Găseşte-ne pe Facebook
Abonează-te prin RSS


Comentarii:
Louise (Cata dovada de incultura si mediocr...)
noris west (Mihnea Costoiu ? Pai nu este al...)
nelu (e din pades nu din tismana)
alex (=)))))
Avram cristian (La puscarie nea ilie! Sa-l...)
make (De ce s-au facut facturile dupa 3 ani...)
Alina (Sunteti foarte frumosi . Iubiti-va m...)
Alina (Foare dragut . Sa va iubiti mult ! :*)
crinu (Mult prea tare. Asta e istoria gorju...)
gorjanul (Felicitari redatorului. Un artico...)
cata (Asta e a tuturor,a fost a lu coco pau...)
Roberta (O fata ff frumoasa, bine crescuta,...)
Profesor Dan HERFORD (Avand in vedere ca ar...)
NICU (Se asteapta cineva ca politia sa nu a...)
Sorin (Felicitari gorjeni! Baaaa.... trziti...)
Marcu (D-na vitel tin sa-ti atrag atentia c...)
Paulica pompa mica (Trebuie sa revina libar...)
Paulica pompa mica (Nu e asa mafiotule, min...)
vlad dobrescu (Am sa va povestesc si despre...)
eu (Bai "VLAD DOBRESCU" [RADULESCULE]sa-ti...)
Luculescu A. (In primul rand, tin sa dezmin...)
un consilier (Mai Pati, dreptate ar avea to...)
popescu (Foarte frumos.Sa se mai si relaxe...)
Mona (Ce dracu Gugule,ii pui cearceaful in cap)
bogdan (Frumos limbaj andrei,de fapt nu e v...)
motrean (Nemultumiti ca vine Petrescu sunt...)
Gica (Ca mare dreptate ai mai domnu reporte...)
Gica (Fotbalistu asta din poza de langa Pro...)
Gica (Domnul Matei stiti de ce sunt salvati...)
alina (Niste persoane deosebite, nu plecati...)
bobi21 (o sa te prinda si pe tine DNA ul at...)
bobi (o sa te prinda si pe tine DNA ul atun...)
Antitot (Asa e la carbunesti. Nu se face di...)
Madalin (Ba ala care esti Pati,daca nu are...)
COZMIN (Bine ca nu am avut loc mai mare lan...)
dobrescu-radulescu (Bine ca nu am avut loc...)
pt Marcu (Este prima si ultima mea interven...)
Surdu (ba antoane tu crezi ca numai ilie li...)
corina (PITICANIA SI STRAMBA SAU BOUL SI VI...)
maria (ba,numai de izmenaru meu sa nu va lu...)
maria (va rog eu,numai de izmenaru meu sa n...)
pt.vlad dobrescu[radulescu avram cristian c...
Bibanu (Pai creste ca e nevoie si de oameni...)
Anton (Ba Ilie, vorbeste ba frumos, pai se...)
elena (La sc uef motru inginerul modoran ap...)
Pati (Dinulescu n-are saracu nici o vina......)
Marcu (Ma "localnicule",ma viteaua lu Michy...)
Ciortan (Si ce ma duvlea? Ti-e ciuda ca nu...)
andrei (UN CIUMPALAC DE DOI LEI , LA FEL CA...)
make ("Tovarasul" reporter, va rog eu sa-i...)
andrei (Bacizule 2 ani ai vandut greie si f...)
alin (Ce munciti la Sache nu spuneti bai ha...)
Vlad Dobrescu (Rahatule, nu trebuie sa vina...)
Gogu (Doamne cat este de urata!)
Ilie (Pacat mai Sergiule ca a disparut lacu...)
IPSE (Cojo, apuca-te de opozitie adevarata...)
=elena (Domunle vlad inainte sa vb despre n...)
mirel (Ce sa mai caute hotul de Petrescu la...)
DUVLEA (Aceasta pramatie de IVANOV o nenoro...)
elena (Domnule vlad inca ceva inainte sa ne...)
elena ("Domnule vlad" ceea ce sustii este o...)
localnic (Daca tot sunteti dispusi sa dati...)
Luculescu (Dinuca este un mafiot nenorocit....)
costel (Cojocaru out!)
Luana (Aia e fata ca lumea, nu il lua pe ha...)
Vlad Dobrescu (angajatii Sc. U.E.F abia ast...)
ionut (degeaba faceti trimitere la postul c...)
bogdan (esti o c....a fara margini)
bine asa (LA BRUTARIE)
Mari (Asta cumpara haine din targul de masi...)
wd (ilie te vindusi din nou dna ce z...)
Alin (Unde e milionu de euro promis pentru...)
Aberati (Stimata redactie impartiala dar de...)
VASILE (pai,acest individ balbait,patron la...)
ion (Acest milog de Petrescu a tradat atat...)
Birceanu Madalin (Da, asa e numai nepotisme...)
Marius Gheorghe (Asa este sa vina tineretul...)
dan (Se vorbeste despre spagi date unor dir...)
oricine (vulpe incearca sa castige si el ce...)
Protopoescu (Am sa.ti spun gratuit pen ce t...)
forestier (Da mai prostovane de Robb dar er...)
dan (Da, spagi grase, date si prin Petrom p...)
B.M.V (ia bani de la ajutorul pentru lemne...)
MIRCEA (ANIIIIII! CE FACETI FRATILOR RAGMAN...)
mircea (ANIIIIIII! Pai Ragman de la Prigori...)
el (il tine calinoiu si popeanga in brate)
jeg (un jegg asta ma)
Robb (Faceti ceva cu viata voastra ba ratat...)
gorjanul (Felicitari . Din nou un articol b...)
gorjanul (Bine ca il mai aduce cineva si pe...)
eujen (tovarasul meu de suferinte a facut m...)
angi (este un om foarte bun pacat .)
popescu (Daca acea cladire nu a fost constr...)
aristotel (Tovarăşul primar Croitoru a fo...)
BOBSOR (FELICITARI DOMNISOARA,sa ne duci nu...)
KKLINOIU (ASTEPT DNA-UL ! MA VREAU LANGA ,,...)
Stilistu (Titlu corect : DNA, "RADIOGRAFIE"...)
asda (*******uva in gura sa nu pune ti toat...)
B.VALI (Ca primar este normal sa ai si dusm...)
abc (daca asta e grasa si are celulita eu m...)

