Găseşte-ne pe Facebook
Abonează-te prin RSS


Comentarii:
Comisaru (Primare stoarce un pic si tu buge...)
ion (Am vazut ca se face referire la direct...)
racletu (An atentia sefului de statiune : ...)
racletu (An atentia sefului de statiune : ...)
tg-jiu (bai baiatule, ce-ai fi scris tu dac...)
andi (Sa le iau mortii in ******* handicapa...)
unul din novaci (Nu inseamna ca daca vor pl...)
ion (Daca Mitescu crede ca se va intoarce s...)
vasile (Nu cred ca daca la NOVACI ,PONTA nu...)
Cosmin (Echipa penalilor sau a viitorilor p...)
mircea (bravo baieti! ati invins nu prin vo...)
albici (lautari,bautura,femei,aroganta,vulg...)
NINA (VASILE Popeanga sa se retraga la pens...)
marius (sunteti niste prosti cati ales acea...)
ion (Pensie de 4000 RON , salariu de direct...)
ochi din umbra (si cat s-a furat......ca do...)
LORE (Sincer eu nu cred asta, in viata lui...)
klaus I (Domnule Popeangă, eşti o religv...)
ALO??? (Aloooo autoritatile,DNA-uul,ce face...)
CARABULEA (Auziti D-na Luci. Vine ,vine DN...)
gogu (citesc ce au scris jigodiile astea or...)
unu (continuam victoria. oamenii vor vedea...)
Somnea (Rusine!Nu-i adevarat!)
Somnea Maria (Nu mi-a murit nici un nepot!E...)
zoita (Un salariu foarte bun in 1990 era in...)
Tismana (Da la puscarie va ajunge si dl Pri...)
mihai (Vasile Popeanga, desi a fost mereu t...)
buzy (Atata timp cand domnul Popeanga pune...)
talvestii sunt prosti (voi ati inceput si t...)
rodi (RUSINE POPEANGA!!UN TRASEIST INCOMPET...)
DIACONESCU (URMEAZA INCA UN DOSAR PENAL ,,A...)
to be continued (Urmeaza nr 4.)
aura (parchezi unde vrei si mananci unde es...)
Gogutz (haaaaaa,Doar aici? pai si la Motru...)
mihai (Vasile Popeanga, desi a fost tradat...)
D.Liciu (Vasilica nici nu sti cat de mic in...)
AURELIA STANICA (BRAVO de trei ori BRAVO.St...)
klaus (Acest individ nu a facut nimic pentr...)
ion (domnul parvulescu este un hot !!)
costelus (Vrajeala ieftina,taranusii de mai...)
novacean (O echipa cu multe victorii la act...)
vio (Sa dea domnul ca Ta******* sa faca ord...)
geam (bravo baieti pe eisi pe mama lor)
vasilica (praf in ochii prostilor..... daca...)
ion popescu (ghinion, puscarie ai luat-o la...)
gorjanul (Ziaristi gretosi ? Adica au manca...)
D.Liciu (Vasilica nici nu sti cat de mic in...)
manglaonu (Scoate pe rentea afara ca a fura...)
jardicu (Baaa pe cinenu lasi sa moara nu te...)
papusika (Scapa de patrut k o iei dupa iel.)
ciulin (Florine scapa de jigodia de patrut...)
dan ion (ma intreb de unde au atitea bani p...)
dan ion (si pe la telesti domnul primar cu...)
ionut (Ei iau 2000lei 3000 lei pe un agent...)
Gogutz (Iohannis a spus că nu are nimic î...)
Gogutz (Iohannis a spus că nu are nimic î...)
pt mari (Ce draga, ti-e scarba ca ai vazut...)
vfd ('mosh craciun cu parul cretz,fura ratz...)
Interesat (Interesante comentarii!!!)
florin (s-a'sinucis' politic !)
gigel (lucrari de mintuiala la calnic sat n...)
ursu (Iată o nouă temă pentru ANI, DNA d...)
costica (din poza se observa ca nu e Bustuc...)
Misu (Patronii de la restaurantul andra sun...)
marius (Isi merita soarta oamenii din calni...)
ion (comuna lui ciocea nu va muirati)
emil (Este vina patronilor care angajeaza t...)
radu mamii ! (Buna tzig.....asta in pla mea...)
de cilnic (Domnule claudiu matei va rugam s...)
dan (Sa ne ajute DUMNEZEU !)
mari (o scirba de om acest vulpe)
Ion (Cati trbuie sa mai moara ca sa se ia o...)
gorjanul (Poate verifica procurorii si modu...)
gorjanul (De ce pierdeti timpul scriind de...)
gorjanul (Dar pe X3 ul nevestei, X 5 urile...)
gorjanul (Pentru ca toti e corupti (sic).)
gorjanul (Ba Negrescule , ba prostovane , s...)
gorjanul (Deci sarcina n a cotizat ??? Intr...)
gorjanul (bun articol , bine documentat .)
NINA (Se lauda ca are pile la pechetul Tg-=Jiu)
Gogutz (Noi vrem un roman nu un neamt in ta...)
Gogutz (Cred ca oamenii din ACL se oftica c...)
sapard (Comuna Stanesti nu a avut niciodata...)
Silvian (V-AM ZIS CA JURISTUL ESTE CEL MAI...)
tony (Respect!)
doru (Domnule Claudiu Matei, Aceasta fir...)
noris west (Un taran parvenit,genul de om c...)
ion popescu (dosarul a lincezit de ani buni...)
xxx (am citit toate comentariile si multi d...)
xxx (am citit toate comentariile si multi d...)
gigel (curva e curva pana moare)
cetatean (D-lor Calinoiu ,CIRCIUMARU,Leuste...)
eu (sa ii bage la puscarie)
tictac (Este cel mai bun articol si vizavi...)
Patriot (Asta o fi ruda cu baronul Mischie...)
ALBERT (CINE MA PUNE SI PE MINE IN LEGATURA...)
gogu (daca ar fi dreptate si organele fisca...)
nicu (Sunci si celulita cred ca vezi pe cre...)
vasile (Dobrica sa ne sugi pe toti sti tu c...)
asistent (Da este adevarat tot ceea ce se s...)

Sumar articole:
Ce interese se ascund în spatele rezilierii contractului de deszăpezire cu Coremi SA. Către ce firmă vor fi direcţionate cele 2 milioane de euro

Politică şi manipulare

Lucrări fictive la microhidrocentrala care a provocat inundaţiile de la Novaci. Ancheta penală îl vizează şi pe fostul TSD-ist Bogdan Buduran, fiul unui inginer de la SGA Gorj

Fostele iubite l-au uitat în puşcărie de proxenetul Bejinaru

Liberali, amenințați cu sancțiuni

Pavel continuă lucrările la centrul medical penal din Peştişani

Motivul incredibil pentru care un gorjean spune că i s-a fabricat un dosar penal

Primăria Băleşti, transformată în redacţie de ştiri, iar primarul Paicu în redactor-şef

Decizie definitivă în dosarul traficului de muniţie de la UM Sadu

Nepotul fostei şefe a Judecătoriei Cărbuneşti refuză să achite daune urmaşilor bărbatului pe care l-a omorât

Primarul Moşoiu mai aproape de puşcărie decât de primărie! Dosar penal pentru inducerea în eroare a organelor judiciare

PSD Gorj, câștigătorii învinși!

„Ghinion! Poporul s-a trezit din somn!”

Orzan către Tăriceanu: ,,Du-te bă de aici!(...) F...-ți gura mă-tii, Tăricene, de nenorocit! Slugă!”

Deputatul Vasile Popeangă părăseşte PSD pentru ACL

Echipa de campanie din Novaci a chefuit duminică: ,,Un fleac.. l-am ciuruit” cu 57%

Arbitru de fotbal, implicat într-un caz incredibil la Drăguțești

Ce a făcut o vedetă din Târgu-Jiu în Italia ca să demonstreze că este patriotă

Ups! Lidia Buble, cu vânătăi pe picior, la Târgu-Jiu

Talabă a coborât milităria jos din pod la Spitalul Rovinari

Un gorjean vrea să dea la schimb caprele pentru o mașină

Nepotul şefei CECAR Gorj a decedat după ce s-a răsturnat cu un tractor

Puşcăria la mare căutare, Penitenciarului Târgu-Jiu ocupat 104%

Primarul Vulpe a direcţionat bugetul comunei Câlnic în contul firmei de casă Gruconstruct

Chestii urâte de campanie. Sau, cine a pus rahat pe clanţă

Negrescu o pontează în lipsă pe proaspăta cumnată a lui Florin Urdea

Fiul fostului viceprimar din Borăscu, acuzat că şi-a făcut parte din piatra utilizată la pietruirea uliţelor

Decizie uimitoare luată de primarul comunei Padeş

Ce veste au primit inculpații din dosarul traficului de muniţie în ziua sentinței

Dian Popescu, preș în fața PSD

Patronul Lexi Star vrea să scape de pușcărie

Şef de secţie de la CFR, reţinut pentru un prejudiciu de 280.000 de lei

Malpraxisul doctorului Tabacu, agăţat într-o adresă de la IML ,,Mina Minovici”

Costoiu și Vișoianu, în vizită de lucru

Culmea semnelor rutiere la Bustuchin

Fiul primarului Hanu, implicat în mafia pariurilor . Cum acţiona reţeaua infracţională care a scos miliarde din retrogradarea echipei Minerul Motru

Motru, patria şmenurilor


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 44 - 23 - 29 decembrie 2004

SALONUL NATIONAL DE IMAGINI SI DOCUMENT TARGU-JIU 2004 – editia a XIII-a

I-a dat Targu – Jiului, care in aceste zile sarbatoreste 15 ani de la Revolutia din decembrie 1989, sa aiba parte de un eveniment cultural major datorat lui Teodor Dadalau si unui mai vechi prieten al nostru Louis Guermond – prin a carui truda si bunavointa 13 artisti fotografi din Franta vor expune creatiile lor in vitrinele magazinului “Romarta”.

Poate ca locul expunerii pare nonconformist, dar nici ca se putea afla un spatiu mai propice decat acesta pentru ca autori fotografiilor si beneficiarii operei lor contactul presupus de aceasta forma de arta sa se produca direct si nemijlocit.

Individualitati si personalitati puternice in acelasi timp, cei 13 fotografi francezi apartin unor cluburi de profil, fie exercita aceasta arta ca pe o profesie, fie sunt pur si simplu pasionati ai acestui mod de scriere cu lumina.

Unii dintre ei sunt laureati ai diferitelor concursuri de gen, altii isi publica realizarile in reviste si ziare din lumea intreaga. Cu totii se intalnesc insa in dragostea pentru frumusetea imaginii, care este autentica si definitiva.

O buna parte dintre oaspetii nostri de astazi nu sunt la primul contact cu Romania, ei expunand in chiar toamna acestui an la Sibiu, viitoarea capitala culturala a Europei. Este vorba de Patricia Boite, Igor Delmas, Pierre Lucas, Jean-Paul Senez, Henri Bouchon, Francois Ducasse, Yves Phčlippot, Didier von Tillmann. si, il adaugam noi, pe prietenul Louis Guermond, care este acum pe jumatate roman si care incearca sa demonstreze ca legaturile culturale dintre Franta si Romania nu sunt numai istorice, traditionale, ci si actuale si, mai ales, de perspectiva.

Cyril Tireau ne daruieste sentimentele traite de sine in urma unei calatorii in Peru, iar Jean-Pierre Charton, Claude Tible si Marc Potel pe acelea avute in urma unui periplu la New-York.

Sub auspiciile Consiliului Judetean Gorj, Primaria Targu-Jiu, Centrului pentru Cultura Traditionala Gorj si Centrului pentru Cultura si Arta “Constantin Brancusi” se aduna asadar, in aceasta zi de 20 decembrie 2004, in Targu-Jiul lui Constantin Brancusi - cel care apartine Romaniei si Frantei deopotriva - nu numai 13 fotografi ci si proiectii fotografice de pe trei continente.

Din aceasta pricina si din multe altele, multumim Franta! Te asteptam in continuare!

• Ion Cepoi

Ion Firiza, singurul cu sanse reale pentru a ocupa scaunul de prefect

Ultimele zile ale acestui an sunt si ultimele pentru vechea administratie. Daca la Bucuresti politicienii sunt in fierbere si se creioneaza deja noul Guvern, in plan local deja se trag sfori pentru instalarea noului prefect. Numele vehiculate in ultima saptamana nu-mi inspira incredere. Unii dintre cei care o sa-i enumar au venit in tandem cu subprefect cu tot.

Ion Firiza – singura solutie

Ion Firiza, un personaj aparut recent alaturi de familia Basescu, pare sa aiba sanse reale pentru a ocupa fotoliul de prefect.

Firiza este inginer de profesie, iar dupa ’90 s-a remarcat prin afacerile derulate, atat pe plan intern, cat si extern.

Prosper om de afaceri, Firiza n-a iesit niciodata in lumina reflectoarelor ca alti afaceristi, preferand sa ramana un tip modest fara sa se afiseze cu grandomanie in mediile locale.

Cei care-l cunosc indeaproape pe Ion Firiza spun ca acesta cunoaste problemele de substanta ale judetului si in repetate randuri s-ar fi exprimat ca acestea pot avea solutii din punctul sau de vedere.

Mai mult, surse de incredere din cadrul societatii lui Firiza au declarat ca acesta nu a derulat niciodata afaceri cu institutiile publice, in comparatie cu cei din actuala administratie, care au facut suficiente afaceri pe banii statului.

De cand numele lui Firiza a aparut in media gorjeana, tot mai multi membri ai Aliantei D.A. si-au manifestat sprijinul pentru ca acesta sa ocupe scaunul de prefect considerandu-l, in acest moment, persoana potrivita pentru reforma administratiei locale si rezolvarea problemelor majore ale judetului.

Ultimele zile ale acestui an sunt si ultimele pentru vechea administratie. Daca la Bucuresti politicienii sunt in fierbere si se creioneaza deja noul Guvern, in plan local deja se trag sfori pentru instalarea noului prefect. Numele vehiculate in ultima saptamana nu-mi inspira incredere. Unii dintre cei care o sa-i enumar au venit in tandem cu subprefect cu tot.

stefan Popescu Bejat, dupa opt ani de deputatie crede ca i s-ar cuveni scaunul de prefect. Nu-i contestam activitatea parlamentara, dar parca nu s-a prea evidentiat insa. Bejat e vizibil obosit, iar activitatea desfasurata in urma cu multi ani in fruntea Consiliului Judetean nu poate fi comparata cu ritmul in care se lucreaza acum in administratie. Mai mult, Popescu Bejat si-a pierdut in mare parte sprijinul de la centru de care se bucura in urma cu cativa ani.

Toni Mihail Grebla, dupa parerea mea, e scos definitiv din calcul, intrucat o adeziune a acestuia la PD sau PNL ar arunca Alianta D.A. de la Gorj, in aer.

Grebla e fondatorul FSN la Gorj si considerat un pilon de baza al PSD. O trecere in PD ar fi in mod evident una pentru ciolan, ceea ce in campania electorala capii Aliantei DA au exclus categoric aceste migrari.

Dan Ilie Morega nu are nici o sansa pentru a accede in functia de prefect, mai ales ca Basescu s-a dezis de acesta in plina campanie electorala, iar relatia cu Tariceanu, pe fondul tulburarilor din PNL Gorj, nu poate fi una cordiala.

Marin Condescu, acest Hopa Mitica al politicii joaca si de aceasta data un rol extrem de important in promovarea persoanei care va ocupa postul de prefect.

In ultimii ani, Condescu e mai mult afacerist si politician, decat sindicalist. Acesta s-a ocupat in ultimul timp mai mult de propriile afaceri, avandu-i alaturi pe Toni Grebla si altii, decat de problemele minerilor pe care-i foloseste de fiecare data ca obiect de santaj in negocierile politice.

Cu certitudine Condescu nu mai e credibil in randul maselor dupa scandalurile in care a fost implicat, jocurile facandu-le acum adeptii lui, liderii de sindicat din bazinele miniere. Condescu a fost implicat, alaturi de alti potentati ai Gorjului in scandalul stramutarilor. Acestuia, ca si celorlalti capi din minerit, SNLO i-a construit o vila in Cartierul Primaverii din Tg-Jiu, in schimbul unei proprietati la Farcasesti pe care o cumparase cu putin timp inainte ca excavatoarele carierei miniere sa vrea sa exploateze exact pe proprietatea sa.

Hopa Mitica Condescu a cazut tot timpul in picioare, indiferent cine a fost la putere. De aici si porecla de “sarpe”.

• Claudiu Matei

In 2004

Scandal de Gorj - alaturi de oameni impotriva coruptiei

La final de an orice institutie care se respecta face un bilant al actiunilor intreprinse in perioada trecuta. In mod surprinzator, fata de alti ani, in ceea ce ne priveste lucrurile s-au miscat destul de bine. Mai precis, in urma materialelor publicate de saptamanalul nostru organele abilitate au luat masuri. Nu multe, nu in toate cazurile au fost drastice, dar totusi s-au luat.

La inceputul lunii aprilie am declansat “scandalul” tundrea, publicand subiectul sub titlul de “Dupa 12 ani de puscarie un criminal a fost declarat nevinovat.” S-a dezvoltat o adevarata campanie de presa si pana la urma ceea ce trebuia sa se intample in urma cu 12 ani, s-a intamplat – Marcel tundrea a fost eliberat. Tot in urma materialelor publicate de redactorii nostri, Doinel Popescu a fost trecut pe tusa din politia rutiera.

Comuna Crasna a scapat de un doctor incompetent si obsedat in urma articolului: “Dr. Oarna ii cere asistentei sa-l masturbeze si trimite oameni normali la nebuni”.

Reteaua traficantilor de gazolina din comuna Vladimir a primit o lovitura crunta dupa ce, in urma unei vizite la fata locului am scris un material intitulat: “ Locotenent de jandarmi si fratele sau – capii hotilor de gazolina de la Vladimir”.

Senatorul Ion Florescu a pierdut, alaturi de alti prieteni ai sai, milioane de lei dupa ce am scris de cariera de carbune ilegala de la stiucani.

Presedintele Consiliului Judetean, Ion Calinoiu, a devenit vedeta pe posturile nationale de televiziune, dupa ce am scris de afacerea in urma careia s-a ales cu o vila in cartierul Primaverii din Tg-Jiu.

Mai multi politisti au fost si sunt cercetati de procurori dupa ce am dat in vileag ilegalitatile in care au fost implicati.

Insa cea mai mare realizarea a fost eliberarea presupusului criminal de la Tamasesti. Tanarul Madalin Tomulescu se bucura acum din nou de libertate, dupa ce am purtat singuri un razboi mediatic pentru ai demonstra nevinovatia.

Speram ca anul viitor sa aduca mai multa dreptate in cazurile in care autoritatile au comis voit sau nu, o ilegalitate.

Primarul de la Godinesti a fost Mos Craciun pentru copii comunei

Primarul comunei Godinesti, Gheorghe Corbeanu le-a impartit cadouri celor 300 de copii din comuna deghizat in Mos Craciun, Corbeanu a mers impreuna cu staff-ul primariei la toate serbarile scolilor din comuna pentru a imparti daruri.

Gheorghe Corbeanu a declarat ca a fost intampinat cu multa bucurie de copii, dar si de parintii acestora. Niciodata la Godinesti nu s-a mai intamplat asa ceva si toata lumea a fost incantata. “Sper ca aceasta bucurie sa o pot face de acum incolo in fiecare an copiilor comunei”, a declarat primarul Corbeanu.

Expozitie de pictura la Muzeul Judetean

Daniel Pala si Alin Coltescu au vernisat la sfarsitul saptamanii trecute a VI-a expozitie de pictura, la Muzeul Judetean.

Cei doi, detinuti ai Penitenciarului Tg-Jiu, au expus icoane pe sticla si grafica cu tematica religioasa specifica sarbatorilor de Craciun.

Daniel Pala si Alin Coltescu au incantat privitorii cu talentul lor, lucrarile fiind apreciate de catre personalitatile prezente la vernisaj.

Una dintre lucrarile celor doi pictori a fost donata de catre comandantul Penitenciarului Tg-Jiu, col. Eugen Simescu, pentru Aurora Ghiorghievici.

Ultima runda (tableta)

Iata-ne ajunsi la final de an! Nu stiu daca mai buni, dar cu siguranta mai tristi ca a mai trecut un an din viata.

Suntem in pragul Craciunului si parca de la an la an spiritul sarbatorilor dispare lent. Oameni stresati de problemele cotidiene, din cauza lipsurilor umbla pe strazi mai tristi, mai crispati, mai ganditori.

A fost un an greu pentru toti! Rar mi-a fost dat sa vad oameni zambind. Poate a venit momentul sa uitam pentru cateva zile toate problemele care ne macina si sa fim mai buni cu noi insine si cu semenii nostri. E vremea bilantului! Din punctul meu de vedere acest an nu a adus nimic deosebit pe plan local. Un singur lucru a reusit sa ma impresioneze in mod deosebit: solidaritatea gorjenilor in cazul Aurora Ghiorghievici. In rest, chestiuni obisnuite care n-au iesit cu nimic in evidenta, nici macar schimbarea culorii judetului din rosu in portocaliu nu m-a surprins.

Poate la anul, schimbarile vor aduce si ceva bun pentru gorjenii simpli, pentru cei nevoiasi, pentru acele categorii sociale care intr-adevar au nevoie de sprijin.

“Scandal de Gorj” va ramane in slujba gorjenilor si daca pana acum n-am fost chiar atat de aproape de oameni, vom demara o campanie la inceputul anului viitor si vom aduce la cunostinta autoritatilor problemele gorjenilor din cele mai indepartate catune ale judetului.

Ramanem aproape de cititorii nostri, carora le dorim un An Nou plin de impliniri, sanatate si “La multi ani!”

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   23.12.2004. 11:53

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 43 - 17 - 22 decembrie 2004

La Rovinari,sarbatorile de iarna debuteaza cu Serbarile Zapezii

Mos Craciun vine la rovinareni acasa

Administratia locala din Rovinari a pregatit pentru locuitorii acestui oras o surpriza de proportii. SERBARILE ZAPEZII vor marca debutul sarbatorilor de iarna in aceasta localitate. Incepind cu 18 decembrie „Mosul“ va colinda prin oras pentru toate categoriile de varsta. Astfel, una din surprizele oferite locuitorilor acestui oras este manifestarea cultural-artistica ce va avea loc sambata aceasta la Casa de Cultura. Programul va incepe la orele 11.00 cu un spectacol sustinut de copiii din localitate, intitulat „Obiceiuri de iarna“ si va continua cu un concurs de frumusete, “Miss Craciunita”. In cadrul acestui spectacol-concurs vor incanta auditoriul si invitati de marca din lumea cantecului si dansului, printre care si interpretul de muzica populara, Puiu Codreanu. Acest eveniment cultural-artistic reprezinta doar inceputul, sarbatorile de iarna vor aduce de asta data, numeroase ocazii de distractie si recreere rovinarenilor, printr-o suita de manifestari surpriza, menite sa readuca bucuria in casele acestora.

Mos Craciun va colinda in aceste zile si pe la elevii si prescolarii din localitate. Dupa cum declara primarul orasului Rovinari, Dorin Filip: „acestia reprezinta viitorul urbei si al tarii, si oricat de multe ocazii s-ar ivi pentru a le imprima legamantul fata de locul natal, nici una nu ar trebui pierduta“. „Oricare dintre acestia ar putea fi mandria de maine a localitatii noastre“ a mai subliniat edilul din Rovinari.

O alta categorie de populatie mai putin privilegiata, pe care conducerea primariei a avut-o in vedere este reprezentata de persoanele cu handicap si persoanele asistate social. Primarul a fost si de aceasta data cu sufletul langa acestia si impreuna cu reprezentantii Consiliului Local au decis ca sarbatorile sa fie un prilej de bucurie si masa imbelsugata si pentru acestia. Au fost alocate fonduri pentru 300 de persoane din aceasta categorie, fiecare primind cate un pachet in valoare de 330.000 lei, continand, printre altele, si alimente de baza, precum zahar, ulei etc.

Persoanele care primesc o masa gratuita la Cantina Sociala din Rovinari au fost si ele avute in vedere de administratia locala de aici. In zilele de 25 si 26 decembrie, portia de hrana a fost suplimentata atat cantitativ, cat si calitativ, prin introducerea unor produse alimentare mai greu accesibile persoanelor cu venituri mici.

Suflul acestor sarbatori se resimte pe strazile orasului, decorate adecvat pentru aceasta perioada a anului. Este pentru prima data cand orasul induce cu adevarat starea specifica sarbatorilor de iarna, luminile si decoratiunile exterioare contribuind din plin la aceasta. Toata aceasta perioada a sfarsitului de an, 2004 si inceputul noului an 2005 va fi presarata cu colinde, cantece si spectacole care vor infrange frigul de afara si prin caldura sufleteasca a locuitorilor din Rovinari. Primarul Dorin Filip promite un adevarat recital de voie buna in aceasta perioada a anului si mizeaza pe dorinta de regasire si implinire sufleteasca a rovinarenilor, care sunt invitati sa participe la toate aceste manifestari.

• Adrian Iovan

Eliberat dupa aproape trei ani de puscarie,

Nevinovat, Madalin Tomulescu isi recunoscuse initial crima in urma torturii aplicate de politisti

Procurorul Ion Diaconescu a mai adaugat pe lista nevinovatilor pe care i-a bagat in puscarie inca un nume – Madalin Tomulescu, acuzat in urma cu doi ani de uciderea unui cioban in satul Tamasesti, comuna Balesti. Tanarul a fost eliberat din puscarie saptamana trecuta, dupa ce o instanta de la Curtea de Apel Craiova l-a achitat, absolvindu-l de acuzatia de omor calificat.

Dosarul intocmit la Tg-Jiu continea suficiente dovezi care sa-i demonstreze nevinovatia, numai ca in Gorj, Madalin nu si-a putut recastiga libertatea, pentru ca cei care l-au anchetat au cautat un tap ispasitor, nu autorul crimei.

Dupa ce, pe baza unui rechizitoriu intocmit de Diaconescu, Judecatoria Tg-Jiu l-a condamnat la 18 ani inchisoare, Madalin a asteptat in Penitenciarul Craiova un an de zile judecarea apelului. Numai dupa ce, incepand cu luna iunie, “Scandal de Gorj”, a publicat mai multe articole referitoare la acest caz, lucrurile au inceput sa se miste ajungandu-se in final la eliberarea nevinovatului.

Perioada de detentie a fost una terifianta pentru Madalin Tomulescu, mai ales ca a avut de-a face cu metodele de tortura folosite destul de des de politia gorjeana impotriva arestatilor care nu vor sa-si recunoasca faptele.

Ajuns acasa langa parintii sai, care au luptat mereu pentru a dovedi nevinovatia fiului lor, Madalin ne-a povestit intr-un scurt interviu despre grozaviile pe care le-a trait in spatele gratiilor.

Rep.: In ce imprejurari ai fost fortat sa recunosti o fapta pe care nu ai comis-o?

M.T.: Cand m-au ridicat prima data, m-au dus la Politia din comuna. Mi-au luat o declaratie in care le-am spus ca nu eu am facut fapta. Am semnat un ordin de perchezitie si de la mine, au facut si la fratele meu perchezitie la domiciliu.

