informatica la scoala Novaci.

In ceea ce priveste renovarea si imbunatatirea scolilor din oras, primarul Ion Chiriac a obtinut fonduri speciale de la Ministerul Invatamantului, bani pe care i-a investit in doua centrale termice. Acest lucru a venit mai ales in ajutorul elevilor, deoarece vechea centrala avea peste 30 de ani.si se afla intr-o stare deplorabila.

Elevii sunt singurii care beneficiaza de toate imbunatatirile ce au fost facute. Acestia nu s-au lasat mai prejos, rasplatind efortutile depuse de toti cei interesati.de soarta lor, prin rezultatele bune si foarte bune obtinute la invatatura.

Gandindu-se la tot ce este mai bun pentru orasul al carui destin il are in maini, primarul spera ca, in viitorul apropiat, sa instaleze chiar si o retea de Internet in toate scolile din Novaci si in primarie. Acest lucru este un pas destul de important, privind comunicarea mai ales dintre cele doua scoli, olandeza si respectiv romana.

Toate aceste actiuni denota faptul ca, pentru primar, nu are importanta doar confortul din primarie, ci conteaza foarte mult si conditiile in care profesorii, dar mai ales elevii, isi desfasoara orele de activitate.

• A.T.

Porcarie la marginea drumului

Patronul restaurantului “Visina”, Nelu Carstoc, e mare porcar. Studiile manageriale spun ca, pentru a prospera in afaceri, este foarte important sa-ti asiguri materia prima.

Asadar, administratorul Carstoc si-a plasat o crescatorie de porci chiar in fata localului de la “Visina”. Printre gramezile de materiale de constructii se afla niste cotete, gen stana, chiar in marginea DN Tg-Jiu – Petrosani.

De vreo doi ani incoace, dejectiile porcilor se scurg in strada, dar nimeni nu baga in seama acest mic amanunt.

Probabil, Carstoc asteapta sezonul cald, pentru a servi clientilor de la terasa si ceva mirosuri pestilentiale, pe langa micii de pe gratar, veniti direct din cocina.

Autoritatilor locale si Protectiei Mediului Tg-Jiu le-au servit cate un grasun in portbagaj?…Sau Carstoc le-o fi pus ceva licori scumpe cu pipeta in ochi, de nu mai vad?

• Adrian IOVAN

In detrimentul celor multi

Autoritatile din Sacelu fac jocul unui singur om

Cateva gospodarii din Magheresti-Sacelu au fost inundate in dimineata zilei de vineri, dupa ce Gheorghe Batulescu, un cetatean din comuna, a daramat digul unui lac de acumulare.

Domnica Dochitu, o batrana de 80 de ani, care locuieste singura, povesteste ca s-a speriat cand a vazut ca apa i-a inundat toata gospodaria si a intrat si-n casa. Autoritatile comunei nu stiau, vineri dimineata, nimic despre cele intamplate la Magheresti. Ajunsi in final, pe la orele pranzului , la fata locului, viceprimarul comunei si un politist au privit si au plecat.

Locuitorii din zona spun cac acestia au mers acasa la Batulescu si au poposit cam mult acolo. Contactat telefonic, primarul comunei Sacelu, Danut Rentea, a afirmat ca Batulescu a daramat digul pentru ca nu putea sa treaca la proprietatea sa cu utilajele agricole.

Oamenii locului se intreaba de ce vrea acest om sa treaca cu tractorul prin mijlocul lacului, in conditiile in care, pe acolo, exista deja drum.

Vom urmari ce masuri vor lua autoritatile locale, mai ales ca gospodaria batranei Domnica Dochitu a fost grav afectata.

• Daniel DUMITRIU

Afacerile unei consoarte de politist

Sotia politistului Vasile Purec, angajata a Biroului Compensari, din cadrul SC Artego SA, si-a adminisatrat in paralel, cativa ani si propriul SRL.

si, daca tot treceau prin mana ei zeci de miliarde ale Artego, s-a gandit ca ar fi bine ca ceva banet sa se opreasca si in contul firmei sale.

Asadar, SRL-ul consoartei de politist a devenit unul dintre furnizorii Artego. Nimic ilegal pana acum. Insa, in urma cu ceva timp, afacerista “a uitat” sa aduca motorina pentru care luase in avans ordine de compensare, in valoare de cateva sute de milioane de lei. Dupa expirarea termenului stabilit pentru a aduce motorina, i-au fost acordate termene de gratie, pe care nu le-a respectat. Ca sa nu ajunga sa dea cu subsemnatul pe la colegii sotului sau, afacerista a preferat sa se transfere de la Artego, bineinteles dupa ce a returnat contravaloarea ordinelor de compensare luate in avans.

• Daniel Dumitriu

La Scoarta,

Primarii penali mai vor o data

Cei doi fosti primari ai comunei Scoarta, Sabin Nistor si Victor Iliescu, se vor din nou in fruntea comunitatii.

In anul 2002, cei doi au stat opt luni la puscarie, dupa ce au fost acuzati de abuz in serviciu contra intereselor publice, fals si uz de fals, alaturi de un om de afaceri cu antecedente penale. Iliescu a candidat in 2000 pe listele PRM, ulterior a trecut la PSD, iar acum inca nu s-a hotarat pe listele carui partid va candida. In schimb, Nistor s-a hotarat sa se inscrie pe listele PUR.

Cauza in care au fost arestati se afla acum spre rejudecare la Tribunalul Gorj, motiv pentru care nu se stie ce le rezerva viitorul.

• Mihai Popescu

Barfe de tot scandalu’

Cateva restaurante din Tg-Jiu si din localitatile limitrofe, cica, ar fi intesate de microfoane, altele decat cele ale lautarilor. Este binecunoscuta deja colaborarea dintre unii ospatari si anumite organe, in afara celor din tigaia de la bucatarie, insa, mai nou, si patronii se “confeseaza” pentru a-si asigura protectia, mai ales ca politia este dispusa la orice concesii, atata timp cat nu poate trai fara “sifoane”.

Asa ca, nu va mirati daca, atunci cand intrati intr-un restaurant, este plin de flori peste tot. Garantam – toate sunt marca Philips.

SRI Gorj a luat la puricat, in ultimii ani, niste directori de societati comerciale, care au atras atentia din cauza abilitatii manageriale si a satisfacerii interesului salariatilor actionari. Ce o avea siguranta nationala si apararea secretului de stat cu managementul, nu stim, insa un lucru este cert: angajatii SRI inghit prea usor pastilele aruncate de alti directori de unitati economice care, din cauza faptului ca au pierdut unele licitatii in favoarea celor mai destepti, se ofilesc de invidie si toarna la cei care de-abia asteapta sa le faca cineva treaba pe teren.

Pe la usa Baroului Gorj se barfesc, ca de obicei, colegii intre ei, dar la un moment dat s-a depasit intensitatea normala, din cauza a doi avocati care au primit cadou, de la un patron neaos, cate un autoturism de lux, semn de gratitudine pentru faptul ca l-au scapat temporar de puscarie. Cele doua autoturisme figureaza pe un contract de leasing, incheiat de firma administrata de patronul respectiv dar, cu toate astea, sefi in acte sunt avocatii, masinile fiind inmatriculate pe numele acestora. Cum? Cei de la politia rutiera… stiu de ce…

Unii gardieni ai Penitenciarului Tg-Jiu mai fac, din cand in cand, pe hamalii. Depinde de numarul de vip-uri pe metru patrat si de respectul impus, la propriu si la figurat. Una dintre ultimele lor actiuni s-a derulat acum cateva luni, cand au avut loc ultimele livrari de barosani. Dupa despaducherea obligatorie, acestia au fost condusi in camere cu alai de gardieni, cu sarsanale in spate. O fi picat ceva? Noi am paria ca da.

La Judecatoria Tg-Jiu se afla pe rol, in prezent, un proces greu, ce implica vreo opt persoane. Este vorba de un furt, la care un barbat a participat pe post de caraus, fara sa stie ca, ceea ce cara el, este furat. Cu toate acestea, a fost arestat preventiv pentru complicitate la furt. Greutatea procesului consta in faptul ca, partea pagubita este fiica de procuror, motiv pentru care nu conteaza gradul de vinovatie al celor implicati, numai capete sa cada, ca sa fie satisfacut orgoliul omului de justitie, a carui progenitura a ramas cu buza umflata.

Moralitate dincolo de libertate (tableta)

Infractorii de dupa gratii – categorie sociala hulita si dispretuita de semeni. Infractiunea comisa conteaza cu mult mai putin decat faptul ca persoana respectiva si-a petrecut o parte din viata imbracat in haine verzi si, in loc de bratari, cu catuse la maini. Privarea de libertate atrage dupa sine dispretul si marginalizarea celui in cauza, din simplul motiv ca o perioada n-a respirat acelasi aer cu cel care il arata cu degetul. Insa, situatia se schimba total atunci cand societatea intra in contact direct cu delicventii ramasi in libertate, din lipsa de probe sau din ignoranta si lipsa de curaj a celor care ar trebui sa aduca in atentia celor competenti, ilegalitatile comise sau presupus a fi fost comise. Nimeni nu stabileste adevarul, dar toata lumea barfeste, se declara ca fiind unic detinator al adevarului suprem, pastreaza relatii amiabile cu acuzatul si, pana la urma uita, atentia fiindu-i atrasa de evenimente mai noi si, poate, mai picante. si totusi, exista cineva care nu se lasa cotropit de amnezia provocata de valtoarea vietii – victima. Mai ales daca este vorba de un copil, fiinta inocenta, lipsita de parsivitatea pe care i-o da, in general, experienta de viata, unui adult.

Se spune ca niciodata copiii nu mint, mai ales daca este vorba de lucruri care-i marcheaza si ii inspaimanta. Insa, nu totdeauna adevarul conteaza, chiar daca propriul copil a suferit o nedreptate. Oamenii uita de moralitate, principii, spirit civic, atunci cand intervine teama, frica de o situatie noua sau de superiori. Moralitatea merge doar pana la piciorul fotoliului pe care il ocupi, pana la varful pantofului sefului sau pana la afectarea bugetului personal. In mod voit sau din cauza circumstantelor, aperi un infractor, ce ramane astfel, nepedepsit.