Sumar articole:
Rămăşiţele giganţilor economici ai judeţului Gorj

Poliţia Novaci se face că lucrează, în dosarul în care este cercetat Cristi “Farmacie”, patronul Clubului Amiso

Pandurii au pompat bani în deplasare pe spinarea UEF Motru

Sinecuristul Giorgi se ia de femei

Pandurii fără Succes

Manţog se revoltă împotriva regimului de detenţie

CEO execută silit CET-ul lui Falcă

Mingote, îndrăgostit lulea de o gorjeancă mai tânără cu 12 ani ca el

A aflat după ani de căsnicie Ce veste a primit „Luceafărul huilei“ despre soţia sa de la un turc

Audit exins la Pandurii şi pentru anul 2012

Afacerea electorală ,,Microbuzul”, la Bălăneşti

Habitu, audiat în Săptămâna Patimilor la procesul lui Floarea

Minune! Cupa României a ajuns la Târgu Jiu

Play în bătălia pentru titlu

Pică pe capete

Motru începe play-out-ul în Vinerea Mare

Pierderi de zeci de mii de lei la firmele de interes local. Primarii incompatibili au îngropat societăţile de apă şi salubritate din judeţ

Cine se mai duce la „brutărie” după comisionul de 250.000 de euro

Două tinere din Motru, condamnate la un an de închisoare în Marea Britanie pentru trafic cu iguane

Fiica adjunctei Ivanov, căsătorie în stand-by cu fiul miliardarului Dinucă

Despărţire bombă în showbiz. Iată pe cine a înţepat „Viespea”

„Şcoala Altfel”, la liceul din Cărbuneşti: În clasă au răsunat manelele

Salariaţii de la UEF nu îl vor director pe Petrescu: „Ne-a pus să muncim la moşia lui de la Floreşti“

Cabana „Peştera Muierii”, scoasă la vânzare

Nioaţă a băgat aproape 10.000 de euro în buzunar liberalului Dinulescu

Consilierul deputatului Popeangă vrea daune în aur pentru fiica sa Frăguţa

Lecţia de engleză de un milion de lei

Pandurii, egala lui Sao Paulo şi Estoril

Şi pandurii mici au rău de victorie acasă

Doar de ochii lumii

Obiectiv nou la echipa de handbal: Europa !

Chestor din MAI, receptorul delaţiunilor grupării anti-Caragea

Cel mai tare liberal din parcare: Mazilu are bani la bancă, Elvis, şeful spionilor, are datorii de 200.000 de euro

Un târgujian s-a cuplat cu „fata de la miezul nopţii”, posesoarea celor mai mari sâni din showbiz

Cum a fost vândută la fier vechi fabrica de țigarete din Târgu Jiu, sub patronajul celui mai bogat român

Cum a obţinut un deţinut 10.000 de lei prin metoda „Accidentul”

Viceprimarul comunei Bălești, acuzat că vrea să ia cu japca terenul unui localnic


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 1 - 24 februarie - 2 martie 2004

Parlamentarii de Gorj – specie autoprotejata

Senatorii si deputatii de Gorj au fost, in ultimii patru ani, produse rare pe teritoriul judetului, riscand ca, la un moment dat, sa fie declarate specii pe cale de disparitie. Pacat ca suntem din nou in an electoral si, pentru imagine, pasarile ratacitoare trebuie sa se intoarca la cuiburi. Nepriindu-le clima gorjeana, alesii norodului au migrat din 2000 incoace spre capitala, in cautarea unor cuiburi mai moi si mai caldute. Asa se face ca cei opt crai au descoperit rezervatia naturala, organizata de oameni cu suflet mare, la Parlamentul Romaniei. Bine ingrijite, specimenele de Gorj s-au adaptat noului mediu. In ultimii patru ani, somnul din fotoliile salilor de sedinte ale celor doua Camere, mesele din barul Parlamentului si desele iesiri in strainatate, pentru deconectare, au rotunjit pantecele bietelor pasari, pe care mediul dur de Gorj lasase semne vizibile.

Oamenii s-au menajat pe cat au putut in cei patru ani, de cand au inceput “tratamentul” si, dupa sfatul medicului, au evitat orice efort fizic si psihic.

Deputatul de Gorj, ce face parte din familia PSD, numit in varianta populara Scarlat Iriza, nu si-a obosit prea tare cerebelul cu problemele norodului de prin judet, pe care nici nu prea le cunoaste, deoarece audientele la cabinetul parlamentar le tine prin… reprezentare. In cei patru ani petrecuti in statiunea din Parlament, cu eforturi de remarcat a reusit sa formuleze (de necrezut!) o intrebare. In schimb, el si-a dezvoltat aptitudini de adevarat magician. Omul a reusit, peste noapte, sa-si transforme masina personala, o umila Dacia 1300, specificata in declaratia de avere, intr-un Wolksvagen Passat, de invidiat. Ba mai mult, cu ultima formula abracadabranta, el a reusit performanta sa-si multiplice jucarioarele mobile si imobile pe care le detinea. Din lipsa de spatiu, nu vom face in acest numar o prezentare a acestora.

Deputatului PRM, Ion Mocioi, i-a licarit un beculet la una din sedintele la care a participat din 2000 incoace, si a formulat o interpelare. Grijuliu pentru soarta bietilor parlamentari romani, supusul lui Vadim, luminat de pildele inteleptilor greci, s-a gandit sa le aduca alesilor poporului o raza care sa le asigure batranetele. El a propus pensii pentru deputati si senatori, care ar fi fost in cuantum de 65% din indemnizatiile de care beneficiau in timpul mandatelor. Demoralizat ca proiectul i-a fost respins cu duritate, parlamentarul de Gorj nu a mai reusit sa-si revina, gandindu-se probabil cu amaraciune la zilele triste ce vor veni dupa pensionare, zile monotone, fara plimbarile cu avionul si fara caldura vreunei insule insorite. si in plus, de unde bani de transport intre cele trei locuinte pe care le detine? Storcandu-si creierul prea mult pentru formularea proiectului de lege, omul nu a mai reusit de atunci sa conceapa si o alta initiativa legislativa. Tot un nefericit este si deputatul PSD, Gheorghe Popescu, care nu prea a reusit sa agoniseasca mare lucru pentru nepoti, in afara de trei locuinte si o casuta de vacanta, asta in varianta acceptata in declaratia de avere.

Un al doilea supus al lui Vadim in Camera Deputatilor este Constantin Bucur, care pentru gorjeni reprezinta doar o legenda, el nearatandu-se prea des prin judet. Intr-o buna zi, Bucur a avut si el o revelatie si a propus emanciparea rromilor. Afland, probabil, ca majoritatea rudarilor din judet s-au declarat romani, deputatul s-a vazut fara obiectul muncii si si-a retras opera. In semn de protest fata de rromii care si-au negat originile, Bucur nici nu a mai calcat meleagurile gorjenesti. Un alt impediment pentru refuzul de a calatori prin Gorj este si faptul ca omul nu are decat doua locuinte, una in capitala si una in Delta Dunarii. Asa ca nu s-a putut hotari pe care sa si-o mute in Gorj, ca sa nu depaseasca numarul imobilelor trecute in declaratia de avere.

