Găseşte-ne pe Facebook
Abonează-te prin RSS


Comentarii:
ionut (Facea videochat va spun eu adevarata...)
onutz (Eve :))))parasuto)
cata (Ultima tarfa a orasului tg jiu s a **...)
oana (Asta e o vagaboanta cred ca are n bar...)
pentru fanii lui Paicu (Dar chiar toti " pe...)
claudiu (vai de voi :))) din pacate a avut...)
silik (Dle Caragea anca nu iai dat afara? n...)
TEPES (articol slab la cite se intimpla in...)
pt nica (prostule...sclavule hai sictir!)
Nicusor (Respect Simona Halep!)
Țața Leana (Fănuș! Hai cu calificarea! ...)
Hector Lăbuș (Cu tineri ca ăștia nici v...)
galca (Cu profesori de astia nici viitorul...)
Hector Lăbuș (Cu tânărul ăsta nici vii...)
anonim (rusine domnule ziarist.cauta-ti alt...)
ISJ (Maimuţa asta este Insp. general? El v...)
primarul belu (Işfan execută şcoala unde...)
Maria (D-le *contra* a *preacurvit* din cau...)
gabi (Atata timp cat in codul muncii este p...)
elvis (Aceste afirmatii sunt spuse intr-o a...)
gore (vreau tema pentru ziarul urmator)
bălu primaru (Fac o precizare: isfan execu...)
Ionut (Acest individ sub anonimatul de "num...)
Next (Toti astia de comentati contra, sunte...)
Next (Toti astia de comentati contra, sunte...)
euu (Bai iulika farA frica cum sa-i dea pe...)
sorinel (Ce ti-a mai facut-o paicutu,mosul...)
maca (ba Rapandula sa mai treci in campanie...)
dan (Stolojane nu te bucura ca ai reusit sa...)
minodora (Lumea e foarte rea si invidioasa...)
eu (E tare paicu asta. Cica mai are doua be...)
gygu (Gore bravo sa nui lasati sa se compor...)
lau (Mai bine iti spuneai iulica putulica d...)
contra (D-le Ursulica dk ne spui de curve...)
gore (deci sa ne intelegem :in primul rind...)
cipi (Poate erau in timpul liber??)
cata (Ce discurs demagogic...ce acuratete.....)
nicusor (Bai gogule lasa-ne k la asa gandir...)
* nu conteaza (cel mai pacat e de iuliana.e...)
unu din comuna :)) (Am reusit in sfarsit.....)
*nume (Ce tot spuneti de Evelina ca este de...)
nica (Asa ca d-le gogu sau cum te-ai numi:l...)
jan (Ce dracu aveti ma cu oamenii.....)
nica (Creste in sondaje doar pt prosti la f...)
nicA (Ungurene ti-ai cam luat-o in barba.as...)
ioana (O prostituata de 2 banii pisamas pe...)
JDEICA (GIUROIU UN SPAGAR SI UN PROXENET CU...)
IANIS (GIUROIU UN SPAGAR SI UN PROXENET CUM...)
TISMANA (PRIMARIA TISMANA BLAT CU PRIMARIA...)
dinu (AGENTUL GIUROIU ION SE LAUDA CU MERGE...)
gentiana (Ziaristu lu peste prajit O vulpe,...)
un vulpoi (Patina,du-te frate si patineaza...)
iulica fara frica (Madaline nu te lasa, bag...)
Gogu (DNA TE IUBIM!! DATI AFARA PE TOTI INC...)
Gentiana (Bravo *******aragea, rusine polit...)
Gentiana (Bravo *******aragea, rusine polit...)
un timisorean (am auzit ca saraca eve o fac...)
zzz (Cred ca toti ne bem o cafea in timpul...)
marcel (Pe acest personaj nu pot sa l numes...)
vasile (esti cel mai prost ziarist .mare st...)
un cetatean (Imi pare rau ca ma regasesc pi...)
ion ion (Poi nene politistilor ca nd loati...)
Dogaru (poi militianul ala de Giuroiu Ion e...)
Cosmin (Ne doare la pu***a de ce face haima...)
Laura (De unde naiba au astia informatiile...)
ionita (Domnilor care inca terifiati de ace...)
Predescu Claudiu (Tot orasu o stie pe eve !...)
Costica (Pe mine ma lasa rece astfel de sti...)
alin (vreau si eu sa dau o ******* dati si...)
Patina (Baaa , astia erau in MISIUNE !!! (...)
jamaila (Eu daca as fi in locul politistilo...)
jamaila (Eu daca as fi in locul politistilo...)
Pentru @Eu (Primarul tau este atat de compe...)
soare (aceasta mascarada ieftina de 2 lei n...)
pensionar (Super tare articolul, apucativa...)
costica (Se duce după 1 septembrie BERKA M...)
mihai (Aceasta inregistrare cred ca este ma...)
nicu (Ce daca, Berka Mondial il trece clasa...)
gap s (Articole jalnice, intr-o fitzuica mi...)
ionela (Lexule lasa vrajeala si scrie Avoca...)
Marian (Scandal de gorj , asta e un ziar in...)
Eu (In primaria de la Balesti,jumatate din...)
Eu (In primaria de la Balesti,jumatate din...)
Prof (Acest nenorocit care isi bate joc de...)
goby (poate daca ati lucra in mediul poluat...)
cocaragea (bai ziaristii lui peste voi nu v...)
cocaragea (bai ziaristii lui peste voi nu v...)
cocaragea (bai asazisi ziaristi, de ce nu p...)
gheorghe -balesti (madalin spune adevarul i...)
un om (dupa cum se observa nici macar nu er...)
Un infractor (Prietene ziarist, ai făcut c...)
cori (Ultimele comenturi scrise chiar de ev...)
Laurentiu V (Cu siguranta se va intoarce ro...)
Liviu (Oameni buni , ce va facut fata asta...)
Robert (Deci hai ca stirea asta ma spart :)...)
dan (un asfel de cetatean necivilizat nu tr...)
Io (Dar de relatia lui Eve cu Nini vad ca n...)
Io (Dar de relatia lui Eve cu Nini vad ca n...)
dan (un asfel de cetatean necivilizat nu tr...)
cineva (articol de doi lei,ziarist de doi l...)