Oamenii inchid ochii in “lumea libera”, nu insa si dupa gratii. Aici, pedofilii sunt “pusi la zid” de o comunitate repudiata de societatea civila, dar, uneori, cu principii mai sanatoase decat cetateanul fara cazier. Oameni cu pacate ii pedepsesc pe cei deja pedepsiti de lege. In toate penitenciarele din tara, pedofilii sau orice alti detinuti, ce au comis fapte asupra unui minor, sunt protejati de conducerea institutiei, din cauza batailor la care sunt supusi de colegii de camera si a excluderii acestora din grup. Cel mai de jos infractor nu accepta prietenia sau comunicarea cu un individ ce a facut rau unui copil, mergand pe considerentul ca ar fi putut fi vorba de fiica sau sora sa. Nu mai conteaza ca persoana in cauza ar putea sa-i acorde anumite beneficii, sa-i usureze cu alimente, tigari sau orice altceva, perioada de detentie. Astfel, cei care au pangarit inocenta unui copil, devin paria si, ca atare, sunt tratati pana isi ispasesc pedeapsa, chinuiti de lovituri, de cuvinte grele, facand smotru si spaland chiloti si sosete.

In afara gratiilor, cel care a comis o fapta strigatoare la cer, dar nu a fost tras la raspundere, ramane parte integranta a societatii, isi continua viata in mijlocul celor la care le-a facut rau, iar daca i se mai iveste ocazia, mai repeta gestul, contand pe indiferenta si teama celor care ar trebui sa ia masuri. Diferenta intre indivizii care au vazut gratiile doar pe exterior si cei care au trait in spatele lor, este ca primii se multumesc cu ceea ce au si cu ceea ce sunt, iar ceilalti cu ce au, dar nu cu ceea ce sunt in momentul incarcerarii, motiv pentru care evolueaza pe un drum pozitiv.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   16.03.2004. 09:57

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 3 - 9 martie - 15 martie 2004

Chiar in timpul serviciului,

Vip-urilor gorjene li se da la 44 de pahare de vin

Traditionalul obicei, ca barbatii sa bea 44 de pahare in ziua Sfintilor Mucenici, pe 9 martie, este o ocazie de care multi masculi incearca sa profite din plin. Oamenii din fruntea unor institutii, nu fac nici ei nota discordanta. Am testat mai multe personalitati locale, carora le-am lansat provocarea de a degusta, in cadrul unei expozitii de vinuri, 44 de sortimente romanesti, firma producatoare fiind “Crazy about drink”, in traducere libera: “Nebun dupa bautura”. Mai marii de la nivelul judetului Gorj, au acceptat sa vina si s-au aratat dornici de a degusta din fiecare sticla. Invitati sa participe la o degustare de bauturi, chiar in timpul programului de lucru, acestia au fost receptivi si s-au aratat interesati sa afle mai multe detalii despre locul de desfasurare a “manifestarii”.

Vicepresedintele Consiliului Judetean Gorj, Ion Calinoiu, a recunoscut ca unul dintre atu-urile lui este depistarea alcoolului, deoarece nu si-a lasat papilele gustative sa leneveasca, ci le-a supus la un antrenament continuu: “Eu am, oarecum, experienta in degustarea de vinuri, pentru ca sunt agronom. Va multumesc pentru invitatie. Sa aveti succes cu firma si va doresc sa patrundeti si aici, in Gorj”. Noi nu ne indoim de calitatile dumneavoastra de degustator, dar speram ca nu v-am amagit prea tare si, cu gandul la vinul care ar curge garla, sa inghititi in sec. In locul unui pahar cu alcool, o sa va servim, totusi, o farsa.

Marin Condescu, presedintele USMO, este dezamagit ca nu poate degusta si el cateva sortimente de vinuri romanesti, dar ne “vinde” un pont: prin institutie sunt si alti oameni cu experienta bogata in ale vinurilor. “O sa fiu plecat in Olanda. Mi-ar face placere sa vin, dar o sa trimit pe cineva care se pricepe, cineva cu experienta”, ne asigura Condescu. Am fi curiosi sa-i cunoastem si noi pe oamenii cu experienta de degustatori de vinuri. Dar, domnule Condescu, nu aruncati “pastila” prea tare, ca s-ar putea ca “degustatorii” sa se ia la harta, pentru a prinde un asemenea moment si nu vrem sa ramaneti fara angajati.

seful Politiei Rutiere isi lasa serviciul pentru o dusca

Contactat telefonic, comisar sef Constantin Talaba, seful Politiei Rutiere Gorj, a acceptat invitatia si a primit, cu draga inima, sa inchine un pahar sub sloganul “Nebun dupa bautura”. Desi a fost anuntat ca barul se deschide in jurul orelor 10.00, adica in timpul programului sau de lucru, seful de la rutiera a sugerat totusi ca, pentru a participa la ocazie, “trage chiulul” de la serviciu: “Programul meu este cam incarcat. La ora 10.00? E cam dificil, dar fac tot posibilul sa vin. Nu-i nici o problema.”

Nicolae Mischie ar lasa si el treburile de prin ograda Consiliului Judetean Gorj, pentru a se delecta cu cateva soiuri de vin romanesc: “Unde o sa fie? In jurul orei 10.00? Sigur ca da”.

Prefectul de Gorj, Toni Grebla este, insa, mai pretentios. El vrea o invitatie scrisa, asta, probabil, ca sa faca in ciuda opozitiei, ca sloganul “Nebun dupa bautura” nu este pentru oricine.

Directorul Spitalului Judetean, Emil Sandu, s-a dovedit modest, el dandu-si doar calificativul de “degustator”. Vrand sa-si arate bunele maniere, omul nu a indraznit sa-si prezinte toate calitatile: “Sunt un degustator, nu sunt un bautor, dar macar 43 dintre soiuri, sper sa le incerc”.

• Dara Pumneanu

Milioane de euro “spalati” in Gorj

O firma din Tg-Jiu, care are ca obiect de activitate comercializarea fierului vechi, se afla in colimatorul organelor de cercetare, existand suspiciuni ca prin intermediul ei se spala bani. SC Olizin SRL, apartinand Olgai Mihai, a inregistrat, intr-o perioada foarte scurta de timp, un rulaj de sapte miliarde de euro. Cazul a fost si in atentia Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor si, in prezent, se afla la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Un alt dosar similar se afla in cercetarea organelor de politie.

• N.M.

 

santaj ordinar la adresa primarului Rautescu

O campanie electorala presupune mereu lovituri sub centura sau masuri la limita bunului simt si a legalitatii. Aceste lucruri se intampla, nu pentru ca asta impun regulile unei campanii electorale, ci pentru ca alegerile asigura, pe o perioada de patru ani, viitorul linistit al unui candidat, ce reuseste sa le castige. Este un motiv suficient ca pretendentii sa faca orice pentru a intra in schema, chiar sa recurga la amenintare si santaj.

Cristian Rosianu, consilier local la Primaria Rovinari, a gasit un mod original de-a face bani, in calitate de director al Agentiei Rovinari a Societatii de Asigurare si Reasigurare “ARDAF”. Folosindu-se de functia detinuta, el a incercat sa incheie o afacere de o jumatate de miliard de lei, cu primarul Ilie Rautescu, contra sustinerii, in campania electorala, a primarului si partidului pe care il reprezinta. In cazul unui refuz, Rosianu a amenintat cu boicotarea in consiliul local a desfasurarii activitatii executivului, implicit a lui Ilie Rautescu. Protocolul de colaborare, mirosind de la o posta a santaj, i-a fost respins, motiv pentru care, Rosianu si-a pus in practica santajul, dand dovada de o lipsa totala de responsabilitate, respect fata de lege si conducatorul unei urbe.

 

Consilier dispus sa-si vanda si sufletul pentru bani si functii

In urma cu o luna de zile, consilierul local, Cristian Rosianu a intocmit un protocol de colaborare pe care, dupa calculele sale, primarul Ilie Rautescu urma sa-l semneze. Protocolul continea drepturi si obligatii din partea ambelor parti semnatare si avea ca obiect: “sustinerea d-lui primar Rautescu Ilie si a PSD-ului – organizatia Rovinari, in campania pentru alegerile locale, din luna iunie, 2004”. Conform actului respectiv, primarul orasului Rovinari trebuia sa incheie, incepand cu data de 1 februarie, in numele primariei, cu ARDAF, firma pe care Rosianu o reprezenta, in calitate de director, contracte in valoare de 500 de milioane de lei, fara acordare de comision. Contravaloarea contractelor urma sa fie achitata lunar, pana in ziua de 6 iunie, cand aveau loc alegerile. Astfel, consilierul era sigur ca primarul va plati, considerand ca, in aceasta afacere, exista un interes comun. Mergand pe considerentul ca ce-i mult nu strica, chiar daca este ilegal, Rosianu a solicitat si asigurarea, “pe lista de candidati pentru alegerile locale, locul cel putin 5 (cinci), la consilieri locali a d-ului Rosianu Cristian”, adica inca un mandat de consilier, pentru propria persoana. In plus, ca sa-si puna in aplicare “genialele” calitati, in campania electorala pe care se oferise sa o puna la punct pentru edilul orasului si PSD, Rautescu trebuia “sa-i asigure conditii concrete tehnice sau de orice alta natura, pentru buna desfasurare a campaniei electorale si in conditii de deplina siguranta”.

Obligatiile consilierului se rezumau la a face o imagine buna primarului si partidului din care face parte, atat la locul de munca, cat si in fata locuitorilor orasului; sa nu mai candideze pentru functia de primar sau consilier local, din partea nici unui alt partid; sa imprime campaniei electorale un ritm mult mai impetuos decat cel din anul 2000. Doleante care denota nesimtirea unui om avid de functii si bani, castigati prin orice mijloace, insa, surpriza se regaseste de-abia la finalul protocolului, unde Rosianu stipuleaza ca va reveni la ”demisia din PSD – organizatia Rovinari, cat si la interpelarea adresata in sedinta consiliului local, din data de 29 ianuarie”, in cazul in care protocolul de colaborare va fi semnat si de catre Ilie Rautescu.