Rep.: Ce voiau sa gaseasca?

M.T.: Toporul. S-au intors si mi-au spus. „ba, gasiram probe!” Mi-au pus catusele si m-au dus la Targu-Jiu. Cand am ajuns la Targu-Jiu, la municipiu (Politia municipala), m-au luat la omor, fara sa ma intrebe ceva, sa dau o declaratie.

Rep.: Numeste-mi cativa dintre politistii care te-au batut!

M.T.: Pai, era Bordea, Vasile, Curca, mai era unul pe care nu-l cunosc, scund de seamana cu Toma si unul cu mustata care zicea ca e seful lor. Cum m-au bagat in birou, direct omor. Mi-au spus: „Zi ma, care-i treaba?”. I-am intrebat ce au cu mine si de ce ma bat. Mi-au spus ca nu-i intereseaza cine-i autorul si ca trebuie sa iau fapta.

Rep.: Cum te-au maltratat in arestul politiei?

M.T.: Pe rotisor, in cuier, pe scaune… Dadeau cu apa pe mine si iar ma bateau. Apoi m-au dus la Judeteana (IJP Gorj). Acolo era si procurorul Ion Diaconescu si i-am spus acestuia ca politistii m-au batut si el mi-a spus ca n-am venit la el sa ma spovedesc si acolo a inceput iar bataia.

Rep.: Procurorul Diaconescu s-a aflat printre cei care te-au batut?

M.T.: Da, el mi-a dat cativa pumni si le-a spus politistilor „dati-i ma ca lumea ca acesta nu recunoaste”. Apoi a venit si Ragman si Rosca (politisti) si care cum veneau in birou imi dadea omor cu bastoanele, cu pumnii, cu picioarele.

Rep.: Ce inseamna rotisor si cuier?

M.T.: Pai, la rotisor te pune sa te asezi in ciuci si sa-ti bagi mainile intre picioare. Iti pun catusele ca sa nu te poti misca si apoi iti baga un par printre maini si picioare. Te ridica si te pun intre scaune sau intre doua birouri, cu capetele de la par pe ele. Apoi te invartesc ca pe un pui la rotisor, timp in care te lovesc cu picioarele, cu mainile, cu bastoanele.

Rep.: si pe cuier?

M.T.: Cuierul… Este un cui. Te leaga pe la subrat cu un cearsaf si te ridica si te agata intr-un cui. Te leaga la picioare cu o sfoara, cu catusele sau cu sarma, apoi te calca pe sarma sau pe catuse de iti trage toate oasele din tine, sa-ti rupa mainile. Am avut noroc ca nu m-au bagat la robot, ca nu cred ca mai traiam.

Rep.: Unde se aflau aceste camere?

M.T.: Nu sunt camere speciale. In birouri se intampla.

Rep.: Ai cerut sa fii dus la medicul legist?

M.T.: M-au dus la medicul legist din Gorj, dar nu stiu pentru ce. Atunci i-am spus ca am lovituri pe corp si nici nu m-a bagat in seama. Mi-a zis: „A pai asta-i ancheta, mai”. Dupa o luna jumatate m-au dus la expertiza la Jilava si nici acolo nu mai realizam ce vorbesc. Spuneam ca eu am facut fapta ca sa scap de stress-ul acesta, nu mai stiam ce vorbesc. Important pentru mine era sa scap de bataie. Nu-mi era ca mor, moartea nu mai era pentru mine o problema, ci chinul. Procurorul imi dadea mereu de ales intre puscarie si moarte. Le-am spus sa ma omoare si procurorul mi-a spus ca nu vrea sa ma omoare si ca vrea sa scape de crima.

Rep.: Cat au durat supliciile?

M.T.: Aproximativ o luna si jumatate si daca nu era zilnic, se intampla din doua in doua zile. In primele doua saptamani, nu am putut manca nimic.

Rep.: Dupa cat timp ai cedat si ai recunoscut fapta?

M.T.: Cam dupa o luna… M-au luat si m-au dus la reconstituire si mi-au explicat exact ce sa fac. M-au dus la fata locului si mi-au facut doua fotografii, apoi m-au dus si la Jiu si i-am intrebat „de ce?”. Mi-au spus ca trebuie sa mai facem o poza. Cand am ajuns acolo, mi-au spus ca nu e bine cum am aratat cu mana si ca trebuie sa mai arat o data. Am inteles apoi ca au scris ca am aruncat toporul in Jiu, de aia nu l-au gasit. In timpul acesta m-au inregistrat si pe casete video si cand am recunoscut si la televiziuni mi-au spus sa declar ca sunt vinovat, ca-mi recunosc fapta…

Recunoasterea faptei in fata camerelor de luat vederi i-a adus la un moment dat lui Madalin neplaceri, deoarece procurorul Ion Diaconescu a facut rost de o copie a unei casete care a fost prezentata pe un post de televiziune si a trimis-o instantei care a judecat cazul la Craiova. Din fericire, judecatorii doljeni nu au luat-o in calcul, bazandu-se pe dovezile existente la dosar.

• Scandal de Gorj

Fabulatiile rectorului Emil Moroianu

Rectorul Universitatii “Constantin Brincusi”, Emil Moroianu, da semne clare de uzura psihica si oboseala. Sau cel putin asta e concluzia care se poate desprinde avand in vedere ultima boroboata a rectorului, materializata intr-un “plan de masuri urgente” pentru acoperirea deficitului de 50% cumul/plata cu ora pentru cadrele didactice de la Facultatea de Inginerie.

Dupa ce salariile profesorilor au crescut si au tot crescut, pana la urma s-a ajuns la fundul sacului si este nevoie de masuri urgente pentru a redresa situatia. Numai ca rectorul nu a gasit cea mai buna cale de a face bani, ci mai degraba una ridicol de proasta. Pentru a putea acoperi deficitul de la Facultatea de Inginerie, Morianu s-a gandit sa ia de la Facultatea de stiinte Juridice si Administrative si de la cea de stiinte Economice, cate 20% din cumulul/plata cu ora de la cadrele didactice titulare si asociate; 20% de la cadrele de la D.P.P.P.D; 10% de la Colegiul Universitar si 10% din veniturile banesti ale personalului TESA.

Tot in beneficiu celor de la Facultatea de Inginerie, Emil Moroianu a hotarat cu de la sine putere ca: “ Magistratii care sunt cadre didactice la Facultatea de stiinte Juridice si Administrative, ca si avocatii ce detin grade de preparatori, asistenti si lectori de la aceeasi facultate vor varsa cate 5% lunar, din veniturile lor, in veniturile astfel realizate in beneficiul Facultatii de Inginerie”. Cu alte cuvinte ei vor fi obligati sa faca din proprii bani acte caritabile pentru ca ai lor colegi sa-si ia salariile.

In acelasi scop, rectorul nu i-a uitat nici pe profesorii care au intr-un fel sau altul legaturi cu firmele particulare. Prin acelasi “plan de masuri urgente” acestia sunt obligati sa: “ verse lunar, in plus, 3% din cifra de afaceri anuala in beneficiul Facultatii de Inginerie, prin incheierea unui contract de sponsorizare pentru salarizarea cadrelor didactice de la Facultatea de Inginerie.”

si ca gaselnita sa fie completa, cu ocazia Sarbatorilor de Iarna, rectorul, impreuna cu decanul facultatii care are nevoie de fonduri, vor organiza un bal la care cei care vor sa participe trebuie sa plateasca 200 de Euro de invitat.

Pentru bunastarea celor de la inginerie, Moroianu nu-i iarta nici pe copii. Astfel, din fondul de 40 de milioane de lei alocati pentru copiii angajatilor U.C.B., pentru Pomul de Craciun, vor fi luati jumatate.

Altii primesc de Craciun, drept cadou, niste disponibilizari “in vederea suplimentarii fondului de salarizare a personalului didactic de la Facultatea de Inginerie”.

Portarii, femeile de serviciu si administratorul Facultatii de Inginerie, isi vor pierde locul de munca pentru ca personalul didactic sa-si poata primi banii.

Cu astfel de masuri, este posibil ca in scurt timp, sa bata vantul falimentului prin Universitatea condusa cu atata pricepere de catre rectorul Emil Moroianu.

• Daniel Dumitriu

Nepotism si bataie de joc la finantele gorjene

Finantele publice gorjene au fost tulburate in ultimele luni de ancheta declansata impotriva fostului director general Dumitru Udroiu. Spiritele s-au calmat relativ repede, mai ales la varful institutiei. Cel putin doi dintre directorii executivi au inceput sa traga sfori la Ministerul Finantelor pentru a ocupa locul ramas gol dupa plecarea lui Udroiu.

Insa, pentru contribuabilii care alearga zile intregi dupa hartoage pe la finante nu este de o importanta capitala goana dupa putere a celor din conducere, cat jigodismul si haosul care domneste in institutie.

Ca si in alte institutii hranite din banii publici, unde cei din conducere isi angajeaza tot neamul, fara sa tina cont de nici un criteriu, si la Directia Generala a Finantelor Publice Gorj situatia este aceeasi.

Cei trei directori executivi adjuncti isi au cu ei odraslele. Astfel, Constantin sarapatin este coleg cu fiul sau Razvan Augustin, incadrat ca inspector asistent, clasa 1. Gabriel Popeanga are fiul, Bogdan, angajat pe un post similar cu al baiatului lui sarapatin. si cum nora lui Popeanga, Daniela, trebuia sa manance si ea o paine alba, ocupa o functie de referent asistent.

La debutanti se “evidentiaza” Daniel George Boncea, odrasla directorului executiv adjunct Voichita Boncea. George ocupa un modest post de referent debutant, dar are timp sa promoveze, asta depinde insa si de evolutia profesionala a mamei sale.

Intentionat l-am lasat in final pe seful Trezoreriei Tg-Jiu, Nicolae Berculescu. Acesta are si el fiul angajat prin Finante ca inspector asistent. Numai ca “pacatele” sale sunt cu mult mai mari, mai ales in ceea ce ii priveste pe subordonatii sai. Berculescu tolereaza intr-un modul nefiresc si jalnic, haosul in Trezoreria Tg-Jiu. Nesimtirea ordinara a functionarelor de la ghiseu nu are margini. Aroganta cu care intampina acestea fraierii de contribuabili e nemaiintalnita. Cu Kent-ul in gura si cu un aer superior, asa sunt intampinati cetatenii la ghiseu. Daca au noroc si functionara isi termina barfa si tigara, dupa 10-15 minute de asteptare sunt intrebati si de problemele ce le au.

De cand n-a mai trecut domnul sef Berculescu pe la ghiseu?

Vom reveni in numerele viitoare cu probleme mult mai grave din “bucataria” finantelor gorjene.

• Claudiu Matei

Cu trei ani inainte de pensionare

O casiera de la AND risca sa ramana somera din cauza ca nu stie sa utilizeze computerul

Cand mai are trei ani pana la pensionare o femeie risca sa ramana fara serviciu pentru ca nu stie sa utilizeze calculatorul.

Casiera pana in urma cu o saptamana, aceasta poate opta acum pentru un post de muncitor necalificat sau somer.

Doina Timplariu, in varsta de 55 de ani, a lucrat timp de 12 ani la Agentia Drumurilor Nationale Gorj ca si casiera. Femeia mai are trei ani pana la pensionare insa, nu mai poate fi mentinuta pe acest post intrucat de putin timp institutia a fost nevoita sa treaca la un sistem informatizat in special pentru comercializarea rovinetelor pentru autovehicule.

Doina Timplaroiu il acuza pe directorul AND Gorj, Ion Dina ca a trimis-o la un asa zis curs pentru calculatoare, cu toate ca ea nu mai lucrase niciodata cu computerul. “Cursul a fost practic prezentarea programului ce urmeaza a fi utilizat. I-am spus directorului ca in doua zile nu se poate invata mare lucru insa, acesta a fost ferm pe pozitie, afirmand ca o sa dea o decizie prin care postul de casiera va fi repartizat altei persoane”, a declarat fosta casiera.

Aceasta spune ca dupa acest episod, directorul Dina a obligat-o sa intre in concediu medical pana la clarificarea situatiei. “Dupa ce am predat ce aveam pe inventar m-a pus sa-mi i-au concediu medical, pe care sa-l prelungesc apoi pana la sfarsitul lunii ianuarie. Mi-a dat de ales intre muncitor necalificat cu lopata pe drum si somer”, a mai adaugat Doina Timplariu.

Mai mult, femeia sustine ca directorul Ion Dima si-a format la AND un grup de rude si prieteni care-l influenteaza in luarea deciziilor. “Sora sotiei sale este tehnician la normare iar contabila si-a angajat ambele fiice in institutie. Ultima angajata va ocupa postul ramas liber la casierie. Nu cred ca este normal ca dupa atatia ani de munca, cand mai am putin pana la pensionare sa raman pe drumuri”, a conchis Doina Timplariu.

Pana la inchiderea editiei nu am reusit sa avem o convorbire cu directorul Dina pentru a-si exprima un punct de vedere intrucat, dupa spusele angajatilor se afla in teren la o receptie.

• Mihai Popescu

Ghiseul (tableta)

Ghiseul a fost inventat de comunisti pentru a te apleca, pentru a te umili in fata functionarului.

Institutiile cu pretentii au desfiintat ghiseul din respect pentru clienti si pentru a evita plecaciunile.

Recent am ajuns in fata unui ghiseu unde ca sa fii intrebat de sanatate chiar trebuia sa faci plecaciuni. Initial am crezut ca am nimerit intr-o bodega puturoasa unde niste prostituate isi asteapta clientii. Nu! Ma aflam chiar intr-o institutie publica! Trei gagici arogante cu tigarile in coltul gurii discutau gesticuland. Nu auzeam ce anume vorbeau pentru ca gaura mica a ghiseului (cat sa intre un pachet de tigari) era astupata cu o bucata de lemn. M-am holbat vreo 10-15 minute la mimica celor trei pana cand una, probabil iritata de prezenta mea m-a intrebat ce vreau. Bineinteles dupa ce si-a terminat barfa si tigara. Voiam ceva care costa 11.000 de lei. Drept pedeapsa ca m-am holbat atata timp prin geam m-a trimis sa platesc “imensa” suma la ghiseul vecin unde era o coada cam de juma’ de ceas de asteptare. Aici alte doua madame la fel de “amabile”. Una iti scrie datele la calculator, iar cealalta stampileaza chitanta si incaseaza banii. Intr-un final am revenit la primul ghiseu cu acea chitanta si mi-am rezolvat problema. Ma chinuisem patru zile! Greu muncesc functionarii din ziua de azi! si cand te gandesti ca mai sunt si cate doi pe metru patrat parca-ti vine sa le plangi de mila. Dar vorba ultimului hit de pe piata muzicala romaneasca:” las-o ba ca-i bine asa / ne-am obisnuit cu ea.” Cu ce? Cu situatia de rahat in care ne aflam. Dar cui ii pasa de noi ce-i multi?

P.S. nimic despre politica, nimic despre alegeri si rezultatul acestora. Cred ca v-ati intoxicat in ultimul timp.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   17.12.2004. 11:51

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 42 - 9 - 15 decembrie 2004

Procurorii, Circiumaru si statul… de drept

Cu doar cateva zile in urma, primarul orasului francez, Bordeux, nimeni altul decat prim ministru Alain Juppé, a fost condamnat la 14 luni de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, pentru o banala infractiune de tranzactii cu locuri de munca fara acoperire.

Complementar, vestitului primar, care nu era si presedintele unui anumit partid, i s-a ridicat si dreptul de a mai fi ales in functii publice, ca asa e la ei, la francezi, pentru ca nu le functioneaza…statul de drept!

Intre Bordeux si municipiul Tg-Jiu, nu s-a stabilit (inca) vreo relatie de infratire, din simplul motiv ca Florin Circiumaru a fost atat de preocupat cu restaurarea operelor lui Brancusi si a parcurilor ce le adapostesc, incat nu a putut ajunge pana la …Bordeux! Sau nu si-a dorit o infratire cu un primar cercetat penal in aceeasi perioada in care era cercetat si el, de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj.

Alain Juppé a demisionat din functia de primar, fara a mai astepta sa-l demita primul ministru al Frantei. Pentru ca asa e la ei, la francezi, unde procurorii se supun numai legii si constitutiei,…care de curand este una europeana.

Florin Circiumaru, calca cu nonsalanta pe Constitutia Romaniei si pe Codul Penal. si sfideaza chiar juramantul depus cu mana pe Biblie la investirea lui in functia de primar, potrivit careia, ”S-a legat in fata lui Dumnezeu sa respecte Constitutia si Legile Romaniei si sa faca tot ce sta in puterea si in priceperea lui, pentru a respecta cetatenilor municipiului Tg-Jiu, drepturile recunoscute de…lege”!

In dosarul 593 P/2004, Florin Circiumaru a fost cercetat penal pentru comiterea infractiunii de Abuz in serviciu impotriva intereselor persoanelor, prevazuta si pedepsita de art.246 Cod Penal si de art41 din legea 10/2001 cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Cercetarea asidua a instrumentat-o “vestitul” comisar de “militie”, Ion sandru, sub supravegherea Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj si a durat aproape 10 luni. Cat s-au scurs doua….alegeri!

Inceperea urmariri penale a dispus-o la 10 iunie 2004, procurorul Dumitru Bocsan, ale carui “dispuneri” nu au fost respectate de “militianul” Ion sandru, astfel ca profesionistul procuror Gheroghe Constantinescu a dispus restituirea dosarului pentru a fi reaudiat faptuitorul Florin Circiumaru, precum si secretara Consiliului Local Tg-Jiu, spre a se stabili ce-l impiedica pe faptuitorul Circiumaru, sa execute o decizie a Curtii de Apel Craiova, pronuntata in numele legii, dupa procedura legii 10/2001, potrivit careia sa restituie printr-o dispozitie de restituire, o suprafata de 4292 m˛ teren, abuziv detinut de municipiul Tg-Jiu, in domeniul sau…privat.

Nici de aceasta data IPJ-ul lui sandru, nu a respectat dispozitia procurorului, motiv pentru care “Justitiarul” prim procuror Gheorghe Emil Mota, comite el insusi primul “abuz in functie”, prin a nu mai repartiza dosarul procurorului Constantinescu, cel ce instrumenta legal cercetarea si trebuia sa o finalizeze. Prim procurorul Mota ce “pozeaza” doar in fata …mass media ca un “Justitiar profesionist”, repartizeaza dosarul procurorului Gheorghe Focsan, un “(ne)profesionist cu frica fata de…PSD”!

si acesta, sfidand insusi dispozitiile colegului sau, Constantinescu, carora “militianul” comisar sandru, nu s-a supus confirma o rezolutie de NUP, pentru care orice profesor de drept penal al Romaniei, l-ar pica la examenul de drept …penal!

Acum intra in “rol” prim procurorul Emil Mota, care potrivit prevederilor art.278 (1) Cod Procedura penala, trebuia sa cenzureze cu profesionalism si frica lui PSD-u, ”rezolutia vadit nelegala a subalternului sau inamovibilul si independentul, Focsan”.

El avea de ales intre a-l inculpa si trimite in judecata pe Florin Circiumaru, presedintele PSD-ului gorjan si atunci fereasca-l dumnezeu de mania lui…Ilie Botos, sau a mentine rezolutia “colegului” sau Gheorghe Focsan si atunci si-ar fi atras cenzura “magistratilor” judecatori, ce se supun numai …legii.

Intre doua solutii posibile “prefacutul justitiar” Mota, a ales abuziv o cale nelegala, declinandu-si, mai presus de prevederile procedurale, competenta sa, catre adjunctul Pupazan C-tin, care s-a speriat…tare!

Ca spaima lui, de la PSD i se trage, astfel ca dupa ce vreo cateva nopti in care intrebarea dificila: “cum sa-l trimita tocmai el in judecata pe cel mai iubit fiu al PSD-ului din Gorj?” i-a creat insomnii, s-a hotarat ca intre doua rele sa aleaga pe cea mai…buna!

Adica sa mentina o rezolutie nelegala, dar sa nu supere PSD-ul, care oricum face reale eforturi sa-l mentina in functia de prim-procuror adjunct, pe care multi procurori de frica fata de art. 16 din Constitutie si-ar dori-o. si ar merita-o!

Ca asa-i in statul roman de drept! Statul…PSD! Cel care se (ne) supune numai…legii! Adica si legii 10/2001, una propusa si votata de…PSD, dar pe care nici procurorul Focsan, nici prim-procurorul adjunct Pupazan, n-au rasfoit-o.

si nici nu o vor citi, pentru ca nu au interes. si cand interes nu e, nici raspundere nu e! Este doar leafa si…functia. Au cuvantul…magistratii Gorjului.

• Gheorghe Maracine

Prim procurorul Mota si adjunctul sau Pupazan reclamati la procurorul general al Romaniei

Emil Mota, prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj si procurorul adjunct Constantin Pupazan, au fost reclamati la Parchetul General datorita nerespectarii legii in cazul unor retrocedari unei proprietati catre Eugenia Diaconescu si Daniela Vonica.

Rodica Marian, procuratorul celor doua femei si cea care a facut plangerea sustine ca Mota si Pupazan se fac vinovati de abuz in serviciu, infractiune comisa cu intentie, ca reprezentanti ai Ministerului Public.

Curtea de Apel Craiova a dat castig de cauza reclamantelor Diaconescu si Vonica pentru restituirea unui teren in Tg-Jiu, pe str. 14 Octombrie, insa primaria, mai precis primarul Florin Circiumaru nu a emis o dispozitie motivata de restituire in natura, motiv pentru care femeile au depus plangere la Parchet impotriva edilului pentru nerespectarea hotararii judecatoresti.

Cazul a fost anchetat de catre Servicul de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Gorj, de unde politistii au trimis dosarul la Parchetul Judetean cu propunere de neincepere a urmarii penale fata de primar. Cazul s-a invartit intr-un cerc vicios specific justitiei romane, in care totusi doi procurori au avut curajul sa specifice in rezolutiile intocmite ca Florin Carciumaru a gresit.

De exemplu, procurorul Gheorghe Constantinescu consemna in rezolutia data: “Propunerea organelor de politie este netemeinica si nelegala bazata pe un probatoriu incomplet, pe o interpretare eronata a probelor si pe o necunoastere a actelor normative.”

Dumitru Bocsan, pe atunci simplu procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, a trimis dosarul a politie cu propunerea de incepere a urmaririi penale pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. In final toata treaba s-a terminat cu N.U.P.

Rodica Marian a depus la prim procurorul Emil Mota o plangere impotriva rezolutiei de N.U.P., de care omul legii a promis ca se va ocupa personal, pentru ca, oricum, numai el poate solutiona o astfel de plangere. Cum era vorba de o persoana cu “greutate” la nivelul judetului, Mota a pasat problema adjunctului sau Pupazan, netinand cont de faptul ca plangerile impotriva rezolutiilor procurorilor sunt rezolvate doar de catre prim procuror.

Constantin Pupazan a rezolvat destul de repede si cu siguranta convenabil problema: a mentinut rezolutia de neincepere a urmaririi penale impotriva lui Florin Circiumaru.

Acest lucru a determinat plangerea care a fost depusa la Parchetul General. Emil Mota a fost acuzat de catre beneficiarele terenului de abuz in serviciu deoarece e repartizat in mod gresit plangere impotriva primarului catre procurorul adjunct, iar acesta pentru rezolutia pe care a dat-o in dosar, desi, se pare ca actele existente in dosar inclina spre o alta solutie.

• Adrian Iovan

Secretarul Consiliului Local Motru a inselat 15 fosti consilieri

In urma cu trei ani, Anica Tomescu, directorul economic al Primariei Motru, a acceptat la plata indemnizatii nelegale, acordate consilierilor locali, in suma de 347 milioane de lei. Directorul economic nu si-a indeplinit sarcinile de serviciu in acest caz pentru ca nu a refuzat la viza de control financiar preventiv documentele care contineau operatiuni ilegale.

In urma cu un an, Camera de Conturi Gorj a dispus dupa un control, sa puna sechestru asiguratoriu asupra averii Anicai Tomescu, iar fostii consilieri sa returneze sumele incasate ilegal. 15 dintre acestia au contestat in instanta raportul Curtii de Conturi, iar dosarul se afla pe rolul Curtii de Apel Craiova.

Cei 15 fosti consilieri in cauza trebuie sa returneze la bugetul de stat cate 12 milioane de lei de fiecare, la care se adauga aproximativ 7 milioane de lei penalitati.

Dumitru Petcu, secretarul Consiliului Local Motru, este suspectat de fostii consilieri ca nu a angajat un avocat in dosar, desi a incasat cate un milion de lei de la fiecare dintre clientii sai.

La ultimul termen al procesului, care a avut loc la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Petcu a motivat ca avocatul pe care l-ar fi angajat este internat in spital si nu a putut ajunge in instanta.

Surse oficiale afirma insa ca nu exista nici un aparator angajat, iar Petcu si-a bagat banii in propriu buzunar. In prezent dosarul a fost trimis spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova, in conditiile in care este posibil ca pana la finalizarea acestuia penalizarile sa depaseasca indemnizatiile incasate ilegal.

Cu putin timp inainte de a parasi fotoliul de primar, Ion Iorga a dispus incasarea esalonata a banilor de la cei 21 de consilieri, fara sa existe o hotarare definitiva in acest sens.

• Adrian Iovan

A inceput Cupa ESO

Pe parcursul a cinci zile, in Sala Sporturilor din Tg-Jiu se va desfasura a doua editie a Cupei ESO la fotbal in sala. Meciurile vor fi transmise in direct pe postul TV Sport in fiecare zi intre orele 16-21. Astazi, jocurile vor debuta la orele 18.00 din pricina meciului de handbal.

Participarea la turneu este una selecta, patru divizionare A, FC National, FC Arges, Universitatea Craiova si Sportul Studentesc, si patru echipe din liga a doua: Pandurii Tg-Jiu, Minerul Motru, FC Caracal si Jiul Petrosani.

Organizat de cotidianul regional Editie Speciala de Oltenia, in colaborare cu Clubul Pandurii Lignitul Targu Jiu, turneul il va avea ca director pe vicepresedintele Comisiei de Disciplina Sandu Boc, care il inlocuieste in acest an pe Gigi Nedelescu. Premiile turneului se ridica la 21.000 de euro, care se vor imparti astfel: 10.000 euro pentru locul I, 5.000 de euro pentru locul II si 3.000 de euro pentru locul III. Golgeterul turneului si cel mai bun jucator vor fi si ei recompensati cu 1.000 de euro. In urma cu un an, la turneul organizat la Valcea, Cupa ESO a revenit studentilor de la Sportul, care s-au impus cu 6-2 in finala cu Universitatea Craiova. In finala mica s-au intalnit Pandurii si Rapid, „oltenii mici” impunandu-se cu scorul de 9-2.