Sumar articole:
Firma evazionistei Carmen Alioani a fost conectată la milioanele de euro de pe DN66 Bumbeşti-Jiu - Rovinari

SENZAŢIONAL!!! Habitu, la şpriţ cu duşmanul de moarte Dan Floarea

Dosarul de proxenetism se îngroaşe. Apar gulerele albe...

Primarul de la Turburea, cercetat penal pentru abuz în serviciu

Preşedinte de obşte, scăpat de puşcărie de poliţiştii şi procurorii de la Novaci

Show porno sordid cu Sexy Brăileanca, la o discotecă de ţară

Tupeu de afacerist: Ion Budilică a intrat cu mașina în Piața Prefecturii

Un artist din Târgu-Jiu îl acuză pe Axinte: „Mi-a dat ţeapă!”

Elena Udrea, surprinsă într-o ipostază în care nu ai mai văzut-o până acum

Încă un chiolhan din bani publici! Cişmea sfinţită de patru ori de primarul din Bengeşti-Ciocadia

Hanu nu a putut face nimic! Schintee, membru în CA

Studenţii străini, în patul tipografului Nicu Miloşescu, la Curtişoara

AUDIO INCENDIAR!!! Politica printre aburii alcoolului! Fostul viceprimar Ungureanu vorbeşte fără perdea despre primarul Paicu şi despre politicieni importanţi de la nivelul judeţului

Cascadorii râsului era doar unul. Şi ăla, beat.

Fiul primăriţei de la Stoina, bătăuş comunal. Gabriel Buşe l-a agresat fizic pe fratele unei consiliere care a reclamat-o pe mama sa la DNA

Iubita proxenetului Bejinaru s-a vrut asistentă tv

Răuț: Furtul de la Pinoasa a fost coordonat chiar de persoane cu funcții de conducere din cadrul unității

Precizare

Etăgan şi Moşilă, suspectaţi că şi-au însuşit centralele termice ale Olservmin

Îşi încearcă norocul în timpul serviciului

Poliţişti, în uniformă la terasă

Şeful Inspectoratului şcolar execută liceul la care a fost profesor

Afaceristul Iordache, căutat la paternitate

Apă minerală de 1,8 miliarde de lei pentru unitățile miniere

Ice Bucket Challenge pe Meteor: Cârciumaru,Văcaru şi Florescu, pe lista nominalizaţilor

Surpriză memorabilă din partea lui Măruţă pentru Andra, de ziua ei

Condamnatul Vulpe, reangajat de Ciurel pe o funcţie importantă în Divizia Minieră

Prostituatele lui Bejinaru au prestat pentru şefii din minerit la o pensiune de trei stele din Motru

Poveştile de budoar ale prostituatelor lui Bejinaru pot arunca în aer lumea politică gorjeană

APM şi Direcţia Silvică Gorj au facilitat şi tolerat exploatările ilegale din pădurile judeţului

Lovitură grea pentru fosta soţie a lui Ciprian Tapotă

Fosta șefă de cabinet a ex prefectului Banța, în tandrețuri cu viceprimarul orașului Măgurele

CEO, împiedicat de Greenpeace să defrişeze 59 de hectare de pădure

Politica la tarabă. Maioreanu şi Popeangă, la discuţii între ardei

Davițoiu i-a arătat spatele Elenei Udrea, dar blonda nu a fost impresionată

Focoasa Silvana, mai tare ca Vancea, în motor

Inculpata Vintilescu, membră în comisia juridică şi de disciplină a Primăriei Motru


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 42 - 9 - 15 decembrie 2004

Procurorii, Circiumaru si statul… de drept

Cu doar cateva zile in urma, primarul orasului francez, Bordeux, nimeni altul decat prim ministru Alain Juppé, a fost condamnat la 14 luni de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, pentru o banala infractiune de tranzactii cu locuri de munca fara acoperire.

Complementar, vestitului primar, care nu era si presedintele unui anumit partid, i s-a ridicat si dreptul de a mai fi ales in functii publice, ca asa e la ei, la francezi, pentru ca nu le functioneaza…statul de drept!

Intre Bordeux si municipiul Tg-Jiu, nu s-a stabilit (inca) vreo relatie de infratire, din simplul motiv ca Florin Circiumaru a fost atat de preocupat cu restaurarea operelor lui Brancusi si a parcurilor ce le adapostesc, incat nu a putut ajunge pana la …Bordeux! Sau nu si-a dorit o infratire cu un primar cercetat penal in aceeasi perioada in care era cercetat si el, de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj.

Alain Juppé a demisionat din functia de primar, fara a mai astepta sa-l demita primul ministru al Frantei. Pentru ca asa e la ei, la francezi, unde procurorii se supun numai legii si constitutiei,…care de curand este una europeana.