Jocul de-a demisia si incercarea de constrangere

Cristian Rosianu si-a depus demisia din biroul executiv al PSD si din calitatea de membru al respectivului partid, in data de 12 ianuarie, din “motive personale”. Cateva zile mai tarziu, s-a razgandit si a revenit asupra demisiei. La inceputul lunii februarie, revine din nou, precizand ca “revenirea la demisia subsemnatului a fost o ratacire. Prin urmare, ea ramane valabila”. Fluctuatiile lui Rosianu denota clar o incercare de determinare a primarului sa accepte afacerea,care i-ar fi umplut lui buzunarul cu bani si i-ar fi adus inca un mandat de patru ani, ca si consilier local. Este de la sine inteles ca Ilie Rautescu a refuzat propunerile consilierului, motiv pentru care acesta a inceput denigrarea primarului si boicotarea sedintelor consiliului local. Chiar cu o zi inainte de a se retrage, pentru ultima data, din PSD, Cristian Rosianu s-a dat in spectacol, intr-o sedinta a consiliului local, in dorinta de a-l forta pe primar sa semneze protocolul. El i-a imputat lui Rautescu o serie de fapte cu caracter penal, presupus a fi fost comise de edil. Ca sa fie mai convingator, consilierul a declarat ca va face publice acuzele aduse primarului, daca acesta va continua sa respinga protocolul. Primarul nu s-a lasat intimidat de balivernele lui Rosianu, motiv pentru care a depus o plangere la politie, acuzandu-l pe consilier de amenintare si santaj. Legislatia confirma clar infractiunile comise de individul in cauza, art. 194 din Codul Penal, subliniind ca santajul este: “ constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani”. Consilierul se poate incadra, insa, mult mai bine la aliniatul II al articolului amintit, avand in vedere ca respectivul a amenintat cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata. Insa, o incadrare certa vor face organele abilitate sa curete societatea si, mai ales, institutiile publice, de astfel de oameni.

• Neli MATEI

Se intampla in Targu Jiu!

Un preot dezleaga fermece contracost

Zeci de persoane, in majoritate femei, calca zilnic pragul bisericii nou construite langa Spitalul 700 din Tg-Jiu. Din animozitate, ura sau disperare ele apeleaza la preotul paroh ca sa le inlature dusmanii sau “fermecele” care considera ca le-au distrus viata. Barbatii plecati pe calea pierzaniei sau a alcoolului sunt si ei subiectele acatistelor si slujbelor facute de preot. Ca in viata, insa, totul se plateste, si nu cu putin. Pe langa alimentele care cica sunt necesare la desfasurarea slujbei, este nevoie si de bani, suma calculata fiind stabilita, printre altele, si in functie de cati ani are persoana pe care vrei sa o “aranjeze” slujitorul Domnului.

tarcomnic economist de profesie si popa sarguincios

Dupa cum iti este norocul, la prima vizita in Biserica Sf. Gheorghe il poti gasi sau nu pe preot. Insa, o mare parte a informatiilor pe care le doresti, le poti afla fara nici un fel de problema de la tarcomnic, care iti spune din start ca, de fapt, el este economist de meserie, nu are studiile necesare job-ului pe care il are in prezent. Acesta crede cu tarie si incearca sa te convinga si pe tine de harul preotului in ale fermecelor si blestemelor. El este de parere ca, daca ai apelat la serviciile parintelui, succesul este garantat. In opinia sa, eforturile facute de superiorul sau sunt imense si demne de admiratie: “Vine in biserica la 12 noaptea si il prinde si 5-6 dimineata. L-am gasit de nu stiu cate ori aici, dimineata. Eu i-am spus ca daca as fi in locul lui, nu as face asa ceva.” In privinta tarifului perceput insa omul se abtine sa comenteze pentru ca: “Nu stiu ce sa va spun de bani, discutati cu dumnealui”. Lucru in parte adevarat, avand in vedere ca preotul calculeaza costul slujbelor pe care le tine si in functie de varsta persoanei pe care ti s-a pus pata, motiv pentru care pretul nu este acelasi in toate cazurile. La sfarsitul intrevederii, tarcomnicul nu uita sa sublinieze ca tot ceea ce se strange in punga reprezentantului bisericii se face in numele Tatalui Ceresc. Sesizati de o femeie disperata din cauza “fermecelor” care i s-au facut, dar si din cauza sumei pe care preotul i-a cerut-o ca sa o scape de ghearele necuratului, am insotit-o pe aceasta la fiecare intalnire pe care a avut-o cu cei care urmau sa o scape de pericolul ce plana asupra sa.

Taxa de protectie impotriva necuratului –doua milioane de lei

I.C. este o tanara din Tg-Jiu care a aflat din intamplare ca amanta sotului vrea sa-si elimine concurenta si a apelat la ajutorul preotului de la Biserica Sf. Gheorghe, de langa spital. Ea spune ca cealalta femeie a adus la acelasi lacas de cult o poza de-a sa si a sotului ei de la nunta, a platit un acatist pentru a-i face rau atat ei cat si unuia dintre copiii pe care cuplul ii are. Speriata de ceea ce se poate intampla, sotia s-a dus glont la biserica, a platit un pomelnic si l-a intrebat pe parinte cat costa inlaturarea nenorocirii de pe capul ei si al fiului ei. I s-a spus ca atat cat o lasa pe ea inima sa dea, dar initial sa participe la maslu unde sa aduca untdelemn si faina. Zis si facut! Dupa ritul cu pricina intre salvator si victima a avut loc o discutie pe aceeasi tema: contravaloarea serviciilor prestate. In plus, femeia a intrebat daca acatistul platit de amanta poate sa aiba efect invers, adica: “I-am zis daca pot eu sa-i intorc ce mi-a facut respectiva mie pe capul ei, sa intorc acatistul, la care parintele a spus ca asta si face. Atunci l-am intrebat din nou ce-mi trebuie sa duc, sau ce ma costa”. In acel moment discutia a iesit din sfera religiosului si a intrat in cea a matematicii si a pragmaticului. Preotul a inceput sa faca calcule, o parte cu voce tare, iar dupa ce s-a informat cati ani are adversara, a conchis: 1.950.000 de lei, din care 170.000 de lei pentru 17 lumanari a cate 10.000 de lei bucata. Asta din cauza faptului ca intrusa avea 17 ani. Adevarat noroc pentru I.C. ca respectiva nu trecea peste cincizeci, lucru care ar fi adus o cheltuiala cu mult mai mare. Oricum tanara nu avea de unde sa achite nici nota de plata servita de preot.

Unde merge mia, merge si suta

Aratandu-se grijiuliu fata de situatia in care se afla I.C., interpelatorul Divinitatii in astfel de cazuri, i-a spus sa se reintoarca pana seara cu banii ca sa poata incepe demersurile necesare inlaturarii fermecelor si intoarcerea acestora asupra celei care le-a initiat, de altfel cu ajutorul lui. Tanara spune ca: “Neavand aceasta suma de bani i-am zis ca nu pot seara, dar o sa ma intorc a doua zi. Atunci el a zis ca ma asteapta la ora opt dimineata cu banii ca sa-mi spuna ce mai trebuie sa-i mai duc pentru ca totul va dura pana dupa Sfintele Paste deoarece este mult de lucru, trebuie mai multe slujbe.”

A doua zi adica sambata dimineata, I.C. s-a prezentat la biserica avand asupra sa 500.000 de lei. I-a explicat preotului ca nu are intreaga suma, o jumatate de milion fiind tot ceea ce poseda pe moment, cineva urmand sa sune in scurt timp si sa aduca 50 de euro. Reactia slujitorului Domnului a fost una linistitoare, poate pentru ca nu era prima experienta de acest fel prin care trecea: “ Puteti sa lasati si 500.000 de lei, pe urma aduceti si restul, ii lasati tarcomnicului, daca nu sunt eu aici”. Inainte de a perfecta intelegerea acesta a tinut mortis sa-i reaminteasca:” E lucrare mare aici si sa stiti ca e de rau!”.

In ultimul moment, atunci cand preotul intinsese mana sa ia banii, fata s-a razgandit si a declarat ca, atata timp cat cel care trebuia sa aduca cei 50 de euro nu mai vine, mai bine aduce toti banii odata. Discutia s-a terminat dupa exprimarea acestei promisiuni, iar I.C. a plecat convinsa ca in toata aceasta tevatura banii erau cei mai importanti. Exista insa zeci de femei care au mers pana la capat platind fara sa carteasca tot ceea ce li s-a cerut pentru ca sa scape de fermecele dusmanilor sau sa-si rezolve problemele pe care le aveau in familie. Cat de mult le-au ajutat slujbele platite este greu de spus.

• Mihai Popescu

Arestatii in cazul BCR Novaci vor sa fuga de Tribunalul Gorj

Cei patru inculpati in cazul BCR vor sa scape de instanta Tribunalului Gorj. Asadar, avocatii acestora au cerut stramutarea procesului, urmand ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra cererii.

Aparatorii celor patru avocati considera ca, artizanii fraudei de la BCR Novaci, nu vor avea parte de un proces corect la Tg-Jiu.

Ion Marin, patronul SC RARORA Rm.Valcea si Dumitru Contoloru, fostul director al BCR Gorj, au invocat din nou starea precara a sanatatii, insa, judecatorii Tribunalului Gorj au stabilit ca expertizele medicale de pana acum, sunt neconcludente, solicitand reexpertizarea celor doi.

• Scandal de Gorj

Inchizitie in Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj

Viorel Roibu, prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, a interzis recent orice comunicare intre reprezentantii presei si subordonatii sai. Considerand Parchetul drept mosie proprie, prim-procurorul, ca orice latifundiar care se respecta, nu admite ca nimeni sa discute cu ziarisii, in afara de el. Transparenta institutiei, devenind astfel opaca, este lesne de inteles ca informatiile date presei vor fi limitate si alese, cu foarte mare grija, ca nu cumva sa afecteze imaginea buna pe care Roibu are impresia ca o are institutia ce o conduce. In alta ordine de idei, mai exista si prieteni “ai imparatiei”, care ajung in atentia parchetului printr-o imprejurare nefericita pentru ei, sau prin excesul de zel al unui procuror, care n-a inteles pana acum ca isi face meseria asa cum i se spune, nu cum ii comanda principiile, iar problemele unor astfel de oameni, nu trebuie sa ajunga sa fie incondeiate de ziaristii incomozi. Este deja cunoscut faptul ca, la adresele facute de jurnatisti, conform Legii 544, raspunsurile date de prim-procuror sunt in asa fel ticluite, incat sa ocoleasca exact informatia ceruta. Iar acum, Viorel Roibu a facut pasul decisiv in transformarea Parchetului intr-un fel de Inchizitie locala, desemnandu-se singurul reprezentant in relatiile cu mass-media.

• Scandal de Gorj

Falimentatorii Gormec si Presut in atentia justitiei

In urma dezvaluirilor facute in “Scandal de Gorj”, cei care au falimentat societatile gorjene Gormec si Presut Jilt, au intrat in colimatorul organelor de cercetare penala. Dupa aparitia, saptamana trecuta, a materialului cu pricina, reprezentantii Ministerului Public s-au autosesizat urmand sa faca cercetari amanuntite cu privire la ingineriile financiare prin care au fost puse pe butuci cele doua societati.

(A.I.)