Harnic precum o albinuta, deputatul PD, stefan Popescu Bejat a dat lovitura, punand mana pe al doilea mandat in Parlament. Dupa ce in legislatura anterioara a rezolvat cu succes pestii, printr-un proiect ce a devenit Lege a pisciculturii, Popescu Bejat a propus opt proiecte, insa colegii de breasla, insensibili la inclinatia omului pentru tarina strabuna, le-au respins pe majoritatea. Suparat de ghinionul pe care initiativele, create cu atata sudoare de creierul lui de inginer, l-au avut, Bejat a inceput sa priveasca cu suspiciune in ograda vecinilor, adversari politici. Asa se face ca a propus doua proiecte noi, pentru prevenirea si sanctionarea coruptiei, precum si reorganizarea unor structuri ale Guvernului si ale unor institutii publice.

Senatorul Ilie Petrescu, de profesie inginer de mine, se intreaba si acum, mirat, cum de a ajuns in Comisia pentru controlul Serviciului Roman de Informatii (SRI) si in Comisia Juridica. Cum nu intelege mare lucru din certurile colegilor juristi asupra textelor de lege, mult prea incurcate, omul a luat hotararea de a nu-si stoarce prea tare neuronii si, ca sa nu-si faca sange rau, s-a retras in scaunelul lui moale si i-a lasat pe altii sa decida asupra sortii proiectelor de lege, ridicand mana doar atunci cand totul este la faza de supunere la vot.

• Dara Pumneanu

Vanzand o casa batraneasca cu 35.000 de euro,

Ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, lasa pe drumuri o familie nevoiasa

Bugetul personal al ministrului justitiei s-a marit anul trecut cu inca 1,309 miliarde de lei, dupa ce Rodica Stanoiu si-a vandut proprietatea de la Bolbosi cu imensa suma de 35.000 de euro. Cu toate ca a iscat un scandal national in urma cu ceva timp cand a vandut catre Petrom o casa la Filiasi cu 100.000 de dolari, demnitarul a repetat figura in luna august 2003, vanzand casa parinteasca si cateva zeci de hectare de teren unui individ din Craiova. In prezent casa este locuita de o familie ce traieste la limita subzistentei, iar unul dintre membrii sai este bolnav de o afectiune letala. Desi ministrul justitiei le-a promis ca nu vor avea niciodata probleme, ei va trebui sa paraseasca imobilul in primavara acestui an.

Caritate sau ilegalitate?

Casa ministrului justitiei, situata in satul Balacesti, are trei camere, o sala deschisa si un hol, si i-a fost restituita de catre Primaria Bolbosi in luna aprilie 2001, in calitate de unic mostenitor al Mariei Conescu. Terenul, in suprafata de 58.410 mp, pe care l-a instrainat impreuna cu casa, a devenit proprietatea Rodicai Stanoiu in aprilie 2003, cand i s-a eliberat titlu de proprietate. Patru luni mai tarziu, Alexandru Danciu din Bals, judetul Olt, desemnat mandatar, de ministru a vandut imobilul, anexele gospodaresti si terenul printr-un contract de vanzare-cumparare incheiat cu Sevastian Dimieru din Craiova. Actul a fost autentificat la un birou notarial din municipiul doljean, iar cumparatorul a platit toti cei 35.000 de euro integral, chiar inainte de perfectarea autentificarii, plus taxele aferente care nu sunt deloc de neglijat: 12.420.000 lei, onorariul notarului si o taxa de 18.220.000 de lei, platita la Consiliul Local Bolbosi, conform unei chitante eliberate a doua zi dupa autentificarea contractului. Usurinta cu care Dimieru a investit o suma colosala intr-o cladire degradata si intr-un teren care, la pretul zonei, ar fi valorat doar aproximativ 60 de milioane de lei, este cel putin dubioasa. Gestul cumparatorului demonstreaza ca ori lui Dimieru ii prisosesc banii si a vrut sa faca un act mai mult decat caritabil in favoarea ministrului justitiei, ori ca in spatele afacerii se ascunde ceva ce nu prea face cinste Rodicai Stanoiu. Este demn de amintit ca nu ar fi primul caz in care Stanoiu este acuzata de actiuni neortodoxe. In urma vanzarii casei de la Filiasi, o asociatie anticoruptie din Craiova a acuzat-o de “mita mascata” si a actionat-o in judecata pentru determinarea rezilierii contractului cu Petrom.

Cert este ca, in cazul Bolbosi, victime ale intereselor ministrului justitiei sunt patru suflete care traiesc de 24 de ani in casa din satul Balacesti. Ei se afla intr-o stare de incertitudine totala, nestiind cu exactitate ce le rezerva viitorul.

O viata sub semnul ghinionului

Emanoil Bazavan s-a mutat impreuna cu familia in casa Rodicai Stanoiu prin anii ’80. La venirea lor imobilul nu era nici macar conectat la reteaua electrica. S-au gospodarit cum au putut si, impreuna cu sotia, aici si-au petrecut tineretea si si-au crescut cei patru copii. N-au prea avut parte de liniste nici in trecut, deoarece in timpul comunismului erau somati saptamanal din partea primariei sa evacueze casa pentru a fi transformata in brutarie. Macar aveau din ce trai, acum familia Bazavan isi asigura existenta doar dintr-o pensie si o retributie de somaj. Emanoil a lucrat toata viata, dar cu un an inainte de a iesi la pensie a fost dat afara din postul de sofer pe care il ocupa la Transrut Matasari. Necazurile pe care le-a indurat pana acum, faptul ca sotia este bolnava de cancer, incertitudinea unui acoperis deasupra capului, acum la batranete, l-au inversunat pe capul familiei si l-au facut sa aiba o atitudine recalcitranta fata de cei care incearca sa afle cate ceva despre situatia creata in urma vanzarii casei. Refuza orice comentariu, repetand mereu ca nu discuta decat cu Rodica Stanoiu, cand o sa vina la Bolbosi.

Ministrul justitiei si-a vizitat casa parinteasca, in ultimii 24 de ani, doar de 3-4 ori. Acum 5 ani a venit impreuna cu fostul primar al comunei Bolbosi si a asigurat familia Bazavan ca nu-i va deranja niciodata, ca pot locui linistiti in casa. Mai mult decat atat ea le-a sugerat sa se apuce sa renoveze imobilul pentru a-si crea conditii de locuit cat de cat rezonabile. De la vizita Rodicai Stanoiu, nici primaria nu a mai perceput familiei chirie, lucru care le-a dat si o mai mare siguranta. In urma cu 3 ani au contractat un credit bancar pentru a putea renova casa. Au schimbat acoperisul, au construit o scara, inca o camera si au tencuit imobilul.