Florin Circiumaru, calca cu nonsalanta pe Constitutia Romaniei si pe Codul Penal. si sfideaza chiar juramantul depus cu mana pe Biblie la investirea lui in functia de primar, potrivit careia, ”S-a legat in fata lui Dumnezeu sa respecte Constitutia si Legile Romaniei si sa faca tot ce sta in puterea si in priceperea lui, pentru a respecta cetatenilor municipiului Tg-Jiu, drepturile recunoscute de…lege”!

In dosarul 593 P/2004, Florin Circiumaru a fost cercetat penal pentru comiterea infractiunii de Abuz in serviciu impotriva intereselor persoanelor, prevazuta si pedepsita de art.246 Cod Penal si de art41 din legea 10/2001 cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Cercetarea asidua a instrumentat-o “vestitul” comisar de “militie”, Ion sandru, sub supravegherea Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj si a durat aproape 10 luni. Cat s-au scurs doua….alegeri!

Inceperea urmariri penale a dispus-o la 10 iunie 2004, procurorul Dumitru Bocsan, ale carui “dispuneri” nu au fost respectate de “militianul” Ion sandru, astfel ca profesionistul procuror Gheroghe Constantinescu a dispus restituirea dosarului pentru a fi reaudiat faptuitorul Florin Circiumaru, precum si secretara Consiliului Local Tg-Jiu, spre a se stabili ce-l impiedica pe faptuitorul Circiumaru, sa execute o decizie a Curtii de Apel Craiova, pronuntata in numele legii, dupa procedura legii 10/2001, potrivit careia sa restituie printr-o dispozitie de restituire, o suprafata de 4292 m˛ teren, abuziv detinut de municipiul Tg-Jiu, in domeniul sau…privat.

Nici de aceasta data IPJ-ul lui sandru, nu a respectat dispozitia procurorului, motiv pentru care “Justitiarul” prim procuror Gheorghe Emil Mota, comite el insusi primul “abuz in functie”, prin a nu mai repartiza dosarul procurorului Constantinescu, cel ce instrumenta legal cercetarea si trebuia sa o finalizeze. Prim procurorul Mota ce “pozeaza” doar in fata …mass media ca un “Justitiar profesionist”, repartizeaza dosarul procurorului Gheorghe Focsan, un “(ne)profesionist cu frica fata de…PSD”!

si acesta, sfidand insusi dispozitiile colegului sau, Constantinescu, carora “militianul” comisar sandru, nu s-a supus confirma o rezolutie de NUP, pentru care orice profesor de drept penal al Romaniei, l-ar pica la examenul de drept …penal!

Acum intra in “rol” prim procurorul Emil Mota, care potrivit prevederilor art.278 (1) Cod Procedura penala, trebuia sa cenzureze cu profesionalism si frica lui PSD-u, ”rezolutia vadit nelegala a subalternului sau inamovibilul si independentul, Focsan”.

El avea de ales intre a-l inculpa si trimite in judecata pe Florin Circiumaru, presedintele PSD-ului gorjan si atunci fereasca-l dumnezeu de mania lui…Ilie Botos, sau a mentine rezolutia “colegului” sau Gheorghe Focsan si atunci si-ar fi atras cenzura “magistratilor” judecatori, ce se supun numai …legii.

Intre doua solutii posibile “prefacutul justitiar” Mota, a ales abuziv o cale nelegala, declinandu-si, mai presus de prevederile procedurale, competenta sa, catre adjunctul Pupazan C-tin, care s-a speriat…tare!

Ca spaima lui, de la PSD i se trage, astfel ca dupa ce vreo cateva nopti in care intrebarea dificila: “cum sa-l trimita tocmai el in judecata pe cel mai iubit fiu al PSD-ului din Gorj?” i-a creat insomnii, s-a hotarat ca intre doua rele sa aleaga pe cea mai…buna!

Adica sa mentina o rezolutie nelegala, dar sa nu supere PSD-ul, care oricum face reale eforturi sa-l mentina in functia de prim-procuror adjunct, pe care multi procurori de frica fata de art. 16 din Constitutie si-ar dori-o. si ar merita-o!

Ca asa-i in statul roman de drept! Statul…PSD! Cel care se (ne) supune numai…legii! Adica si legii 10/2001, una propusa si votata de…PSD, dar pe care nici procurorul Focsan, nici prim-procurorul adjunct Pupazan, n-au rasfoit-o.

si nici nu o vor citi, pentru ca nu au interes. si cand interes nu e, nici raspundere nu e! Este doar leafa si…functia. Au cuvantul…magistratii Gorjului.

• Gheorghe Maracine

Prim procurorul Mota si adjunctul sau Pupazan reclamati la procurorul general al Romaniei

Emil Mota, prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj si procurorul adjunct Constantin Pupazan, au fost reclamati la Parchetul General datorita nerespectarii legii in cazul unor retrocedari unei proprietati catre Eugenia Diaconescu si Daniela Vonica.

Rodica Marian, procuratorul celor doua femei si cea care a facut plangerea sustine ca Mota si Pupazan se fac vinovati de abuz in serviciu, infractiune comisa cu intentie, ca reprezentanti ai Ministerului Public.

Curtea de Apel Craiova a dat castig de cauza reclamantelor Diaconescu si Vonica pentru restituirea unui teren in Tg-Jiu, pe str. 14 Octombrie, insa primaria, mai precis primarul Florin Circiumaru nu a emis o dispozitie motivata de restituire in natura, motiv pentru care femeile au depus plangere la Parchet impotriva edilului pentru nerespectarea hotararii judecatoresti.

Cazul a fost anchetat de catre Servicul de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Gorj, de unde politistii au trimis dosarul la Parchetul Judetean cu propunere de neincepere a urmarii penale fata de primar. Cazul s-a invartit intr-un cerc vicios specific justitiei romane, in care totusi doi procurori au avut curajul sa specifice in rezolutiile intocmite ca Florin Carciumaru a gresit.