Primarul comunei Calnic - omul potrivit la locul potrivit

Vergiliu Popovici, primarul de la Calnic, nu se rezuma, de cind conduce destinele comunei, doar la a-si indeplini promisiunile electorale, facute in urma cu patru ani. Pentru primar, nu este important doar confortul asigurat comunitatii prin repararea drumurilor si punerea in aplicare a programelor Sapard, ci si ajutarea celor cu care soarta nu a fost dreapta si le-a oferit mai multe necazuri decat bucurii. Necajitii comunei au avut mereu, in Vergiliu Popovici, un sprijin de nadejde in momentele grele prin care au trecut. In acelasi timp, nici celelalte probleme ale comunei nu sunt neglijate, desfasurandu-se concomitent o serie de lucrari, menite sa faca din Calnic o comuna reprezentativa pentru judetul Gorj.

Primarul, sprijin pentru bolnavi si familiile nevoiase ale comunei

Cu ceva timp in urma, Polina Birisi isi asigura existenta din ajutorul social, muncind in interes local, conform Legii 416. Femeia nu a fost, insa, ferita de necazuri, mai ales ca doi dintre copiii sai au decedat. In prezent, este foarte bolnava, fiind semiimobilizata. Nemaiputand munci, i s-au diminuat si sursele de venit, asigurandu-si foarte greu existenta. Primarul Vergiliu Popovici a hotarat, cu acordul Consiliului Local, ca Polina sa primeasca un ajutor de urgenta, in valoare de trei milioane de lei, din partea primariei . Banii i-au permis bolnavei sa-si asigure o parte dintre cele necesare si sa nu-si piarda speranta in bunatatea umana. Primarul Vergiliu Popovici a declarat ca va face tot posibiliul ca, si in viitor, Polina Birisi sa beneficieze de inca unu-doua ajutoare de urgenta.

La inceputul acestui an, Elena Dobre, o beneficiara a ajutorului social, a decedat, posibilitatile familiei de a-i face toate cele crestinesti fiind extrem de limitate. Luand in considerare aceste aspecte si tinand ca ritualurile obisnuite in astfel de cazuri sa nu fie ignorate din cauza lipsei de bani, Vergiliu Popovici si Primaria Calnic a ajutat familia defunctei, oferind un ajutor de urgenta, in valoare de cinci milioane de lei.

De fapt, primarul trateaza cu deosebita grija pe toti beneficiarii Legii 416, constient fiind de faptul ca, fara un sprijin, viata acestora ar fi cu mult mai grea. Printr-o hotarare a Consiliului Local au fost stabilite “veniturile nete care se pot obtine din cresterea animalelor si pasarilor, valorificarea fructelor, prestarea unor activitati calificate si necalificate, valorificarea unor bunuri care nu sunt de stricta necesitate, exploatarea suprafetelor de teren pe categorii de folosinta”.

Primarul comunei Calnic, Vergiliu Popovici, spune ca: “ Aceasta hotarare a avut in vedere nevoile de consum ale oamenilor si surplusul provenit din eventualul castig din vanzarea produselor, peste cele stabilite de noi. Interesul este ca sprijinul nostru sa fie cat mai mare, iar ajutorul pe care trebuie sa-l primeasca oamenii necajiti, sa fie cat mai mare”.

Activitate continua in interesul concetatenilor

In prezent, agenda de lucru a primarului este extrem de incarcata, o serie de lucrari si documentatii fiind pe ultima suta de metri. Se fac ultimele demersuri pentru finalizarea documentatiei pentru realizarea, din fonduri provenite de la Banca Mondiala, a incalzirii termice in scoli, asigurarea surselor de apa si a unor grupuri sociale. Pana la data de 15 septembrie, se vor termina si lucrarile la gradinita din satul Calnicul de Sus, iar pana pe data de 30 septembrie, va curge apa in toata comuna. Tot in cursul acestui an, se va intocmi si documentatia necesara depunerii cererii pentru obtinerea unei finantari, in vederea reabilitatii retelei de drumuri. Oricum, in comuna mai sunt doar 7 km de drum de tara, primarul Popovici precizand ca, in cazul in care primaria nu va primi fonduri pentru asfaltarea acestora, cel putin 2 km vor fi realizati cu bani veniti din bugetul local.

Cladirea primariei se afla si ea in plina transformare, in prezent executandu-se o serie de modernizari, menite sa-i dea un aspect estetic si orasenesc, care sa exprime macar o parte din prosperitatea ce se poate remarca la nivelul intregii comune.

Desi este un om foarte ocupat, primarul nu a uitat de Ziua Femeii, motiv pentru care ieri, angajatele primariei au primit cate 1.200.000 de lei. Ca sa sarbatoreasca cum se cuvine, doamnele au pregatit, pentru colegii dumnealor din institutie, o masa festiva. Nici cadrele didactice nu au fost uitate, acestea primind cate un martisor si o floare.

• Daniel DUMITRIU

Eliza Vaduva, dirijata de un politist

Surse autorizate din politia gorjeana jura, cu mana pe inima, ca un coleg cu grade coordoneaza din umbra, toate miscarile facute de Eliza Vaduva, in demersurile initiate impotriva procurorului Janeta Cosmulescu. Ajutorul dat de politist se inscrie in contul unor vremuri trecute, dar placute, cand relatiile dintre cei doi treceau limitele simpatiei. Pe undeva, si biroul de presa al IJP recunoaste, sustinand intr-un comunicat de presa, ca Eliza a fost implicata in mai multe scandaluri sexuale, cu ani in urma, avand ca partener, un functionar public. E de la sine inteles ca politia nu recunoaste faptul ca este vorba chiar de un politist.

(M.P.)

Un mort si-a dat acordul pentru constructia unei vile in Targu Jiu

Un mort a fost de acord ca vecinul sau sa-si extinda casa

In luna martie a anului 2000, Florian tichelea a obtinut autorizatie de construire de la Primaria Municipiului Tg-Jiu, pentru repararea casei si pentru extinderea acesteia, precum si pentru a-i mai adauga un etaj. Pentru intocmirea documentatiei in vederea obtinerii autorizatiei, avizul Directiei de Sanatate Publica si certificatul de urbanism, emis de Serviciul de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primariei Tg-Jiu, a fost necesara deplasarea reprezentantilor celor doua institutii pe strada Meteor, nr.45. Astfel, Ioan Ghica, asistent in cadrul DSP, a specificat in procesul verbal incheiat la fata locului, ca vecinii sunt de acord cu executarea acestei constructii, inclusiv vecinul din nord, Aurelian Diculescu.

Odata cu demararea lucrarilor, mostenitorii lui Aurelian Diculescu, fiul si nora acestuia, au realizat ca tatal lor nu putea sa-si dea acordul pentru ca Florian tichelea sa-si mai ridice un etaj, in conditiile in care, intre familiile tichelea si Diculescu au existat litigii permanente.

Dupa nenumaratele cereri catre Directia de Sanatate Publica, sotii Diculescu au primit, in final, o copie dupa “acordul scris” al tatalui lor, dat in prezenta unui martor,

Vasile Grecu. “Acordul “ dateaza din 20 februarie 2000, numai ca Aurelian Diculescu … decedase, in urma cu patru luni, la 9 noiembrie 1999.

Sotii Diculescu au depus plangere la organele de cercetare penala, impotriva vecinei Constanta tichelea, pentru fals si uz de fals.

Dosarul a ajuns in instanta, iar Constanta tichelea a fost gasita vinovata si condamnata, de catre Judecatoria Tg-Jiu, la o pedeapsa de 2.000.000 de lei, amenda penala.

Hotararea instantei a fost atacata de catre reprezentantul Ministerului Public, intrucat Constanta tichelea s-a folosit de acel document pentru a obtine autorizatia de construire, trebuind astfel sa fie condamnata si pentru uz de fals.

Cu bata printre gard

Situatia conflictuala dintre familiile tichelea si Diculescu, s-a derulat pe tot parcursul anului 2002, cu o serie de reclamatii din ambele parti.

Familia Diculescu a fost sanctionata de catre Inspectia Sanitara de Stat, in urma reclamatiei familiei tichelea, pentru ca avea cotetul de porci lipit de casa acesteia.Organele de control au consemnat in procesul verbal: “Nu au fost gasiti porcii in cotetul lipit de casa vecinei dar, din declaratia acesteia, reiese faptul ca noaptea ii aduceti inapoi, in vechiul amplasament, si numai ziua ii mutati in cotetul nou construit.”

A venit randul familiei Diculescu sa reclame, iar familia tichelea s-a ales cu 20 de milioane de lei, amenda din partea Inspectiei in Constructii pentru un gol de fereastra, neprevazut in autorizatia de construire, amplasat pe peretele din spate al cladirii, spre curtea casei lui Diculescu, dar si pentru nerespectarea distantei pana la limita de proprietate.

In data de 18 august 2003, abia dupa cinci luni de la reclamatia sotilor Diculescu, Primaria Tg-Jiu a dispus oprirea lucrarilor, deoarece Constanta tichelea se afla in cercetari la politie.

Acum, dupa ce s-a demonstrat ca familia tichelea s-a folosit de un document fals pentru obtinerea autorizatiei, aceasta urmeaza sa fie anulata de catre instantele de judecata. In acest caz, Primariei Tg-Jiu ii revine dificila sarcina de a dispune demolarea casei.

• Daniel DUMITRIU

Barfe de tot scandalu’

• Vicele Primariei Tg-Jiu, Gabi Sanda, isi ameninta subalternii ca vor ramane fara servici, daca nu continua sa-i cante in struna.

Mai multi angajati ai serviciilor, ce intra in subordinea vicelui Sanda, se plang de faptul ca acesta se comporta cu ei ca si cand ar fi sclavi.

Dupa cum spun salariatii primariei, vicele Sanda inca nu s-a debarasat de limbajul cooperativei comuniste, adica al acelora care, inainte de ’89, luau cu japca animalele din gospodaria oamenilor.

Marius Ionescu, director tehnic al Primariei Tg-Jiu, si-a ridicat “o casuta modesta” pe strada Jiului, cica in numai doi ani.

Gurile rele din primarie spun ca, vilosul de prost gust, ar avea ceva legaturi cu niste asfaltari de drumuri si alte smenuri, cu oarece potentati, ce au legaturi stranse cu primaria.

• Mai multe autoturisme, aduse de prin strainataturi, cica ar fi fost inmatriculate pe naspa, la Tg-Jiu.

Trei dintre acestea au fost recarosate printr-o firma din Timisoara, iar una dintre ele, ne-a sarit in ochi.

Un Audi 80, cu numarul GJ 19 TDI, proprietatea unui politist de frunte, cica ar fi fost inmatriculata prin filiera gorjeana.