Nomazi la batranete

Viata le-a fost cat de cat linistita pana in vara anului trecut, cand un procuror din Ploiesti i-a vizitat, a pus cateva intrebari in privinta casei si a plecat. Cateva luni mai tarziu, la Balacesti a venit proaspatul proprietar, Sevastian Dimieru, sa anunte familia Bazavan ca a cumparat cei 58. 410 mp de teren, dar le-a ascuns faptul ca si casa a devenit proprietatea sa. Intre timp, oamenii au aflat ca este posibil sa ramana fara casa, in primavara acestui an, insa nimeni nu le-a spus franc in fata acest lucru. Dimieru le-a precizat insa ca trebuie sa-si scoata cele cateva randuri de vie pe care le-au plantat in ultimii ani, pentru ca el nu are nevoie de asa ceva, este proprietatea lor, sa si-o ia. Sotia lui Emanoil spune ca nu vor avea unde se duce daca va trebui sa evacueze casa in care stau de 24 de ani: “Nu avem unde ne duce. Abia am facut pe aici cum am putut. In casa e cazut tavanul intr-o camera, ca e din nuiele, iar daca nu reparam acoperisul cadeau toate tavanele. De cate ori ploua, ma urcam in pod sa pun vase sa nu ne ploua in casa.” Deocamdata sotii Bazavan nu pot decat sa astepte ca lui Sevastian Dimieru sa i se faca mila de ei si sa-i lase sa stea in continuare intr-o casa care, cu siguranta, nu-l intereseaza ca spatiu de locuit.

• Neli Matei

Oameni de afaceri gorjeni, intermediari intre BCR Novaci si firmele lui Ion Marin

Cazul BCR a acaparat in ultimul an atentia opiniei publice si a presei gorjene datorita ingineriilor financiare de proportii care s-au facut cu ajutorul celor care, teoretic, trebuia sa reprezinte interesele bancii. S-au scris si spus foarte multe lucruri, s-au facut o serie de speculatii, mai mult sau mai putin fundamentate real. Insa intreaga realitate nu este cunoscuta nici pana in prezent si sunt slabe sanse ca tot adevarul, cunoscut integral doar de cei implicati, sa iasa la iveala. Cert este insa ca doar o parte dintre cei responsabili de “tunul” BCR au fost arestati, printre degetele PNA-ului scapand totusi cateva persoane care ar fi trebuit sa raspunda la apelul de dimineata din penitenciar, alaturi de Dumitru Contoloru, Ioan Nicolae, Sorin Popescu sau Ion Marin. Oameni de afaceri gorjeni au pus umarul la decimarea bugetului BCR contractand credite pe care le-au varsat dupa aceea in conturile SC Rarora SRL, sau ale altor societati care fac parte din grupul de firme “Marin Luminita”. Sute de facturi fictive si marfa inexistenta au stat la baza acestor subterfugii care au ajutat la crearea prejudiciilor de miliarde in detrimentul Bancii Comerciale Romane.

Fenomenul BCR Novaci

Este arhicunoscut faptul ca fostul director al BCR Novaci, Sorin Popescu a fost arestat ca urmare a acordarii unor credite, depasindu-si limitele de competenta privind acordarea de credite stabilite pentru sucursalele si directorii bancii. Modalitatea in care escrocheriile de la BCR au fost facute si traseele pe care zecile de miliarde de lei le-au urmat sunt insa pana acum destul de putin cunoscute.

Chiar si in materialul de urmarire penala ceea ce s-a intamplat in oraselul gorjean este catalogat drept “fenomenul BCR Novaci, judetul Gorj”. Ca o confirmare a acestei catalogarii in acelasi material se spune ca: “ La Novaci transformarea din agentie in sucursala, produsa in luna august 2002, a avut la baza relatiile speciale de natura economica si financiar bancara pe care Sorin Popescu le-a avut cu reprezentantul legal al firmei Rarora SRL Ramnicu Valcea, Ion Marin. Aceste relatii au fost constante in cursul anului 2002, au evoluat ascendent pana in luna aprilie 2003, ajungand pana acolo incat Sorin Popescu, Dumitru Contoloru si toti salariatii BCR Novaci, sa fie preocupati de acordarea unor noi credite pentru societatile comerciale reprezentate de Ion Marin”. Volumul mare de credite acordate a dus la transformarea agentiei in sucursala, dar si l-a gratularea personalului, in frunte cu directorul Sorin Popescu, cu prime consistente. Ca exemplu poate fi amintita prima directorului din 2002 in suma de 123 de milioane de lei.

Incepand cu luna decembrie 2002, Centrala BCR a interzis unitatilor sale teritoriale sa mai acorde clientilor credite pe cecuri remise spre incasare. La sfarsitul lunii insa, Sorin Popescu a incalcat interdictiile. In zilele de 3 si 4 martie 2003, Sc Foraj Sonde Tg-Carbunesti a primit un credit in valoare de 246 miliarde de lei, respectiv 30 miliarde de lei. Creditele au avut la baza 44 de cecuri postadatate si bilete la ordin emise de societati din Bucuresti, iar ca beneficiari si giranti SC Rarora SRL, SC Bobstef SRL, SC Ralbob SRL, firme apartinand sotilor Ion si Luminita Marin. Pe data de 24 martie, SC Foraj primeste un alt credit in valoare de 276 miliarde de lei, folosit pentru rambursarea celor luate cu cateva zile inainte. si asta a fost doar “incalzirea”….

Afaceri fictive pentru obtinerea de credite

In materialul de urmarire penala figureaza alaturi de firmele patronate de catre sotii Marin alte 16 societati din Gorj si din tara care au ajutat la crearea prejudiciului la BCR Novaci. O intreaga masinarie a functionat perfect pentru interesele lui Ion Marin. Din ce cauza s-au lasat administratorii firmelor tarati in acest mecanism financiar ilegal este greu de spus, dar usor de banuit.

O buna perioada de timp firmele din grupul “Marin Luminita” si celelalte 16 firme au intocmit si inregistrat in evidentele contabile peste 900 de facturi fiscale fictive, pentru livrari de motorina, motoare, utilaje fara insa ca marfa sa existe. Mai mult decat atat o parte din facturile emise nu erau insotite de buletine de analiza sau note de cantarire pentru motorina, sau intocmite fiind in circuit, ieseau din stocul societatii emitente treceau prin 2-3 firme si se reintorceau in evidenta societatii initiale. Altele prezentau aceeasi data si aceeasi cantitate. In plus, societatile nu dispuneau de mijloace de transport proprii sau inchiriate pentru transportul de motorina, care in medie era de 200 tone zilnic. Toate aceste operatiuni au fost necesare pentru obtinerea si utilizarea de credite bancare, a unui flux de numerar mai mare, situatii contabile favorabile pentru obtinerea creditelor si justificarea transferarii acestora altor societati.