„Sunt onorat ca mi s-a propus sa conduc acest turneu si cred ca va fi unul foarte puternic. Spun asta pentru ca sunt echipe puternice din prima divizie care au confirmat participarea la Cupa ESO. Sper sa vina toate cu intreg lotul valid si sa fie un spectacol agreabil pentru spectatorii din Gorj. Eu ii stiu iubitori de fotbal si cunoscatori ai fenomenului, pentru ca am avut ocazia sa ii cunosc cu ocazia jocurilor pe care le-am urmarit la Targu Jiu”, a spus Sandu Boc, cel care va fi supervizorul acestui turneu.

si Emil Sandoi spune ca acest turneu este benefic pentru aceasta perioada in care competitiile s-au sfarsit. „E o initiativa extraordinara. Ma bucura faptul ca si noi participam din nou si este un merit al domnului presedinte Marin Condescu, faptul ca acest turneu se organizeaza la Targu Jiu. Este in acelasi timp si meritul echipei noastre, pentru ca la turneul de sala de la Valcea am obtinut locul trei dupa ce am jucat spectaculos si am avut si cel mai bun portar. In ceea ce priveste turneul, e foarte bine si pentru jucatori si pentru echipe, pentru ca asa reusim sa tinem fotbalistii in priza. Nu ne intereseaza in mod deosebit ce rezultate au, desi cred ca fiecare echipa isi doreste sa castige acest turneu, atata timp cat participa si atata timp cat sunt si premiile puse in joc”, a incheiat Emil Sandoi.

Un gorjean in legiunea straina

Un tanar din Tg-Jiu atras de mirajul Legiunii Straine si-a incercat norocul pentru o perioada inrolandu-se, dupa ce fusese aleg pentru a face parte din gruparea “Tigri lui Arcan” ce activa in Iugoslavia. Tanarul a acceptat sa impartaseasca, in exclusivitate, publicatiei noastre cateva dintre experientele prin care a trecut in acea perioada.

Rep.: Ce te-a determinat sa te inrolezi in Legiunea Straina? Cum ai ajuns acolo?

Dorin: era o motivatie mai veche. Am fost racolat initial de locotenentii lui Arcan pentru a merge in Iugoslavia. Nu am ajuns insa in gruparea sa “Tigri lui Arcan” pentru ca el tocmai fusese ucis. Exact in acea perioada unul dintre locotenentii sai, capitan Dragan, facea racolari in randul rusilor, ucrainienilor, moldovenilor si romanilor, fosti sportivi sau “legionari” .

Rep.: Ai ajuns totusi in Iugoslavia?

Dorin: Da, am ajuns in momentele in care mortii erau uitati pe trotuare si ii strangeau cu tractoarele. Am participat insa la o scena pe care n-am s-o uit toata viata: la marginea unui oras intrase armata albaneza peste etnicii sarbi si ii stransesera acolo intr-un loc unde le-au crapat testele cu barosul. A fost o imagine cutremuratoare.

Rep.: Nu ai ajuns practic la bazele gruparii conduse de Arcan?

Dorin: Nu. Noi, cei racolati, credeam ca toata nebunia de acolo va dura. Chiar Arcan facuse o declaratie ca daca vor veni americanii, gruparea sa poate sa duca razboiul si zece ani. In schimb, dupa uciderea sa, totul s-a destramat. Eram 176 de persoane racolate recent si bineinteles ne-am intors acasa.

Rep.: Cand ai plecat in Legiunea Straina?

Dorin: La inceputul anului 2003. M-am prezentat la baza de recrutare de la Auban, la cativa kilometri de Marseille. Dupa o selectie la prima vedere am fost admis, mi-au dat o alta identitate si de aici au inceput testele adevarate, fizice, psihice si medicale. Acolo era o adevarata selectie. La testele psihice picau 90% dintre recruti. Dupa cele trei teste ramaneau extrem de putini.

Odata intrat m-au imbracat intr-o tinuta sport de culoare verde. si camerele in care dormeam erau asortate la aceeasi culoare. In timp ce avansai, odata cu aceste teste, se schimba si tinuta in albastru. Pasul cel mare, dupa care erai sigur ca esti “legionar” era sa devii portocaliu.

In toata aceasta perioada te observa atent, te urmaresc clipa de clipa, efectiv. In timpul unei zile iti repeta de cel putin 30 de ori, te intreaba daca vrei sa pleci. Esti liber sa redevii civil in orice moment. Chiar vor sa vada daca rezisti tentatiei de a fi liber si repeta asta cu obstinatie.

Am prins acolo Zilele Legiunii Straine si am participat la un ceremonial si ne-au dus la cimitirul lor, ceva de dimensiunea orasului Tg-Jiu, cu zeci de cruci aliniate care te inspaimanta. La intrare iti prezinta niste fise cu totaluri de morti in anumite razboaie. Oricum, cand intri in Legiune lasi o adresa ca in cazul in care se intampla ceva sa fie instiintati ai tai. Am fost dusi si la un fel de azil al lor, unde erau ingrijiti militarii raniti in diferite misiuni.

Dupa faza asta pregatitoare te duce la baza lor propriu-zisa de antrenament, o baza uriasa de zeci de hectare de teren. Acolo treci pe la fiecare unitate, de infanterie, artilerie si altele cate doua luni.

Rep.: Ce limba se vorbeste acolo?

Dorin: In prima faza nu este obligatorie, dupa aceea devina obligatorie limba franceza.

Rep.: Alti gorjeni ai mai intalnit acolo?

Dorin: Gorjeni n-am mai intalnit acolo.

Rep.: Exista un comandant al Legiunii Straine?

Dorin: Exista. Ofiterii superiori sunt numai si numai militari francezi de cariera.

Rep.: Practic, ce inseamna Legiunea Straina si care sunt misiunile ei?

Dorin: Serveste interesele Frantei in diferite zone. Oamenii Legiunii lucreaza sub acoperire.

Rep.: Alimentatia cum era?

Dorin: Dimineata mancai foarte putin, sau doar o ceasca de cafea cu doua feliute de paine. Seara o bucata de carne, nici fripta, nici fiarta, simpla. Noaptea aveai doar un singura ora de somn, sa faci orice, dar sa nu dormi.

Rep.: De ce toate aceste pregatiri?

Dorin: Asta am intrebat si eu un alt roman atunci cand m-am hotarat sa plec si mi-a zis ca se intampla toate astea pentru ca atunci cand pleci intr-o misiune nu poti sa mananci cat vrei, nu poti sa dormi cat vrei.

Rep.: Cat dureaza perioada pregatitoare?

Dorin: Patru luni de zile de precontract.

Rep.: Se primesc bani?

Dorin: Da, se plateste fiecare zi stata acolo, cu aproximatie 975 de euro pe luna.

Rep.: si in momentul in care ai incheiat un contract cu ei?

Dorin: Salariu merge la fel, lunar, numai ca in perioada misiunilor sare, chestiile astea nu se stiu.

Rep.: Ce te-a determinat sa pleci de acolo?

Dorin: Chestiile alea socante. Azilul lor mai bine zis, n-am vrut sa patesc ce au patit acei oameni.

Rep.: Te-ai mai duce inapoi?

Dorin: Sa fiu sincer m-am tot gandit la chestia asta…

• A consemnat Claudiu Matei

Oameni langa oameni (tableta)

Campania declansata de jurnalistii de la “Impact in Gorj” pentru salvarea vietii tinerei de 18 ani Aurora Ghiorghievici este de departe evenimentul anului in judetul nostru. Sustinuta ulterior de aproape toata media gorjeana, campania de strangere de fonduri pentru transplantul imperios necesar Aurorei este cu siguranta evenimentul cel mai mediatizat si de cea mai mare anvergura din judet. Implicarea politicienilor, oamenilor de afaceri, simplilor cetateni, in doua cuvinte a OAMENILOR CU SUFLET, in aceasta campanie, demonstreaza ca gorjenii sunt sensibili la problemele altora.

Am asistat la licitatia care a avut loc la finalul saptamanii trecute in acelasi scop si am ramas placut surprins sa vad ca persoane publice care apar frecvent prin ziare pot fi OAMENI. Persoane controversate, politicieni scortosi si obtuzi au fost pentru cateva ore OAMENI CU SUFLET.

Marti seara am participat la Sala Sporturilor la doua meciuri de fotbal care s-au desfasurat tot pentru Aurora.

Sa vezi orgoliile ziaristilor ciufuti si politicienilor burtosi cum se sting intr-un joc caritabil e extraordinar! Nu pot sa nu remarc si aptitudinile unora dintre ei: Buleac din prima tabara si, surprinzator, Ponta si Chiritescu din cealalta. Cel mai emotionant moment al serii a fost de departe confruntarea dintre Craiova Maxima (Boldici, Sandoi, Camataru, Bacu, Beldeanu, Adrian Popescu) si o selectionata a nationalei anilor ’70, la care au jucat Silviu Lung, Sandu Boc, Adrian Bumbescu, si Satmareanu.

Toate acestea pentru salvarea vietii Aurorei Ghiorghievici. Campania nu s-a incheiat pentru ca pana la strangerea sumei necesare transplantului mai este mult. Sper insa, ca de sarbatori Aurora sa se poata bucura pe deplin.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   09.12.2004. 11:48

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 41 - 3 - 8 decembrie 2004

Comisarul sandru l-a scos basma curata pe subordonatul batausi Butu

Dorin Butu, politistul din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor Gorj, anchetat de catre un procuror craiovean pentru maltratarea paznicului Muzeului Judetean, Ion Circiu, nu va mai aparea in fata judecatorilor pentru abuz in serviciu, purtare abuziva si vatamare corporala grava.

Circiu a fost batut in luna martie de catre Butu, fiindu-i spart timpanul din cauza loviturilor primite.

Procurorul Ion Vinatoriu de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, cel care a anchetat cazul, a reusit sa-i impace oarecum pe cei doi, stabilind ca politistul sa-i plateasca victimei interventia chirurgicala de care are nevoie pentru a-si recapata in totalitate auzul, dar si o despagubire de 10 milioane de lei. La acestea se adauga si o amenda administrativa de 10 milioane de lei.

Dorin Butu a scapat ca prin urechile acului de excluderea din politie, care ar fi devenit certa in cazul in care el ar fi fost trimis in judecata. Poate acest lucru il va face pe viitor sa gandeasca o secunda inainte de a mai tranti cate un pumn celor care nu sunt cooperanti in timpul interogatoriului.

Un rol important in toata aceasta poveste l-a avut inca de la inceput seful Serviciu de investigare a fraudelor, comisarul sandru.

Acesta a incercat imediat dupa conflict sa nu se ajunga la plangere penala. Astfel si-a sfatuit subordonatul sa-i dea o suma modica lui Carciu si sa-l amane cu promisiuni, astfel incat, sa treaca termenul legal. Iata ca dupa eforturi sustinute sandru a reusit sa-si scape subordonatul batausi.

• Adrian Iovan

La Catunele,

Primarul tuila face legea dupa cum dicteaza PSD-ul

Florinel tuila, primarul comunei Catunele si-a demonstrat in campania electorala fidelitatea fata de partidul care l-a propulsat in functie-PSD. Cum masinile bagate pe gat primariei in urma cu cativa ani de catre prefectul Mugurel Surupaceanu nu si-au prea gasit utilitatea, ele i-au fost acum de folos primarului pentru a-i face campanie lui Adrian Nastase si candidatilor gorjeni ai PSD pentru un fotoliu de parlamentar. Autoturismul ARO pe care primarul incearca sa-l vanda de luni bune si-a scuturat rugina pe drumurile comunei, cu geamurile frumos impopotonate cu afise electorale. Bineinteles ca benzina n-a platit-o tuila din propriu buzunar.

Extenuat dupa atata alergatura in numele partidului, primarul a uitat sa-si puna subordonatii sa dea a afisele jos, sau macar sa ascunda masina de privirea curiosilor. Ori poate a lasat-o in curtea din fata a primariei pentru ca seful cel mare de la Bucuresti inca n-a castigat cursa pentru presedintie, iar cetatenii isi amintesc ca trebuie sa-l voteze ori de cate ori vad posterul de pe Aro.

Oricum, tuila si-a dresat angajatele sa alunge pe oricine vrea sa fotografieze primaria, dar mai ales masina aservita partidului. Zilele trecute am intrat si noi in contact cu crizele de isterie ale administratorului Primariei Catunele. Femeia s-a facut foc si para cand a vazut obiectivul aparatului de fotografiat indreptat catre cladirea in care lucreaza. Primarul n-a invatat-o ca o institutie publica poate fi fotografiata fara acordul nimanui. Dar probabil a invatat-o si pe ea lectia pe care el o stie prea bine: minte cat poti de mult pentru a-ti salva pielea. El asa face. Contactat telefonic pentru a fi intrebat daca a facut campanie electorala PSD-ului cu masina primariei, tuila a declarat: “N-am folosit masinile primariei. Aro n-a fost pornit de peste doi ani de zile. Am folosit masina mea si pe cea a viceprimarului. Atat.” Realitatea este insa confirmata de fotografii.

• Claudiu Matei

La Motru

Carierele miniere nasc miliardari

O buna parte din averile potentatilor gorjeni isi regasesc radacinile in rotile masinilor de mare tonaj care circula si muncesc prin carierele miniere din zona Motru. Oricat de paradoxal ar suna, cei care si-au asigurat financiar inca trei generatii de urmasi de acum incolo, stiu despre ce este vorba. De exemplu, Marian Urucu, seful Carierei Rosiuta si consilier local la Motru. Conform unor surse oficiale, Urucu detine patru-cinci masini proprii, inchiriate, bineinteles pe alt nume, la SC Celluc Trans SRL Motru, societate de transporturi rutiere. Firma respectiva are o cifra de afaceri de 35 de miliarde de lei, un profit de 11 miliarde de lei si 80 de masini, majoritatea inmatriculate cu numar “CEL”. Cum o afacere profitabila este o vaca buna de muls pentru toti cei la care le permite pozitia sociala, la Celluc au mai subscris si altii. Mihail Dafinoiu, directorul EMC Motru, participa si el cu doua masini, usor de recunoscut, deoarece numarul de inmatriculare contine “DAF”. sefii de sectoare de la Minele Plostina si Horasti nu s-au lasat nici ei mai prejos avand bagate la “produs” cate una-doua autovehicule Raba. Oamenii de afaceri Liviu si Dumitru Predescu au si ei cate trei masini.

Lista poate continua cu politisti, de la Motru, dar nu numai. Ion Voinescu, comisar-sef adjunct al IJP Gorj s-a infruptat si el din cornul abundentei de la Celluc. Acum si-a retras masinile din firma, dar sunt gestionate de catre cumnatul sau Ion Pupaza, prin alte parti.

Sandu Opritescu, administratorul SC Celluc, neaga, bineinteles, orice implicare in societatea sa a celor amintiti mai sus: “Bunurile apartin societatii, sunt patrimoniul ei. Nu am contracte de inchiriere, nu ne da voie SNLO la contracte de subinchiriere. Nu cunosc problema pe care o ridicati dumneavoastra”.

• Mihai Popescu

Vlaicu, Vana si Ponta - dansatori de elita

Junii PSD s-au spart in figuri la sfarsitul saptamanii trecute, la sarbatoarea studentilor din cadrul Universitatii “C-tin Brancusi”.

Spectacolul Miss Boboc organizat de TSD si Societatea Studentilor Gorjeni i-au adus in scena pe primii trei dansatori ai judetului, Marius Vlaicu, Iulia Vana si Victor Ponta.

Tinerele participante au fost eclipsate de catre Iulia Vana, dansatoare de elita, sefa tinerilor pesedisti, consilier judetean.

Veleitati de stripper a dovedit ca are si subprefectul Marius Vlaicu. Acesta s-a dezbracat dintr-o singura miscare, atunci cand s-a trezit dansand atat de aproape de nurii Andreei Banica de la Blondy. Aceasta l-a simtit pe Marius infierbantat, asa ca si-a infipt un crac peste burta acestuia ca sa-i verifice “taria” politica.

Victor Ponta a confirmat zvonurile conform carora ar fi dansat pe mese pe la noi, si prin tari straine, si a facut atmosfera alaturi de cele doua soliste de la Blondy si de Daciana Sarbu, sefa Autoritatii Nationale pentru Tineret, venita sa-l sustina pe acesta in cursa pentru Parlament.

• Scandal de Gorj

“Sacrificiu pentru arta”

Profesionalismul artistului fotograf gorjean Teodor Dadalau este recunoscut inca o data in plan national.

Expozitia de fotografie “Tabere de sculptura in Romania”- Brancusiana de la Tg-Jiu, organizata de Uniunea Artistilor Plastici din Romania in colaborare cu, Consiliul Local si Primaria Municipiului Tg-Jiu a avut loc vineri 3 decembrie la Teatrul National din Bucuresti.

Artistul Doru Dadalau a declarat in exclusivitate pentru Scandal de Gorj, ca aceasta noua expozitie are o semnificatie aparte intrucat doi dintre sculptorii prezenti la Tabara de Sculptura de la Tg-Jiu au decedat. “Expozitia se va desfasura sub genericul ,,Sacrificiu pentru arta” pentru ca intr-adevar arta cere sacrificii”-a conchis Dadalau.

• Vera Nistor

Calinoiu a gustat din cadoul ziaristilor

Ion Calinoiu, Presedintele Consiliului Judetean a implinit, chiar de ziua alegerilor, varsta de 50 de ani. Acesta a ales insa, sa sarbatoreasca cu o zi mai devreme impreuna cu ziaristii gorjeni.

Cativa jurnalisti i-au oferit de ziua sa ceea ce ii place cel mai mult lui Calinoiu: doua dansatoare. Cadoul a fost gustat atat la figurat cat si la propriu de catre presedintele Consiliului Judetean.

Programul oferit de cele doua dansatoarea a scos in evidenta si alta latura, a politicienilor prezenti, unii fiind intimidati de prezenta acestora. Chiar daca usor surprins, Calinoiu a facut fata cu succes surprizei, si a creat chiar atmosfera alaturi de dansatoare.

• Scandal de Gorj

Un milion de dolari investiti in mocirla

Amenajarea peisagistica a celor doua parcuri in care se afla Ansamblul Monumental “Constantin Brancusi” poate fi considerata una dintre cele mai mari realizari, din ultima perioada, ale municipalitatii. Intreaga investitie a insumat peste un milion de dolari si aparent lucrarile merita toti banii. Doar aparent, pentru ca turistii veniti sa admire operele brancusiene risca sa ramana impotmoliti in pavimentul de milioane, care s-a transformat in mocirla.

Hotelul de la Ranca al lui Condescu a facut prima victima

Construirea hotelului minerilor la Ranca face ca orice investitie enorma, - doua milioane de euro - victime colaterale. In urma cu aproximativ o saptamana si jumatate a venit randul inginerului C-tin Mosila, angajat al Olservim. Indeplinind ordinele boss-ilor de la Centrala Nationala a Minerilor din Romania (CNMR), Mosila conducea intr-una din zile autovehiculul GJ-65-USO, transportand trei papuci senila de la EMC Rovinari la Ranca. Papucii urmau a fi folositi la buldozerul care lucra la terenul sportiv al hotelului.

Bazandu-se inca pe renumele mineritului, cei care l-au trimis nu i-au dat acte de provenienta a marfii. Mergand, probabil pe acelasi considerent, Mosila n-a oprit la semnalul agentilor de circulatie. In final, politistii l-au ajuns din urma si l-au luat la puricat. soferul a dovedit la politie o atitudine total nesincera, declarand ca duce papucii la un buldozer afectat de inundatii, iar pana la urma s-a plictisit de fetele oamenilor in uniforma si a plecat fara sa-si termine declaratia. Finalitatea aventurii a fost: suspendarea carnetului de conducere pe termen de 90 de zile si un dosar penal in care deocamdata se efectueaza cercetari.

Imediat dupa eveniment, liniile telefonice ale politiei s-au inrosit, superiorii soferului incercand sa faca trafic de influenta pentru a-l scoate pe acesta basma curata. Deocamdata, reprezentantii legii rezista “eroic”.

Marin Condescu, boss-ul CNM a inceput deja sa se laude cu faimoasa investitie de care cu siguranta nu vor beneficia palmasii.

• Daniel Dumitriu

Patru magistrati gorjeni in Consiliul Superior al Magistraturii

Patru magistrati gorjeni au fost selectati pentru a face parte din Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independentei Justitiei.

Victor Nicolcescu, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova are 56 de ani din care 32 de activitate, Dan Voinea, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, are 27 de ani de activitate si 54 varsta, Dumitru Parauseanu, procuror sef sectie in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, are 18 ani de activitate in domeniu si 50 de ani varsta si Lavinia Ilie, prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Carbunesti, sunt cei care astepta sa fie desemnati prin Hotarare a Parlamentului Romaniei sa faca sau nu parte din viitorul Consiliu Superior al Magistraturii.

Acest organism indeplineste rolul de consiliu de disciplina a judecatorilor si tot acesta este cel care propune presedintelui tarii numirea in functie a judecatorilor si procurorilor.

• Adrian Iovan

Procurori gorjeni in CSM (tableta)

Iata ca in curand vom avea doi procurori gorjeni in Consiliul Superior al Magistraturii. Daca Dan Voinea se bucura de notorietate mai cu seama de la celebrul proces de la Targoviste, in urma caruia cuplul Ceausescu a fost condamnat la moarte, iar Victor Nicolcescu este de aproape patru ani procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, nu acelasi lucru se poate spune si despre mai tinerii lor colegi.

Dumitru Parauseanu, dar mai ales tanara Lavinia Ilie au fost propusi de magistratii gorjeni si selectati ulterior pentru a fi desemnati ca membrii ai CSM, cu toate ca nu sunt atat de cunoscuti pe plan local. In plan profesional sigur sunt apreciati si de aceea ar fi un mare castig ca si acestia sa li se alature lui Voinea si Nicolcescu.

Mai sunt si alti procurori gorjeni care-si fac treaba exemplar, dar care n-au iesit niciodata in lumina reflectoarelor.

Dar pana la urma acestia sunt de apreciat, isi fac meseria si atat. Cei care-i apreciaza nu pot fi decat colegii de breasla si ziaristii. Partile intr-o cauza penala sunt intotdeauna subiective.

Nu vreau sa manipulez, insa in afara de cei care si-au dat cu stangul in dreptul intr-un rechizitoriu, celebri de acum Diaconescu, Roibu si alti doi-trei, exista magistrati exemplu la Gorj.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   03.12.2004. 11:37

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 40 - 25 noiembrie - 1 decembrie 2004

In perioada neagra a comunismului

Teroare si tortura la Turburea

Ilinca Stamatoiu, o batrana de 86 de ani, din comuna Turburea, este una dintre numeroasele victime facute de era comunista, insa cazul ei este cu totul special, deoarece, alaturi de ea, au suferit si cei opt copii ai sai. Dintre acestia doi nu au rezistat si au murit. Femeia a facut cunostinta si cu inchisorile comuniste si cu pumnii si picioarele activistilor de partid. Toate astea pentru ca, impreuna cu sotul sau au refuzat sa-si inscrie pamantul la colectiv. Pentru femeie nici acum chinul nu a luat sfarsit, o framanta amintirile, dar mai ales faptul ca, din cauza autoritatilor, nu-si poate recupera o parte din pamantul pentru care a suferit atat de mult. Dupa cum spune batrana, organele abilitate au refuzat ani de zile sa-i restituie padurea pe vechiul amplasament. Asta s-a intamplat pana zilele trecute cand, pentru a-si putea recupera ceea ce le-a apartinut de drept, familia Stamatoiu a protestat in fata Prefecturii.

Schingiuiti pentru ca s-au opus colectivizarii

Rep.: Cine era familia dvs. si cu ce i-ati deranjat pe comunisti?

I.S.: Eram o familie simpla de tarani cu opt copii din comuna Turburea. Sotul meu, Toma era un om bun, harnic. Datorita faptului ca nu a fost de acord cu regimul comunistilor am avut multe de suferit. Am patimit, muma, de nu stiu cum sa va spun, atata am patimit de mult si de rau! Comunistii m-au saracit, mi-au luat bunurile din casa, nu au tinut cont ca aveam opt copii. Pentru ca nu a vrut sa se treaca la colectiv si sa le dea pamantul, sotul meu a fost batut de catre activistii comunisti. Era legat de un scaun in consiliu, care era pe atunci intr-o casa nationalizata, si-l chinuiau ca sa semneze. El manca hartia si atunci ii spuneau: “f…. D-zeii ma-tii, mananci hartia partidului?” si-l chinuiau si mai tare. Ii spuneau reactionar si el saracu’ era un taran simplu, muncitor, cu demnitate.

Ramasesem singura familie necolectivizata din comuna si eram cei mai chinuiti si mai persecutati. Nu tineau cont de nimic pe lumea asta, nici macar de copii!

Mi-au luat, muma, toate lucrurile din casa: masina de cusut, butoaie, paturi si doua vaci cu lapte. Am suferit mult de tot muma, mult! si-au batut joc de noi, desi n-am facut rau la nimeni. Eram blanda si credincioasa. Nu voiam decat sa-mi cresc linistita copiii, asa in saracia mea. Am indurat de nu stiu cum ma mai tine pamantul!

“Am dormit langa hardaul cu rahat”

Rep.: Ati fost arestata de comunisti ce va amintiti din perioada aceea?

I.S.: Au venit, muma, odata in casa la mine si i-am incuiat acolo. Am fugit dupa primar, care m-a aparat in fata lor, dar degeaba. S-a facut o ancheta. Eu aveam copilul de doua luni la tata si ne-au tarat prin beciurile Raionului Filiasi, aproximativ doua saptamani. Stateam cu copilul la tata, acolo, inchisa. Dupa aceea m-au dus in puscarie timp de patru luni.

Rep.: Ce s-a intamplat cat ati fost in detentie?

I.S.: Am dormit cu capul langa hardaul cu rahat, pentru ca nu mai era loc, inchisorile de atunci erau pline. Am dormit cu capul pe un ilic adus de acasa. Eram plina de bube pe fata, pe nas si pe la gura, din cauza mirosului de urina de la hardau. Am chinuit mai rau ca un animal, iar copilasii mei stateau acasa singuri si erau mici. Ieseam la geam si bateam in el ca sa vada cineva ca sunt acolo inchisa. Sa se stie! Ma brutalizau, ma luau la bataie si sufeream enorm.

“Le dadeam copiilor sa manance porci morti!”

Rep.: Dar cat ati fost in libertate cum reuseati sa va intretineti familia?

I.S.: Din cei opt copii, doi au murit. Gateam urzici ca nu aveam ce gati si asta mancam. Ca sa nu pierim, le-am dat sa manance porci morti, azvarliti de lume. Ca si Hristos am suferit de mult! Puneam struguri din vie in pod, ca sa le dau iarna copiilor, dar veneau comunistii si ne luau tot pana la ultima boaba, numai ca sa-si bata joc de noi.

Rep.: Autoritatile comunei nu v-au ajutat?

I.S.: Cum sa ne ajute? Mai rau ne-au facut! Copiii mei nu aveau dreptul sa mearga la scoala ca ziceau ca-s copii de necolectivist. Pe cel mare, pe Lucian, l-au dat afara din Profesionala de mecanici auto din Filiasi. L-au lasat pe drumuri, dar a avut noroc cu un nas care l-a bagat la o scoala unde el era director. Copiii mei nu au avut copilarie, au chinuit sarmanii, mai rau ca animalele.

Rep.: Sotul dvs. nu muncea ca sa asigure venituri familiei?