De exemplu, procurorul Gheorghe Constantinescu consemna in rezolutia data: “Propunerea organelor de politie este netemeinica si nelegala bazata pe un probatoriu incomplet, pe o interpretare eronata a probelor si pe o necunoastere a actelor normative.”

Dumitru Bocsan, pe atunci simplu procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, a trimis dosarul a politie cu propunerea de incepere a urmaririi penale pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. In final toata treaba s-a terminat cu N.U.P.

Rodica Marian a depus la prim procurorul Emil Mota o plangere impotriva rezolutiei de N.U.P., de care omul legii a promis ca se va ocupa personal, pentru ca, oricum, numai el poate solutiona o astfel de plangere. Cum era vorba de o persoana cu “greutate” la nivelul judetului, Mota a pasat problema adjunctului sau Pupazan, netinand cont de faptul ca plangerile impotriva rezolutiilor procurorilor sunt rezolvate doar de catre prim procuror.

Constantin Pupazan a rezolvat destul de repede si cu siguranta convenabil problema: a mentinut rezolutia de neincepere a urmaririi penale impotriva lui Florin Circiumaru.

Acest lucru a determinat plangerea care a fost depusa la Parchetul General. Emil Mota a fost acuzat de catre beneficiarele terenului de abuz in serviciu deoarece e repartizat in mod gresit plangere impotriva primarului catre procurorul adjunct, iar acesta pentru rezolutia pe care a dat-o in dosar, desi, se pare ca actele existente in dosar inclina spre o alta solutie.

• Adrian Iovan

Secretarul Consiliului Local Motru a inselat 15 fosti consilieri

In urma cu trei ani, Anica Tomescu, directorul economic al Primariei Motru, a acceptat la plata indemnizatii nelegale, acordate consilierilor locali, in suma de 347 milioane de lei. Directorul economic nu si-a indeplinit sarcinile de serviciu in acest caz pentru ca nu a refuzat la viza de control financiar preventiv documentele care contineau operatiuni ilegale.

In urma cu un an, Camera de Conturi Gorj a dispus dupa un control, sa puna sechestru asiguratoriu asupra averii Anicai Tomescu, iar fostii consilieri sa returneze sumele incasate ilegal. 15 dintre acestia au contestat in instanta raportul Curtii de Conturi, iar dosarul se afla pe rolul Curtii de Apel Craiova.

Cei 15 fosti consilieri in cauza trebuie sa returneze la bugetul de stat cate 12 milioane de lei de fiecare, la care se adauga aproximativ 7 milioane de lei penalitati.

Dumitru Petcu, secretarul Consiliului Local Motru, este suspectat de fostii consilieri ca nu a angajat un avocat in dosar, desi a incasat cate un milion de lei de la fiecare dintre clientii sai.

La ultimul termen al procesului, care a avut loc la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Petcu a motivat ca avocatul pe care l-ar fi angajat este internat in spital si nu a putut ajunge in instanta.

Surse oficiale afirma insa ca nu exista nici un aparator angajat, iar Petcu si-a bagat banii in propriu buzunar. In prezent dosarul a fost trimis spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova, in conditiile in care este posibil ca pana la finalizarea acestuia penalizarile sa depaseasca indemnizatiile incasate ilegal.

Cu putin timp inainte de a parasi fotoliul de primar, Ion Iorga a dispus incasarea esalonata a banilor de la cei 21 de consilieri, fara sa existe o hotarare definitiva in acest sens.

• Adrian Iovan

A inceput Cupa ESO

Pe parcursul a cinci zile, in Sala Sporturilor din Tg-Jiu se va desfasura a doua editie a Cupei ESO la fotbal in sala. Meciurile vor fi transmise in direct pe postul TV Sport in fiecare zi intre orele 16-21. Astazi, jocurile vor debuta la orele 18.00 din pricina meciului de handbal.

Participarea la turneu este una selecta, patru divizionare A, FC National, FC Arges, Universitatea Craiova si Sportul Studentesc, si patru echipe din liga a doua: Pandurii Tg-Jiu, Minerul Motru, FC Caracal si Jiul Petrosani.

Organizat de cotidianul regional Editie Speciala de Oltenia, in colaborare cu Clubul Pandurii Lignitul Targu Jiu, turneul il va avea ca director pe vicepresedintele Comisiei de Disciplina Sandu Boc, care il inlocuieste in acest an pe Gigi Nedelescu. Premiile turneului se ridica la 21.000 de euro, care se vor imparti astfel: 10.000 euro pentru locul I, 5.000 de euro pentru locul II si 3.000 de euro pentru locul III. Golgeterul turneului si cel mai bun jucator vor fi si ei recompensati cu 1.000 de euro. In urma cu un an, la turneul organizat la Valcea, Cupa ESO a revenit studentilor de la Sportul, care s-au impus cu 6-2 in finala cu Universitatea Craiova. In finala mica s-au intalnit Pandurii si Rapid, „oltenii mici” impunandu-se cu scorul de 9-2.