Tot acest carusel a devenit imperios necesar in momentul in care SC Rarora SRL Ramnicu Valcea s-a aflat in imposibilitatea de a mai obtine noi credite bancare. Insa problema a fost rezolvata prin intermediul celorlalte firme “binevoitoare”. Societatile respective au contractat de la BCR credite pe termen scurt si au transferat sumele obtinute in contul societatilor din grupul “Marin Luminita”, specificand pe ordinele de plata: “sume datorate”. Avand in vedere ca societatile din afara grupului trebuiau sa justifice ordinele de plata, s-au intocmit facturi fictive pentru livrari de motorina sau utilaje. La scadenta creditului contractat, o alta firma din cadrul grupului sau dintre celelalte firme efectua plati catre societatea creditata, cu CEC-uri, bilete la ordin sau ordine de plata ce reprezentau contravaloarea unor facturi fiscale fictive. La restituirea creditului, facturile fiscale aveau o valoare mai mare fata de cele intocmite de prima societate, diferenta reprezentand-o dobanda la credit si comisioanele bancare. Creditele au fost acordate fara a avea la baza acoperire financiara cu active, stocuri sau creante certe.

stefanoiu a pus umarul cu doua firme

Numele firmelor sau ale administratorilor , care s-au oferit sa-l ajute pe Ion Marin sunt destul de sonore la nivelul judetului Gorj. SC Senaco SA Novaci, cunoscuta ca apartinand omului de afaceri Relu stefanoiu desi la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunal Gorj figureaza ca asociati stefanoiu Florentin, Octavian Popa, Elena stefanoiu, Florian stefanoiu, Marieta stefanoiu; SC Alsara Urdari apartinand lui Carmen Alioanei, “celebra” in judet din cauza afacerilor cu fier vechi; SC Naitton SRL Targu Jiu, patronata de Cristi Tomescu, sef depozit Petrom, SC Work SRL Tg-Jiu, asociati doua rude ale unor comercianti din municipiu – Maroiu Gheorghita si Oana Maria Tartareanu, SC . Gilort Transport, o alta firma a marii familii stefanoiu, patronata de Florentin stefanoiu, SC Lusu SRL Novaci, administrator Vladuti Ilie. La un moment dat in contul SC Gilort Transport Tg-Carbunesti, o alta firma a lui Relu stefanoiu, ajung cinci miliarde de lei de la Rarora Ramnicu Valcea, bani veniti de la Foraj Sonde si proveniti dintr-un imprumut bacar. Suma respectiva a fost folosita pentru plata altor credite luate anterior. Cazul SC Gilort nu este singular, acordarea de credite pentru rambursarea altora, sau datorii restante fata de banca transformandu-se intr-o practica la care au participat din plin toate cele 16 firme intrate in circuit. Acest lucru rezulta din extrasele de cont si documentele de plata. De retinut este faptul ca, asa cum prevede Legea societatilor comerciale, 31/1990, administratorul societatii nu poate folosi imprumutul de care se bucura societatea in interesul altei societati. Acest lucru a fost de mult uitat in cazul cercului vicios de la BCR Novaci.

Faptul ca numarul mare de credite derulate prin banca amintita nu a fost sesizat si monitorizat de Centrala BCR, i-a facut pe procurorii PNA sa specifice in rechizitoriu: “ Toate aspectele dovedesc intelegeri care au existat intre persoanele din intreg sistemul BCR (Centrala, sucursala Judeteana Gorj si Sucursala Novaci) in legatura directa cu reprezentantii societatilor comerciale constituite in grupul “Marin Luminita” sau aflate in legatura directa cu acestea.”

Mata moarta in curtea vecinului

In momentul in care cei responsabili au inceput sa dea cu subsemnatul, curajul nebun si inspiratia pe care le-au avut atunci cand au pus la cale aceste inginerii financiare, i-a cam parasit. Sorin Popescu a incercat sa se disculpe cat de cat sustinand ca a fost un executant al dispozitiilor primite de la directorul BCR Gorj, Dumitru Contoloru si ca: “nimic nu se misca in banca Novaci fara stirea directorului Contoloru”. In plus, tot el precizeaza ca: “a fost invatat, sfatuit, de directorul Contoloru sa caute societati comerciale (administratori) care sa ia credite (sa ajute banca)”, ca sa acopere creditele luate de Ion Marin, pana in momentul in care acesta va putea acoperi propriile imprumuturi. Popescu recunoaste si ca la sfarsitul lunii noiembrie 2002 “i se transmite”, din cadrul BCR Centrala ca “i se va suspenda competenta”. Informatia respectiva a contribuit din plin la marirea “tunului” dat bancii, avand in vedere ca pe data de 29 noiembrie sunt date foarte multe credite la societati comerciale, probabil Sorin Popescu incercand sa-si multumeasca prietenii cat ii mai statea in putinta. Avertismentul primit de sus i-a prins foarte bine, mai ales ca la inceputul lunii decembrie suspendarea competentei despre care i se “suflase” din centrala a fost pusa in aplicare.

BCR Novaci, ca si institutie, a avut un beneficiu infim pe langa pierderea miliardelor scurse din conturile sale. O firma din comuna Mateesti, Valcea, a efectuat la sediul bancii lucrari in valoare de 167 de milioane de lei, pe care insa BCR nu le-a platit, aceasta “onoare” revenind SC Rarora SRL, prin doua ordine de plata si o chitanta. Un alt beneficiu al bancii a fost ca a cumparat de la aceeasi firma 945 kg de motorina, in valoare de 15 milioane de lei, pe care a “achitat-o” cu ordin de plata. Chiar daca apare ca fiind reala aceasta operatiune comerciala trebuia sa aiba loc intre banca si Petrom, nicidecum de la o societate beneficiara a multor credite bancare.

Sinceritate si victimizare in fata anchetatorilor

Atitudinea adoptata de inculpatii in dosarul BCR, difera de la caz la caz, in functie de cat de bine a realizat fiecare gravitatea situatiei in care se afla.

Omul de afaceri Ion Marin a dat dovada pe toata perioada declaratiilor de un comportament foarte sincer, cooperand cu organele de cercetare penala. Sorin Popescu, fostul director al BCR Novaci, a sustinut initial ca nu a spus nimanui despre activitatea desfasurata la banca pe care o conducea, dar pe parcursul cercetarilor si-a revenit, a avut o atitudine corespunzatoare si a vorbit despre modalitatea de actiune in institutie. Fostul director al BCR Gorj, Dumitru Contoloru, a reactionat rezervat in privinta stabilirii adevarului, incercand sa uzeze de unele afectiuni personale ale starii de sanatate. In rechizitoriul PNA-ului, se specifica insa ca acelasi comportament l-a avut si cand se afla in functie, in unele zile cand se acordau credite cu “cantec”.

Cel mai rau dintre toti s-a comportat insa fostul director al SC Foraj Sonde Tg-Carbunesti, care: “are un comportament arogant, sfidator, necooperant, pe timpul cercetarilor penale refuzand sa participe la confruntarile planificate pentru stabilirea adevarului in cauza. Reflecta atitudinea si comportamentul pe care l-a avut ca administrator unic la Sc Foraj Sonde Tg-carbunesti, fata de organul de conducere executiva si ceilalti salariati.” Cu alte cuvinte a schimbat locatia, dar nu si naravul.