I.S.: El a fost si pe front inainte. Dupa ce a venit acasa nu-si mai gasea sa munceasca nicaieri , fiindca nimeni nu-l primea la lucru, desi aveam copii multi. In perioada comunistilor trebuiau platite cotele, daca nu plateai aveai necazuri cu activistii. Deci, copiii mei nu stiau ce-i gustul carnii, al laptelui sau al untului, ca ne luau comunistii tot. Nu aveam un graunte de mancare, mancam ce v-am spus. La un moment dat sotul meu a reusit sa se angajeze la descarcat vagoane la Isalnita, dar a trebuit sa fuga, ba la Petrosani, ba prin Banat, ca-l cautau comunistii, ca trebuia sa ne tina cat de cat sa nu murim de foame. si cand s-a casatorit fata mea, aveam mandat de arestare, ca daca aveam de unde da la comunisti nu m-ar fi arestat. I-au luat fetei si butoiul pe care i l-am dat zestre.

Rep.: Va amintiti cateva nume ale activistilor care v-au facut viata un calvar?

I.S.: Multi oameni din comuna mi-au facut rau. Imi bateau sotul de-l lasau negru de lovituri. Printre comunistii timpului se numarau: Porumbel, Vasile Celoiu, sarlau, Veverita si Dragoi. Am suferit mult. Acum sunt batrana si bolnava, dar nu voi uita niciodata chinurile pe care le-am indurat. Ma mir cum de mai am zile de la D-zeu!

• A consemnat Vera Nistor

Inspectoratul scolar - alba-neagra cu postul unui profesor

Nicolita Constantinescu, a indeplinit timp de 22 de ani functia de maistru-instructor la scoala Generala nr. 1 Motru. In 1990 a fost titularizata, iar in mai 2003 a obtinut gradul didactic I. Aceste lucruri nu au ajutat-o insa sa-si pastreze postul, deoarece a fost anuntata ca locul de munca, de pe care spera sa iese la pensie, va fi restrans, cu toate ca pentru a corespunde cerintelor statutului personalului didactic, adica Legii 128/1999, a absolvit cursurile scolii Postliceale – tehnician proiectant imbracaminte. A fost sfatuita sa accepte “mana intinsa de catre Ministerul Educatiei”, adica un alt loc de munca la Colegiul Tehnic Motru si sa nu mai faca valuri, daca vrea sa ramana in sistem. Femeia a semnat transferul mergand pe considerentul ca, daca superiorii sai o cer, nu poate fi nimic ilegal. La inceputul anului scolar Nicolita Constantinescu s-a prezentat la noul loc de munca, iar dupa cateva zile a aflat ca postul sau nu este viabil decat pentru 1-2 ani. S-a dus jalba in protap la Ministerul Educatiei care a intervenit la Inspectoratul scolar Gorj si femeia a fost trimisa la fostul loc de munca pentru doar cateva zile insa, deoarece inspectorul sef adjunct, Gheorghe Gamaneci a considerat ca a gresit cand i-a redat postul, asa ca a trimis-o din nou la Colegiul Tehnic.

Surpriza cea mare a venit insa mai tarziu, cand a auzit ca pe vechiul sau post, cel restrans, a fost titularizata o alta persoana. Dupa zeci de interventii la Inspectoratul scolar si la Minister, Nicolita Constantinescu si-a cautat dreptatea in instanta. Printr-o hotarare judecatoreasca, data in decembrie anul trecut, a obtinut dreptul de a se reintoarce la scoala Generala nr. 1 Motru, insa pana in prezent nimeni nu a pus in aplicare decizia magistratilor. In aprilie 2004, Inspectoratul scolar a dispus directorului scolii, Corneliu Ghitescu, reincadrarea Nicolitei Constantinescu, insa dispozitia a fost ignorata. Femeia a depus plangere pentru nerespectarea hotararii judecatoresti, iar dosarul se afla la Politia Motru din februarie. Desi infractiunea este clara si cazul putea fi usor definitivat nimeni nu s-a obosit pana acum sa clarifice situatia. Totusi, Inspectoratul scolar ar putea insista ca directorul scolii sa accepte sa intre in legalitate.

• Mihai Popescu

   Scrie Comentarii (0)   25.11.2004. 11:35

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 39 - 18 - 24 noiembrie 2004

In urma demersurilor facute de primarie

Orasul Rovinari intra intr-un amplu proces de modernizare

Guvernul Romaniei a confirmat saptamana trecuta aprobarea a peste 100 de miliarde de lei destinate Primariei Rovinari. Aceste fonduri vor fi alocate orasului datorita demersurilor intreprinse de catre primarul Dorin Filip si echipei pe care acesta o conduce. Banii vor fi folositi pentru materializarea unor proiecte ce vizeaza imbunatatirea conditiilor de trai ale cetatenilor din Rovinari. Realizarea obiectivelor spre care tinteste administratia Filip sunt: o Sala Polivalenta, locuinte pentru tineri si refacerea in mare parte a cladirii spitalului din localitate.

In scurt timp orasul Rovinari va beneficia de o Sala Polivalenta moderna ce va avea o capacitate de 1.800 de locuri si va putea gazdui diverse evenimente de la competitii sportive, pana la spectacole, sau alte manifestatii cultural-sociale. Pentru constructia Salii Polivalente au fost aprobati 60.000 de euro.

Criza de locuinte ce se manifesta cu precadere in randul tinerilor sau a familiilor aflate la inceput de drum, a determinat conducerea Primariei Rovinari sa se orienteze spre atragerea de fonduri pentru constructia de locuinte. In acest sens, s-a aprobat un fond de circa 100 de miliarde de lei pentru constructia de locuinte destinate tinerilor. Patru blocuri noi vor fi construite pentru acestia in Rovinari, prin proiectul aprobat de Agentia Nationala a Locuintei.

Demersurile edilului din Rovinari, sprijinite si de prefectul judetului Gorj, Mugurel Surupaceanu, au dus la obtinerea a peste 2 miliarde de lei pentru repararea si modernizarea spitalului din aceasta localitate. Aceste fonduri se vor adauga la cele provenite din bugetul local, pentru ca unitatea spitaliceasca din Rovinari sa beneficieze de un spatiu cu aparatura si utilitati moderne.

Toate aceste proiecte fac parte din programul pe care il urmareste primarul si echipa pe care o conduce, pentru modernizarea orasului Rovinari.

In acest an, pentru prima data in istoria orasului, Sarbatorile de Iarna vor aduce bucurie in randul tuturor locuitorilor acestei localitati. Pe langa pregatirea orasului cu ornamente si jocuri de lumini specifice acestui sezon vor fi organizate diverse manifestari de Craciun si de Revelion si vor fi acordate diverse premii participantilor. Pentru persoanele defavorizate social va fi organizata o masa bogata, in acest fel omul cu mai putine resurse financiare va simti cate ceva din spiritul sarbatorilor de iarna.

• Felicia Ciociltea

In ciuda dovezilor evidente

Prim procurorul Mota - aparatorul politistilor batausi Giura si Chitan

Procurorul Constantinescu vs…

Subofiterii Giura Marius Octavian si Chitan Ion Catalin, politistii de la rutiera din cauza carora Anton Anastasiu a stat intr-un corset ghipsat timp de 20 de zile, au declansat in Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj un adevarat razboi al contradictiilor. Procurorul Gheorghe Constantinescu a fost primul care a intocmit un rechizitoriu in care politistii erau acuzati de purtare abuziva fata de Anastasiu. Argumentele la care a facut apel au fost suficiente ca procurorul sa dea inceperea urmaririi penale impotriva lui Giura si Chitan si trimiterea acestora in judecata. Cel mai forte argument folosit a fost expertiza medico-legala efectuata la IML Craiova in care se spunea ca Anton Anastasiu a suferit in ziua incidentului cu politistii multiple leziuni care au necesitat 16-18 zile de ingrijiri medicale. Versiunea lui Anastasiu si a colegului lui de suferinta Gabriel Prunescu a fost sustinuta si de cei 14 martori audiati de procuror.

…prim procurorul Mota

Emil Mota, prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj a reactionat imediat considerand ca: “solutia data este vadit netemeinica si nelegala, fiind in contradictie cu declaratiile martorilor si concluziile actelor medico-legale”. Cu privire la unii martori, prim-procurorul a argumentat ca acestia si-au schimbat declaratiile, lucru care ii face neplauzibili. Mota a luat si din actele medicale doar ceea ce i-a convenit in asa fel incat sa reiese ca de fapt Anastasiu si prietenul sau au avut parte de un accident rutier, nu de o cotonogeala pe cinste din partea politistilor. Ipoteza total absurda avand in vedere ca un eventual accident rutier trebuia sa apara in procesul-verbal intocmit de catre Giura si Chitan, care in seara incidentului erau de serviciu si conform regulamentului, trebuiau sa inregistreze toate evenimentele rutiere.

Fara prea multa logica si argumente, prim procurorul Emil Mota a infirmat rechizitoriul facut de catre procurorul Gheorghe Constantinescu si a dispus, din postura de sef, scoaterea de sub urmarire penala a politistilor, discredintandu-si intr-un fel - prin ordonanta pe care a dat-o - atat colegul care intocmise rechizitoriul cu profesionalism, dar si meseria de procuror.

Verdict: vinovati

Anton Anastasiu a considerat ca decizia prim procurorului nu este corecta si a depus o noua plangere impotriva batausilor sai. De data asta de caz s-a ocupat Vasile Popescu, procuror sef Birou CCOA, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Acesta a sustinut solutia data de catre procurorul Constantinescu si chiar a adus mai multe dovezi care sa arate ca Giura si Chitan sunt vinovati. A gasit si o explicatie verosimila la faptul ca anumiti martori si-au schimbat declaratiile – au fost amenintati si influentati de catre politisti. In plus, martorii adusi de inculpati erau toti taximetristi care stiau ce fel de declaratii trebuie sa faca daca mai vor sa practice vreodata taximetria. Popescu stabileste si veridicitatea actelor medicale despre care Mota spunea ca nu sunt concludente pentru caz. In rechizitoriu intocmit de procurorul CCOA se spune: Invinuirea (politistilor – n.r.) este sustinuta cu actele medicale si medico-legale depuse la dosarul cauzei, din care rezulta cu certitudine ca cele doua parti vatamate au leziuni produse prin agresiune individuala, probatiunea administrata in cauza excluzand alt mod de producere a leziunilor. Acestea nu conduc la concluzia producerii lor prin accident rutier”. Motiv pentru care s-a dat din nou inceperea urmaririi penale impotriva lui Giura Marius Octavian si Chitan Ion Catalin pentru purtare abuziva, iar dosarul va ajunge in final in fata judecatorilor, asa cum trebuia sa se intample de la inceput.

Motivele pentru care prim procurorul Emil Mota a intocmit acea ordonanta contrara realitatii ar trebui sa intereseze sefii sai ierarhic superiori.

• Daniel Dumitriu

Octogenar cu dosar penal

Vanatoare “cu cantec” la Calnic

Un batran de 82 de ani din comuna Calnic s-a ales saptamana trecuta cu un dosar penal pentru braconaj cinegetic (adica vanatoresc) in miez de noapte. Pentru politie a fost doar inca un caz cu care s-a putut mandri in fata presei, pentru presa a fost un alt material care a umplut spatiile ramase goale in editia de a doua zi. Cum a putut un batran octogenar sa impuste noaptea un mistret ? – este o intrebare pe care, se pare, nu si-a pus-o nimeni. si totusi…

Surse oficiale au declarat ca batranul, Aristica Vulpe, este doar un paravan in spatele caruia se ascund oameni cu bani, dar fara permis de vanatoare. Acestia au fost de fapt cei care au impuscat mistretul, dar dintr-un motiv necunoscut, dar usor de banuit, l-au convins pe Vulpe sa ia asupra sa fapta, avand in vedere ca avea permis, lipsindu-i doar autorizatia pentru vanatoarea respectiva. Cei implicati au mers pe considerentul ca la varsta asta batranul va scapa doar cu o amenda, in nici un caz nu se va alege cu un dosar penal. In momentul in care dosarul a fost intocmit, jocurile erau deja facute, asa ca nu se mai putea face nimic, iar Vulpe a recunoscut fapta. Interesat sau nu, acest lucru poate descoperi politia care inca nu a terminat cercetarile.

Cert este ca braconajul comis de octogenar in fondul Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Gorj pe fondul de vanatoare de la Bradiceni nu este tocmai subiectul preferat al directorului asociatiei, Nicolae Tonca. Acesta a refuzat o discutie fata in fata pentru a ne lamuri intrebarile legate de acest caz si a preferat sa-si exprime punctul de vedere, lapidar, prin telefon: “Aristica Vulpe a recunoscut ca a impuscat mistretul. Ce daca are 82 de ani! La noi in asociatie mai sunt batrani care au peste 75 de ani si care sunt intr-o stare de sanatate buna. Dosarul se afla in cercetare si nu sunt in tema, nu stiu cum au evoluat cercetarile. La final voi intra si eu in posesia concluziilor. Nu stiu daca au mai fost implicate si alte persoane, dar voi afla in urma cercetarilor”.

• Adrian Iovan

Desi il doare-n p…

Primarul de la Barbatesti este cercetat de PNA

Constantin Patrascu, primarul comunei Barbatesti, facea inaintea alegerilor locale niste declaratii originale, cum ca: “Am o casa in Socu, una la Barbatesti, un apartament in Tg-Jiu, n-am copiii, asa ca ma doare-n p…!” Numai ca in ultimul timp se pare ca durerea s-a acutizat tinzand sa-i sufoce libertatea.

Chiar in luna iunie, inainte de alegerile locale, publicatia noastra aducea la cunostinta opiniei publice o serie de ilegalitati comise de Patrascu: coruperea unei minore in tinerete; inselarea unui concetatean la care i-a promis niste boltari pe care acesta nu i-a mai vazut, desi ii platise; implicarea intr-un furt de tevi de la o societate; si cel mai grav gajarea unui imprumut la banca cu bunuri din domeniul public. El si-a platit contributia locala la alimentarea cu apa a comunei cu bani dintr-un imprumut de la o banca pe care l-a girat cu mai multe unitati de utilitate publica printre care si sediul primariei.

Pentru ultima boroboata, PNA a inceput anchetarea autoritatilor de la Barbatesti, bineinteles in frunte cu primarul Constantin Patrascu. Intre timp au mai fost descoperite si niste acte false intocmite tot pentru alimentarea cu apa.

In aceste conditii faptul ca primarul nu are copii constituie un dezavantaj, pentru ca atunci cand va pleca in voiaj fortat la “mitica” nu vor fi foarte multe persoane care sa-i duca pachet. Poate totusi isi va face mila Mimi, inginerul agronom al primariei cu care primarul cutreiera padurile si campiile comunei cand imparte pamantul la oameni.

• Mihai Popescu

Fiul unui detinut politic se destainuie:

“Tatal lui Patriciu si sotia lui Brucan raspunzatori de soarta unor detinuti politic”

Dumitru Nasaramba a fost, la inceputul anilor ’50, unul dintre cei mai mari contestatari ai regimului comunist si unul dintre cei mai puternici sustinatori ai familiilor celor arestati politic. Din cauza convingerilor sale politice, Nasaramba si-a pierdut viata, fiind impuscat de un pluton de executie in puscarie, in timp ce incerca sa convinga un preot sa nu ceara comunistilor sa-l lase sa spovedeasca condamnatii la moarte.

Daca istoria aproape ca l-a uitat, Dumitru a ramas viu in memoria fiului sau, Gheorghe, care a acceptat sa stea de vorba cu noi despre tatal sau.

“Sergiu Cunescu a dormit de multe ori la noi”

Rep.: Cine a fost tatal dvs. si cum a luat fiinta nucleul de lupta anticomunista in aceasta zona?

G.N.: Tatal meu s-a numit Dumitru Nasaramba. La inceputul anilor ’50, impreuna cu un invatator, Dumitru Totir, un avocat Florescu si cu un fost deputat taranist, a initiat la Turnu Severin un grup de rezistenta anticomunista. Tipareau frecvent un manifest “Socialistul” cu mesaj vehement impotriva oranduirii comuniste. Miscarea lor era una clar politica, de culise, bineinteles.

Rep.: Concret, care era activitatea acestui grup?

G.N.: Pe langa tiparirea acelui manifest, cu ajutorul unei retele bine organizate, ajutau personalitatile vremii, oprimate de regimul comunist, sa treaca granita, peste Dunare, in Iugoslavia si ajutau familiile detinutilor politici. Strangeau bani de la adeptii miscarii anticomuniste si cumparau alimente pentru familiile arestatilor.

Rep.: Ce va amintiti din acele vremuri?

G.N.: Eram copil, insa anumite aspecte mi-au ramas tiparite in minte pe vecie. L-am cunoscut pe Sergiu Cunescu. Dormea de multe ori la noi. Mai tarziu, dupa multi ani, cand am amintit numele tatalui meu, Cunescu mi-a inchis usa in nas. Uitase ca tata l-a gazduit si dormise cu mine in pat.

O alta persoana mi-a ramas insa in memorie in mod deosebit: Ion Ularu. Acesta l-a “turnat” pe tatal meu si alti 80 care faceau parte din miscarea anticomunista. Prin 1952, tatal meu avea o concubina, iar Ularu se lipise de el pentru ca si el o iubea pe acea femeie. Eram copil insa am inteles acest lucru. Venea foarte des la noi si o data mi-a adus o trusa de traforaj. Era extrem de scumpa la acea vreme si acel cadou m-a facut sa-l tin minte. Era un simplu muncitor, iar dupa denuntul facut la securitate, in urma caruia tatal meu si camarazii sai au fost arestati, l-au facut asesor popular la Craiova, la Tribunalul Militar. Ajunsese reprezentantul societatii in completele de judecata. L-am recunoscut in 1999 la nunta unui nepot al sau, aici la Motru. L-am abordat direct: “Ma numesc Nasaramba Gheorghe, fiul lui Nasaramba Dumitru, om al carui sange mai este poate si astazi pe mainile dumitale”. Va spun acum ca am fost fericit sa-l vad si sa-i spun asta. Eu nu platesc polite, insa e bine sa i se aduca aminte acele vremuri, cand din cauza lui au murit oameni. Ularu a devenit mult mai tarziu procuror la Craiova, iar acum este pensionar.

Arestatii politic fortati sa asiste la executiile condamnatilor la moarte

Rep.: Cum au reusit sa-l aresteze pe tatal dvs.?

G.N.: Era in gara la Craiova. Mergea cu pachet la Bucuresti. Cumparase niste carne de la un preot, Popescu Paul, de la Brosteni si urma sa o lase la Bucuresti la sotiile celor arestati. Unul dintre bunii prieteni ai lui tata a fost Titel Petrescu si el arestat in acea perioada. Asa cum v-am spus, in urma “turnatoriei” lui Ularu, pe tata l-au arestat de pe peronul garii, l-au dus in inchisoare la Craiova si l-au acuzat de “crime de inalta tradare”. Nu a fost condamnat pentru ca nici n-au apucat sa-l judece. Ca sa-i terorizeze pe arestatii politic ii puneau sa asiste la executiile condamnatilor la moarte. La o astfel de ceremonie un preot detinut politic i-a cerut sefului plutonului de executie sa-i permita spovedirea condamnatilor. Tata s-a repezit spre popa sa-l impiedice sa ceara acest lucru cunoscand urmarile, dar cei din pluton au intors armele spre ei si i-au impuscat pe amandoi. Asta se intampla in toamna anului 1952. Nu am aflat nici pana acum unde a fost inmormantat tata.

Rep.: In cartile despre rezistenta anticomunista se mentioneaza ceva despre grupul de la Severin?

G.N.: Corneliu Ioanitoiu a scris despre rezistenta anticomunista in muntii Romaniei, un fel de enciclopedie in care i-a trecut pe toti cei pe care i-a gasit in documente ca au facut puscarie, au fost condamnati sau omorati. Am citit despre tatal meu in aceasta carte. Mia Trocan, originara de la Pesteana, profesor universitar a scris ceva despre acele vremuri, dar acelea sunt minciuni.

Sotia lui Silviu Brucan a fost comunista

Rep.: Ati incercat sa cautati un dosar al tatalui dvs.?

G.N.: Am lasat memorii la Bucuresti la Ticu Dumitrescu, insa n-am primit nici un raspuns. Am fost si la Tg-Jiu la Asociatia Fostilor Detinuti Politici si am dat peste unul Paraschivu, prin ‘95 cand l-am vazut mi s-a taiat rasuflarea. Acesta fusese prim-secretar pe la Baia de Arama in vremea comunistilor, iar acum il gasisem ca reprezentant al fostilor detinuti politic.

Rep.: Ati mai depistat si alte persoane de acest gen?

G.N.: Mult mai tarziu am gasit in Gazeta de Vest lucruri extrem de interesante. In anii de rezistenta 1949-1953, procuror general al Regiunii Oltenia era Sasa Sidorovici, nimeni alta decat sotia lui Silviu Brucan, iar director al inchisorii de la Craiova a fost Cornel Patriciu, tatal lui Dinu Patriciu. Cu alte cuvinte si ei doi au fost raspunzatori de soarta celor omorati in acele vremuri. Nu vreau sa fac alte comentarii pentru ca imi aduc perfect aminte ce imi spunea tata: “Eu ma lupt sa scapam de ciuma rosie de la Rasarit, iar pe voi o sa va manance cainii de la apus”.

• A consemnat C. Matei

   Scrie Comentarii (0)   18.11.2004. 11:33

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 38 - 11 - 17 noiembrie 2004

Plingere la politie impotriva unor jucatori:

Scandal de... comina la Pandurii

Politia Targu Jiu a primit recent o plangere impotriva unor fotbalisti de la Pandurii care au agresat verbal si l-au alergat pe portarul de la intrarea in Hotel Gorj. Comisar Cornelia Micu, purtatorul de cuvint al IPJ, a informat ca s-a primit la Politia Tirgu Jiu din partea lui Butusina Constantin o plingere importiva unor fotbalisti de la echipa de fotbal Pandurii. Cetateanul il acuza pe Scarlat Cristian ca l-a alergat in timpul serviciului dupa ce portarul ii ceruse acestuia banii pentru parcare. Fotbalistul a replicat ca el nu mai locuieste la hotel si nu are de ce sa ii plateasca. Plingerea s-a trimis la Departamentul de Ordine Publica si urmeaza sa se efectueze verificari. Portarul hotelului sustine ca incidentul a avut loc in seara de simbata (dupa meciul cu “U” Urziceni - n.r) iar cel care l-a alergat era insotit de fotbalistul Mihai Nicolae care se afla in stare de ebrietate si cu care nu a avut decit un schimb de replici. Antrenorul Emil Sandoi s-a prezentat luni la hotel pentru a discuta personal cu angajatul care sustine ca a fost agresat. Tehnicianul a declarat ca jucatorii nu recunosc faptul ca l-ar fi lovit pe portar si ca acestia vor depune la rindul lor plingere impotriva portarului.

Emil Sandoi face pe detectivul prin hotel

Dupa incidentul cu portarul Hotelului Gorj care a depus plingere impotriva unor fotbalisti, Emil Sandoi a avut parte de un alt eveniment neplacut. Sosit la hotel pentru a discuta cu portarul pe care jucatorii sai l-ar fi agresat, Emil Sandoi a avut surpriza sa afle de la acesta ca unul dintre fotbalisti ar fi fost in stare de ebrieteate. Tehnicianul a ramas luni seara pina tirziu, dupa ora 23 in incinta hotelului pentru a-l astepta pe fotbalistul Mihai Nicolae. Acesta a aparut putin inainte de miezul noptii si intre el si antrenor a avut loc un schimb de replici foarte dure.

Emil Sandoi i-a strigat ca nu are nevoie de fotbalisti care isi pierd noptile prin cluburi de noapte: “Fotbalisti care pierdeau noptile au mai fost pe aici dar n-au rezistat. De asta au fost unii dati afara pentru ca umblau noaptea prin baruri si restaurante! Pai de asta intirzii tu de la antrenamente, de asta nu vi la pregatire. Nu ma intereseaza ce motive ai avut, eu nu discut cu tine. Nu am ce sa discut cu tine. Pot sa iti spun acum sa iti faci bagajele si sa pleci la Bucuresti.” Mihai Nicolae a replicat ca nu a lipsit decit la un antrenament pentru ca .... (!!!) nu s-a trezit la timp.

Antrenorul i-a dat un ultimatum lui Nicolae spunind ca va verifica in fiecare seara daca va fi in camera la ora 22 si la prima abatere il va trimite acasa. Nicolae nu e la primul incident de acest gen, el fiind acuzat de portarul hotelului ca era in stare de ebrietate si cu alte ocazii. Situatia jenanta in care a fost pus antrenorul Emil Sandoi, de a-si urmarii jucatorii prin hoteluri a fost creata deoarece conducerea a adus jucatorii la un hotel din centrul orasului. Atunci cind Sandoi a protestat importiva acestei masuri a invocat tocmai posibilitatea de a se ajunge la incidente de acest gen, tentatiile fiind mari intr-un hotel inconjurat de numeroase baruri si restaurante.

• Scandal de Gorj

La fostele firme ale lui Surupaceanu

Foame si disperare

Averea prefectului de Gorj, Mugurel Surupaceanu, are la baza o serie de afaceri dubioase derulate in perioada in care acesta se ocupa alaturi de mama sa de cele cateva firme pe care le infiintase mai ales in zonele defavorizate din judet si nu numai. O parte din magariile sale au fost aduse in atentia opiniei publice de catre mass-media, dar, in ceea ce-l priveste pe prefect si plotogariile sale, mereu mai este cate ceva de spus: miliarde de lei, fonduri nerambursabile, primite pentru crearea unor locuri de munca care nu s-au concretizat niciodata; foame si disperare la SC Maestro Rovinari.

Surupaceanu-Sebastian, un cuplu imbatabil in smenuri

Colaborarea dintre Surupaceanu si Sebastian Radu, un om de afaceri bucurestean s-a dovedit dintotdeuna profitabila pentru actualul prefect. Cei doi au fost asociati la SC Magico Trading SRL, o firma fantoma din Petrosani, dupa care au trecut la lucruri mult mai banoase. Majoritatea utilajelor achizitionate de catre firmele lui Surupaceanu, au fost luate de la SC Seba Industrial SRL Bucuresti, apartinand lui Sebastian Radu.

Firma bucuresteanului si-a deschis la un moment dat o filiala la Mihailesti. Imediat exemplul i-a fost urmat de Surupaceanu care a deschis si el o filiala a SC Aktyv in aceeasi localitate. La nici doua luni dupa aceea, Aktyv a obtinut 150.000 de euro, fonduri nerambursabile, pentru achizitionarea de utilaje. Cum societatea lui Sebastian avea ca obiect de activitate fabricarea altor masini si utilaje specifice, prefectul a incheiat afacerea cu prietenul si partenerul sau, pentru ca banii sa se imparta in “familie”.

Surupaceanu a colaborat cu Sebastian si printr-o alta firma a sa, SC Megtyl Rovinari, solicitand impreuna finantari externe pentru o fabrica de piese pentru instalatii de uscare a lemnului, respectiv sectie productie usi interior.