Preotii manipulatori ai maselor (tableta)

Saracia, problemele sentimentale, riscul de a pierde persoana iubita sau familia, duce automat la o disperare ce creeaza vid in jurul unui individ care nu mai gaseste echilibru, intelegere si dragoste la cei apropiati. Motive suficiente ca omul, care simte ca intreg universul sau se naruie, sa devina vulnerabil si sa caute solutii in lucruri care, in alte conditii, poate i s-ar parea ridicole. De slabiciunea umana profita dintotdeauna asa-zisele vrajitoare, insa cel mai grav este ca si preotii au descoperit ca pot face averi de pe urma celor care considera ca ultima sansa este retragerea in sanul bisericii, sub protectia incantatiilor proferate de popa. Manipularea maselor, prin intermediul bisericii, naste milionari ce-si construiesc bunastarea personala pe suferinta enoriasilor, pe naivitatea doritorilor de blesteme. Disperatii confunda puterea divina cu cea a unui reprezentant al bisericii care, de fapt, nu este decat un slujbas ca si cel de la primarie, cu singura diferenta ca unul dintre ei nu lucreaza pentru primar, dar nici direct cu Dumnezeu nu se poate spune. Oamenii uita ca, daca minunile ar fi in puterea unui individ, oricine ar putea sa-si rezolve problemele, fara sa mai cheltuiasca milioane de lei, ca popa sa-i puna o “pila” la Creator. Prefera doar sa paseze, contracost, grijile cuiva care, dupa trei rugi si doua inchinaciuni, isi mai ia un VW Passat sau isi mai pune un etaj la vila. Naivitatea si prostia se plateste, dar este de condamnat faptul ca, un intelectual ce si-a inchinat viata lui Dumnezeu, profita cu nesimtire de slabiciunile unor oameni simpli, care au fost invatati sa creada in biserica si in preoti. “Solii lui Dumnezeu” sunt, insa, doar legende, adevaratii slujitori fiind la fel de rari ca si venirile lui Iisus pe pamant. Dar sunt la moda popii pentru care “sa nu furi” este o porunca la care nu se supun, considerand ca imperativul este doar pentru muritorii de rand nu si pentru cei de sub acoperisul Imparatiei. Respectivii ar putea face la fel de bine averi din meseria de actor, avand in vedere atitudinea pe care o adopta atunci cand incearca sa te convinga de faptul ca el va transforma necazurile tale in amintiri, care nu se vor mai repeta niciodata. Sunt ajutati si de autosugestia “victimei necuratului” care, simtindu-se sub protectie divina prin intermediul popii, devine mai putin pesimist si incepe sa vada solutii pentru propriile probleme. Insa, in opinia ei, totul se datoreaza interventiei preotului, care nu se sfieste ca, de exemplu, in Postul Pastelui sa intinda mana dupa banii stransi cu truda de un om cotropit si sufocat de necazuri personale.

Cei care ingroasa randul acelora care se lasa inselati de preoti, ar trebui sa tina cont de un singur lucru: rugaciunea este puntea de legatura intre neputinta umana si atotputernicia lui Dumnezeu, insa popii, profitori, nu trebuie folositi ca si intermediari.

• Neli Matei

Martisoare cu iz electoral

Autoritatile comunei Runcu au gasit o modalitate originala de a-si asigura, din timp, ceva voturi favorabile. Ca sa sensibilizeze electoratul feminin, primarul Nicolae Caramete si viceprimarul Adi Campeanu, aspirant la functia sefului, au oferit martisoare. Ca sa nu se impiedice unul de altul, edilii si-au delimitat teritoriul comunei. Unul a luat partea de sud, iar celalalt, partea de nord. Au urcat in masini (varianta moderna a calului din poveste) si au inceput sa faca pe cavalerii. Impovarati cu tolba de martisoare, cei doi crai au batut din poarta in poarta, la tata Leana, tata Floarea si cumatra Viorica si le-au urat de sanatate, macar pana la alegerile locale.

Insa,de atentia lor, nu s-au bucurat si junele, care, fara acordul parintilor, nici macar nu pot urmari emisiunile tv cu scene de violenta si nuditate. Ca doar nu era sa arunce orzul, cumparat din banul public, pe gasculite fara drept de vot!

• Dara PUMNEANU

   Scrie Comentarii (0)   03.03.2004. 09:46

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 2 - 2 - 9 martie 2004

Pam Flit

VIP-urile locale vor “gimnastica anaeroba” pentru consoarte

Drept martisor, o parte a personalitatilor din Targu Jiu vor sa scape de neveste, nu din intentii criminale, ci din cauza faptului ca DEX-ul este pentru ei o necunoscuta, al carei mister nici nu vor sa-l dezlege. Limba romana contemporana s-a dovedit, inca o data, a fi mult prea grea pentru oamenii din conducerea unor institutii publice. Unii dintre subiectii”sondati” de noi, vrand sa-si etaleze debordanta stiinta si sentimentele fata de consoarta, au demonstrat ca nu inteleg sensurile unor termeni elementari si au acceptat, incantati de posibilul lor gest, sa-si sufoce nevestele, lasandu-le intr-un mediu fara oxigen. Intrebati daca ar plati pentru ca sotiile sa le fie lasate intr-un spatiu in care sa faca gimnastica “anaeroba”, acestia au parut chiar incantati de idee. Ei au demonstrat inca o data, daca mai era nevoie, ca pentru a da bine la imagine si pentru a sensibiliza sexul slab din cadrul opiniei publice, ar accepta sa faca orice li se cere, chiar daca habar nu au despre ce este vorba. Persoanele intervievate de noi au acceptat din prima sa-si lase apropiatele fara suflare, considerand ca toate cuvintele din limba romana, care seamana intre ele, au si acelasi inteles. In opinia lor, anaerob este aceeasi mancare de peste cu “aerobic”. Toti cei intrebati au fost de acord sa plateasca pentru ca femeile din familie sa faca “gimnastica anaeroba”, considerand, probabil, ca termenul este o varianta imbunatatita a celebrului “aerobic”.

Presedintele liberalilor gorjeni, Grigore Grivei, este dispus sa sacrifice orice suma, numai sa scape odata pentru totdeauna de consoarta. Recurgand la modalitatea in care sa se descotoroseasca de femeie, Grivei si-a descoperit o latura sadica, ce mocneste, probabil, in interiorul sau, de ceva vreme. El spune ca vrea sa puna totul la cale intr-un mod demn de o telenovela, asa incat victima sa nu banuiasca nimic. Noi credem ca domnul liberal a vazut prea multe filme de actiune. “Vreau sa fie o surpriza. Nu conteaza valoarea, conteaza gestul”. si, ca scenariul sa iasa bine, omul s-a gandit sa foloseasca ziua de 1 Martie pentru a-si pune in aplicare, din nestiinta, planul diabolic. “Daca ar vrea sa faca gimnastica anaeroba, as plati. Depinde cat. Ramane la latitudinea ei pe cat timp vrea si cat timp rezista acolo”. Noi am aprecia ca vreo… 5 minute.

Directorul Directiei Silvice , Costel Bobic, se considera un om nefericit, pentru ca, desi ar vrea sa-si sufoce sotia, profitand de ziua de 1 Martie, planurile i-au fost dejucate, nu se stie de cine, omul fiind nevoit sa plece din tara. Perseverent din nascare, el nu si-a pierdut insa speranta, ci se gandeste ca poate o sa-i trazneasca vreo idee salvatoare: “Sunt plecat din tara pe 1 Martie, dar ma revansez cand ma intorc. Daca vrea gimnastica anaeroba, ii platesc cate sedinte vrea. Chair si 20 de ani de sedinte, ca sa se mentina. Asta, bineinteles, ca merita, pentru ca este si in avantajul meu”. Numai in cazul in care vreti sa o mumificati, domnule Bobic. Acum, ne punem si noi intrebarea daca nu cumva, plecati din tara cu destinatia Egipt, pentru a studia procesul de conservare, in interiorul piramidelor.

Pe primarul municipiului Targu Jiu il supara rau femeile din familie. El recunoaste ca ar fi dispus sa arunce o suma consistenta pentru a scapa de cele doua femei din casa, respectiv sotia si fiica. Cum pe sotie o cunoaste de prea multa vreme, Florin Carciumaru recunoaste cu dezamagire ca femeia nu este atat de naiva incat sa-i pice in plasa. Se pare ca edilul a suferit ceva esecuri pana acum, dar ii este de apreciat temeinicia.si dupa zicala “mai bine mai tarziu, decat niciodata”, omul spera ca intr-o zi va rasari soarele si pentru el.Se pare ca odrasla l-a suparat si ea destul de rau pe taticu’, din moment ce primarul a inceput sa maraie la ea: “Pe sotie o cunosc destul de bine, suntem impreuna de 22-23 de ani. Ea nu practica asa ceva, dar pentru fiica, de ce nu? Orice gest conteaza, conteaza, in general, orice preferinta. Dupa o mica discutie, se poate rezolva. Vedem si cat putem da”.

Proaspat avansatul presedinte executiv al PSD, la nivelul judetului Gorj, Marius Vlaicu, s-a gandit ca este mult mai usor sa combati un rau, decat sa-l tratezi. Nici nu si-a pus inca pirostriile, ca stiurlubaticul s-a si plictisit de logodnica. Asa repede, rasfatatul lu’ nasicu?! Ca sa nu mai risipeasca o gramada de bani cu cheltuieli de nunta si cadouri de flatare, Marius Vlaicu s-a gandit ca este mai bine sa renunte la fata: “Eu ma gandisem sa-i iau un martisor din aur, de vreo 2-3 grame. O sedinta de gimnastica anaeroba? Sigur ca as suporta-o! As da oricat, pe orice perioada va fi nevoie”. Nu va faceti probleme, ca nu va fi nevoie de o perioada prea mare, conform calculelor noastre si a altor oameni de stiinta!

Consoarta lui Nicolescu, salvata de traditia strabuna

Comisarul sef Constantin Nicolescu nu si-a dat nici el seama de sensul cuvintelor pompoase si daca sotia lui ar fi fost mai tanara, poate ca ar fi acceptat sa scoata din buzunar ceva bani, pentru a-si lasa nevasta sa se sufoce, crezand ca face “gimnastica”. Nicolescu recunoaste ca numai din cauza traditiei nu poate sa faca toate mofturile sotiei: “Eu cred ca martisorul este un simbol al primaverii, simbolul face parte din traditie si eu respect traditia”. Felicitari, doamna Nicolescu, ati fost gratiata!