• Adrian IOVAN

Mortii de dupa gratii

Soarta sau pedeapsa divina?

Privarea de libertate produce asupra individului reactii diverse, in functie de infractiunea comisa si puterea de caracter a persoanei respective. Unii trec peste detentie fara probleme, chiar daca aceasta tine ani in sir, altii isi recapata libertatea inainte de termen, libertatea vesnica. Corpul cedeaza pur si simplu, refuza sa mai suporte presiunea rutinei, a sentimentelor de vinovatie si regret, lipsa familiei si a agitatiei cotidiene din lumea “libera”. Insa, in unele cazuri, eliberarea intervine ca o ironie a sortii, sau poate ca o pedepasa divina, cu putin timp inainte de terminarea cosmarului si intoarcerea detinutului in societatea civila.

Istoria Penitenciarului Tg-Jiu este presarata cu o multime de povesti care confirma faptul ca viata e cruda deseori s, in plus, aplica pedepse peste cele deja aplicate de semenii celui care comite greseala.

Mort de bucurie

Constantin Buda, din Matasari, a fost arestat pentru o fapta nu deosebit de grava – abandon familial. Dupa o perioada de detentie care a depasit un an de zile, timp in care si-a sustinut mereu nevinovatia, Buda a ajuns la un pas de liberare. Pe data de 18 decembrie 2003 a fost dus la Judecatoria Motru, la inca un termen al procesului pe care il avea pe rol. In timpul sedintei de instanta, din declaratia unui martor a reiesit ca era intr-adevar nevinovat, ca nu a comis infractiunea de care fusese acuzat, iar completul de judecata a hotarat punerea sa in libertate. Era doar o chestiune de cateva ore plecarea sa din penitenciar. Insa Constantin Buda nu a putut suporta bucuria unei asemenea vesti. Pe drumul spre Tg-Jiu, detinutul a facut infarct si, cu toate eforturile depuse de cei care il insoteau, nu a mai putut fi salvat.

Tot emotiile puternice i-au scurtat zilele si lui Tache Almajan, condamnat la o pedeapsa de18 ani,pentru omor deosebit de grav. Inainte cu sapte luni de liberare si dupa 13 ani de puscarie, majoritatea petrecuti in Penitenciarul de Maxima Securitate Gherla, Tache a cedat in momentul in care a primit o scrisoare de la copiii sai, pe care nu-i vazuse de cand a fost arestat. Doua fotografii ale acestora si dorinta exprimata de a-l cunoaste in momentul eliberarii, au marit efectul scrisorii asupra detinutului. Muschii inimii au cedat si Tache Almajan a facut infarct, unul dintre cele mai puternice pe care le-au vazut vreodata medicii din penitenciar.

Gheorghe Avramescu, de 30 de ani, din satul Valea Mare, comuna Runcu, a murit in somn din cauza unui accident vascular, in noaptea de Paste a anului 2002. El ispasea o pedeapsa de patru ani pentru furt si in noaptea respectiva a urmarit pana tarziu programele la televizor, fara a da vreun semn ca se simte rau. Colegii lui de camera au dormit cu un cadavru in aceeasi incapere pana a doua zi la apelul de dimineata, cand au incercat in zadar sa-l trezeasca. Provenit dintr-o familie extrem de saraca, Avramescu si-a inceput cariera infractionala la varsta de 16 ani, cind a fost arestat pentru viol. Se pare ca sistemul de detentie si rigorile sale i-au rodat sanatatea, contribuind la decesul sau.

O singura dorinta: moartea

Alti detinuti s-au rugat indelung sa li se termine cosmarul si sa moara, insa rugile nu le-au fost ascultate, asa ca a trebui sa ia singuri masuri in acest sens. I.G., de 56 de ani, din Dolj, arestat pentru ultraj contra bunelor moravuri, si-a pus capat zilelor in toamna anului trecut. El fusese transferat la Tg-Jiu din Penitenciarul de Maxima Securitate Craiova si nu a putut niciodata sa scape de sechelele produse de detentia din municipiul doljan. La cel mai mic act de indisciplina comis de colegii sai, acesta ii implora sa inceteze, pentru ca: “vin mascatii si ne bat”. Desi atitudinea gardienilor din Penitenciarul Tg-Jiu nu se compara cu a celor din Craiova, I.G. nu a uitat pana cand a murit actiunile“cagulatilor”, ce restabileau linistea printre detinuti cu pumni, picioare, bastoane si caini lupi. La amintirile urate pe care le pastra, s-a adaugat singuratatea. In Tg-Jiu nu-l vizita nimeni niciodata si, asa cum singur spunea, acasa nu avea cine sa-l astepte, copiii sai fiind toti casatoriti si stabiliti la casele lor.

Intr-o zi a hotarat ca nu mai poate sa suporte. Neavand mare lucru la indemana, s-a folosit de cureaua de la geanta pentru a se spanzura in baia infirmeriei. A legat cureaua de robinetul bazinului de apa de la WC, si-a pus latul pe care l-a pregatit din timp, in jurul gatului si s-a asezat in genunchi pentru a intinde cureaua si a provoca sufocarea. Putea in orice moment sa se ridice si sa renunte la planul sinucigas, dar n-a facut-o, a preferat sa moara.

N.T, de 28 ani, tot din Dolj , arestat pentru furt, ar fi preferat sa traiasca dar altcineva, mai presus decat el, a hotarat ca este suficient. In vara anului 2002, intr-o dimineata, tanarul care iesea zilnic la munca, a refuzat sa paraseasca camera motivand ca-l doare stomacul. A doua zi, durerile s-au ameliorat si a iesit la munca, fiind constient ca acest lucru ii grabeste liberarea. S-a comportat normal vreo trei zile, dupa care s-a plans din nou ca-l doare stomacul, iar de data asta, si capul. A fost transferat la infirmerie, dar situatia s-a inrautatit brusc, medicii nemaiavand nici o sansa sa-i salveze viata. Intr-un timp foarte scurt, N.T. a devenit o leguma. Nu-si mai putea controla functiile vitale, nu mai putea vorbi, nu-si mai recunostea colegii, alaturi de care statuse ani de zile, si se desprinsese total de lumea in care traia. A fost transportat la spital dar, din nefericire, a murit fara sa se mai poata face nimic.

Tragediile din spatele gratiilor intrec orice pedeapsa ce poate fi aplicata pentru o infractiune comisa, frizand la un moment dat absurdul.