Megtyl a obtinut, in 2003, finantare din partea Ministerului Integrarii Europene, pentru achizitionare de utilaje. Bineinteles, acestea au fost luate de la SC Seba Bucuresti, avand o valoare de 3,4 miliarde de lei.

Miliarde de lei pentru locuri de munca inexistente

Mugurel Surupaceanu a infiintat la Rovinari, in urma cu cativa ani, doua societati, SC Megtyl SRL, unde actionar majoritar este Iuliana Surupaceanu, mama prefectului si SC Maestro SRL.

Pentru Megtyl, societate cu obiect de activitate comert cu ridicata a altor masini si echipamente, familia Surupaceanu a primit patru miliarde de lei, credite nerambursabile, pentru crearea unei linii tehnologice de prelucrare a lemnului. La finele lui 2003, cifra de afaceri a firmei era de 262 de milioane de lei, iar numarul de angajati era ZERO.

In contul Maestro, Surupaceanu a primit sase miliarde de lei, pentru crearea a 100 de locuri de munca. La sfarsitul anului trecut, societatea producatoare de mobilier pentru birouri si magazine, inregistra o cifra de afaceri de 7,5 miliarde de lei si doar 35 de angajati, din cei 100 pe care trebuia sa-i aiba. In prezent societatea are doar 18 angajati, majoritatea dintre ei neavand contracte de munca inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca.

Situatia de aici a degenerat de mult timp, totul culminand saptamana trecuta cu o greva, declansata de salariatii ramasi, care lucrau moca pentru SC Gloria SA si Amilux SRL Cluj-Napoca, societatile care au preluat SC Maestro de la Surupaceanu.

Surupaceanu recidiveaza in “santaj”?

Daca creditele nerambursabile ar fi fost folosite, la momentul respectiv, altfel decat in scopuri improprii, poate nu s-ar fi ajuns in situatia ca oamenii sa nu-si primeasca salariile timp de mai multe luni. In plus, conditiile de lucru sunt total inumane, masinile lasate mostenire de prefect sunt necorespunzatoare din punct de vedere tehnic, iar angajatilor nu li s-a facut protectia muncii. Oamenilor le este frica sa spuna daca Surupaceanu mai are vreo implicatie in firma, doar cate unul mai recunoaste timid. Acest lucru este insa confirmat de faptul ca, in urma cu doua saptamani, un utilaj greu folosit pentru dezradacinarea copacilor, a fost revopsit in curtea Maestro, sub directa supraveghere a prefectului, urmand a fi vandut. Noi ne asteptam ca acesta sa ajunga in proprietatea Directiei Silvice Gorj, insa destinatia a fost alta, Directia Silvica Calarasi. Asta pentru a nu se crea valuri in jurul afacerii.

Argumentul incontestabil este insa altul. In momentul in care Mugurel Surupaceanu a aflat ca o echipa a “Scandal de Gorj” a vorbit cu grevistii de la Maestro si-a pus la treaba unul dintre trepadusi, care avea menirea sa ne determine sa nu scriem despre problema de la Rovinari sub pretextul ca i-am face lui un bine, deoarece prefectul urma sa-i aranjeze o oarecare afacere acolo. Adevarul are insa o cu totul alta nuanta. In ultimele luni, prefectul a lucrat indelung la imaginea sa de aparator al intereselor celor multi si neindreptatiti. In fata camerelor de luat vederi, Surupaceanu s-a aratat foarte interesat de ceea ce se intampla la Urex Rovinari, adica de faptul ca societatea a fost devalizata de fostii proprietari, iar oamenii nu si-au luat salariile de mult timp. Prezent la fata locului de mai multe ori a incercat sa calmeze spiritele. In cazul Maestro insa, nu a ridicat nici macar un deget pentru a indrepta situatia. Oamenii au stat mai multe zile in greva si nimeni nu i-a bagat in seama. In final patronatului i s-a facut mila si le-a aruncat la fiecare cateva sute de mii de lei din salariul restant, ca sa se reintoarca la lucru. De foame angajatii au acceptat.

ITM-ul sub papucul prefectului

O privire aruncata in trecutul firmelor lui Surupaceanu de la Rovinari, descopera ca, nici pe vremea acestuia, situatia muncitorilor nu era mai buna. In urma unui control al inspectiei muncii la Maestro s-a aplicat o amenda de 30 de milioane de lei pentru neinregistrarea contractelor de munca. Amenda a fost contestata si in final anulata, dupa ce s-au tras ceva sfori. Surse de incredere afirma ca au fost suficiente persoane care au putut face acest lucru: contabilul de pe atunci al firmelor prefectului este un apropiat al unui director responsabil cu legislatia muncii; un angajat al postului de radio al lui Surupaceanu are unul dintre parinti salariat al Inspectoratului Muncii; consilierul SC Maestro este fratele lui Horia serban, directorul Inspectoratului Teritorial al Muncii Gorj. Cu serban, Mugurel Surupaceanu a facut afaceri. SC Aktyv a furnizat mobilier de un miliard de lei pentru ITM.

In numerele viitoare ale publicatiei noastre vom dezvalui in premiera amanunte fulminante despre afacerile cu iz ilicit ale lui Surupaceanu si despre influentele pe care acesta inca le mai exercita la SC Maestro Rovinari.

• Scandal de Gorj

Nota 1 la purtare (tableta)

Am vrut sa scriu cu ceva timp in urma despre initiativa laudabila a profesorilor gorjeni de a aduce elevii la teatru. Intr-una din serile trecute mi-am dat seama ca faceam o mare greseala.

Nu vreau sa jicnesc pe nimeni insa generatia asta e una de prosti, needucati si nesimtiti. Niste tineri tampiti care confunda sala de teatru cu boschetariile de prin discoteci. Este adevarat ca avem si elevi eminenti dar sunt extrem de putini in comparatie cu gloata house. Acestia din urma sunt cei care cred ca Sadoveanu e vre-un manelist sau Preda face parte din vreo trupa hip-hop.

Pana la urma acestia nu au nici o vina. Caracterul ti-l formezi in familie. Educatia primita de la parinti in anii copilariei te formeaza ca om. Odata ajuns la scoala, profesorii au un rol extrem de important in cizelarea personalitatii. Orele de dirigentie din timpul scolii generale si liceului au fost pentru mine, lectii pentru viata adevarata. Dirigintele meu, Liviu Stroescu, un extraordinar profesor si un om deosebit are meritul de a ne fi invatat cum sa ne comportam in societate. Avea un mod haios de a ne prezenta situatii negative, ce sa nu facem, cu trimitere la Codul bunelor maniere.

Am vazut acum la teatru elevi care habar nu au de cele mai elementare reguli ale bunului simt.

Grav este insa, ca profesorii se aflau langa ei. si mai grav mi se pare aducerea acestor handicapati moral cu forta la teatru.

Este pacat de munca extraordinarilor actori ai Teatrului “Elvira Godeanu”. Este pacat ca niste pusti nesimtiti isi bat joc de sutele de ore de repetitii ale artistilor gorjeni.

Ma intreb totusi, daca la ceea ce am asistat eu a fost un accident izolat, sau inca nu avem la Tg-Jiu un public pregatit sa vada un spectacol, o piesa de teatru?

Ne inclinam in fata actorilor targujieni si vom face asta si in fata profesorilor care vor reusi sa-si invete elevii cum sa se comporte in societate. Pana atunci le acordam nota 1 la purtare.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   11.11.2004. 11:31

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 37 - 4 - 10 noiembrie 2004

Greva “painii” de la Motru reprimata de actualii capi ai politiei gorjene

In 1981, Ceausescu a emis un decret lege privind rationalizarea consumului de paine. Principiul sfertului de paine pentru fiecare membru al numeroasele familii de mineri din Motru a inflamat starea de spirit. Desi aveau magazine alimentare la gurile de mina si in cariere, problema principala a minerilor devenise RATIONALIZAREA PAINII.

“Ne-ati mancat copilaria”

Pe 19 octombrie, la orele pranzului, la schimbul de sut, minerii de la Leurda au refuzat sa intre in mina. Primarul de atunci, Constantin Carbunaru, a crezut ca ii poate determina pe ortaci sa intre in put, insa acestia erau satuli de cozile interminabile. Cozile la mezeluri si la carne, ca si la butelii incepeau la miezul noptii si se terminau seara, dupa ce potentatii momentului isi faceau plinul, iar multimea ramanea sa se bata pe mai nimic.

Dupa nopti de nesomn si liste de asteptare, in frigiderele minerilor, ca de altfel in ale tuturor romanilor, se gaseau pungi cu tacamuri, “adidasi” de porc si peste.

Minerii aveau asigurata o masa la intrarea in schimb insa, familiile lor trebuia sa se multumeasca cu ceea ce puteau cumpara.

De aceea, la intalnirea cu primarul, decis sa calmeze spiritele, au scris pe lopeti (“inima lui Stalin”, cum metaforic li se spunea acestor unelte – n.r.) cuvantul “paine”. Au ignorat sfaturile edilului si chiar l-au agresat pe acesta, pornind in tromba spre oras.

Mina Leurda se afla la 4 km de centrul orasului Motru. Primaria era amplasata pe o scara din blocul 12, la etajul1. La parter functiona Militia.

Caracterul revolutionar al miscarii din octombrie 1981 este confirmat de faptul ca, aproape concomitent, minerii de la Rosiuta si Lupoaia au pornit cu masinile de naveta spre oras.

In jurul orelor 16, o multime compacta era stransa in fata scolii generale, asaltand pur si simplu primaria.

Grupurile de copii prezente scandau lozinci: “Ceausescu PCR / Painea noastra unde e?” si “Ceausescu Romania / Ne-ati mancat copilaria”.

Aproape o mie de oameni, barbati si femei au venit atunci in fata primariei.

Autoritatile au trimis o masina de pompieri cu scopul de a imprastia, cu jeturi de apa, multimea de protestanti. Oamenii au raspuns lovind masina cu pietre si rasturnand-o.

Politistii de azi, militienii din ‘81

Un ofiter de politie a tras focuri de arma si se astepta ca oamenii sa se imprastie insa acestia, isterizati, au luat cu asalt primaria si militia. Au smuls portretele lui Ceausescu de pe pereti, le-au scos din incinta si le-au dat foc. Militienii au fugit atunci din institutie.

seful Militiei Motru era in acea vreme locotenentul major Victor Baroianu, actualul adjunct al sefului Inspectoratului Judetean de Politie Gorj.

Dupa lasarea intunericului cativa oameni ai militiei au incercat sa monteze un reflector pe acoperisul blocului insa multimea a aruncat cu pietre in el reusind sa-l distruga.

Ofiteri ai Securitatii si Militiei au tras cu armamentul din dotare sperand totusi ca multimea se va speria.

Printre acestia se aflau Victor Baroianu si actualul sef al Politiei Municipiului Tg-Jiu, comisarul Liviu Balanescu, pe atunci locotenent. Comisarul sef Balanescu recunoaste ca atat el, cat si seful sau Baroianu si-au folosit armele din dotare.

Speriate de turnura pe care o luasera evenimentele, autoritatile vremii au cerut sprijinul armatei si zona a fost incercuita, iar circulatia in oras blocata.

Dupa miezul noptii, armata a reusit sa imprastie multimea. Trasoarele luminoase au creat panica.

Dimineata, pe 20 octombrie, orasul era impanzit de militie si securitate. Unitatile miniere asemenea. La Lupoaia acestia fusesera cazati la dispensar insa, la venirea lor minerii au reactionat violent si le-au rasturnat microbuzul.

Minerii din Lupoaia au refuzat din nou sa intre in schimb fara Petre Contoloru, unul din liderii revoltei.

Directorul minei, Clement Popescu, l-a adus pe Emil Bobu , secretar cu probleme organizatorice al CC al PCR sa vorbeasca cu minerii, insa acesta a fost huiduit de multime.

Spiritele s-au calmat la sosirea lui Contoloru.

Liderii protestului minerilor de la Motru din 1981: Gheorghe Sarbu, Dan Tataru, Constantin Nisulescu, Alexandru Gaides, Constantin Chiriac si Petre Contoloru au fost arestati o luna mai tarziu, pentru delicte de drept comun si au fost condamnati la ani grei de puscarie.

Evenimentul din 1981 nu trebuie exagerat si nici speculat. Cunoscut ca “Greva painii” acesta a fost consemnat la vremea respectiva in presa straina cu litere de-o schioapa “Cel mai iubit fiu al poporului lovit cu pietre la Motru.”

De atunci au fost impartite unitatile miniere de securisti . La Motru mai locuiesc doar doi din cei sase capi ai revoltei.

Ani de zile, despre prima miscare anticomunista din Romania n-a vorbit nimeni.

In exclusivitate pentru cititorii “Scandal de Gorj” vom incerca in numerele viitoare sa prezentam amanunte senzationale din timpul evenimentelor, povestite chiar de cei implicati.

• Adrian Iovan

Inspectorul principal Negrea -sluga pentru sefii de la Bucuresti

Functia de sef al Corpului de Control al IGP nu i s-a urcat la cap lui Constantin Duvac, cum era si normal, ci rudelor sale ramase la tara in satul Valea Mare din comuna Runcu. Tatal politistului ajuns pe picior mare, terorizeaza tot satul, reclamand pe toata lumea, mergand pe ideea ca daca o da in bara sare odorul in ajutorul lui. si, pana acum, a avut dreptate.

In urma cu cateva luni, Ion Duvac, tatal lui Constantin, a avut o altercatie cu un consatean, iar problema a ajuns in fata instantei. Judecatorii au gasit de cuviinta sa-i condamne pe amandoi la cate o amenda penala de 5.000.000 de lei. Decizia magistratilor a fost influentata si de depozitia a doi martori: Vasile si Catalin Breben. Motiv pentru care, Ion Duvac a hotarat sa se razbune si a depus plangere impotriva celor doi martori pentru marturie mincinoasa. Dintr-un exces de zel care s-a transformat in ridicol, politistii de la Politia Municipala Tg-Jiu s-au apucat sa cerceteze cazul facand o reconstituire mai ceva ca intr-un caz de crima. Inspectorul principal, Nicolae Negrea, seful Biroului Cercetari Penale, i-a chemat pe Catalin si pe Vasile de mai multe ori la politie pentru declaratii. Catalin a fost dus de catre Negrea, impreuna cu alti doi politisti, la locul unde a avut loc conflictul dintre Duvac si concetateanul sau, pentru reconstituirea traseului pe care l-au facut martorii in ziua respectiva (?!!). Daca in cazurile de omucidere politistii mai uita din cand in cand sa faca poze, de data asta au facut 41, ca sa arate sefului de la Bucuresti ca le pasa, mai ales de soarta celor din familia superiorilor lor.

Dupa terminarea reconstituirii, politistilor li s-a facut foame, asa ca s-au dus acasa la martorul asistent Daniel Stoichin unde urma sa se incheie si procesul-verbal de constatare. L-au pus pe Catalin Breben sa cumpere mancare, dupa care l-au trimis la plimbare. Oamenii legii s-au bucurat de un festin in toata legea, timp de vreo 3-4 ore, dupa care au plecat. La cateva zile, Catalin a fost chemat din nou de Negrea, care l-a fortat sa recunoasca faptul ca declaratia pe care a dat-o in instanta a fost mincinoasa. In plus, l-a amenintat ca orice ar spune tot va sta in puscarie vreun an pentru marturie mincinoasa, pentru ca stie el ce sa administreze la dosar.

Cazul a ajuns la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, pe mana procurorului Adrian Baican, care a inceput cercetarea pentru marturie mincinoasa impotriva celor doi Breben. Inculpatii au incercat sa se apere cerand audierea unor persoane in calitate de martori, procurorul a refuzat insa si a trimis cauza in instanta. Aici, daca influenta sefului Corpului de Control din IGP se va face din nou resimtita, cei doi vor fi condamnati doar pentru ca au spus adevarul intr-un caz in care este implicat tatal lui Constantin Duvac.

• Daniel Dumitriu

Represiuni politiste asupra jandarmeriei gorjene

Col. Vasile Talvescu, seful Comandamentului de Jandarmi Gorj, este o persoana foarte la moda zilele astea, din cauza incidentului de duminica dintre Adrian Dumitrescu, fiul sefului Corpului de Control al Prefectului, Constantin Dumitrescu, si Geani Dumitrescu, fiul unui fost politist. In ziua respectiva, odorul fostului politist l-a amenintat, in plina strada, cu o arma pe copilul functionarului din prefectura.

Surse din cadrul IJP Gorj sustin ca intreaga poveste a fost vazuta de catre un subordonat al lui Talvescu. Mai exact acesta a fost martor al momentului in care Geani Dumitrescu l-a amenintat cu pistolul pe Adrian. Imediat, seful jandarmilor a fost contactat de catre un comisar din politie care i-a indicat ca ar fi cazul ca angajatul sau sa-si tina gura, pentru ca, sub influenta “greutatii” parintilor celor doi, cazul sa fie musamalizat de politie.

De asemenea comisarul cu pricina se pare ca era foarte revoltat de faptul ca presa aflase de acest incident. Mai mult decat atat, fapta celor doi constituie o infractiune destul de grava, prezentand un interes public major. Informatia a scapat insa biroului de presa a IJP Gorj, care nu a mentionat absolut nimic despre acest subiect in notele pe care le remite presei.

• Daniel Popescu

Fostul sef al Contraspionajului dezvaluie in premiera:

“ Revolutia din ‘89 apartine strainilor”

Dupa 15 ani de la Revolutia din ’89, oamenii de rand inca isi mai pun intrebarea cine au fost cei care au declansat-o si cine au fost cei care au ucis populatia. Desi au existat mai multe variante, multe dintre ele nepertinente, col. Paulian Pasarin, fostul sef al Contraspionajului lui Ceausescu, ramane unul dintre putinii oameni care stiu adevarul. In exclusivitate pentru publicatia noastra, colonelul povesteste despre comandourile straine prezente in Timisoara si in toata tara.

Comandouri pregatite in Ungaria au declansat revolutia de la Timisoara

Rep.: Cine a pus la cale Revolutia din decembrie 1989?

P.P.: Eu stiu cu mult dinainte de ’89 ca la Paris exista o policlinica maghiara subventionata financiar de guvernul maghiar de pe vremea aceea la care aveau acces in mod gratuit toti emigrantii maghiari. Insa, la aceeasi policlinica aveau acces si emigrantii romani care aveau tangenta oarecum cu originea maghiara. Dintre acesti emigranti romani au fost recrutate doua plutoane. Acestea au fost instruite intr-o localitate maghiara de pe langa Debreten. Inainte de decembrie ’89 impotriva Romaniei s-a facut un plan mai larg in ceea ce priveste rezolvarea situatiei din tara.

Rep.: Cine facuse planul si ce continea acesta?

P.P.: Acesta se incadra de fapt in planul general conceput de Gorbaciov si de Bush, mai cu seama in ceea ce priveste eliminarea sistemului socialist si terminarea cu ceea ce se chema “Tratatul de la Varsovia”. In conventia lor cei doi au convenit si asupra Romaniei, pentru ca singurul care a ramas ca personalitate in Europa era Ceausescu , ca un cui in mijlocul continentului. Lui Ceausescu i-a propus Gorbaciov sa cedeze si sa aleaga pe altcineva la Congres, in asa fel incat sa se faca aceasta schimbare pe ideea Perestroika, conceputa de Gorbaciov ca o chestiune de pacaleala a Europei de Est. Deci, Gorbaciov a mobilizat fortele din sistemul socialist pe de o parte, iar Occidentul a ajutat si el ca sa se declanseze treaba din decembrie. Initial s-a incercat la Iasi, in primavara lui 1989, pe o formula numai cu prezenta sovietica si in cateva zile a esuat. La Timisoara s-a incercat si numai s-a incercat. Cele doua plutoane despre care va spuneam au venit in Timisoara si in acelasi timp membrii ai comandourilor sovietice si odata cu acestea si iugoslave. Este demn de retinut ca primul sef de partid care a intrerupt relatiile cu Ceausescu a fost Milosevici. Iugoslavii au fost cei care au inlesnit scurgerea comandourilor sovietice contribuind si ei. Cele doua plutoane care au venit din Ungaria au declansat toata treaba in Timisoara. Laszlo Tökes a fost o motivatie aproape naiva, dar pe care, din pacate, securitatea romana a inghitit-o. In mod normal trebuia lasat in pace, pentru ca nu facea un popa - chiar daca tragea clopotele la biserica lui - o revolutie in Timisoara.

Plutoanele din Ungaria au fost cele mai violente. Erau toti cunoscatori de limba romana si s-au infiltrat printre grupurile de oameni si au creat primele busculade. Mai mult decat atat s-au dus prin caminele de studenti si i-au scos pe studenti in strada, mai mult cu forta.

Rep.: Cele doua plutoane au profitat de incidentul Tökes, sau l-au provocat?

P.P.: Nu. Incidentul Tökes a fost organizat dinainte pe filiera ungureasca. Ce s-a intamplat la biserica lui Tökes a fost izolat fata de ceea ce au facut comandourile, care au participat doar acolo unde au fost aglomeratii.

“Anonimi au venit, anonimi au murit!”

Rep.: Ce s-a intamplat cu aceste comandouri?

P.P.: Acesti oameni au tras in manifestanti ca sa justifice ca exista forte care ucid. Au tras cu pistoalele pe care le aveau in buzunar, prin buzunar. Normal ca lumea s-a alertat, s-a strigat: “« Trag in noi! ». Dupa aceea s-au descoperit 42 de cadavre neidentificate. Adica 21 din fiecare comando venit din Ungaria. Aici se punea o problema, cum au fost depistati cei care au tras in multime si au fost luati si dusi la Bucuresti, la crematoriu? Au fost depistati la morga, pentru ca gen. Nuta a avut infiltrati in multime oameni care au filmat.

Rep.: Cine era gen. Nuta?

P.P.: Gen. Nutu era seful IGN-ului, dar venise la Timisoara cu Stanculescu si Chitac. Venisera sa rezolve problema la Timisoara. Pe vremea aia Ceausescu era plecat in strainatate si ei colaborau direct cu Cabinetul 2, cu Elena Ceausescu.

In legatura cu cei 42 de oameni se pun mai multe intrebari. De exemplu, ce cauta col. Teodorescu, loctiitorul sefului contraspionajului roman, la morga, noaptea la 2.00, sa bea cafea, asa cum a declarat el ca s-a dus sa bea cafea cu directorul Institutului Medico-Legal Timisoara? Ei s-au dus de fapt acolo ca sa aleaga cele 42 de cadavre dupa hainele pe care le aveau si la care se cunostea ca s-a tras prin buzunar. Acte nu aveau, nume nu aveau si asa i-au identificat. Acestia fusesera ucisi de antiteroristii gen. Nuta.

Rep.: Deci, cei 42 au fost impuscati la randul lor?

P.P.: Da. Daca cei 42 nu ar fi fost cei despre care vorbim, atunci de ce cadavrele nu au fost revendicate de nimeni? De rude, de exemplu! Anonimi au venit, anonimi au murit! Au fost arsi la Bucuresti ca sa li se piarda urma, iar chestia cu scandalul ca s-au ars 42 de cadavre este o chestie de propaganda fictiva.

Faptul ca asa stau lucrurile este confirmat si de modul in care s-a actionat impotriva lui Nuta. El a fost ridicat din tren cand se pregatea sa vina cu documentele la Bucuresti, inclusiv cu casetele video pe care le avea. L-au dat jos din tren si l-au urcat intr-un elicopter care a luat foc. Asa a murit gen. Nuta si Mihalea. A ars tot. N-a fost o lucrare simpla, aici au concurat foarte multe forte.

Rep.: Serviciile Secrete Romane stiau despre chestiunea asta?

P.P.: stiau despre cele doua plutoane, dar n-a stiut nimeni cum vor actiona si cum sa-i previna.

Rep.: A cui a fost ideea cu uciderea lui Nuta?

P.P.: Lucrurile au fost bine conjugate, pentru ca o racheta nu e la indemana oricui. Un elicopter nu pleaca in misiune fara ordinul cuiva. Au fost implicate institutii de rang inalt. Elicopterul era al M.Ap.N. Cred ca a fost vorba si de o implicare din partea Moscovei.

Rep.: Dupa episodul gen. Nuta, s-a incheiat interventia serviciilor secrete in Revolutie?

P.P.: Da, in 21, 22, efectivele de securitate n-au mai actionat in nici un fel.

“Soacra lui Dinescu era ofiter KGB”

Rep.: Sa revenim la declansarea revolutiei in Bucuresti, odata cu mitingul din 22, tinut de Ceausescu.

P.P.: Au fost semnale destul de importante ca se urmareste o actiune in Capitala. Erau informatii ca grupuri ale comandouri-lor sovietice au venit de la Timisoara la Bucuresti. Au incercat sa atace o companie de pompieri de langa Ministerul de Interne si nu au reusit. Mitingul din Capitala nu trebuia sa se tina, dupa informatiile detinute de Securitatea. Col. Petrescu a luat nota care i s-a dat si a rupt-o. Mitingul a fost tinut la indemnul lui Petrescu si la influenta sa asupra lui Ceausescu.

Cei care au provocat panica la miting au venit cu simulatoare de vant, de pericol, de armament tras, de sirena. Au provocat p panica generala cu aceste simulatoare pe care nu le aveau in dotare nici armata, nici securitatea.

Rep.: Atunci cui apartineau?

P.P.: Apartineau comandourilor sovietice venite de la Timisoara la Bucuresti.

Rep.: Cine erau cei care au aparut prima data la televizor?

P.P.: Militaru, general KGB, Constantinescu, general fost kagebist, Lupoi la fel, Dinescu. Eu nu stiu ce merite revolutionare are el, dar stiu ca soacra lui era ofiter KGB la Bucuresti.

Rep.: De unde atatia morti in timpul Revolutiei?

P.P.: Pe cei de la Otopeni se stie cine i-a impuscat. Cei care au cazut in strada au fost impuscati de lunetistii din comandouri.

• A consemnat Claudiu Matei

Consilierul judetean Puiu Diaconescu – poveste de amor in separeul unui restaurant

Puiu Diaconescu, consilier judetean aterizat recent in banca PUR, se sparge in figuri cu pipite sexi prin restaurantele din Defileul Jiului.

Marti seara, la ora 21.55, Diaconescu chefuia intr-un separeu al Restaurantului “La Cucu”, de la marginea orasului Bumbesti Jiu. De cand s-a ales cu ciolan la Consiliul Judetean, Puiu afiseaza un aer de om important si asta se vede inclusiv in “calitatea” femeilor cu care umbla, acestea nefiind niste casnice sterse, ci niste tipe destul de rasate. Ca nu umbla cu el din cauza frumusetii irezistibile e usor de dedus, chiar si de catre individul in cauza, daca se chinuie putin.

Marti seara, in prezenta unei blonde planturoase, nea Puiu parea mai degraba un adolescent indragostit lulea, decat un om cu familie si responsabilitati. In timp ce se ospatau in prezenta a inca unui cuplu, Diaconescu se apropia din ce in ce mai indraznet de iubita.

Am incercat sa-l contactam telefonic pe Puiu Diaconescu inainte de inchiderea editiei, dar se pare ca noapte de marti spre miercuri a fost una extenuanta pentru el, asa ca telefonul mobil al sau era inchis.