Nici subalternul acestuia, Viorel Salvador Caragea (nume predestinat, trebuie sa recunoastem!) nu se dezminte de la proverbiala catalogare a politistului roman. El ar vrea sa-si casapeasca in mod inconstient nevasta, dar nu oricum. Politistul ar duce-o cat mai departe de oras, asa incat toate urmele sa fie sterse: “Vine acum vara si nevasta-mea se duce la tara, la sapa. Face acolo gimnastica anaeroba”.

• Dara PUMNEANU

 

In politia gorjeana, daca dai din coate ai de toate

“Politistul isi desfasoara activitatea profesionala in interesul si in sprijinul persoanei, comunitatii si institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii, cu respectarea principiilor impartialitatii, nediscriminarii, proportionalitatii si gradualitatii.” Asa suna articolul 3 din Legea 360/6.06.2002, privind Statutul Politistului. Un statut care, teoretic, ar trebui sa faca structura politieneasca sa functioneze perfect. Dar avand in vedere ca si politistii sunt oameni si deseori au mai multe ambitii decat omul de rand, legea care ar trebui sa-i coordoneze ocupa un loc langa dosarele care, dintr-un motiv sau altul, colecteaza in plina uitare, praf prin sertarele politiei. Probabil superstitiosi din fire si considerand ca articolul cu numarul 3 nu le-ar aduce decat ghinion, politistii gorjeni prefera sa nu-i ia in calcul principiile. Regulile impuse de interesele proprii sau de relatiile de prietenie si melancolia anilor de facultate, primeaza in IJP Gorj.

“Ciolanul” de la Resurse Umane

Comisar sef Dumitru Amza a eliberat, de curand, postul de sef Serviciu Resurse Umane din cadrul IJP Gorj. Disponibilitatea functiei respective a starnit deja pofte nebune in randul celor care au visat, ani de-a randul, sa se ocupe de dosarele tuturor cadrelor din politie. sansa lor s-a ivit de abia acum, cand Amza a iesit la pensie, incepand de ieri.

Subcomisar Cornelia Micu, in prezent reprezentant al IJP in relatiile cu mass-media, considera ca si-ar face cu cadou frumos in luna martisorului, daca examenul care se va desfasura pentru ocuparea fotoliului de sef, ar desemna-o drept castigatoare. Pe langa competenta si cunostintele pe care banuim ca s-ar bizui – daca in politia gorjeana se mai promoveaza pe un astfel de criteriu – subcomisar Micu se bazeaza pe trecerea ce o are in fata comisarului sef al IJP Gorj, Constantin Nicolescu, pe care l-a flatat, si inca mai continua procesul, cu stirile pozitive despre actiunile politiei, ce le insereaza in presa locala. Eforturile depuse de subcomisar Cornelia Micu pentru a imbunatati imaginea politiei cu ajutorul presei, sunt rasplatite si cu salariul de merit, care e nelipsit, plus prime de patru ori pe an. Insa, cum niciodata banii nu prisosesc, ea vrea sa ajunga de la salariul pe care il are acum, aproximativ 11,5 milioane de lei, la cel de circa 13 milioane, primit ca sef al serviciului de resurse umane.

Cel de-al doilea aspirant la functii inalte este Doru Lupulescu, ofiter specialist 1 chiar in cadrul serviciului a carui conducere este la mare cautare acum. Nefiind sustinut din nici o parte, Lupulescu se descurca cum poate, adica baga bata printre gard, poate- poate isi impiedica contracandidatii sa puna mana pe functia care, din punctul sau de vedere, i s-ar potrivi ca o manusa.

Trufandaua de la serviciul amintit este ravnita si de actualul sef al Politiei ticleni, comisar sef Veronel Ciocan, care mizeaza pe ajutorul vecinilor sai de la Budieni, col. Rosca si proaspatul pensionar, Dumitru Amza. Mergand pe principiul ca cei doi nu doresc “sa moara capra vecinului”, Ciocan isi pune mari sperante in sustinerea acestora. “Ostilitatile” vor continua, in meciuri repetate, castigate alternativ pana la desemnarea “alesului”, in urma examenului ce urmeaza a linisti, macar aparent, spiritele.

Casta IJP Gorj

Sentimentalismele sunt la moda in politia gorjeana, desi se presupune ca politistii nu le prea au cu sensibilitatea. Insa…

Comisarul sef Nicolescu s-a ingradit de prieteni sau fosti colegi de facultate. De exemplu, pe Daniel Craciun nu l-a putut uita niciodata. Colegi candva la Academia de Politie, destinul i-a despartit atunci cand fiecare si-a urmat propria cariera. Intr-un trecut nu prea indepartat, Craciun functiona ca sef al Biroului Cercetari Penale, in cadrul Politiei Municipale Tg-Jiu. Asta, pana in momentul in care, fostul sau coleg a venit la conducerea IJP-ului. Atunci a parasit biroul impersonal de la politia municipala si s-a instalat in sediul IJP, cladire unde, pana si o toaleta costa 180 de milioane de lei bucata. Acum este comisar sef al Serviciului de Cercetari Penale din cadrul IJP, un serviciu cheie in relatiile cu tribunalul si parchetul. Asa ca, la nevoie, prietenul sau stie ca are omul de incredere, care se poate ocupa de lucruri ce nu e indicat sa ajunga la urechile indiscrete. Totusi, comisarul sef nu este impotriva circularii informatiei, dovada fiind faptul ca, adjunct la 0962, serviciul de protectie a cadrelor, se afla un alt fost coleg de-al sau, subcomisarul Catarone. Prietenii au si ei locurile lor bine stabilite. Alexandru Gridan, prieten al comandantului politiei gorjene, este sef al Serviciului Politiei Economice, infrangandu-si in anul 2002, dorinta de a merge ca loctiitor la Motru, pentru a ramane alaturi de cunostinta sa din Valea Jiului. Tot din Valea Jiului, unde au fost colegi, se trage si atasamentul fata de actualul sef al Biroului Arme, Munitii, comisarul Vasile Purece. In privinta prim adjunctului Ion Voinescu, povestea este putin altfel, fiind vorba de o filiera de prieteni, ce l-au influentat pe seful politiei gorjene sa-l numeasca in functia pe care o ocupa acum, desi nu-si terminase termenul de incercare de 6 luni pe postul ce-l ocupa cand s-a ivit “potul” cel mare.

Politistul, alcoolul si accidentul

Prima parte a “pacatosului” articol 3 din Statutul Politistului spune ceva de faptul ca politistul isi desfasoara activitatea profesionala in interesul si in sprijinul persoanei, dar nu subliniaza ca nu si in al propriei persoane. Asa ca, fiecare o judeca asa cum vrea si cum ii este mai favorabil.

Fostul sef al Postului de Politie Stoina, Constantin Picioiu, iesit din lumina reflectoarelor in momentul in care a fost mutat la “tara”, dupa ce o buna perioada a stat in atentia opiniei publice din cauza legaturilor cu un om de afaceri controversat, a dat dovada, in urma cu doi ani, de prezenta de spirit si de initiativa asa cum ii sta bine unui politist. N-a facut-o in sensul in care trebuia, dar felul cum a procedat i-a prins bine. Intr-o seara de octombrie, a unei zile de vineri, dumnealui, impreuna cu o… doamna, se indrepta spre Tg-Jiu, foarte bine dispus si cu mintea incetosata. Din cauze multiple si subintelese, Picioiu, dupa ce, pe la Dragoieni, a intrat cu masina pe care o conducea in depasirea unui autobuz, a lovit autoturismul Dacia, apartinand unui fost gestionar de la Peco Gorj. Pagubele n-au fost insemnate, iar victime nici atat, insa Picioiu a spalat putina, din cauza aburilor bahici care-l impresurau din toate partile. A plecat, dar nu inainte de a convinge femeia care-l insotea sa declare ca ea se afla la volan. Doamna a facut intocmai dar, dovedindu-se sensibila din fire, s-a confesat politistilor, marturisindu-le ca, de fapt, Picioiu conducea masina. A doua zi, seara, a fost gasit si fugarul si i s-au recoltat probe biologice. Testul a fost repetat la Severin, luni dimineata, dupa ce s-a primit un telefon de la Bucuresti, unde conducerea IJP-ului nu raportase evenimentul, dar unde totusi se aflase. Probele recoltate au scos la iveala faptul ca fostul sef Politiei Stoina este total strain alcoolului si lucrurile s-au oprit aici. Acesta a declarat ca nu a incercat sa influenteze persoana cu care era in masina sa declare ca ea a fost la volan in momentul accidentului si nici nu consumase bauturi alcoolice. Constantin Picioiu n-a trebuit decat sa repare cele doua autoturisme sifonate in urma accidentului.

• Neli Matei

Gormec si Presut Jilt falimentate de oamenii puterii

In Gorj, activitatea Oficiului pentru Protectia Consumatorului este demna de toata lauda, dar pana la o atitudine de justitiar, inspectorul sef Ion Tudor a trecut prin aventuri care au lasat semne in viata multora, a caror soarta a depins, la un moment dat, de el. si toate astea, din cauza unor interese create de angrenarea sa in structura Sartex, un flagel ce a depasit granitele Gorjului si Hunedoarei, si a produs efectele unui tavalug asupra unor societati, care au fost pur si simplu decimate. SC Gormec SA Tg-Jiu si SC Presut Jilt SA au fost puse pe butuci de catre Tudor, in numele Sartex-ului. Zeci de oameni, lasati fara locuri de munca, si inginerii financiare de miliarde de lei, asta ascunde inspectorul sef al OJPC Gorj, in spatele zambetului de mare protector, afisat in fata camerelor de luat vederi. Alaturi de el, vicepresedintele Comisiei de Abuzuri a Camerei Deputatilor, Scarlat Iriza, in calitate de asociat, nu era strain de contractele de inchiriere si subinchiriere, puse la punct intre Presut Jilt si firme din cadrul marii familii Sartex.