• Daniel Dumitriu

Termenul scadent se apropie

Primarul comunei Bolbosi cercetat de politie pentru ilegalitatile comise in ultimii patru ani

Viorel Croitoru, primarul comunei Bolbosi, este in prezent cercetat de Politia Matasari, datorita unei autorizatii de construire eliberata unei rude apropiate, Bebe Iordache, si pentru unele afaceri necurate, care au fost aduse in atentia opiniei publice prin intermediul presei. Daca primarul Viorel Croitoru ar da cu subsemnatul la politie pentru toate magariile facute, abia ar mai avea timp sa-si spele fata dimineata. Insa este totusi un inceput…Crezandu-se la adapost datorita faptului ca nimeni nu da prea mare atentie unei comune uitate de Dumnezeu, Croitoru a comis ilegalitati crase, culminand cu intocmirea tuturor actelor necesare si realizarea intr-o singura zi a reparatiilor la caminul cultural din comuna. si totusi, daca cineva ar realiza un top al celor mai nazdravane acte ilicite din judet, primarul de la Bolbosi ar ocupa cel putin 7 locuri din 10.

Primarul si cifrele…

In urma cu patru ani, nu cu mult timp dupa ce a avansat din functia de viceprimar in cea de prim “gospodar” al comunei, Viorel Croitoru s-a hotarat ca inca de la inceput de mandat sa-si pricopseasca neamurile. Dupa ce, tot cu ajutorul sau, varul Bebe Iordache a devenit proprietar pe un teren ce nu-i apartinea de drept, primarul i-a emis o autorizatie de construire pe care nu s-a prea obosit sa o ticluiasca conform legii. Actul, purtand numarul 4, din data de 28 decembrie 2000, are mai multe hibe care, probabil, il vor face pe primar sa regrete inima sa larga fata de rude. In autorizatie se prevedea ca: “Taxa pentru autorizare in valoare de 1.822.080 lei a fost achitata conform chitantei nr. 465 din …1999. Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului la data de 28 decembrie 2000”. Dupa ce ca, asa cum scrie pe autorizatie, taxa a fost platita cu un an inainte de asa zisa autorizare, pe chitanta 465, emisa de Consiliul Local Bolbosi, ca semn al achitarii contravalorii autorizarii apare ca banii au fost primiti pe data de 14 februarie 20002. La mai bine de doi ani de la emiterea autorizatiei si la mai mult de trei de la data achitarii , aparute in actul de autorizare. In plus, intr-o adresa oficiala ce contine situatia unor terenuri, transmisa in luna iunie 2001de primarie catre Judecatoria Motru si semnata de primarul Viorel Croitoru, se specifica negru pe alb : “Bebe Iordache – fara autorizatie”. De fapt, Bebe Iordache nu a avut niciodata autorizatie pana in anul 2002, cand s-a creat o portita pentru inregistrarea autorizatiei sale. Registrul de urbanism al primariei, care nu era inseriat, a suferit niste modificari, in sensul ca unele pagini au fost rupte si numele persoanelor inscrise in el au fost rescrise, facandu-se astfel loc si pentru numele lui Iordache.

In prezent, Politia Matasari se straduieste sa desfaca itele actelor semnate “ca primarul” de catre Viorel Croitoru. Surse oficiale afirma insa ca stradania politistilor nu este totusi extrema, avand in vedere ca primarul cunoaste si el cateva persoane care l-ar putea ajuta sa-si spele pacatele, fara a plati pentru ele. Cert este ca, deocamdata, Croitoru a devenit client al postului de politie Matasari.

Scaune gratuite la 35de milioane bucata

Viorel Croitoru are probleme nu numai cu respectarea legii, dar si cu redarea nealterata a adevarului. In primavara anului trecut, in satul Igirosu, pe marginea terenului de fotbal, care oricum nu mai foloseste pentru ca echipa de fotbal a comunei a fost desfiintata tot din cauza primarului, au fost montate doua tribune din metal si lemn, cu o capacitate de aproximativ 100 de locuri. Mandru de achizitia sa, Croitoru s-a laudat chiar si intr-una dintre sedintele Consiliului Local ca tribunele respective i-au fost facute cadou de catre prietenul sau, omul de afaceri, Relu stefanoiu. Dupa ce a trecut efectul produs de achizitia primarului in favoarea sportului din comuna, Croitoru a depus in contabilitatea primariei o factura fiscala in valoare de 100 de milioane de lei, emisa de SC Gilort Transport Tg-Carbunesti, societate apartinand familiei stefanoiu. Factura reprezenta contravaloarea partiala a lucrarii “confectionat tribuna si gard partial stadion” si facea parte din plata totala de peste 500 de milioane de lei, suma rezultata din oferta depusa de firma la primarie. Asa cum se arata in oferta, imprejmuirea stadionului costa 290 de milioane de lei, iar tribuna cu schelet metalic si scaune din stejar, 35 de milioane de lei bucata. Oferta “generoasa” facuta de Gilort Transport a fost clar primita de primar, atata timp cat factura partiala a fost acceptata la plata prin semnatura proprie a lui Viorel Crotoru. Este de la sine inteles ca si pentru lucrarile de la stadion, ca de altfel pentru multe altele, nu s-au respectat conditiile legale pentru achizitiile publice.

Asfalt de “calitate” – cu gropi incluse

Realizarea tribunelor si a gardului imprejmuitor la stadion nu a fost prima ocazie in care Gilort Transport si Primaria Bolbosi au devenit parteneri de afaceri. In anul 2002, Croitoru si reprezentantii firmei respective au tras in asa fel sforile, incat un proiect de miliarde de lei, privind asfaltarea drumurilor comunale a fost fragmentat in trei proiecte mai mici, pentru a evita astfel organizarea unei licitatii deschise, ce ar fi putut da peste cap calculele celor care au vrut neaparat ca de lucrari sa se ocupe firma amintita.

Gilort Transport a inceput asfaltarea unei portiuni de drum, in lungime de 800 m, in satul Balacesti. Balastarea a fost superficiala, motiv pentru care, la nici o luna de zile de la terminarea lucrarilor, au si aparut gropile. Mai mult decat atat, firma nu a facut nici un fel de amenajari la podetele si santurile de pe acest sector de drum, covorul asfaltic turnandu-se direct peste tuburile colmatate. Cei 800 m asfaltati trebuia sa faca parte din proiectul de asfaltare a drumului comunal Balacesti-Bolboasa-Bolbosi, in lungime de 3200 m, dar de teama pacatoasei de licitatii deschise, el a fost impartit in trei. Un an mai tarziu, a mai fost executat un alt segment de drum, in lungime de 750 m, calitatea lucrarii nefiind cu nimic mai buna decat in cazul primei portiuni.

Aceeasi calitate a servit Gilort Transport si pe Drumul Judetean Ohaba-Covrigi, in luna iunie 2003. Balastarea s-a facut la fel de superficial, iar gropile ar fi ramas neastupate daca nu ar fi existat nisip la Bolbosi, cu care au fost mascate si peste care s-a turnat un strat subtire de balast, cat sa nu bata la ochiul curiosului, dar nici sa nu faca gaura in bugetul firmei executante. Pentru a face ceva economii, avand in vedere ca 750 m de asfalt costau aproximativ 5 miliarde de lei, angajatii Gilort Transport au folosit in loc de podete, tuburi din ciment dezafectate, luate din sectorul minier. Pentru procurarea acestora, primarul Viorel Croitoru a asudat alergand pe la unitatile miniere din zona. Bineinteles ca, nu dupa mult timp, lucrarile facute de mantuiala s-au deteriorat.