Nu este prima data cand persoane cu functii importante in judet au fost vazute la restaurantele din Defileul Jiului alaturi de dame de companie. “Scandal de Gorj” a prezentat in urma cu cateva luni fotografii in care apareau comisarul Ion Picu, drojdind din greu si dantuind alaturi de o dama de consumatie.

P.S. Daca se pune de un divort, oferim nevestei, de buna voie, copii dupa pozele facute in seara “delictului”.

• Scandal de Gorj

Primarul Croitoru mai tare ca legea

Vasile Feteanu a pierdut toata averea in 1960, datorita faptului ca si-a exprimat parerile politice in gura mare. Confiscarea tuturor bunurilor a fost doar o pedeapsa complementara la cea principala de condamnare la sase ani inchisoare corectionala si patru ani de interdictie corectionala. Pentru ca nu s-a supus niciodata regimului si a declarat ca ar omori bucuros niste comunisti, omul a facut cunostinta cu inchisorile comuniste.

“Au venit comunistii sa ne ia pamantul, hai sa-i omoram!”

Vasile Feteanu, din comuna Bolbosi, a ajuns in fata Tribunalului Militar Craiova in luna martie 1960, fiind acuzat de uneltire contra ordinii sociale. Nu era pentru prima data in fata unei instante judecatoresti, deoarece mai fusese condamnat o data la 6 luni de puscarie, pentru detinerea ilegala a unui cazan de tuica. De data asta acuzele erau mai grave si se bazau in principal pe marturiile concetatenilor, la care Feteanu le facuse declaratii interzise cu mare generozitate, motiv pentru care a comparut in fata instantei militare ca fiind un nesupus care: “ a activat dusmanos impotriva socializarii agriculturii si a formei de stat democrat-populare, amenintand membrii de partid ca-i va distruge. “

In sprijinul acestei catalogarii au venit declaratiile martorilor care au avut ce povesti, maia ales ca Feteanu nu si-a ascuns niciodata convingerile, pe care le-a exprimat prin afirmatii de genul: “ Ce te-a facut prapaditule sa te inscrii la intovarasire? Ca daca voi prinde vreun intovarasit il voi taia cu securea!”

Mai mult decat atat, in primavara anului 1957, cand o parte din terenul pe care-l poseda intrase la comasare, Vasile Feteanu a reactionat violent la vederea membrilor comisiei care facea masuratorile si a strigat la sotie si cei trei copii pe care ii avea sa-i aduca securea pentru ca: “au venit comunistii sa ne ia pamantul. Hai sa-i omoram!”

Atitudinea lui si declaratiile martorilor au fost suficiente pentru judecatori, mai ales ca era suspectat si ca fusese legionar. El a fost condamnat la cativa ani buni de puscarie si la confiscarea intregii averi.

In 1999, in urma unui recurs in anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Vasile Feteanu si-a recuperat averea, iar hotararea prin care fusese condamnat a fost casata.

In aceste conditii, dreptul de proprietate asupra pamanturilor pe care le-a avut trebuia sa-i fie refacut in totalitate. Insa, dupa ce a trecut de comunisti si de un tribunal militar barbatul si urmasii sai s-au lovit de cineva mult mai obtuz – primarul comunei Bolbosi, Viorel Croitoru. Acesta refuza cu indarjire de ani de zile sa-i redea fiului lui Feteanu mostenirea care i se cuvine, neluand in seama ca nerespectarea hotararilor judecatoresti atrage dupa sine sanctiuni privative de libertate.

• Mihai Popescu

Ziaristi contra ziaristi (tableta)

Am urmarit in ultimele saptamani cu mult interes asa-zisul “razboi al ziaristilor”. Inca de la inceput nu am fost de acord cu aceste zvacniri orgolioase ale colegilor mei si mi-am explicat public punctul de vedere, pentru ca am fost intrebat, altfel sunt neutru. Ma intreb, totusi, ce-i mana pe ei in aceasta lupta? Oare, constientizeaza ziaristii certareti ca nu sunt decat niste pifani, in timp ce capitanii de osti sunt calare, in linia a doua? Constientizeaza, oare, colegii mei, ca toti suntem niste talpasi, aruncati in prima linie cu pieptul gol, doar cu pixul in mana?

Este grav ceea ce se intampla acum in presa gorjeana! Ma gandesc cu groaza ce s-ar intampla daca unul dintre noi ar fi arestat, sau batut. Este clar ca solidaritatea de breasla n-ar mai functiona ca in urma cu patru ani, in cazul meu. si este cu atat mai grav cu cat atacurile, intermediate pana acum de organele media unde lucreaza fiecare, au devenit directe, fata in fata, fara sa conteze locul00 sau momentul. Mai mult, ele se vor muta in instantele de judecata. Incredibil! Ziaristi contra ziaristi la tribunal!

La o intrunire organizata de Agentia de monitorizare a Presei “Academia Catavencu”, colegii mei au continuat galceava, de fata cu autoritatile locale si colegii de la Bucuresti. Asist neputincios la aceasta discordie si imi pare rau ca s-a ajuns aici. Poate o strofa dintr-o poezie apartinand lui Constantin Panoiu va avea alt efect decat niste vorbe-n vant aruncate de mine: “Ca, desi-ntre ei se cearta, se urasc si s-ar manca, / isi vor da cu totii mana pentru a va-ncarcera / vor uita ca au partide si doctrine diferite, / ca s-au injurat prin piete, ca birjarii, pe sarite / si se vor uni in haita sa va muste, sa va-nfunde, / Ca sa poata ei ramane terfeliti, dar tot in frunte,….”

Deci, dragi colegi, ganditi-va la cei care jubileaza si profita de pe urma dezbinarii noastre!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   04.11.2004. 11:29

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 36 - 28 octombrie - 3 noiembrie 2004

La vremuri noi, tot noi!

Fostul securist Emanoil Tita si ex-militianul Bebe Ordean se vor in Parlament

Fostul colonel de securitate Emanoil Tita este sustinut de Partidul Socialist in alegerile pentru Senat.

Pe listele aceluiasi partid se regaseste si fostul colonel de politie Marcel Ordean. Acesta candideaza pentru un loc in Camera Deputatilor.

Marcel Ordean s-a pensionat, in noiembrie 2001, in urma unui scandal investigat de catre Corpul de Control al Ministrului de Interne.

Ofiterii de la Bucuresti au facut atunci verificari asupra averilor dobandite de catre politistii gorjeni. Presa a dezvaluit in urma cu patru ani implicatiile unor ofiteri de politie in afaceri si au adus la cunostinta opiniei publice vilele somptuoase ale acestora, construite in diferite zone turistice ale judetului sau in municipiul Tg-Jiu.

Reprezentantii Ministerului de Interne au concluzionat la acea vreme, ca Marcel Ordean era implicat in afacerile sotiei sale. Societatea comerciala ORMI SRL, administrata de aceasta detinea doua carmangerii, una in Piata Centrala, iar cealalta pe str. Luncilor, in Tg-Jiu, langa vila familiei.

Ordean urma sa fie trecut in rezerva pentru “abateri de la regulamentul militar”, insa a scapat nesanctionat deoarece si-a depus urgent dosarul de pensionare si mai mult, a primit si cateva solde compensatorii.

Ordean detine in prezent un autoturism Jeep, peste 200.000.000 in titluri de Trezorerie, un apartament, o casa si un teren intravilan, padure si peste trei hectare de teren agricol.

In ultimii ani, Marcel Ordean a activat in cadrul Serviciului Economic al Politiei Mun. Tg-Jiu. Asupra sa si a altor ofiteri superiori din cadrul aceluiasi serviciu au existat banuieli ca au fost implicati si in afacerile lui Petre Stancioi, patronul clubului FTE din Tg-Jiu, in prezent arestat.

Se pare ca fostii securisti sau militieni au succes la noi!

Un alt fost securist, care a patruns in parlament de pe listele de la Gorj, este inca deputatul PRM Constantin Bucur.

• Mihai Popescu

Turnatorul de serviciu

• Dumitru Baros, proprietarul microcarierei ilegale de la Miculesti, comuna Slivilesti, si-a pierdut de curand cea mai banoasa sursa de venit. Dupa ce am scris despre imbogatirea rapida din afaceri ilicite a fostului consilier judetean, microcariera si-a incetat activitatea spre incantarea noastra, dar mai ales a autoritatilor de la Slivilesti. La vremea cand lui Baros nu i se facuse “publicitate” in presa, el vindea zilnic zeci de tone de carbune in judetele din sudul tarii, primind pentru acestea sute de milioane de lei. Dupa ce a fost incondeiat, politia a intervenit si Baros a intrat in vizorul acesteia. La un moment dat, politistii il cautau pentru declaratii, dar el era prea ocupat sa se ascunda ca sa le mai dea si oamenilor legii explicatii.

• Ion Iorga, fostul primar la municipiului Motru a lasat in urma sa o gramada de pacate, inca nespalate de existenta vreunui dosar penal pe numele sau, aflat in curs de cercetare. Oameni bine informati povestesc ca anul trecut Serviciul Public al primariei, condus in acea vreme de mosul primarului, a construit mai multe locuinte in judetul Mehedinti. In acelasi timp muncitorii serviciului erau pontati la serviciu, iar primaria deconta lucrari efectuate in municipiu, ca si cum acestea erau efectuate de angajatii Serviciului Public. De bravuri similare sunt pline actele institutiei condusa pana in vara acestui an de catre Ion Iorga, important este ca cineva abilitat si insensibil la nevroze sa-si manifeste curiozitatea de a le purica.

• Un fost militian, actual functionar public in Penitenciarul Tg-Jiu, si-a scos de curand din casa sotia si fiica in varsta de 4 ani. Dupa mai bine de 8 ani de convietuire cu sotia, gaborul a gasit de cuviinta sa divorteze. Motivul: s-a indragostit lulea de o colega de serviciu, venita de la Craiova. Militeanca, cam rea de musca, a facut ceva “victime” si prin judetul vecin, insa la Tg-Jiu s-a afisat mai curata, mai uscata si, cu un aer superior de ofiter, i-a luat mintile gaborului ex-familist.

Povestea lor se deruleaza nestingherita, in timp ce fosta sotie si copilul individului cauta cu disperare un acoperis deasupra capului.

Comuna Urdari a cotizat!

35 de miliarde In contul prietenului premierului Nastase

Primaria Urdari este condusa de ani de zile de acelasi primar, Aristica Leuca. Sedentarismul in functie i-a oferit acestuia posibilitatea de a aranja putin lucrurile in asa fel incat sa le fie lui si rudelor bine. A avut insa grija si sa-si asigure si clementa mai marilor de la partid. Astfel, licitatia pentru alimentarea cu apa a comunei a fost castigata de firma unui foarte bun prieten al premierului Adrian Nastase. O pura coincidenta spune primarul, care afirma ca nici macar nu stia de prietenia dintre cei doi, o chestie aranjata ca la carte spun surse oficiale, satule de zeci de coincidente de genul asta.

Primarul Leuca un familist convins

Legea 416 da posibilitatea saracilor sa castige un ban cinstit muncind in folosul comunitatii, dar si celor de la primarie sa-si faca muncile de casa cu ajutorul acestora. La Urdari, primarul nu e strain de aceste practici, dupa cum afirma sursele amintite. Leuca spune ca nu este nimic adevarat, mai ales ca: “Eu n-am gospodarie. Gospodarie are tata, mama. Eu nu am decat 10 ari de teren. si daca s-ar fi folosit beneficiari ai Legii 416 la munca la parinti, bineinteles ca i-au platit”. Concluzia este ca cei de la ajutorul minim garantat au prestat si in curtea primarului, sau, ma rog, a parintilor sai. Cat de bine platiti, sau daca au fost platiti pentru asta, stie doar familia Leuca.

Primarul nu a uitat sa dea o mana de ajutor si cuscrului sau, Jujan, la care i-a fost redata padurea tocmai la tanc, adica in momentul in care CNLO acorda despagubiri la cei care le fusese afectata proprietatea de catre excavatii. Tot pura coincidenta a fost de vina, pentru ca Jujan s-a aflat printre cei despagubiti. “Am redat padure tuturor cetatenilor cu drept de proprietate. Toti cei care au facut cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate au primit padure. Jujan a fost despagubit de CNLO, dar nu numai el, ci si alti 20-30 de cetateni. Atunci cand i-am dat padure nu era cuscrul meu”, afirma Aristica Leuca. si cand te gandesti ca unii imbatranesc asteptand ca primarii sa le recunoasca dreptul de proprietate!

Unul dintre fii lui Leuca n-a asteptat prea mult sa fie bagat in seama de primar. El a fost angajat in institutia condusa de tatal sau ca referent. Din aceasta postura a fost avansat inspector impozite si taxe, desi functia necesita studii superioare. Surse autorizate afirma ca acesta nu indeplinea conditiile impuse de post si, in plus, fusese angajat fara concurs. Leuca neaga aceste afirmatii spunand ca, intr-adevar fiul sau lucreaza in primarie, dar are studii superioare de vreo doi ani si a fost selectionat in urma unui concurs organizat pentru ocuparea functiei de inspector impozite si taxe.

Cele petrecute in Primaria Urdari nu ni s-au parut suspecte numai noua, ci chiar PNA-ul a facut o ancheta in acest sens, numai ca, desi cercetarile au fost finalizate, primarul nu stie inca rezultatul.

Unul dintre spatiile primariei este pus la dispozitie unei firme care apartine familiei Leuca, mai precis unuia dintre fii. Aici este depozitata faina folosita la brutaria fiului. Insa, primarul nu gaseste nimic anormal in asta, mai ales ca sustine ca spatiul a fost dat baiatului sau in baza unui contract de inchiriere.

Primar generos cu apropiatii premierului

In timp ce faurea un viitor sigur celor din propria sa familie, Aristica Leuca n-a uitat nici de sefii sai de la Consiliu Judetean si chiar de la Bucuresti. Astfel, SC Consortiu s-a infruptat si din bugetul Primariei Urdari. Societatea a bituminat un drum de 700 m pentru care a primit 1,5 miliarde de lei. Atat scria in contract, dar Consortiu a primit 200 de milioane de lei in plus, printr-un act aditional facut la documentul initial. Acelasi Mihai Popescu, fost angajat al Consiliului Judetean si om de incredere al familiei Calinoiu a reprezentat Consortiu in afacerea cu primaria.

De multa atentie din partea lui Leuca s-a bucurat si SC Tempera Tg-Jiu, care a executat o serie de lucrari in comuna. Alimentarea cu apa a comunei i-a revenit unui bucurestean, ca doar era vorba de zeci de miliarde de lei in joc. SC Constructii Bucuresti, apartinand lui Marian Bucur, consatean cu Adrian Nastase si foarte bun prieten al acestuia, a primit lucrarea in valoare de 34,5 miliarde de lei. Primarul Leuca spune ca nimeni nu l-a recomandat si n-a intervenit nimeni in favoarea lui de la Prefectura. A avut norocul sa aiba cea mai buna oferta si asa s-a ales cu lucrarea. “Il cunosc pe Marian Bucur de la licitatie. Am dat anunt in “Independent” si dumnealui a venit la licitatie, nu l-a recomandat nimeni. Nu stiam ca este apropiat al lui Nastase. A venit la noi in comuna de vreo 3-4 ori cand se derulau lucrarile”

Pentru a imbunatati cunostintele lui Aristica Leuca despre colaboratorii sai, desi nu bagam mana in foc ca n-ar sti, ne simtim obligati sa spunem ca Marian Bucur este patronul hotelului de cinci stele “Casa Capsa”, din buricul Capitalei. Hotelul, celebru in perioada interbelica, a fost nationalizat ulterior de comunisti. In anii ’90 el a intrat in proprietatea actualului prim-ministru Adrian Nastase. In acte figureaza insa Marian Bucur, un potent om de afaceri daca ne luam dupa declaratiile fiscale, societatile la care acesta este actionar ruleaza aproximativ o suta de miliarde anual.

Marian Bucur a copilarit cu premierul Nastase in Tartasesti, la marginea Bucurestiului, acolo unde cei doi isi au in prezent domeniile.

• Neli Matei

Dupa esuarea Conspiratiei din ‘84, colonelul Pasarin a pus la cale

A doua lovitura de stat

Colonelul Paulian Pasarin, fostul sef al Contraspionajului lui Ceausescu, unul dintre pionii principali ai Conspiratiei din 1984, nu a renuntat la punerea in aplicare a loviturii de stat nici dupa ce a fost inlaturat din apropierea familiei Ceausescu si trimis ca inspector-sef la Valcea. Aici si-a constituit un alt nucleu de conspiratori, urmand ca in noaptea de Revelion 1989-1990, Ceausescu si apropiatii sai sa fie rapiti si adusi intr-o casa conspirativa din Gorj. Planul nu a mai fost pus in practica deoarece Revolutia s-a declansat cateva saptamani mai devreme.

Securitatea nu-i era credincioasa in totalitate lui Ceausescu

Rep.: Dupa cum spuneam in finalul interviului din numarul trecut al “Scandal de Gorj” urmeaza sa ne povestiti despre cea de-a doua tentativa de lovitura de stat…

P.P.: Dupa episodul Luca, in 1984, dupa indelungi anchete care n-au dus la nici un rezultat, am fost mutat la Ramnicu-Valcea ca inspector-sef. A fost intr-un fel o dezamagire ca n-am putut sa-l arestam pe Ceausescu atunci, pentru ca alta ar fi fost soarta Romaniei acum. Dar nici la Valcea n-am stat degeaba.

Rep.: Ati actionat din spirit justitiar sau ati vrut sa puneti mana pe putere?

P.P.: Evident din primul motiv, altfel nu riscam puscarie pe viata, sau chiar condamnarea la moarte. Sunt copil de taran, plecat in opinci de acasa si ajuns destul de bine din punct de vedere profesional si material. Concluzia este ca nu aveam decat de pierdut daca planurile Frontului Democrat erau deconspirate. Infractiunea era clara: atentat impotriva oranduirii sociale si de stat.

Rep.: Erau Serviciile Secrete nepregatite, atata timp cat Frontul Democrat isi organiza actiunile in voie?

P.P.: In acele vremuri era suficient sa-i spui unui prieten “Jos “Ceausescu!” si a doua zi nu se stie ce ti se putea intampla. Nu a fost usor sa punem la cale o lovitura de stat, in conditiile in care aparatul de securitate era destul de bine pregatit, atent si bine dotat. Insa, indraznesc sa fac precizarea in numele aparatului de securitate, ca nu era atat de devotat pe cat stia lumea si ca nu meritam acest blam pe care multi ni l-au dat. Daca securitatea i-ar fi fost atat de credincioasa lui Ceausescu, eu pot sa jur ca nu misca nimeni in tara asta si ca decembrie ’89 ar fi existat numai cu ajutorul trupelor sovietice, ceea ce ar fi insemnat pierderea independentei si suveranitatii nationale.

Rep.: Concret, ce ati facut din postura de inspector-sef la Ramnicu-Valcea?

P.P.: Era vorba clar de o lovitura de stat. Credeam ca este singura actiune pe care o puteam face pentru ca poporul nostru sa scape de un regim dictatorial exagerat.

Procurorul sef adjunct al Capitalei facea parte din grupul conspirativ

Rep.: Cum ati reusit sa atrageti in conspiratie si un ziarist?

P.P.: Gheorghe Popescu, un om cu o zestre intelectuala deosebita, a fost coleg cu mine in scoala Militara de Aviatie “Aurel Vlaicu” Buzau si dupa multi ani ne-am reintalnit pe culoarele Facultatii de Filozofie. Apropiati fiind, am inceput sa discutam despre vremea in care traim si despre viitor, daca lucrurile urmau sa decurga la fel. Dupa ce a terminat facultatea s-a angajat la “Scanteia” si a atras in jurul lui mai multi ziaristi. De exemplu, Florea Ciobanu, ziarist la Valcea, nu a venit niciodata la mine sa-mi spuna ca a facut parte din Frontul Democrat. Abia dupa ’90, cand noi ne-am deconspirat ca miscare anticeausista, mi-a spus ca stia de actiunile mele.

Rep.: Cine a mai facut parte din a doua Conspiratie?

P.P.: Horia Nelega, procuror sef adjunct al Capitalei. In conceptia Conspiratiei, Nelega trebuia sa conduca sistemul juridic din Romania in situatia in care ne-ar fi reusit lovitura de stat. Alexandru Andritoiu si Gheorghe Mitrut, scriitori de valoare, au fost si ei de partea noastra.

Rep.: Care a fost planul de la Valcea?

P.P.: A trebuit sa adoptam un plan care sa se conjuge bine cu situatia in care ne aflam. La Valcea regulile in Conspiratie erau bine stabilite: se intrerupeau brusc legaturile cu cel care cadea intr-un anume fel, fie ca intra in banuiala, fie ca ajungea sa fie cercetat sau intrebat despre noi, sau urmarit de securitate. Cum fusesem cercetat in 1984 am rupt legatura cu toti cand am ajuns la Valcea. Singurul cu care am continuat sa discut a fost col. Andrei Pasareanu, reprezentatul in sistemul nostru al celor din M.Ap.N.

Andrei a venit de cateva ori la mine la Valcea sub pretextul ca vine la Calimanesti. Am pus impreuna la cale ce sa faca armata in zona respectiva. Se punea problema ca la Olanesti sa se construiasca resedinta sotilor Ceausescu pentru ca acolo este cea mai buna clima din lume pentru varsta a treia.

Rep.: Sa intelegem ca Ceausescu isi pregatea retragerea din viata politica?

P.P.: Nu! Ceausescu nu s-a gandit niciodata la asa ceva. Niciodata nu-si imagina ca va sfarsi altfel decat presedinte.

Rep.: Atunci cum au stabilit totusi ca in acea zona sa-si construiasca resedinta?

P.P.: Elena Ceausescu si medicii din jurul lor au luat aceasta hotarare. Imi amintesc ca intr-o plimbare pe care a facut-o Elena acolo a observat o linie de inalta tensiune ce urma sa furnizeze energie electrica bulgarilor si a cerut prim-secretarului Venera Patru sa o demoleze din motiv ca sanatatea le-ar putea fi afectata intro-o eventuala plimbare in zona din cauza campului electromagnetic provocat de firele de curent. V-am spus ca Nicolae Ceausescu avea unele probleme in plan neuropsihic si il putea afecta.

Ceausescu si staff-ul sau urma sa fie ascunsi in Gorj

Rep.: Imi puteti spune cateva detalii legate de planul de la Valcea?

P.P.: La Valcea m-am chinuit sa pun in aplicare o varianta noua a vechiului plan. Se schimba locul de actiune, adica Snagov, si intra in plan Olanesti, pentru ca eu eram persoana indreptatita sa intocmesc toate planurile de aparare daca venea Ceausescu acolo.

Efectivele care participau la realizarea planului de masuri erau ale mele. Am facut apararea lui Ceausescu pe trei inele concentrice, desi acest lucru era un abuz tactic, pentru ca apararea se organiza de obicei pe un singur inel. Am facut acest lucru invocand ca n-am suficiente efective sa realizez apararea, am exagerat pentru ca sa-mi iese planurile.

Am facut o intelegere cu unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, inspector-sef la Silvic, ing. Pascoveanu, si am facut inelul 3 cu padurari, pornind de la conceptia ca lui Ceausescu niciodata nu-i puneau semne de intrebare padurarii cand erau prezenti in zona unde se ducea el, fiind vanator si avand obsesia igienizarii padurilor. Stabilisem cu Pascoveanu ca la comanda lui sa se retraga toti padurarii.

Acest plan urma sa fie pus in aplicare la Palatul de la Olanesti in noaptea de Revelion ‘89-’90, cand avea loc si inaugurarea. Eu m-am ocupat de construirea palatului, alaturi de Venera Patru si Vladoiu, care era primar la Olanesti, iar in prezent este prefect de Valcea. Sotii Ceausescu urmau sa fie acolo si stiam asta chiar de la Elena.

Al doilea inel era format din efective subordonate mie si era rarefiat.

Al treilea inel era cel de la garda personala . Erau doar doua posturi si motivasem ca il supara pe Ceausescu prezenta militarilor in imediata apropiere. Cei doi militari urmau sa fie dezarmati.

Rep.: Daca ajungeati la Ceausescu unde il duceati?

P.P.: Urma sa-i ridicam pe sotii Ceausescu, Emil Bobu, Dinca si Dascalescu. La Gorj aveam una dintre cele mai puternice organizatii ale Frontului Democrat, condusa de profesorul Fanica Danescu, fost primar al comunei Crasna. Din aceasta organizatie au facut parte fratele lui Danescu si inginerul Matei de la Mina Albeni. Acesta a avut o contributie deosebita in Frontul Democrat, pentru ca in noiembrie ‘89 Mina Albeni s-a umplut de manifeste ale Frontului. La Polovragi aveam o casa conspirativa la un maistru forestier, Epure, in care trebuia sa poposim in noaptea in care trebuia sa-i aducem pe sotii Ceausescu si apropiatii lor, dupa care, cu un tractor al unui om deosebit, Ursu, urma sa-i ducem in munti la Pastaiata. Pregatisem o camera cu toate conditiile acolo pentru ca nu ne puteam bate joc de Nicolae Ceausescu. A aparut o varianta naiva, lansata de Nisipeanu, cum ca noi l-am fi dus pe Ceausescu in Pestera Muierilor. Fiind obiectiv turistic nu puteam sa facem o asemenea prostie. E o naivitate din care rezulta ca Nisipeanu habar nu avea de planurile noastre.

Nicu Ceausescu s-ar fi bucurat daca parintii sai erau arestati

Rep.: La acel Revelion urma sa vina si Nicu Ceausescu?

P.P.: Nicusor urma sa vina de la Sibiu, pe Valea Oltului. Trebuia sa facem un baraj acolo sa-l tinem sub anumite pretexte acolo, dupa care sa-i spunem ca l-am arestat pe Ceausescu. Nicusor era om de inteles si sunt convins ca s-ar fi bucurat.

Rep.: Este adevarat ca era in conflict cu parintii sai?

P.P.: Nicu Ceausescu era un tip deosebit, atat prin comportament, cat si prin atitudinea lui umana. El a fost victima unei situatii de ambitie politica. In conceptia dictaturii lui Nicolae Ceausescu existau trei puncte: el sa conduca tot ceea ce insemna latura politica; Elena sa aiba conducerea femeilor si Nicu a tineretului.

A aparut la un moment dat un zvon ca Nicusor ar pregati inlaturarea Elenei si a lui Nicolae Ceausescu de la conducerea tarii. Dupa parerea mea, Bobu a lansat aceasta barfa murdara din ticalosie. Bobu avea una dinte impotriva lui Nicu, pentru ca au avut la un moment dat o discutie mai acida pe teme politice.

Dupa aruncare acestui zvon, Nicusor a fost mutat la Sibiu ca prim secretar cu motivatia ca trebuie sa inceapa sa invete sa conduca din teritoriu. Mutarea a fost cusuta cu ata alba.

Gheorghiu Dej a fost supus radiatiei canceroase

Rep.: Ce se intampla daca Conspiratia reusea?