La inceput a fost Gormec-ul…

SC Gormec SA Tg-Jiu functiona candva, inainte de a ajunge pe mana celor de la Sartex, implicit a lui Ion Tudor, in calitate de director. Societatea a lucrat cu diversi beneficiari, negociind tarife sub pretul de cost al societatii, ce nu acopereau in totalitate nici cheltuielile cu carburantul, piesele de schimb, intretinerea si functionarea utilajului folosit, fapt ce a generat o pierdere continua. Gormec a prestat servicii cu masini si utilaje in constructii la nivelul municipiului Tg-Jiu si la punctele de lucru in care era solicitata de beneficiari, printre care, bineinteles, se numarau si firme ale Sartex-ului. De fapt, societatea a executat, in principal, activitati pentru SC Sartex SA, actionar majoritar de altfel. Executarea lucrarilor si prestarilor de servicii se facea fara existenta unor contracte economice, deci unitatea nu primea din partea clientilor despagubiri sau penalitati, in cazul in care acestia nu-si achitau obligatiile. In afara de aceste “afaceri”, Gormec-ul a vandut actionarului majoritar opt utilaje si mijloace de transport, in valoare de 220 de milioane de lei. Un pret la care, in conditii normale, ar fi ajuns numai piesele componente ale utilajelor vandute. De fapt, suma a fost doar facturata, nu si platita. O parte din salariati traiau, de obicei, doar cu speranta ca isi vor primi banii, pentru ca lefuri nu prea vedeau decat pe state, care erau intocmite lunar. Insa, din lipsa de disponibilitati, salariile se plateau doar partial si fractionat. Nici la plata impozitelor lucrurile nu stateau mai roz, inregistrandu-se cu succes stopaj la sursa, chestiune care, la vremea respectiva, constituia infractiune si era pedepsita de lege. Intr-un act de constatare, intocmit de catre organele financiare competente, se specifica: “Se impune o regandire in managementul unitatii intrucat datoriile societatii sunt mai mari de doua ori decat creantele”. Lucrurile au ramas la fel, iar dupa ce societatea a fost despuiata de tot ceea ce putea fi util, a fost declarata falimentara.

Umbra Sartex-ului la Jilt

SC Presut Jilt are ca obiect de activitate executarea lucrarilor de excavatie, dislocare si impins masa miniera cu utilaje de constructii si terasiere, precum si alte lucrari de constructii, prestari de servicii, diverse activitati de comert, productie, transport. Contractele de inchiriere si subinchiriere, perfectate intre societatea respectiva si firme ale Sartex-ului, au condus Presut-ul spre organizare judiciara si faliment.

SC Presut Jilt SA a devenit, in luna iulie a anului 2000, proprietate integrala lui Ion Tudor, avand un capital social de aproape opt miliarde de lei. Spectru Sartex s-a facut imediat simtit, prin numirea in consiliul de administratie a unui apropiat al cartelului, Ioan Nicolae Pirvu. Dupa aproape un an, structura actionariatului se modifica din nou, Tudor cesionand 20.000 de actiuni unui alt prieten al Sartex-ului, Vasile Oltean, 2000 de actiuni lui Ion Mihai Florescu, fiului deputatului PSD, Ion Florescu si 2000 lui Scarlat Iriza, acesta avand un aport la capital de 50 de milioane de lei. Sartex-ul mai face un pas in acapararea societatii respective, atunci cand Ion Tudor cedeaza actiuni in valoare de peste 7miliarde de lei SC Venta Invest SA Hunedoara, administrata de Vasilica Vladislav, concomitent director si al Sartex Gas Tg-Jiu. Imediat, Venta cedeaza intregul pachet de actiuni capatat catre SC Sartex 96 SA Bacia, care, la randul sau, da mai departe catre SC Brof SRL Oradea. Administratori raman Nicolae Pirvu, Stana Pinisoara si Benoni Costinas, fost director al Companiei Nationale a Huilei Petrosani. Odata cartile facute, iar oamenii de baza plasati acolo unde trebuie, a inceput decimarea. Calapodul nu este foarte diferit de cel folosit la SC Gormec Tg-Jiu, afacerile facandu-se tot in familie. De exemplu, SC Venta Invest SA, proprietar, la un moment dat, al pachetului majoritar de actiuni al societatii de la Jilt, perfecteaza un contract de inchiriere, pe un termen de un an de zile, prin care inchiriaza Presut utilaje si mijloace de transport la un pret de 200 de milioane de lei lunar. Contractul prevede, contrar practicii in floare la Gormec, data fixa a platii chiriei si penalitati in caz de intarziere. SC Sartex Gas SA Bacia a incheiat si ea un contract cu Presut, prin care ii dadea in folosinta utilaje. Valoarea chiriei era de 820 de milioane de lei, plus TVA, iar durata a fost stabilita tot la un an de zile. si acest contract cuprindea clauze. Contractele de subinchiriere erau si ele la moda, un astfel de act avandu-i ca protagonisti pe SC Metastruct SRL, care avea inchiriate utilaje de la Venta si le-a subinchiriat la Presut. Chiria a fost stabilita la 2 miliarde de lei pe luna. si uite asa, dintr-una-ntr-alta, s-a ajuns la titluri executorii, adrese de popriri, procese verbale de sechestru, procedura de reorganizare judiciara si faliment, chiar si proteste in curtea unitatii, din partea salariatilor nemultumiti de neplata remuneratiilor.

Fuga de impozite

Istoria Sartex-ului este lunga si imbarligata, cu zeci de ramificatii. Actiunile care au loc in cadrul cartelului au, in general, acelasi “schepsis” – sustragerea de la plata taxelor si impozitelor. Numai asa se explica de ce firmele apar si dispar in diferite localitati ale tarii. De exemplu Sartex Gas, inregistrata la Registrul Comertului Hunedoara in 1999, apare in 2003 ca avand sediul in judetul Dambovita. Structura actionariatului se schimba o data la cateva luni, devenind actionari, pe rand, diferite persoane si societati ce aveau legatura cu mastodontul economic. Dupa ce Sartex 96 si Metastruct SRL se retrag din calitatea de actionari, lasand locul lui Vasilica Vladislav si Petru Burz, printr-o cerere de mentiuni, societatea se muta in localitatea Gulia, comuna Tartasesti, fiind inmatriculata la ORC de pe langa Tribunalul Dambovita si radiata din Registrul Comertului Hunedoara.

SC Sartex 92 SA Bacia a fost supusa la aceleasi transformari in privinta structurii actionariatului, modificarile intervenite fiind greu de urmarit si implicand o serie de persoane care apar ca actionari si la alte unitati economice. Dupa ce toate permutarile au fost facute, societatea a “migrat” in capitala, fiind radiata, tot in anul 2003, din registrul comertului al judetului in care functionase incepand cu 1994.

Doua luni mai tarziu, dupa ce SC Sartex 92 SA Bacia a fost mutata la Bucuresti, a venit randul SC Venta Invest SA, care nu a parasit judetul Hunedoara, ci si-a schimbat doar locatia in orasul Petrosani. Nu dupa mult timp, a inceput procedura de faliment.

Sc Metastruct SRL a fost inmatriculata, in 2001, in Petrosani, infiintata fiind in urma divizarii partiale a SC Sartex 96 SA Bacia. Un an mai tarziu, societatea isi schimba sediul in Bucuresi si isi modifica putin denumirea, devenind Metalstruct. Modificarile facute nu au avut, cu siguranta, la baza aspectul estetic al denumirii firmei.

Iata cum aceasta morisca, numita in mediile de afaceri, “inginerie financiara” a reusit sa puna pe butuci doua societati gorjene si sa lase fara locuri de munca sute de oameni.

• Scandal de Gorj

 

Politia rutiera pe langa lege

Ofiterii Serviciului Politiei Rutiere sunt, de obicei, foarte greu “ingurgitati” de catre soferi. Lucrurile se complica si mai tare atunci cand politistii aplica amenzi in necunostinta de cauza. Zilele trecute, dintr-un exces de zel specific meseriei, lucratorii politiei rutiere au purces printre taximetristi.

Zeci de persoane au reclamat faptul ca au fost amendate pentru lipsa “atestatului profesional”, cu toate ca ordinul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei le permite acestora efectuarea activitatii de taximetrie, fara a detine acest document pana la data 31 martie 2004. Conform ultimelor reglementari acest termen s-a prelungit pana la 30 iunie 2004. Termenul este total necunoscut agentilor constatatori Marius Surcel si Croicu. Cei doi, impreuna si cu alti colegi, au aplicat taximetristilor, in data de 17 februarie amenzi de cate un milion de lei. Acestea au fost contestate deja de “cotizanti” care asteapta din partea Serviciului Politiei Rutiere un rezultat favorabil si legal.

Premiera de exceptie la teatrul Dramatic “Elvira Godeanu”

Operele complete ale lui WLM sXPR

Marian Negrescu, Eugen Titu si Ion Alexandrescu, actori ai Teatrului Dramatic “Elvira Godeanu”, au oferit vineri seara doua ore culturale in cadrul unui spectacol de exceptie. Cum nu suntem avizati sa ne dam cu parerea in domeniu, reproducem un text despre acest spectacol al cunoscutului om de cultura Ion Cepoi

“Intr-o societate in care orice ne reprezinta ca oameni, inclusiv spiritul, devine bun de consum – se vinde si se cumpara ca orice marfa, adica-, in care cititorii de prefete ajung peste noapte critici literari ori dramatici, ori in care cartile se cumpara la kilogram pentru a acoperi astfel metrii patrati de biblioteca stil a noilor imbogatiti peste noapte - lucruri ce se intampla si la noi de o buna bucata de vreme – indragostitul de adevarata cultura devine din ce in ce mai mult o pasare rara. Este ceea ce si Petre Bokor afirma in tableta de care aminteam mai sus: “Vreau sa atrag atentia ca nu rad de Shakespeare, ci radem cu el. Asta trebuie sa inteleaga spectatorii, si sa nu considere spectacolul o blasfemie, o profanare.”

Dupa parerea noastra, ritmul de viata accelerat, multitudinea activitatilor cotidiene, au pus stapanire pe resursele, pe timpul si rabdarea omului contemporan, astfel incat consumatorii de arta au devenit prea grabiti si prea ocupati, pentru a se putea delecta, ca odinioara, cu scrierile integrale ale lui Shakespeare.

Singura modalitate de a face cunoscuta uriasa opera ramane prezentarea ei sub forma unei lecturi rapide, in stilul modern de “Reader’s Digest”, gen “fast-food” intelectua-artistic.”

Nimeni nu va scapa

PNA-ul va aresta si “peretii CNLO”

Pantelimon Manta, presedintele PD Gorj, se lauda de cativa ani incoace, mai bine zis, de cand a schimbat scaunul de prefect cu cel de presedinte de partid, ca va aduce in atentia opiniei publice smenurile de miliarde ale fruntasilor judetului.

Mai zilele trecute, spunea ca desfiintarea Companiei Nationale a Lignitului Oltenia s-a produs pentru a se pierde urma sutelor de miliarde furate.

Sa nu stie oare Pufu ca un dosar cu mai multe volume, cu hotii si hotiile din CNLO, se afla in faza terminala la PNA?

Prin birourile PNA-ului se aude ca, la finalizarea cercetarilor, procurorii “vor aresta si peretii” din CNLO.

Pufule, concediaza-ti informatorii!