Cetatenii comunei spera ca macar in acest caz politia sa se autosesizeze, fara sa mai fie nevoie ca actele sa ajunga la vreun minister pe la Bucuresti, ca apoi primarul Croitoru sa poata da cu subsemnatul.

• Mihai POPESCU

Col. Panoiu – Nostradamus de Gorj

Judetul Gorj detine, fara sa-si dea seama si fara sa exploateze, un Nostradamus autohton de care, daca noi am fi tinut cont la momentul potrivit, am fi asteptat politia cu bocceluta gata facuta si i-am fi luat prin surprindere in celebrul moment al arestarii.

Col. Constantin Panoiu a avut amabilitatea, in urma cu patru ani, atunci cand am debutat in presa de scandal cu “Atac de Gorj”, sa ne dedice o poezie ce a coincis perfect cu soarta pe care am avut-o. Prezicerile extrem de exacte pe care le-am descoperit la o rasfoire melancolica a colectiei, ne-au determinat sa republicam poezia si sa speram ca pe viitor col. Panoiu ne va precize totusi si ceva lucruri bune.

SCRISOAREA PRIMA-NTAI

Cand cu gene ostenite frunzarii, la pranz, “Atacu’”

si vazui cum dati cu parul in toti hotii, lua-i-ar dracu’

Ma cuprinse-asa o teama de ce este, ce-o sa fie

si de viata ce-o veti duce in hidoasa puscarie!

Ca, desi-ntre ei se cearta, se urasc si s-ar manca,

Isi vor da cu totii mana pentru a va-ncarcera.

Vor uita ca au partide si doctrine diferite,

Ca s-au injurat prin piete, ca birjarii, pe sarite,

si se vor uni in haita sa va muste, sa va-nfunde,

Ca sa poata ei ramane terfeliti, dar tot in frunte.

De sperati cumva ca legea sa va apere de ei,

Nu uitati, egalitate este numa-ntre catei,

Iar dulaii cei din frunte, ghiftuiti, burtosi, umflati,

Sunt egali si au prieteni intre ei, si magistrati.

Legea, chiar daca e buna, cum zicea unul candva,

Este-al dracu’ magistratu’ care se chioraste-n ea.

Asa ca, pana la urma, de vreti sa va fie bine,

Puneti-va toti speranta doar in Dumnezeu si-n mine.

Domnul sa va tina-n viata si sa va dea sanatate

Sa va ispasiti pedeapsa, sa fiti iar in libertate.

Eu sa pun un ban deoparte, sa va aduc pachetele

si cu prastia de-afara, sa lansez noaptea chiftele.

Iar cand veti iesi de-acolo, ispasindu-va osanda,

Sa va reluati menirea, tot cu parul si cu bata.

si sa nu uitati ca-n lupta cu Mafia, lua-o-ar dracu’

Cea mai buna aparare este si va fi atacu’!

• C. I. PANOIU

 

Din nou “Scandal”! (tableta)

Reapare “Scandal de Gorj” - o veste care a provocat sentimente contradictorii in randul celor care intra , intr-un fel sau altul, in contact cu noi. Barfe, injuraturi printre dinti, invidie, teama sau admiratie – lucruri obisnuite la aparitia unei publicatii, intetite insa in cazul in care reapare un saptamanal ce a iscat controverse si a tulburat multe ape. De ce sa-ti pui cenusa in cap dupa ce tocmai ai facut baie? De ce sa reapari pe piata publicistica gorjeana dupa trei ani, timp in care un om a fost privat de libertate si s-au spus si comis o serie de lucruri grave? Unii ar spune ca este sadism, curaj la limita inconstientei sau grandomanie. De fapt este vorba doar de a ne face meseria fara concesii, pe care nu le-am facut nici in trecut, motiv pentru care am platit cu trei ani de suferinta. Este vorba de a ne pune in slujba oropsitilor, neingraditi de cenzura unui sef sau de un interes financiar, care oricum nu compenseaza nici pe departe multumirile unui om pe care l-ai ajutat atunci cand erai ultima lui sansa de a i se face dreptate.

Nu vrem sa demonstram nimic, nu vrem sa ne razbunam, asa cum multi “oameni de bine” au emis deja ipoteza. Nu avem de impartit nimic cu nimeni, vrem doar sa spunem lucrurilor pe nume. Daca vom gresi, vom raspunde pentru faptele noastre. Dar pana atunci este timpul sa plateasca cei care si-au facut din coruptie o “Biblie”. Gandind astfel, s-ar putea spune ca nu ne-am invatat minte nici dupa ceea ce am patit, cand ni s-a demonstrat clar ca nu poti inota contra valului, mai ales atunci cand la mijloc exista interese majore, cand sunt in pericol averi si functii, dar macar vom avea constiinta impacata ca, inca o data, am fost alaturi de cei care au nevoie de noi, de un ziar care sa aduca fara teama in atentia opiniei publice ilegalitatile comise de oricine, indiferent de functie si grad.

Pornim inca o data contra valului, de data asta constienti fiind ca suntem singuri, avandu-i alaturi numai pe cititorii nostri, care nu pot fi decat spectatori muti ai luptei noastre impotriva neadevarului. Conflictele de interese care se inmultesc pe zi ce trece, mai ales ca este an electoral, creeaza vid in jurul unei publicatii ce loveste pe toata lumea. stim asta, dar mai stim si ca “ceea ce nu te omoara te face mai puternic”, iar noi am supravietuit celor trei ani de cosmar. La fel de adevarat este si ca mentinerea noastra pe linia de plutire s-a datorat si unor colegi de breasla, putini la numar, care n-au uitat de noi in acesti ani si ne-au sustinut moral. Le multumim pentru atitudinea pe care au avut-o, mai ales ca unii dintre ei au avut de suferit din cauza “partizanatului” cu noi.

Se spune ca nimeni nu-si pastreaza mortii, pana la urma trebuie sa-i inmormanteze, asa ca si noi vom incerca sa uitam ultimii ani si vom merge mai departe, pastrand insa aceleasi principii si aceeasi convingere ca se merita sa sustii cauzele drepte ale omului de rand. Aveti in noi un aliat care va va fi alaturi neconditionat atata timp cat luptati pentru iesirea la suprafata a adevarului. Suntem la dispozitia dumneavoastra oricand veti avea nevoie de noi.

• Neli Matei

   Scrie Comentarii (0)   24.02.2004. 09:03

<< Prima pagină < Pagina precedentă [8 / 8] Pagina următoare > Ultima pagină >>