„Sunt onorat ca mi s-a propus sa conduc acest turneu si cred ca va fi unul foarte puternic. Spun asta pentru ca sunt echipe puternice din prima divizie care au confirmat participarea la Cupa ESO. Sper sa vina toate cu intreg lotul valid si sa fie un spectacol agreabil pentru spectatorii din Gorj. Eu ii stiu iubitori de fotbal si cunoscatori ai fenomenului, pentru ca am avut ocazia sa ii cunosc cu ocazia jocurilor pe care le-am urmarit la Targu Jiu”, a spus Sandu Boc, cel care va fi supervizorul acestui turneu.

si Emil Sandoi spune ca acest turneu este benefic pentru aceasta perioada in care competitiile s-au sfarsit. „E o initiativa extraordinara. Ma bucura faptul ca si noi participam din nou si este un merit al domnului presedinte Marin Condescu, faptul ca acest turneu se organizeaza la Targu Jiu. Este in acelasi timp si meritul echipei noastre, pentru ca la turneul de sala de la Valcea am obtinut locul trei dupa ce am jucat spectaculos si am avut si cel mai bun portar. In ceea ce priveste turneul, e foarte bine si pentru jucatori si pentru echipe, pentru ca asa reusim sa tinem fotbalistii in priza. Nu ne intereseaza in mod deosebit ce rezultate au, desi cred ca fiecare echipa isi doreste sa castige acest turneu, atata timp cat participa si atata timp cat sunt si premiile puse in joc”, a incheiat Emil Sandoi.

Un gorjean in legiunea straina

Un tanar din Tg-Jiu atras de mirajul Legiunii Straine si-a incercat norocul pentru o perioada inrolandu-se, dupa ce fusese aleg pentru a face parte din gruparea “Tigri lui Arcan” ce activa in Iugoslavia. Tanarul a acceptat sa impartaseasca, in exclusivitate, publicatiei noastre cateva dintre experientele prin care a trecut in acea perioada.

Rep.: Ce te-a determinat sa te inrolezi in Legiunea Straina? Cum ai ajuns acolo?

Dorin: era o motivatie mai veche. Am fost racolat initial de locotenentii lui Arcan pentru a merge in Iugoslavia. Nu am ajuns insa in gruparea sa “Tigri lui Arcan” pentru ca el tocmai fusese ucis. Exact in acea perioada unul dintre locotenentii sai, capitan Dragan, facea racolari in randul rusilor, ucrainienilor, moldovenilor si romanilor, fosti sportivi sau “legionari” .

Rep.: Ai ajuns totusi in Iugoslavia?

Dorin: Da, am ajuns in momentele in care mortii erau uitati pe trotuare si ii strangeau cu tractoarele. Am participat insa la o scena pe care n-am s-o uit toata viata: la marginea unui oras intrase armata albaneza peste etnicii sarbi si ii stransesera acolo intr-un loc unde le-au crapat testele cu barosul. A fost o imagine cutremuratoare.

Rep.: Nu ai ajuns practic la bazele gruparii conduse de Arcan?

Dorin: Nu. Noi, cei racolati, credeam ca toata nebunia de acolo va dura. Chiar Arcan facuse o declaratie ca daca vor veni americanii, gruparea sa poate sa duca razboiul si zece ani. In schimb, dupa uciderea sa, totul s-a destramat. Eram 176 de persoane racolate recent si bineinteles ne-am intors acasa.

Rep.: Cand ai plecat in Legiunea Straina?

Dorin: La inceputul anului 2003. M-am prezentat la baza de recrutare de la Auban, la cativa kilometri de Marseille. Dupa o selectie la prima vedere am fost admis, mi-au dat o alta identitate si de aici au inceput testele adevarate, fizice, psihice si medicale. Acolo era o adevarata selectie. La testele psihice picau 90% dintre recruti. Dupa cele trei teste ramaneau extrem de putini.

Odata intrat m-au imbracat intr-o tinuta sport de culoare verde. si camerele in care dormeam erau asortate la aceeasi culoare. In timp ce avansai, odata cu aceste teste, se schimba si tinuta in albastru. Pasul cel mare, dupa care erai sigur ca esti “legionar” era sa devii portocaliu.

In toata aceasta perioada te observa atent, te urmaresc clipa de clipa, efectiv. In timpul unei zile iti repeta de cel putin 30 de ori, te intreaba daca vrei sa pleci. Esti liber sa redevii civil in orice moment. Chiar vor sa vada daca rezisti tentatiei de a fi liber si repeta asta cu obstinatie.

Am prins acolo Zilele Legiunii Straine si am participat la un ceremonial si ne-au dus la cimitirul lor, ceva de dimensiunea orasului Tg-Jiu, cu zeci de cruci aliniate care te inspaimanta. La intrare iti prezinta niste fise cu totaluri de morti in anumite razboaie. Oricum, cand intri in Legiune lasi o adresa ca in cazul in care se intampla ceva sa fie instiintati ai tai. Am fost dusi si la un fel de azil al lor, unde erau ingrijiti militarii raniti in diferite misiuni.

Dupa faza asta pregatitoare te duce la baza lor propriu-zisa de antrenament, o baza uriasa de zeci de hectare de teren. Acolo treci pe la fiecare unitate, de infanterie, artilerie si altele cate doua luni.

Rep.: Ce limba se vorbeste acolo?

Dorin: In prima faza nu este obligatorie, dupa aceea devina obligatorie limba franceza.

Rep.: Alti gorjeni ai mai intalnit acolo?

Dorin: Gorjeni n-am mai intalnit acolo.

Rep.: Exista un comandant al Legiunii Straine?

Dorin: Exista. Ofiterii superiori sunt numai si numai militari francezi de cariera.

Rep.: Practic, ce inseamna Legiunea Straina si care sunt misiunile ei?

Dorin: Serveste interesele Frantei in diferite zone. Oamenii Legiunii lucreaza sub acoperire.

Rep.: Alimentatia cum era?