• SCANDAL DE GORJ

Daca Janeta Cosmulescu va fi trimisa in judecata,

Prim- procurorul Roibu are datoria morala sa demisioneze

Cazul procurorului Janeta Cosmulescu, acuzata de amanta sotului ca a batut-o si talharit-o, clatina scaunul prim- procurorului Gheorghe Roibu.

Dosarul Janetei Cosmulescu se afla, in prezent, pe masa lui Victor Nicolescu, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, acesta urmand sa ceara avizul ministrului justitiei, pentru ca dosarul sa ajunga in instanta.

In cazul in care avizul va fi “pentru trimiterea in judecata”, Gheorghe Roibu are obligatia morala sa-si inainteze demisia.

Avand in vedere ca cei trei procurori au fost colegi si abilitatea recunoscuta a lui Victor Nicolescu, este putin probabil sa se ajunga la o demisie la varf in Parchetul de pe langa Tribunalul Judetean Gorj.

Zilele trecute, Janeta Cosmulescu a fost de negasit, greseala inadmisibila in cazul unui procuror. Acest fapt lasa loc la interpretari.

• Adrian IOVAN

Bebe Iordache considera BNS-ul mosia sa de la Bolbosi

Suparat nevoie mare ca l-am facut var cu primarele Croitoru de la Bolbosi,Bebe Iordache,vicele Blocului National Sindical-Gorj,a descins in redactia noastra,pus pe harta.La inceputul urlatorii,Bebe s-a aratat destul de sigur pe el,in ceea ce priveste documentele pe care le detinea,dar profund jignit ca l-am facut neam cu bolboseanul sef. Este, intr-adevar, o mare jignire pe care i-am adus-o si ne cerem scuze.Daca nea Bebe vrea,ne tundem zero.In problema autorizatiei insa,lucrurile stau cu totul altfel.

Nea Bebe sustinea in gura mare ca Primaria Bolbosi i-a eliberat autorizatie de constructie legal,adica fara nici un smen,si ne-a amenintat tot timpul cu tribunalul,numai ca, atunci cand i-am aratat o parte din documentele pe care le detinem,marele leader sindical din el a rabufnit:”Ba,voi stiti cine sunt eu?Sunt vicepresedintele BNS-Gorj si am sapte avocati la Bucuresti,care ma apara.O sa va arat eu cine sunt!”

Acum, ne-am intrebat si noi...chiar asa o fi? Pe nea Bebe,de la Bolbosi,il apara avocatii BNS-ului?Ca noi doar de el am scris,nu de vicele BNS.

Insotit de nea Bebe,a venit la sediul redactiei noastre si nea Mitica Mituica,dupa spusele lui,consilier la Primaria Bolbosi.Cu greu, abia l-am crezut pe cuvant… Acesta era suparat, tot pe noi bineinteles, ca am scris despre el cum ca a fost condamnat si nu s-a reabilitat.A incercat sa ne convinga cu un document,dar nu a fost de acord sa-l citim.”Sa-l citeasca nea Bebe!”a racnit consilierul.

Cam ciudati oamenii!

• Mihai POPESCU

Avocatii Manta si Andronie se vor decani

A inceput agitatia la Baroul de Avocati Gorj. Inca, decanul Dumitru Rosca nu mai poate candida pentru un al treilea mandat, asa ca, pretendentii la fotoliul cu pricina, au inceput sa dea din coate. Nu s-a stabilit inca data alegerilor si nici lista de candidati, insa, doi mai cu mot, au lasat de inteles ca sunt favoriti.

Ion Manta, avocatul care si-a adus ambii fii in Baroul Gorj, spera acum sa acceada in functia de decan si a inceput sa traga sfori politice.

si Grigorie Andronie si-ar dori fotoliul de decan, asa ca si-a inceput campania electorala, invitandu-si colegii la “una mica”, prin barurile din apropierea tribunalului, sperand in votul lor. Poate are curaj, totusi, vreun avocat adevarat, sa-i infrunte.

• Daniel Dumitriu

Barfe de tot scandalu’

Cantaret popular, cercetat penal

Solistul Victor Tita a lasat, de ceva vreme,ansamblul care l-a consacrat, “Doina Gorjului”, si s-a apucat de afaceri. Asa ca, in loc sa cante si sa se distreze, acum da cu subsemnatul pe la politie si parchet. Tita este cercetat in doua dosare penale, pentru evaziune fiscala si inselaciune. Daca in privinta primului dosar lucrurile sunt clare, iar materialul de urmarire penala intocmit de politie trebuie sa ajunga zilele acestea la parchet, in cel de-al doilea dosar, aproximativ doua sute de persoane au depus plangeri penale pentru inselaciune.

Acestea spun ca i-au platit firmei lui Tita diverse sume de bani, pentru a ajunge la munca in strainatate, insa, contractele incheiate nu s-au concretizat, oamenii ramanand si cu buza umflata, si cu banii luati.

Procurorul Bocsan si oamenii de afaceri

Procurorul Bocsan frecventeaza un club select din zona Dacia. Intr-una din serile saptamanii trecute, acesta a fost vazut in compania unor oameni de afaceri, in clubul cu pricina, toti cei de la masa fiind bine dispusi.

si, poate n-am fi scris despre acest aspect insa, marti, 24 februarie, procurorul Bocsan a avut o conversatie destul de lunga, chiar in curtea Tribunalului Gorj, cu un alt potent gorjean. Sunt sau nu sunt acestia cercetati in diferite dosare de catre Bocsan?

Va vom spune in numerele viitoare.

Avocati pe care lumea nu putea sa-i mai incapa

Avocatul Manta a incalcat juramantul si codul dontologic, refuzand sa apere o persoana intr-un proces, in care urma sa substituie un coleg de-al sau. Este de notorietate faptul ca acesta se angajeaza numai in dosare “grele”(a se citi de unde pica bani multi)

Avocatul Georgi a cam disparut de prin tribunal, cica pe motiv de sucar cu tiganii.

Avocatul Talanga este in gratiile unor afaceristi de pe la Dragoieni. Acestia , probabil, nu stiu de problemele pe care le-a avut avocatul in trecut, mai exact atunci cand era judecator, cu o fatuca si, mai apoi, teapa trasa unui om, caruia ii promisese ca-l scoate basma curata intr-un dosar. Acesta a prestat din greu la masinile lui Talanga, de la Dolj, dar cu toate astea, a pierdut procesul.

Ofiter penal

Un ofiter de la politia Matasari este anchetat de PNA, pentru comiterea mai multor infractiuni. In dosar au aparut si nume de directori ai unor societati, apartinand CNLO, din zona Matasari.

Concubinaj pervers

Un primar a fost condamnat la o pedeapsa cu suspendare, pentru nerespectarea unor hotarari judecatoresti. Cica, judecatorul care a aplicat pedeapsa, si-ar fi luat ceva terenuri de la primaria respectiva, unde si-ar fi construit si-o viluta.

Dragoste prin vizeta

Cica, un gardian de la Penitenciarul Tg-Jiu, s-ar fi combinat cu o fosta detinuta. Cupidon i-a sagetat pe cei doi, inca de cand aceasta ii servea gardianului micul dejun sau pranzul, la popota puscariei.

Din acuzatori in acuzati (tableta)

Ori de cate ori un politist, judecator sau procuror ajunge sa fie cercetat de colegii sai sau de organele ierarhic superioare, tam-tamul facut in presa este diferit, in functie de persoana implicata si de senzationalul pe care-l poate furniza. Este absolut normala mediatizarea in ceea ce priveste faptele comise de astfel de persoane, despre care se presupune ca au habar de lege si de infractiunile ce le atrage incalcarea ei. In prezent,atentia opiniei publice este captata de cursul anchetei, care o priveste pe Janeta Cosmulescu, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, acuzata de talharie impotriva unei femei din Rovinari. Paradoxal, intr-adevar, pentru un procuror, dar justitia a fost lovita de amnezie in cazuri mult mai grave, care au fost uitate in mod voit. Cazuri in care persoanele implicate au avut mult mai mult de suferit, au fost excrocate de judecatori, de politisti, chiar de procurori. N-au putut cumpara paine copiilor, pentru ca a trebuit sa dea mita sa scape de un dosar, ce le-a fost instrumentat, poate, pentru ca au furat de foame. Atentia tuturor se indreapta totusi spre Janeta Cosmulescu, impresionati fiind de povestea telenovelista pe care Eliza Vaduva, victima, o spune prin toate mijloacele mass-media. Dizertatii despre relatia ei cu sotul procurorului au aparut prin toate ziarele si pe la toate posturile de televiziune, fara ca nimeni sa-i atraga atentia ca victimizarea nu i se potriveste si, in plus, s-a ajuns in situatia asta si din cauza ei. Daca in acest conflict nu ar fi fost implicat un om al legii, toata lumea ar fi acuzat-o pe amanta. Dar omul timpurilor noastre isi formeaza o parere in functie de protagonistii povestii, nu de principii, care ar trebui sa fie unele dintre putinele lucruri care sa nu se schimbe in viata cuiva. Asta dovedeste ca senzatia conteaza mai mult decat orice. De exemplu, ofiterul de politie Valeriu Brehui a fost incriminat, in urma cu putin timp, de intretinere de relatii sexuale cu o minora. Presa s-a limitat la a publica o stire, fara a comenta, ca in cazul Cosmulescu, toate aspectele. Dupa parerea mea, ceea ce a facut politistul este mult mai de condamnat decat gestul procurorului, care, la urma urmei, a actionat dintr-un impuls specific feminin, menit sa-i reintregeasca familia prin “evapoararea” celei de-a doua femei. Cu singuranta, Janeta Cosmulescu nu s-a gindit in momentul in care a lovit-o si deposedat-o de bijuterii pe Eliza Vaduva, ca ceea ce face este ilegal, ci a actionat in calitate de sotie. Insa nu se gaseste nici un fel de scuza in ceea ce-i priveste pe alti colegi de-ai sai de breasla, la care presa nu le face “publicitate”, desi ar merita, care nu au nici un minut mustrari de constiinta, atunci cand isi vara plicul in buzunar sau musamalizeaza un dosar in care apar numele unor prieteni sau indivizi, deschisi la a cotiza.

Nimeni nu spune ca procurorul Janeta Cosmulescu nu trebuie sa raspunda administrativ in fata superiorilor pentru gestul sau. Insa, este totusi exagerat, dupa parerea mea, sa fie cercetata pentru talharie, din cauza unei paruieli intre doua femei, lucru care se intampla frecvent in societate, fara ca protagonistele sa dea cu subsemnatul pe la politie, ci doar sa-si aplice mai mult fond de ten pe obraji si sa incerce sa-l convinga pe obiectul disputei sa aleaga odata.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   02.03.2004. 09:34