P.P: Daca planurile Conspiratiei reuseau in ’84 sau in ’89, Romania avea alta soarta. Niciodata n-am gandit ca vom reusi 100%. Ne pregatisem medical si stomatologic ca in cazul in care vom fi prinsi sa nu mai fie nevoie sa facem asta in penitenciar si sa ne injecteze cu ceva si sa ne imbolnaveasca, desi existau alte metode.

Rep.: Existau iradieri sau asa numitele spalari ale creierului.

P.P.: Exista radiatia canceroasa. Aceasta a fost aplicata prima data chiar lui Gheorghiu Dej, dupa plenara din aprilie 1964. Chiar in teza mea de doctorat am avut un capitol referitor la spalarea creierului. Ea este posibila, dar nu e dovedita ca fiind pusa in practica cu reale sanse. S-a pus in practica, dar functioneaza de la individ la individ, de la o structura neuropsihica la alta. Au incercat-o nemtii si americanii, dar in Romania nu a existat asa ceva. Securitatea n-a pus-o in practica pentru ca nu existau specialisti. Singurul care a studiat problemele razboiului psihologic am fost eu de la Securitate, iar de la armata un col. Savu. Chiar am scris despre “zvonul ca element al razboiului psihologic” si “propaganda ca principal obiectiv pentru declansarea razboiului psihologic”.

• A consemnat Claudiu Matei

Politia gorjeana a nascut la noua luni un raport lamentabil

IJP Gorj a prezentat zilele trecute un bilant dupa 9 luni de activitate de la inceputul anului. Raportul prezentat in fata presei avea menirea sa demonstreze ca, pe langa propriile smecherii, politistii isi fac din cand in cand si datoria. Din prezentarea “complexului de activitati specifice in teritoriu de competenta” reiese ca infractionalitatea judiciara a scazut destul de simtitor in judet. Insa, nu putem spune nimic de infractionalitatea in randul oamenilor in uniforma, deoarece IJP-ul nu face nici o referire la acest aspect, cu toate ca o gramada de procurori si-au gasit obiectul muncii cercetand dosarele intocmite pe numele unor politisti.

In bilant exista totusi elemente de noutate – politia gorjeana s-a specializat pe activitati agricole, adica in asanare. “Inteligenta” care a intocmit bilantul subliniaza ca: “s-a actionat pentru asanarea localitatilor de elemente parazitare…” Conform DEX “asanare” inseamna: “Lucrari hidrotehnice executate pentru inlaturarea apelor in exces dintr-o regiune.” Nu e de mirare ca, la un asemenea conglomerat de materie cenusie, actiunile politiei au primit denumiri ca: “Pumnalul”; “Dromomanii”; “Ofensiva 2004”; “Zilierul”.

In rest, nimic deosebit, in afara de cativa gainari prinsi dupa luni intregi de cercetare.

• Vera Nistor

Catunele - raiul afaceristilor de la “judet”

Primaria Catunele a fost tot timpul o vaca buna de muls pentru afaceristii care au dorit sa se imbogateasca rapid si sa-si tina afacerile departe de ochii lumii. In urma cu cativa ani aici a vandut actualul prefect Mugurel Surupaceanu marfa la un pret cu mult supraevaluat. Aceasta tranzactie comerciala a creat foarte multe probleme fostului primar, nu insa si lui Surupaceanu. In 2000, Florinel tuila a preluat stafeta primariei si ca un pesedist supus doctrinei partidului, dar mai ales intereselor celor care-l conduc, face de atunci asa incat “ bosii de la judet” sa fie multumiti, pentru ca de asta depinde bugetul comunei pe care o pastoreste.

SC Consortiu a “papat” bani si de la Catunele

Celebra deja firma a familiei Calinoiu, SC Consortiu, s-a ocupat anul trecut de montarea conductei pentru alimentarea cu apa a comunei Catunele. Valoarea lucrarilor a fost de 1,8 miliarde de lei, numai ca societatea nu a apucat sa finalizeze proiectul deoarece primaria a obtinut o finantare prin programul Sapard, in valoare de 46 de miliarde de lei si a trebuit sa se ocupe o noua firma de realizarea obiectivului. De retinut este faptul ca SC Consortiu a incasat cele 1,8 miliarde de lei.

Lucrarile au fost preluate, cu un ajutor sustinut din partea lui Mihai Popescu de la Consortiu, de catre SC BenBen Serv SRL Cluj-Napoca. Popescu a fost numit, prin intermediul firmei GPS Tg-Jiu, diriginte de santier cu un salariu de 26 de milioane de lei pe luna. Deci intr-un fel afacerea a ramas tot in sferele partidului. Cei pagubiti din toata aceasta afacere au iesit, ca de obicei, tot cetatenii, deoarece conducta de apa nu poate fi utilizata, cu toate ca primarul Florin tuila e gata sa jure ca reteaua este utilizabila. In realitate conducta nu a putut fi pusa in functiune, pentru ca apa ar trebui pompata din bazinul de la Lupoaia, lucru care ar presupune un consum foarte mare de energie electrica, necesar impingerii fluidului. Ar mai fi o posibilitate, racordarea retelei de la sursa din steic, dar aceasta nu este potabila, aici fiind o platforma industriala cu puturi de forare.

Primarul a pus gaj bunurile publice

Eforturile facute de primarul Florinel tuila pentru realizarea alimentarii cu apa, nu numai ca s-au dovedit inutile pentru folosul comunitatii, dar a adus si o nota de ilegalitate in plus in activitatea primariei. Pentru a putea beneficia de finantarea Sapard, institutia a trebuit sa contribuie cu 20% din valoarea proiectului, adica cu 800 de milioane de lei. Cum autoritatile locale nu dispuneau de aceasta suma au trebuit sa gajeze pentru acesti bani cu anumite bunuri. Primarul tuila a gasit de cuviinta ca aceste bunuri sa fie Caminul Cultural Lupoaia si Dispensarul Catunele. Conform legii proprietatilor publice:

“ Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, dupa cum urmeaza: nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii; nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale”. Cu toate ca legea este clara, Florinel tuila spune ca a procedat absolut corect.

Destul de clar este si faptul ca primarul nu se da in vant dupa protejarea patrimoniului primariei. Astfel, autoturismul ARO, vandut in urma cu cativa ani de Surupaceanu catre primarie, la suprapret, a fost cedat moca UR Motru, iar o Dacie, cumparata in aceleasi conditii de la firma prefectului, a fost vanduta unui sofer.

Florinel tuila insa contrazice din nou realitatea spunand ca ARO este in curtea primariei si este scos la vanzare, iar Dacia a fost vanduta de catre fostul primar, nu de catre el. Cert este ca vinderea in orice conditii a celor doua masini aduce cu mult mai putin bani decat cei dati la cumparare de catre primarie, avand in vedere ca acestea au fost vandute institutiei la preturi exorbitante, pe care nici un om normal nu le-ar plati pentru a le achizitiona.

• Daniel Dumitriu

Ultima zbatere a procurorului Diaconescu

Procurorul Ion Diaconescu, criminalistul gorjean care a devenit celebru din cauza incompetentei de care a dat dovada in mai multe dosare pe care le-a instrumentat, incearca cu disperare sa influenteze decizia completului de judecata in dosarul asa zisului criminal de la Tamasesti, Madalin Tomulescu. Acesta a fost arestat in luna martie 2002 pentru uciderea unui cioban, Gheorghe Nasaramba. Probele din dosar contestau vinovatia lui, dar baiatul a fost condamnat la 18 ani de puscarie pentru omor. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Craiova, iar de anul trecut apelul inca nu a fost judecat. Zilele trecute s-a desfasurat un nou termen in proces, iar procurorul, ca sa-si apere pielea, a hotarat sa prezinte completului o caseta video unde Tomulescu, sub presiune anchetei, a recunoscut la un post de televiziune, dupa arestare, ca a comis crima. Judecatorii au vizionat aceasta caseta si au dat un nou termen de judecata in luna noiembrie, urmand ca atunci sa se pronunte. Daca si in acest caz, magistratii vor stabili ca procurorul, adica Ion Diaconescu, a gresit, acesta va trebui sa se reorienteze profesional, superiorii sai intentionand sa ia masuri pentru indepartarea sa din Parchet si din meseria pe care a facut-o de rusine.

• Vera Nistor

Politicieni cu pantalonii in vine (tableta)

Ai nostri politicieni gorjeni(!?) sunt pregatiti pentru demararea campaniei electorale. Sambata, de ziua mortilor, candidatii incep zbaterea. Pentru unii va fi si ultima asa ca sambata mortilor a fost aleasa bine . Altii, cersind de zor 30 de zile, vor obtine fotoliul mult dorit, de parlamentar, iar pentru urmatorii patru ani sunt linistiti. Salariu, casa, masina, femei, viata de Bucuresti, pe banii nostri.

Recent, am fost placut surprins de prestatia subprefectului Marius Vlaicu, la o emisiune TV. Vlaicu a vorbit la obiect, mai bine de o ora, fara sa bata campii sau sa citeasca. Raspunsurile subprefectului mi-au schimbat total parerea despre acesta. Vlaicu a demonstrat ca, in mare parte, cunoaste problemele judetului, fara a rasfoi prin hartoage ca alti politruci disperati, in necunostinta de cauza.

Chiar si prefectul Surupaceanu abordeaza in acelasi mod problemele ce tin de administratie. Daca la inceput amandoi erau putin peste zero la acest capitol, iata ca doar dupa cateva luni, cei doi s-au dovedit a fi buni invatacei.

Nu vreau sa-i laud pe cei doi si nu ma apuc acum sa enumar situatiile in care i-am vazut alaturi de oameni insa, Surupaceanu si Vlaicu au incercat sa dea un aer mai modernist Prefecturii Gorj. Intr-o mica masura au si reusit.

Unde am vrut sa ajung de fapt? Comparati-i pe cei doi cu unii dintre actualii parlamentari care reprezinta Gorjul si care mai vor odata.

Patru ani au frecat menta ba prin Bucuresti, ba prin Tg Jiu insa, problemele gorjenilor au ramas undeva pe teava de esapament a limuzinelor in care isi plimba besinile.

Intrebati-i dumneavoastra cititorii, pe strada, (daca-i cunoasteti), ca am vazut ca au iesit la vanatoare de voturi, despre problemele judetului si veti constata ca sunt descoperiti rau de tot la acest capitol. Descoperiti insemnand de fapt cu curul gol.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   28.10.2004. 11:27

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 35 - 21 - 27 octombrie 2004

Primarul Aurel Vladimirescu pune in practica promisiunile facute concetatenilor sai

Locuitorii comunei Vladimir au ales in urma cu cateva luni sa-l aiba alaturi de ei, inca patru ani, pe primarul Aurel Bacanu Vladimirescu. O alegere inspirata, avand in vedere ca primarul continua ceea ce a inceput, adica sa se preocupe de soarta semenilor sai si de rezolvarea problemelor acestora, lucru demonstrat din plin de proiectele puse deja in practica in ultimele luni.

Rep.: Care sunt cele mai importante proiecte care urmeaza sa se deruleze pana la sfarsitul anului?

A.B.V.: Avem programul Sapard si B.C.R. cu care am discutat problema finantarii, dar asteptam sa semnam contractul cu Sapard-ul. O sa vina cei de la Sapard zilele urmatoare pentru semnarea acestuia. Acest contract prevede o lucrare la drumul comunal D.C. 44 Frasinu finantata prin fonduri Sapard. Valoarea proiectului este de 985.000 de euro. Dupa semnarea contractului urmeaza licitatia, iar lucrarea va fi definitivata in primavara.

Rep.: Alte proiecte care ar fi?

A.B.V.: Punerea in functiune si a tronsonului telefonic la Vladimir-Valea Desului. S-a montat tot echipamentul in acea zona, urmeaza ca Romtelecom sa monteze un stalp in vederea montarii telefoanelor in zona, la populatie. Cablul telefonic va fi extins si in alte zone si cred ca terminam, mai avem doar niste ulite prin alte zone, foarte putin. Dupa aceea la podul din Marasti montarea grinzilor pe care de fapt le-am si adus pentru largirea podului, precum si amenajarea lui in bune conditii pentru iarna.

Rep.: Televiziunea prin cablu era introdusa anul trecut in proportie de 70%, anul acesta procentul s-a mai ridicat?

A.B.V.: Lucrarea urmeaza sa fie finalizata. Aproape sigur pana in luna decembrie toata comuna va beneficia in mod integral de TV cablu.

Rep.: In urma cu cateva luni considerati ca oamenii din zonele periferice ale comunei au mai multa nevoie de ajutor. Ce proiecte puneti in practica pentru ajutorarea lor?

A.B.V.: Urmeaza ca prin sprijinul MLPAT – chiar aseara am vorbit cu ministrul Tomoiala – sa executam 3 km pietruire drum Vladimir-Frasinu prin Ruginoasa. In aceste zone periferice cea mai importanta realizare este pietruirea drumurilor, motiv pentru care voi pune foarte mult accent pe acest lucru.

Rep.: Comuna Vladimir are nevoie de un spatiu in care actul medical sa se desfasoare in bune conditii. Ati facut ceva pentru asigurarea acestui spatiu?

A.B.V.: Avem cladirea noastra la Vladimir, repararea acesteia se va realiza dupa viitoarea aprobare a bugetului local. Acest proiect este de mare importanta, asa ca vom face tot posibilul sa devina realitate.

Rep.: Imi puteti da exemplu o investitie eficienta facuta recent?

A.B.V.: Acum am achizitionat 40 de lampi pentru a asigura in conditii propice iluminatul public. Initial luasem de la Elba Timisoara 15 bucati la 3.400.000 de lei bucata, fara bec si fara suport. Intre timp am vazut o oferta de la o alta firma din Ploiesti, care era mult mai avantajoasa, la 1.400.000 de lei bucata, total utilata. Am trimis lampile inapoi la Elba si am facut comanda la Ploiesti, pentru ca de aceeasi suma iau 40 de lampi care urmeaza sa vina in aceasta saptamana. Nu ne intereseaza sa cumparam obiecte extrem de scumpe, ci ne intereseaza sa fie bune si la un pret acceptabil.

• Scandal de Gorj

Turnatorul de serviciu

• Judecatorul Florin Encescu va cobori de cateva ori din fotoliul de magistrat pentru a aparea in fata unui complet de judecata care-l va trage la raspundere cu privire la un conflict cu fosta nevasta si ea judecator. Aceasta se pare ca l-a actionat in judecata pentru abandon de familie. Mai exact, Encescu a “uitat” sa plateasca pensia de intretinere pentru propriul copil, ramas in grija mamei la divortul intervenit intre cei doi. Encescu risca o condamnare intre 6 luni si 3 ani de puscarie, iar daca in timpul procesului va plati sumele restante poate lua o condamnare cu suspendare.

Cert este ca judecatorul nu duce lipsa de lichiditati, care de cele mai multe ori il incomodeaza prin buzunare, asa ca se deplaseaza la BRD pentru a depune banii pe card. Ultima depunere s-a facut chiar acum cateva zile, lucru care inseamna ca o eventuala trecere a lui in spatele gratiilor nu-l sperie momentan. Sau se bazeaza ca orice magistrat pe importanta pe care o are in fata colegilor care nu vor avea tupeul sa-l condamne.

• Fostul sef al Politiei Economice gorjene, col. Toma se pregateste sa-l urmeze la “racoare” pe fostul sau stapan Alexandru Crisan. Abia acum la urechile cui trebuie au ajuns informatii conform carora Toma s-ar fi ocupat in mod special de arestarea fostului director al Urex Rovinari, Eric Saftescu, pentru ai face cale libera lui Crisan sa cumpere societatea. Imediat ce a iesit la pensie, politistului i-a fost rasplatita slugarnicia, acesta fiind numit consilier la Urex. Acum, daca lucrurile o sa decurga in mod normal va primi o recompensa diferita de cea oferita de Crisan – o vacanta binemeritata pe str. V. Alecsandri.

Bani publici in buzunarul prefectului Surupaceanu

Firmele prefectului Mugurel Surupaceanu au fost alimentate de-a lungul timpului cu zeci de miliarde de lei din bani publici. Acest lucru s-a intamplat dupa ce Surupaceanu a devenit membru al PSD si implicit unul dintre principalii finantatori ai partidului.

Cetatean de onoare pentru 500 de milioane

Surupaceanu incearca sa se recompenseze acum, din functia de prefect, fata de cei care l-au ajutat in afaceri. Actualul consilier judetean PSD, Ion Iorga, fostul primar al municipiului Motru este unul dintre acestia. Prefectul ar fi sugerat voalat autoritatilor locale de la Motru ca Iorga ar merita sa fie declarat cetatean de onoare al municipiului.

Recompensa ar fi pe masura, deoarece, in urma cu trei ani, cand Ion Iorga era primar, SC Aktyv SRL, a incasat de la primarie 492 de milioane de lei pentru aparatele de aer conditionat furnizate acesteia.

Cel putin doua miliarde de lei au intrat in conturile SC Aktyv din afacerile derulate in ultimii trei ani cu mai multe institutii publice. Societatea, administrata de Surupaceanu pana in martie a.c., a incasat, pentru mobilierul livrat Inspectoratului Teritorial de Munca aproape un miliard de lei, iar pentru cel de la Teatru “Elvira Godeanu”, peste 325 de milioane de lei. Aceeasi firma a incasat, in urma cu doi ani, aproximativ 60 de milioane de lei de la Primaria Tg-Jiu, pentru 4 birouri, 15scaune si 2 ghisee.

Chiar daca firmele detinute de Surupaceanu nu se mai afla in administrarea sa, din scaunul de prefect, acesta isi mai rezolva cateva afaceri ramase nerezolvate.

Un utilaj ciudat zace de cativa ani, ba pe la sediu SC Maestro SRL Rovinari (firma care a apartinut prefectului),ba pe un teren de langa barajul de la Vart, fara insa a fi folosit.

Ruginitura cica se folosea in urma cu multi ani la smulsul copacilor din pamant. Zilele trecute, utilajul a fost revopsit si pregatit pentru a fi vandut. Chiar Surupaceanu s-a deplasat la Rovinari, luni 18 octombrie, in jurul orelor 18.00, pentru a verifica starea masinii, careia in sfarsit i s-a gasit un cumparator. Sa fie cumva Directia silvica, al carui director, Costel Bobic este PSD-ist de frunte?

Alte smenuri marca Surupaceanu

O situatie a proiectelor aprobate prin programele speciale de sprijinire a investitiilor, reliefeaza faptul ca, la sfarsitul anului 2001, SC MAESTRO SRL Rovinari, fabrica de panouri din lemn masiv, proprietatea lui Surupaceanu, primise sase miliarde de lei, finantare din fonduri publice. Ulterior, Surupaceanu a schimbat sediul social al societatii de la Rovinari, la Petrosani, iar in iulie 2003, a scos-o spre vanzare ca firma profitabila, scutita de impozite pana in 2010, dotata cu 12 utilaje noi din import, a caror valoare era de aproximativ cinci miliarde de lei, pretul de vanzare fiind insa de aproape doua miliarde de lei(!?).

In anul 2000, fara a avea aprobarea consiliului local, primarul comunei Catunele, Haralambie Viasu, a achizitionat de la firma lui Surupaceanu, autoturisme si utilaje agricole, in valoare de patru miliarde de lei.

Plata catre SC AKTIV SRL s-a efectuat prin procese verbale de stingere a datoriilor.

Camera de Conturi a Romaniei a contestat, in urma controlului din 10 august 2001, ca decontarea propriu-zisa nu s-a efectuat pin trezorerie, evitandu-se astfel plata impozitelor catre stat, nu exista lista de investitii aprobata de consiliul local, pentru aceste activitati si nici viza de control financiar preventiv pe documentele care angajau patrimoniul primariei.

Mai mult, Primaria Catunele nu a inregistrat cele trei oferte de pret si nici contractul de vanzare-cumparare cu societatea lui Surupaceanu. Astfel, in patrimoniul primariei au intrat o combina Gloria, un tractor U650, un autoturism Dacia si doua ARO, precum si mobilier.

Camera de Conturi Gorj a descoperit ca, intre pretul din oferta si cel din factura, pentru autoturismele ARO si Dacia, exista o diferenta de 220 de milioane de lei, prin calcularea de TVA dublu, de catre societatea lui Surupaceanu. Asadar, Primaria Catunele a platit, nejustificat, catre SC AKTIV SRL, aceasta suma.

stiind ca atat ofertele, cat si contractul de vanzare cu SC AKTIV, sunt sub incidenta legii, primarul Haralambie le-a tinut ascunse acasa pana in iunie 2000, cand a fost debarcat.

Organele financiare de control au sesizat, la vremea respectiva, politia si parchetul, pentru stabilirea vinovatilor, dar Surupaceanu devenise deja secretar executiv al PSD Gorj.

• Mihai Popescu

Paulian Pasarin vs. Nicolae Ceausescu

Conspiratia securitatii

Colonelul Paulian Pasarin, fostul sef al Contraspionajului in timpul lui Nicolae Ceausescu, este initiatorul Frontului Democrat si al conspiratiei din ’84 care urma sa-l inlature pe conducatorul statului de la putere. Conspiratia a esuat din cauza tradarii unui subofiter, Luca. Acest lucru a dus la derularea unei anchete din partea apropiatilor lui Ceausescu impotriva lui Pasarin. De frica repercusiunilor, cei care au realizat-o nu i-au dezvaluit niciodata dictatorului ca se aflase in pragul unei lovituri de stat, multumindu-se doar sa-l inlature pe conspirator. Insa acesta a pus la cale o noua conspiratie, mult mai puternica, chiar in 1989…

Carte de vizita

Nascut: 1933, sat Magheresti, comuna Sacelu

Studii: scoala Generala din Sacelu; scoala Normala Tg-Jiu; Liceul Comercial Hateg; scoala de Zbor fara Motor Preajba; scoala Militara de Aviatie “Aurel Vlaicu” Buzau;

Cea mai importanta functie detinuta: seful Serviciului de Contraspionaj pentru conducatorul statului roman, Nicolae Ceausescu.

Cea mai importanta actiune: pilon de baza al conspiratiei impotriva lui Ceausescu, din 1984.

“Cele mai grele momente le traiam cand venea Yasser Arafat”

Reporter: Cum ati ajuns in apropierea lui Ceausescu?

Paulian Pasarin: Dupa venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu printre masurile de reorganizare pe care acesta le-a luat a fost si crearea unei flotile specializate pentru conducerea de partid si de stat. S-au facut recrutari si niste cadre din armata au fost luate si duse pe specialitati in aparatul de contrainformatii militare. Am fost si eu selectionat si de acolo m-au luat sa ma ocup de probleme de securitate aviatica pentru conducerea de partid. si asa am ajuns sa fiu mai tarziu seful Serviciului de Contraspionaj pentru conducatorul statului roman. La Directia a V-a s-a infiintat Serviciul 5, al carui sef am fost numit si care avea drept profil apararea contrainformativa pentru toate persoanele care erau in nomenclatura. Asta se intampla prin 1972.

Rep.: In anii in care ati fost sef al Contraspionajului ati descoperit vreodata vreun complot impotriva lui Ceausescu?

P.P.: Problema e putin spinoasa pentru ca dupa ’89 au aparut tot felul de oameni care pretind ca au facut, ca au cunoscut…Nu au dreptate, vorbesc despre ceea ce n-au facut niciodata. Cat am lucrat eu si in pozitia asta de sef al Contraspionajului si de cel care a coordonat securitatea lui Ceausescu pe timpul deplasarilor, si asta a fost ani in sir, n-a fost niciodata macar o informatie din care sa rezulte ca se punea la cale un atentat. Eu instituisem un sistem informativ destul de evoluat ca sa pot sti tot timpul ce se intampla. A fost totusi o situatie cu Golda Mayer. Era prim-ministrul Israelului si a facut o vizita in Romania prin ‘71-’72. Atunci am fost obligati sa luam niste masuri de dezinformare, iar Mayer n-a calatorit in masina oficiala, in asta calatorea altcineva. Mayer a mers tot timpul cu mine intr-o Dacia 1100, albastra. Cele mai grele momente le traiam atunci cand venea Yasser Arafat (presedintele Palestinei – n.r.) la noi, pentru ca el nu respecta niciodata programul, zicea ca vine azi la 14.00 si venea a doua zi pe la 4.00 dimineata. Aveam probleme destul de serioase sa schimbam obiectivele, oamenii erau obositi, era nevoie de destule efective, ca sa le schimbi mereu si sa asiguri toate conditiile era foarte greu. Insa in privinta lui Ceausescu nu s-a pus niciodata problema unui atentat. Am auzit niste povesti ca in Canada ar fi fost pregatit un nepot al Rodicai Bujor (cantareata de muzica usoara – n.r.) sa comita un atentat. Imi pare rau sa spun, dar a fost o bataie de joc. Un emigrant roman si-a batut joc de el, l-a declarat la politia canadiana ca are un pistol si ca vrea sa comita un atentat si aia, ca sa nu aiba necazuri, l-au luat si l-au retinut pentru o declaratie. Atat. A mai fost la Lima o chestie unde protocolul nostru nu s-a priceput si s-a organizat receptia lui Ceausescu la Clubul Opozitiei si aia in timpul receptiei au stins lumina. Asta a fost toata tentativa.

“Planul era sa-l arestam pe Ceausescu si gruparea din jurul lui”

Rep.: Care a fost motivul conspiratiei din ’84?

P.P: Conspiratia n-a avut un motiv legat de ’84. Ea are motiv legat de ’77. Pana in ‘77-’78 lucrurile au mers oarecum bine in Romania cata vreme Ceausescu a acumulat imprumuturi si le-a folosit destul de bine. Dupa ‘77-’78 incepuse sa nu mai fie atat de placuta toata treaba care o facea Ceausescu. Noi am inceput cu Frontul Democrat din Romania, cu conspiratia impotriva lui Ceausescu prin primavara lui 1977, pornind de la cateva lucruri principale. Frontul Democrat avea adepti din securitate si Ministerul Apararii, numai generali si colonei. Inainte de asta fiecare dintre noi, cei care am gasit de cuviinta sa ne asociem, studiasem ceea ce se intampla, cum merge tara. Dupa ce ne-am intors din Nigeria, la cutremurul din 1977 eu am participat la toate punctele pe care Ceausescu le-a vizitat. Dintr-o data am inceput sa-mi dau seama ca una zice si alta face. De fapt aceasta idee imi incoltise in cap la deschiderea anului universitar la drept, cand in cuvantul lui Ceausescu a zis ca el a invatat sa fie om de omenie de la tatal lui. Asta m-a suparat extraordinar de mult, mai ales ca tatal lui a fost un om de omenie, cinstit. Sigur, sa-i fie tarana usoara, dar lumea stia altceva. In ’77 am vazut ca peste toate nevoile tarii si tragedia care se abatuse asupra ei, Ceausescu si-a permis sa dea indicatii contrare tuturor specialistilor in materie de constructii. Dadea numai indicatii care sa-l scoata in evidenta cu o pozitie speculativa. Alt moment a fost cand am vizitat linia de metrou din Statia Republica, cand un specialist i-a explicat ca e nevoie ca tunelul sa fie construit sub forma de oval, iar el a zis ca nu, sa fie construit sub forma de potcoava. Specialistul a insistat, iar Ceausescu i-a luat bagheta din mana si l-a chemat pe gen. Constantinescu de la Armata, iar omul care se ocupase pana atunci de metrou a fost mutat pe alta functie. Am mai constat niste lucruri cu privire la starea lui de sanatate, rezultand ca are niste afectiuni neuro. Ne-am convins ca si sistemul pe care il introdusese era unul absolutist. Era o dictatura deghizata destul de slab in numele poporului si al democratiei. Au fost foarte multe lucruri care au condus la convingerea ca nu exista alta cale decat ca Ceausescu sa fie inlaturat de la conducere, fara a lua in discutie problema lichidarii lui, sau scoaterea poporului in strada.