Dorin: Dimineata mancai foarte putin, sau doar o ceasca de cafea cu doua feliute de paine. Seara o bucata de carne, nici fripta, nici fiarta, simpla. Noaptea aveai doar un singura ora de somn, sa faci orice, dar sa nu dormi.

Rep.: De ce toate aceste pregatiri?

Dorin: Asta am intrebat si eu un alt roman atunci cand m-am hotarat sa plec si mi-a zis ca se intampla toate astea pentru ca atunci cand pleci intr-o misiune nu poti sa mananci cat vrei, nu poti sa dormi cat vrei.

Rep.: Cat dureaza perioada pregatitoare?

Dorin: Patru luni de zile de precontract.

Rep.: Se primesc bani?

Dorin: Da, se plateste fiecare zi stata acolo, cu aproximatie 975 de euro pe luna.

Rep.: si in momentul in care ai incheiat un contract cu ei?

Dorin: Salariu merge la fel, lunar, numai ca in perioada misiunilor sare, chestiile astea nu se stiu.

Rep.: Ce te-a determinat sa pleci de acolo?

Dorin: Chestiile alea socante. Azilul lor mai bine zis, n-am vrut sa patesc ce au patit acei oameni.

Rep.: Te-ai mai duce inapoi?

Dorin: Sa fiu sincer m-am tot gandit la chestia asta…

• A consemnat Claudiu Matei

Oameni langa oameni (tableta)

Campania declansata de jurnalistii de la “Impact in Gorj” pentru salvarea vietii tinerei de 18 ani Aurora Ghiorghievici este de departe evenimentul anului in judetul nostru. Sustinuta ulterior de aproape toata media gorjeana, campania de strangere de fonduri pentru transplantul imperios necesar Aurorei este cu siguranta evenimentul cel mai mediatizat si de cea mai mare anvergura din judet. Implicarea politicienilor, oamenilor de afaceri, simplilor cetateni, in doua cuvinte a OAMENILOR CU SUFLET, in aceasta campanie, demonstreaza ca gorjenii sunt sensibili la problemele altora.

Am asistat la licitatia care a avut loc la finalul saptamanii trecute in acelasi scop si am ramas placut surprins sa vad ca persoane publice care apar frecvent prin ziare pot fi OAMENI. Persoane controversate, politicieni scortosi si obtuzi au fost pentru cateva ore OAMENI CU SUFLET.

Marti seara am participat la Sala Sporturilor la doua meciuri de fotbal care s-au desfasurat tot pentru Aurora.

Sa vezi orgoliile ziaristilor ciufuti si politicienilor burtosi cum se sting intr-un joc caritabil e extraordinar! Nu pot sa nu remarc si aptitudinile unora dintre ei: Buleac din prima tabara si, surprinzator, Ponta si Chiritescu din cealalta. Cel mai emotionant moment al serii a fost de departe confruntarea dintre Craiova Maxima (Boldici, Sandoi, Camataru, Bacu, Beldeanu, Adrian Popescu) si o selectionata a nationalei anilor ’70, la care au jucat Silviu Lung, Sandu Boc, Adrian Bumbescu, si Satmareanu.

Toate acestea pentru salvarea vietii Aurorei Ghiorghievici. Campania nu s-a incheiat pentru ca pana la strangerea sumei necesare transplantului mai este mult. Sper insa, ca de sarbatori Aurora sa se poata bucura pe deplin.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   09.12.2004. 11:48

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 41 - 3 - 8 decembrie 2004

Comisarul sandru l-a scos basma curata pe subordonatul batausi Butu

Dorin Butu, politistul din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor Gorj, anchetat de catre un procuror craiovean pentru maltratarea paznicului Muzeului Judetean, Ion Circiu, nu va mai aparea in fata judecatorilor pentru abuz in serviciu, purtare abuziva si vatamare corporala grava.

Circiu a fost batut in luna martie de catre Butu, fiindu-i spart timpanul din cauza loviturilor primite.

Procurorul Ion Vinatoriu de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, cel care a anchetat cazul, a reusit sa-i impace oarecum pe cei doi, stabilind ca politistul sa-i plateasca victimei interventia chirurgicala de care are nevoie pentru a-si recapata in totalitate auzul, dar si o despagubire de 10 milioane de lei. La acestea se adauga si o amenda administrativa de 10 milioane de lei.

Dorin Butu a scapat ca prin urechile acului de excluderea din politie, care ar fi devenit certa in cazul in care el ar fi fost trimis in judecata. Poate acest lucru il va face pe viitor sa gandeasca o secunda inainte de a mai tranti cate un pumn celor care nu sunt cooperanti in timpul interogatoriului.

Un rol important in toata aceasta poveste l-a avut inca de la inceput seful Serviciu de investigare a fraudelor, comisarul sandru.

Acesta a incercat imediat dupa conflict sa nu se ajunga la plangere penala. Astfel si-a sfatuit subordonatul sa-i dea o suma modica lui Carciu si sa-l amane cu promisiuni, astfel incat, sa treaca termenul legal. Iata ca dupa eforturi sustinute sandru a reusit sa-si scape subordonatul batausi.

• Adrian Iovan

La Catunele,

Primarul tuila face legea dupa cum dicteaza PSD-ul

Florinel tuila, primarul comunei Catunele si-a demonstrat in campania electorala fidelitatea fata de partidul care l-a propulsat in functie-PSD. Cum masinile bagate pe gat primariei in urma cu cativa ani de catre prefectul Mugurel Surupaceanu nu si-au prea gasit utilitatea, ele i-au fost acum de folos primarului pentru a-i face campanie lui Adrian Nastase si candidatilor gorjeni ai PSD pentru un fotoliu de parlamentar. Autoturismul ARO pe care primarul incearca sa-l vanda de luni bune si-a scuturat rugina pe drumurile comunei, cu geamurile frumos impopotonate cu afise electorale. Bineinteles ca benzina n-a platit-o tuila din propriu buzunar.

Extenuat dupa atata alergatura in numele partidului, primarul a uitat sa-si puna subordonatii sa dea a afisele jos, sau macar sa ascunda masina de privirea curiosilor. Ori poate a lasat-o in curtea din fata a primariei pentru ca seful cel mare de la Bucuresti inca n-a castigat cursa pentru presedintie, iar cetatenii isi amintesc ca trebuie sa-l voteze ori de cate ori vad posterul de pe Aro.

Oricum, tuila si-a dresat angajatele sa alunge pe oricine vrea sa fotografieze primaria, dar mai ales masina aservita partidului. Zilele trecute am intrat si noi in contact cu crizele de isterie ale administratorului Primariei Catunele. Femeia s-a facut foc si para cand a vazut obiectivul aparatului de fotografiat indreptat catre cladirea in care lucreaza. Primarul n-a invatat-o ca o institutie publica poate fi fotografiata fara acordul nimanui. Dar probabil a invatat-o si pe ea lectia pe care el o stie prea bine: minte cat poti de mult pentru a-ti salva pielea. El asa face. Contactat telefonic pentru a fi intrebat daca a facut campanie electorala PSD-ului cu masina primariei, tuila a declarat: “N-am folosit masinile primariei. Aro n-a fost pornit de peste doi ani de zile. Am folosit masina mea si pe cea a viceprimarului. Atat.” Realitatea este insa confirmata de fotografii.

• Claudiu Matei

La Motru

Carierele miniere nasc miliardari

O buna parte din averile potentatilor gorjeni isi regasesc radacinile in rotile masinilor de mare tonaj care circula si muncesc prin carierele miniere din zona Motru. Oricat de paradoxal ar suna, cei care si-au asigurat financiar inca trei generatii de urmasi de acum incolo, stiu despre ce este vorba. De exemplu, Marian Urucu, seful Carierei Rosiuta si consilier local la Motru. Conform unor surse oficiale, Urucu detine patru-cinci masini proprii, inchiriate, bineinteles pe alt nume, la SC Celluc Trans SRL Motru, societate de transporturi rutiere. Firma respectiva are o cifra de afaceri de 35 de miliarde de lei, un profit de 11 miliarde de lei si 80 de masini, majoritatea inmatriculate cu numar “CEL”. Cum o afacere profitabila este o vaca buna de muls pentru toti cei la care le permite pozitia sociala, la Celluc au mai subscris si altii. Mihail Dafinoiu, directorul EMC Motru, participa si el cu doua masini, usor de recunoscut, deoarece numarul de inmatriculare contine “DAF”. sefii de sectoare de la Minele Plostina si Horasti nu s-au lasat nici ei mai prejos avand bagate la “produs” cate una-doua autovehicule Raba. Oamenii de afaceri Liviu si Dumitru Predescu au si ei cate trei masini.

Lista poate continua cu politisti, de la Motru, dar nu numai. Ion Voinescu, comisar-sef adjunct al IJP Gorj s-a infruptat si el din cornul abundentei de la Celluc. Acum si-a retras masinile din firma, dar sunt gestionate de catre cumnatul sau Ion Pupaza, prin alte parti.

Sandu Opritescu, administratorul SC Celluc, neaga, bineinteles, orice implicare in societatea sa a celor amintiti mai sus: “Bunurile apartin societatii, sunt patrimoniul ei. Nu am contracte de inchiriere, nu ne da voie SNLO la contracte de subinchiriere. Nu cunosc problema pe care o ridicati dumneavoastra”.

• Mihai Popescu

Vlaicu, Vana si Ponta - dansatori de elita

Junii PSD s-au spart in figuri la sfarsitul saptamanii trecute, la sarbatoarea studentilor din cadrul Universitatii “C-tin Brancusi”.

Spectacolul Miss Boboc organizat de TSD si Societatea Studentilor Gorjeni i-au adus in scena pe primii trei dansatori ai judetului, Marius Vlaicu, Iulia Vana si Victor Ponta.

Tinerele participante au fost eclipsate de catre Iulia Vana, dansatoare de elita, sefa tinerilor pesedisti, consilier judetean.

Veleitati de stripper a dovedit ca are si subprefectul Marius Vlaicu. Acesta s-a dezbracat dintr-o singura miscare, atunci cand s-a trezit dansand atat de aproape de nurii Andreei Banica de la Blondy. Aceasta l-a simtit pe Marius infierbantat, asa ca si-a infipt un crac peste burta acestuia ca sa-i verifice “taria” politica.

Victor Ponta a confirmat zvonurile conform carora ar fi dansat pe mese pe la noi, si prin tari straine, si a facut atmosfera alaturi de cele doua soliste de la Blondy si de Daciana Sarbu, sefa Autoritatii Nationale pentru Tineret, venita sa-l sustina pe acesta in cursa pentru Parlament.

• Scandal de Gorj

“Sacrificiu pentru arta”

Profesionalismul artistului fotograf gorjean Teodor Dadalau este recunoscut inca o data in plan national.

Expozitia de fotografie “Tabere de sculptura in Romania”- Brancusiana de la Tg-Jiu, organizata de Uniunea Artistilor Plastici din Romania in colaborare cu, Consiliul Local si Primaria Municipiului Tg-Jiu a avut loc vineri 3 decembrie la Teatrul National din Bucuresti.