Rep.: Care era planul?

P.P.: Planul era sa-l arestam pe Ceausescu si gruparea principala din jurul lui. Situatia s-a inrautatit in tara, au inceput sa apara cozile, au aparut o serie de lucruri pe care membrii CPEx-ului nu le impartaseau, dar erau obligati de conjunctura, pe de o parte, iar pe de alta s-a infiintat, la viclenia lui Ceausescu, acel principiu de rotire si cum deranja careva era rotit cu acelasi salariu, dar intr-o pozitie mai putin influenta. Noi aveam un sistem de supraveghere a lucrarilor CPEx-ului si atunci cand stiam ca se discuta probleme mai deosebite ma duceam la monitor si vedeam ce se intampla in sala. Era un monolog al lui Ceausescu intrerupt cateodata doar de Elena.

Rep.: Cand urma sa-l arestati?

P.P.: Prima varianta a fost pentru 1984. Dupa 23 august pana pe 2-4 septembrie, pentru ca Ceausescu venea de la mare pentru 23 august si dupa aceea se retragea la Snagov pentru doua saptamani. In perioada asta voiam noi sa actionam. Erau planuri stabilite. Noi aveam un sistem bine stabilit de bruiaj ca sa nu se mai poata lua legatura si anunta evenimentul in cazul in care se iveau ciocniri. Aveam o combinatie pregatita pentru oamenii din garda personala, o combinatie pentru garda de la resedinta care era formata din trupe. De exemplu, garda urma sa plece la un incident pe care il cream noi in padure, timp in care din castel se ridicau toate armele. Am facut si recunoasterea trunchiului de transmisiuni, recunoasterea pe harta a locului, ca nu putea sa intre oricine ca te intreba unde te duci, dar daca intram eu, Antoniade, Boldea, toti cei cunoscuti, nu era nici o problema.

“ Nisipeanu n-a fost adus sa fie presedinte”

Rep.: De ce nu a reusit conspiratia?

P.P.: Din cauza tradarii subofiterului Luca, denuntului lui si din cauza anchetarii mele. La un moment dat s-a ivit ideea gen. Bucur ca ar fi bine sa fiu dus la Directia de Cercetari Penale, care era condusa de col. Vasile, ca acolo mai repede am spune noi tot. Nu s-a facut acest lucru pentru ca nu prea au avut motivatii.

Rep.: Urma sa-l puneti presedinte pe Nisipeanu? Cine era acesta?

P.P: Nu, asta era o gogorita. In primul rand, Nisipeanu a fost adus in conspiratie din greseala mea. L-am adus pentru ca lucra la Ministerul Tehnico-Materiale si aveam nevoie sa cunoastem date cu privire la folosirea fondurilor, la investitii, cu privire la evaluarile in economie. El n-a fost adus sa fie presedinte. Astea sunt naivitatile lui, cred ca el a capatat o suferinta neuropsihica, pentru ca un om sanatos nu poate vorbi asa ceva.

Rep.: Ati incercat sa-l atrageti de partea dvs. si pe gen. Plesita?

P.P.: Nu. Erau gen. Plesita, gen. Stan, gen. Cosma despre care stiam ca nu au atata atasament incat la o adica sa nu accepte o anumita colaborare, dar aceasta era dupa ce ne reusea noua. Noi aveam in chestia asta trei categorii de oameni: oameni angajati care stiau despre ce e vorba, foarte putini; oameni care ne ajutau, dar nu stiau de ce; oameni pe care urma sa-i aducem dupa aceea, ca sa nu se creeze un vid de putere.

Rep.: Cine erau cei “de dupa”, cei care urmau sa guverneze?

P.P.: Cei mai multi urmau sa aiba functii importante.

Sovieticii si-au dat acordul pentru eliminarea lui Ceausescu

Rep.: A fost aceasta conspiratie de sorginte sovietica?

P.P.: Nu. E regretabil ca s-a inteles asa. S-a intamplat asta si din cauza unor ineptii spuse de Nisipeanu. La vremea respectiva cine crede ca putea face ceva in sistemul socialist fara sa te lase URSS, e un naiv. Aveam patru probleme: Daca sovieticii sunt de acord. Pana la moartea lui Brejnev nu erau de acord. Cand a murit, a venit Andropov. Inaintea instalarii acestuia Ceausescu ne-a dat noua o gura mare de oxigen, pentru ca la TVR si-a spus parerea ca Andropov n-ar fi cel mai potrivit in locul lui Brejnev si atunci si-a atras ura lui Andropov; A doua problema era sa nu intervina sovieticii. Pentru ca ei puteau oricand sa zica “da” si a doua zi sa intervina ca intr-unul din statele sistemului, recte Romania, a fost o contrarevolutie, sau un puci; A treia problema, sa nu-i lase pe ceilalti din jur sa intervina, pe cei care aveau pretentii teritoriale. A patra problema care era extraordinar de importanta – ce facem dupa? Acest dupa era asa: de unde luam bani, de unde imbunatatim nivelul de trai, cum raspundem fata de ce-am facut, ne vrea, nu ne vrea lumea, cat vom fi sprijiniti si cum vom modela societatea romaneasca. Nu ne puneam problema sa schimbam sistemul, ci sa modelam sistemul in aceeasi idee in care si sovieticii si alte tari din sistem isi puneau problema. Acestea erau problemele care ne framantau pe noi. Eu m-am intalnit de doua ori, prin interventiile lui Antoniade - seful Serviciului Garda Personala pentru toti sefii de state care vizitau Romania - cu o persoana venita din partea lui Andropov, o data la Viena si o data la Amsterdam. Ultima data la Amsterdam mi-a comunicat ca a zis tovarasul Andropov ca: “ ceea ce vreti voi sa faceti e mai bine decat ce vrem noi si sa faceti voi intai”. Tragedia e ca Andropov a murit subit, a venit Cernenko, a stat un an si ceva si mai mult a bolit decat a condus si atunci lucrurile s-au daramat aici, intr-o oarecare masura. Deci, problema ca, conspiratia ar fi de sorginte sovietica e o interpretare pe care o da Plesita, nu stiu de ce, banuiesc ca dintr-o discutie cu Nisipeanu.

“Iliescu era lucrat de securitate”

Rep.: In categoria celor care urma sa-i aduceti dupa, era inclus si Ion Iliescu?

P.P.: Nu.

Rep.: L-ati cunoscut pe Iliescu?

P.P.: Da. L-am cunoscut foarte bine cand era ministru la tineret. L-am cunoscut destul de bine, am jucat si volei in aceeasi echipa la mare in timp ce era Ceausescu la Olimp. stiu si cand a fost schimbat de la Iasi si de ce. Deci, el n-a fost in acea categorie. Noi l-am tinut pe Iliescu la o anumita distanta pentru ca stiam ca este banuit, stiam ca e lucrat. si noi ne feream de toate persoanele care erau lucrate de securitate.

Treburile astea care le spune Nisipeanu sunt niste lucruri nascute in capul lui care n-au nici o legatura cu Frontul, n-au nici o legatura cu conspiratia, absolut nici o legatura. De fapt el dispare din conspiratie in ’84. Nisipeanu fantazeaza, n-am avut tenta sovietica, dar nici sa nu se creada ca fara ei se putea merge.

Rep.: Generalii Militaru si Ionita ce conspiratie aveau in acelasi timp cu dvs.?

P.P.: Este o inventie a lui Militaru, treaba asta. Pe Ionita nu l-am considerat niciodata impotriva lui Ceausescu.

Rep.: Dupa episodul “Luca” Ceausescu a aflat ce se punea la cale impotriva lui?

P.P.: Nu. Dupa ce Postelnicu i-a pus in brate lui Plesita dosarul si n-a rezultat nimic a ramas sub semnul intrebarii toata treaba. Cert este ca eu am fost pedepsit, eram loctiitorul sefului Securitatii Capitalei pentru problemele sefului de stat si pentru oaspeti straini, cu asta ma ocupam. A venit gen. Bucur la o saptamana, sau cred mai putin dupa ce s-a terminat ancheta cu mine, a convocat conducerea Securitatii Capitalei, la care a fost gen. Danescu, col. Raduca, col. Stancu, col. Apostol si col. Teodorescu Filip si au prelucrat cazul meu. Precizez ca am fost foarte grav acuzat de lovitura de stat, dar ca nu s-au obtinut date prin care sa rezulte ca este reala acuzarea si totusi s-a hotarat in consiliu de conducere sa fiu pedepsit cu mustrare scrisa pentru lipsa de discernamant in alegerea anturajului. Era cea mai grava pedeapsa pe care putea sa o primeasca un colonel. Lucrurile au continuat insa, pentru ca in ’84, in toamna, am fost mutat, inainte de congres, pe principiul rotirii cadrelor, la Valcea, inspector sef. De ce n-a stiut Ceausescu? Era foarte periculos ca Postelnicu sa se duca sa-l informeze pe Ceausescu ca subsemnatul pregateste o lovitura de stat, fiindca ar fi fost intrebat: “Nu l-ati propus voi sa vina aici? Nu l-ati avansat voi?” si atunci s-ar fi produs un seism care i-ar fi cutremurat pe toti si nu se stia ce se alege. Postelnicu a jucat foarte bine, ca sa ia totusi o masura ca sa ma indeparteze pe mine din sfera unde aveam influenta m-a trimis la Valcea. Aici am facut o conspiratie mai mare decat prima, cu scopul de a-l aresta pe Ceausescu chiar in ‘89…

Detalii explozive despre aceasta conspiratie, precum si despre Revolutia din ’89, povestite de fostul sef al Contraspionajului lui Ceausescu, va vom oferi in numarul urmator al publicatiei noastre.

• a consemnat Claudiu Matei

Miron Cozma ar putea fi gratiat

Miron Cozma, liderul incontestabil al minerilor, ar putea fi gratiat de catre Ion Iliescu. Cozma este condamnat la 18 ani inchisoare pentru “subminarea puterii de stat si a economiei nationale” si zace de cativa ani in puscarie pentru ca a indraznit sa apere locurile de munca ale ortacilor din Valea Jiului. Acesta, alaturi de alti lideri sindicali sunt judecati in prezent in dosarul “Costesti” de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Administratia Prezidentiala, prin consilierul Mihai Constantinescu, a analizat solicitarea Fundatiei Nationale a Mineritului si Energiei, de anulare totala a sanctiunilor penale aplicate liderilor minerilor si i-a comunicat acesteia ca presedintele Ion Iliescu are in atentie problema acordarii unor gratieri individuale in ceea cei priveste pe acestia.

Federatia Nationala a Mineritului si Energiei CGM a adresat, in urma cu cateva luni, un memoriu, presedintelui Iliescu in care erau semnalate abuzurile savarsite de regimul Emil Constantinescu dupa manifestarile revendicative din ianuarie 1999 impotriva lui Miron Cozma si a liderilor minerilor din Valea Jiului.

Departamentul Constitutional Legislativ din cadrul Administratiei Prezidentiale considera ca nerespectarea acordurilor incheiate intre Guvernul Radu Vasile si reprezentantii minerilor nu poate fi imputata actualei puteri.

Un nou termen in recursul procesului in care cinci lideri de sindicat, alaturi de Miron Cozma, au fost condamnati in dosarul Costesti, a avut loc saptamana trecuta la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Constantin Cretan, Romeo Beja, Vasile Lupu, Ionel Ciontu si Dorin Lois au fost condamnati la cate cinci ani de inchisoare pentru subminarea puterii de stat pentru evenimentele din timpul mineriadei de la Costesti. In acelasi proces, Miron Cozma a primit o condamnare de 10 ani inchisoare.

Liderii minerilor au declarat recurs impotriva hotararii de condamnare.

Acestia sunt sustinuti in demersul lor de trei organizatii internationale care si-au manifestat indignarea fata de atitudinea autoritatilor romane care refuza sa-si asume responsabilitatea unui verdict drept care sa-l absolve pe Cozma si pe colegii sai de ridicola culpa care li se reproseaza.

• Daniel Dumitriu

Viorel Dragusin ramane in continuare primarul cel mai potrivit pentru comuna Cruset

Primarul Viorel Dragusin isi concentreaza in continuare toata atentia asupra bunului mers al comunei Cruset, comuna de ale carei destine se ocupa de ani de zile. Misiunea sa nu este deloc usoara, deoarece comuna Cruset este compusa din 10 sate. Cu toate acestea primarul reuseste, prin multa munca, sa duca la indeplinire tot ceea ce-si propune, iar atunci cand se ivesc impedimente gaseste solutii sa rezolve situatia creata, demonstrand ca orice chestiune se poate bucura de succes atata timp cat cel care o intreprinde isi da silinta sa ajunga la un rezultat favorabil concetatenilor sai.

Rep.: Anul acesta ati semnat un contract de finantare cu Agentia Sapard pentru proiectul de “Alimentare cu apa potabila” a comunei. In ce stadiu se afla derularea acestui proiect?

V.D.: Astazi a aparut in presa anuntul de organizarea licitatiei pe data de 27.12.2004 , pentru executia propriu-zisa a lucrarii. Aceasta va incepe din ianuarie anul viitor si va avea o durata de executie de 9 luni, la o valoare de 40 de miliarde de lei.

Rep.: In baza Legii 76/2002 ati avut o colaborare cu AJOFM pentru angajarea persoanelor fara un loc de munca pentru o perioada determinata de timp. Aceasta colaborare mai continua?

V.D.: Da, bineinteles! Acum avem angajate 11 persoane pana la data de 31 martie. Ele sunt folosite la desfundari de santuri, igienizari la scoli, igienizare la dispensarul medical, care la 19 noiembrie are reacreditarea, dar lucrarile vor fi definitivate in maxim o saptamana. Acolo facem o soba, am terminat zugravelile exterioare si acum facem zugravelile in interior. Acoperisul l-am dat jos si l-am refacut pentru ca era extrem de deteriorat.

Rep.: Ce proiecte se vor finaliza pana la sfarsitul acestui an?

V.D.: Pietruirile de drumuri se vor face integral pana la sfarsitul acestui an. In satul Urda, la cererea mai multor locuitori, amenajam un drum prin pietruire in lungime de 800 m, cu cei angajati conform Legii 76, deoarece acolo curgeau apele si se ingreuna accesul la cimitir.

Rep.: Pana anul trecut terenurile agricole fusesera retrocedate fostilor proprietari in proportie de 97%, iar cele forestiere de 80%. Cum se prezinta acum situatia?

V.D.: La terenurile agricole nu sunt probleme, ci la cele forestiere. La acestea, la Slamnesti si Marinesti, ar mai fi 120 de ha pentru punerea in posesie a proprietarilor, dar oamenii vor pe vechile amplasamente si nu prea sunt cuprinse in protocol. Din cauza asta avem probleme cu cetatenii.

Rep.: Modernizarea DC 27 Cruset-Miericeaua-Urda in ce stadiu se afla?

V.D.: Incercam sa o introducem pe unul dintre proiectele de fonduri de restructurare ale Ministerului Integrarii Europene si drumul comunal DC 51 Slamnesti- Maiag de 7,3 km.

Rep.: De televiziune prin cablu beneficiaza toata comuna?

V.D.: Introducerea televiziunii prin cablu decurge acum cam anevoios. A avut un ritm alert, acum a mai incetinit. Am avut niste discutii cu patronul firmei care se ocupa de proiect si in cateva zile, extindem si in satele ramase, Marinesti si Slavuta. Speram ca pana in decembrie, de sarbatori, sa se bucure toata lumea de televiziune prin cablu.

Rep.: In centrul civic al comunei urma sa se construiasca o sala de sport. Ce s-a mai facut in privinta realizarii acestui proiect?

V.D.: Ieri am primit de la Compania Nationala de Investitii o adresa prin care se spune ca: “Avand in vedere definitivarea programului de construire sali de sport 2005-2008 va rugam sa ne transmiteti pana pe 30 octombrie urmatoarele documente: certificatul de urbanism insotit de planul de situatii, planul de incadrare in zona, cu marcarea salii de sport vizata spre schimbare de arhitectul sef al judetului si extrasul de carte funciara”. Urmeaza sa le trimit ori prin fax, ori le duc personal. Mai am un proiect privind alimentarea cu apa a satului Valuta, in valoare de 75.000 de euro. Nu este suprapunere cu proiectul Sapard. El a venit ca respingere pe un motiv cam bizar, prin Fondul Roman de Dezvoltare Rurala. Asta se instituie, prin dispozitia primarului, in baza unui grup de sateni, minimum 10, si am acolo un presedinte, Sultan C-tin, care a primit de la Fondul Roman de Dezvoltare, o adresa prin care se respingea proiectul, motivand ca : la evaluarea de teren s-a constatat ca implementarea proiectului reprezinta un grad de risc in ceea ce priveste participarea comunitatii atat la realizarea proiectului, cat si la intretinerea lui dupa finalizarea lucrarilor. Asta in conditiile in care eu am semnat un contract de parteneriat cu aceasta comunitate de sateni prin care le asigur conditii dupa terminarea proiectului cu un serviciu public pentru asigurarea functionalitatii acestui proiect. Am facut o interventie la presedintele Consiliului Judetean, Ion Calinoiu, sa vedem cum rezolvam la Fondul Roman de Dezvoltare. Eu sper sa se rezolve.

Rep.: Pregatirile pentru sezonul rece le-ati facut?

V.D.: Da. La toate unitatile scolare am transportat cate 10 mc de lemne, sa dea drumul la focuri, iar saptamana viitoare se va furniza tot necesarul, adica 220 mc, la toate unitatile de invatamant. Deci orele de curs se vor derula fara probleme in toata perioada rece.

tambu si Popete isi bat joc de bugetul echipei de fotbal Pandurii Targu Jiu

Clubul Sportiv Pandurii Lignitul Tirgu Jiu, sustinut financiar de USMO si SNLO, are in acest sezon ca obiectiv, pentru echipa de fotbal Pandurii, promovarea in Divizia A. Un lucru benefic pentru municipiul Targu Jiu, pentru ca niciodata pana acum judetul Gorj nu a avut o echipa de fotbal in primul esalon. Asistand in ultima vreme la declaratii socante referitoare al promovarea in Divizia A de catre echipa Pandurii nu se poate ca gorjenii sa nu se intrebe daca se doreste intr-adevar acest lucru, sau e doar un mod de a obtine niste fonduri in plus?

Necesarul bugetar al echipei a crescut ca in povesti

La inceput de sezon presedintele Marin Condescu spunea ca bugetul pentru promovare este de 15 miliarde si, comparativ cu alte formatii care si-au propus acelasi obiectiv in celelalte serii, era chiar destul de mare. Acum, dupa doar opt etape presedintele Condescu spune ca Pandurii nu vor putea promova fara un buget de trei ori mai mare decat cel stabilit. Cum si de ce a crescut atat de mult necesarul bugetar al echipei cand obiectivul era stabilit chiar de la debutul campionatului? Presedintele motiveaza cresterea prin faptul ca jucatorii trebuie sa primeasca prime la fiecare meci si ca trebuie achitate si datoriile la bugetul de stat: “Proiectul de buget l-am alcatuit impreuna cu cei din Comitetul Director. Fara 45 de miliarde in sezonul competitional 2004-2005 nu avem nici o sansa sa promovam. Trebuie sa tinem cont de faptul ca in fiecare luna echipa trebuie sa castige patru meciuri ceea ce duce la o cheltuiala suplimentara pe langa salariile si contractele pe care le-am negociat. Trebuie sa avem platite la zi atat obligatiile fata de jucatori, cat si cele fata de bugetul de stat.”

Vorbind in continuare despre promovarea in care crede foarte mult, oficialul de la Pandurii recunoaste totusi ca nu va putea sustine financiar echipa in cazul promovarii: ”Daca vrem neaparat ca sa facem o figura frumoasa in divizia A ne trebuie un buget mult mai mare. USMO si SNLO nu pot numai ele sa sustina o echipa in primul esalon.”

In conditiile in care chiar presedintele recunoaste ca de la Consiliul Judetean si Primarie nu pot veni fondurile promise, si in nici un caz acestea nu ar acoperi necesarul, discutiile pe tema promovarii se dovedesc a fi doar vorbe in vant, sau poate doar un mod elegant de a justifica banii veniti din minerit catre echipa de fotbal.

Bani aruncati pe mofturi

Mai sunt si alte cheltuieli insa, despre care conducerea de la Pandurii nu vorbeste, dar care se fac, unii conducatori preferand sa arunce cu bani chiar daca spun ca nu au de unde. Ultimul exemplu s-a consumat chiar saptamana trecuta cand fotbalistii de la Pandurii au fost luati din cantonamentul de la Hotel Sport si dusi in semicantonament, inaintea jocului cu Oltul Slatina, la Hotelul Dasiana – unul dintre cele mai elegante, dar si mai costisitoare din municipiu. Motivul transmis de conducere prin intermediul directorului administrativ Dumitru Viezure, care a precizat ca nu are nici un amestec in aceasta mutare, ar fi acela ca jucatorii s-au plans de conditiile de la Hotel Sport unde, pare-se, ar fi inghetat de frig cu doua saptamani inainte, adica la meciul cu Petrolul. Lucru greu de crezut deoarece la vremea respectiva temperaturile erau inca destul de ridicate si chiar daca le-ar fi fost frig, ar fi putut solicita pornirea incalzirii pentru ca hotelul e dotat cu centrala termica proprie. Directorul Hotel Sport, Mihai Prunariu crede ca aceasta ar fi o razbunare asupra sa a doi directori de la echipa, Ion tambu si Pompiliu Popete: “Din discutia cu presedintele Condescu a reiesit faptul ca actiunea nu era cunoscuta de acesta, fiind facuta de Popete si tambu, probabil ca reactie la afirmatia mea cu «tripleta de aur», care ar face legea la Pandurii”. In afirmatiile sale din presa, Prunariu a facut referire la “mafia” care conduce clubul de fotbal, incluzandu-i aici pe tambu, Popete si Gaman, ultimul fiind demis intre timp de la club. Risipa facuta este totusi semnificativa in conditiile in care delegatia numara peste 20 de persoane, diferenta de pret pentru un loc de cazare este, la noua locatie aleasa pentru cantonament, de trei ori mai mare fata de Hotel Sport unde se plateau doar 300.000 de lei pentru un loc. La Hotel Dasiana fiecare camera a costat 920.000 de lei pe zi. Surse apropiate echipei au precizat ca a fost necesara aceasta risipa doar pentru ca fiul lui Popete, care este fotbalist la Pandurii, nu agrea conditiile de la Hotel Sport.

“Clubul ne considera, probabil, presul lor de sters pe picioare”

In replica directorul clubului CS Pandurii care detine hotelul Sport, Mihai Prunariu, a facut publice la inceputul saptamanii datoriile celor de la echipa de fotbal catre clubul sau, acestea ridicandu-se la peste 60 de milioane lei, reprezentand contravaloare masa si cazare. Fiind conducator al unui club al ANS, Mihai Prunariu spune ca nu poate face concesii nici celor de la Pandurii Lignitul si a trimis o somatie conducerii pentru a-si achita datoriile. Debitele sunt ceva mai vechi, avand in vedere faptul Pandurii Lignitul era pasuit cu plata si cateva luni, spre deosebire de hotelul la care au cazat acum jucatorii, unde trebuie sa plateasca pe loc. Presedintele Marin Condescu a precizat ieri ca in urmatoarele zile va achita aceste datorii, dar Prunariu a declarat ca fotbalistii nu vor mai intra in hotel decat daca se va plati anticipat. De acum, echipa de fotbal va trebui sa plateasca la CS Pandurii si contravaloarea altor servicii de care benefica gratuit: va trebui sa deschida partida la curent pentru vestiarele jucatorilor gazda si oaspeti si sa plateasca chirie pentru folosirea vestiarului arbitrilor, a lojii de la Hotel Sport si a salii de protocol unde se organizeaza conferintele de presa.

“Nu inteleg atitudinea unor asa zisi conducatori de la fotbal care vor sa se razbune pe un club care a fost mai mult decat intelegator. Atitudinea clubului CS Pandurii Tirgu Jiu este o reactie la comportamentul descalificant al clubului de fotbal care ne considera probabil presul lor de sters pe picioare. I-am ajutat, i-am sprijinit, am incercat sa le oferim cele mai bune conditii dar cativa dintre oamenii de acolo nu merita efortul nostru. Pacat ca din aceste tensiuni vor avea de suferit si jucatorii care nu au nici o vina. Am suportat prea mult provocarile unor asa zisi oameni de sport. In loc sa facem ceva constructiv si sa ne sprijinim reciproc am ajuns eu personal sa-mi pierd timpul cu divergente cu unii care au «mintea odihnita»”, a mai adaugat Prunariu care o scurta perioada a fost si director sportiv al echipei de fotbal.

• Adrian Iovan

Comisarul sandru de la smecherie la minciuna (tableta)

Comisarul sandru, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Gorj a fost audiat de catre procurorul Vanatoriu de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova in dosarul in care politistul Dorin Butu este acuzat de abuz in serviciu, purtare abuziva si vatamare corporala grava, impotriva lui Ion Carciu, pe care l-a batut in urma cu cateva luni.

Butu este subordonatul lui sandru si destul de apropiat acestuia tinand cont de ineptiile declarate de acesta in fata procurorilor. Zbaterile lui sandru de a-l disculpa pe Butu au depasit limitele ridicolului. Mai grav insa este faptul ca insusi sandru s-a implicat in tergiversarea acestui caz pentru a-l scoate basma curata pe Butu.

Victima politistului bataus a suferit o interventie chirurgicala la Tg-Jiu, unde medicii i-au cusut timpanul, insa problemele nu s-au terminat aici, pentru ca omul nu aude. Politistul i-a promis lui Carciu ca se va ingriji personal de sanatatea sa, deoarece are relatii la Spitalul Militar Craiova, dar Butu a incercat sa traga de timp pana la expirarea termenului in care victima putea sa depuna plangere penala . In final, politistul s-a ales cu plangerea, depusa la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, iar Carciu cu probleme grave de auz. Pe tot timpul cercetarilor politistul bataus a mintit cu nerusinare in chestiuni evidente, iar seful sau l-a sustinut.

sandru a declarat ca nu era la serviciu in ziua in care Carciu a fost batut de Butu si ca nu are nici o implicare in acest caz. Comisarul uita insa sa spuna de ce Butu nu a primit nici o sanctiune administrativa, iar dosarul omului de afaceri Mezdrea, patronul victimei, nu este finalizat, desi au trecut de atunci sapte luni.

Comportamentul comisarului sandru in acest caz a fost de toata jena. Mai cunoastem si alte cazuri in care excesul de zel al comisarului a depasit limitele bunului simt, insa atunci era doar smecher.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   21.10.2004. 11:25