Artistul Doru Dadalau a declarat in exclusivitate pentru Scandal de Gorj, ca aceasta noua expozitie are o semnificatie aparte intrucat doi dintre sculptorii prezenti la Tabara de Sculptura de la Tg-Jiu au decedat. “Expozitia se va desfasura sub genericul ,,Sacrificiu pentru arta” pentru ca intr-adevar arta cere sacrificii”-a conchis Dadalau.

• Vera Nistor

Calinoiu a gustat din cadoul ziaristilor

Ion Calinoiu, Presedintele Consiliului Judetean a implinit, chiar de ziua alegerilor, varsta de 50 de ani. Acesta a ales insa, sa sarbatoreasca cu o zi mai devreme impreuna cu ziaristii gorjeni.

Cativa jurnalisti i-au oferit de ziua sa ceea ce ii place cel mai mult lui Calinoiu: doua dansatoare. Cadoul a fost gustat atat la figurat cat si la propriu de catre presedintele Consiliului Judetean.

Programul oferit de cele doua dansatoarea a scos in evidenta si alta latura, a politicienilor prezenti, unii fiind intimidati de prezenta acestora. Chiar daca usor surprins, Calinoiu a facut fata cu succes surprizei, si a creat chiar atmosfera alaturi de dansatoare.

• Scandal de Gorj

Un milion de dolari investiti in mocirla

Amenajarea peisagistica a celor doua parcuri in care se afla Ansamblul Monumental “Constantin Brancusi” poate fi considerata una dintre cele mai mari realizari, din ultima perioada, ale municipalitatii. Intreaga investitie a insumat peste un milion de dolari si aparent lucrarile merita toti banii. Doar aparent, pentru ca turistii veniti sa admire operele brancusiene risca sa ramana impotmoliti in pavimentul de milioane, care s-a transformat in mocirla.

Hotelul de la Ranca al lui Condescu a facut prima victima

Construirea hotelului minerilor la Ranca face ca orice investitie enorma, - doua milioane de euro - victime colaterale. In urma cu aproximativ o saptamana si jumatate a venit randul inginerului C-tin Mosila, angajat al Olservim. Indeplinind ordinele boss-ilor de la Centrala Nationala a Minerilor din Romania (CNMR), Mosila conducea intr-una din zile autovehiculul GJ-65-USO, transportand trei papuci senila de la EMC Rovinari la Ranca. Papucii urmau a fi folositi la buldozerul care lucra la terenul sportiv al hotelului.

Bazandu-se inca pe renumele mineritului, cei care l-au trimis nu i-au dat acte de provenienta a marfii. Mergand, probabil pe acelasi considerent, Mosila n-a oprit la semnalul agentilor de circulatie. In final, politistii l-au ajuns din urma si l-au luat la puricat. soferul a dovedit la politie o atitudine total nesincera, declarand ca duce papucii la un buldozer afectat de inundatii, iar pana la urma s-a plictisit de fetele oamenilor in uniforma si a plecat fara sa-si termine declaratia. Finalitatea aventurii a fost: suspendarea carnetului de conducere pe termen de 90 de zile si un dosar penal in care deocamdata se efectueaza cercetari.

Imediat dupa eveniment, liniile telefonice ale politiei s-au inrosit, superiorii soferului incercand sa faca trafic de influenta pentru a-l scoate pe acesta basma curata. Deocamdata, reprezentantii legii rezista “eroic”.

Marin Condescu, boss-ul CNM a inceput deja sa se laude cu faimoasa investitie de care cu siguranta nu vor beneficia palmasii.

• Daniel Dumitriu

Patru magistrati gorjeni in Consiliul Superior al Magistraturii

Patru magistrati gorjeni au fost selectati pentru a face parte din Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independentei Justitiei.

Victor Nicolcescu, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova are 56 de ani din care 32 de activitate, Dan Voinea, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, are 27 de ani de activitate si 54 varsta, Dumitru Parauseanu, procuror sef sectie in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, are 18 ani de activitate in domeniu si 50 de ani varsta si Lavinia Ilie, prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Carbunesti, sunt cei care astepta sa fie desemnati prin Hotarare a Parlamentului Romaniei sa faca sau nu parte din viitorul Consiliu Superior al Magistraturii.

Acest organism indeplineste rolul de consiliu de disciplina a judecatorilor si tot acesta este cel care propune presedintelui tarii numirea in functie a judecatorilor si procurorilor.

• Adrian Iovan

Procurori gorjeni in CSM (tableta)

Iata ca in curand vom avea doi procurori gorjeni in Consiliul Superior al Magistraturii. Daca Dan Voinea se bucura de notorietate mai cu seama de la celebrul proces de la Targoviste, in urma caruia cuplul Ceausescu a fost condamnat la moarte, iar Victor Nicolcescu este de aproape patru ani procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, nu acelasi lucru se poate spune si despre mai tinerii lor colegi.

Dumitru Parauseanu, dar mai ales tanara Lavinia Ilie au fost propusi de magistratii gorjeni si selectati ulterior pentru a fi desemnati ca membrii ai CSM, cu toate ca nu sunt atat de cunoscuti pe plan local. In plan profesional sigur sunt apreciati si de aceea ar fi un mare castig ca si acestia sa li se alature lui Voinea si Nicolcescu.

Mai sunt si alti procurori gorjeni care-si fac treaba exemplar, dar care n-au iesit niciodata in lumina reflectoarelor.

Dar pana la urma acestia sunt de apreciat, isi fac meseria si atat. Cei care-i apreciaza nu pot fi decat colegii de breasla si ziaristii. Partile intr-o cauza penala sunt intotdeauna subiective.

Nu vreau sa manipulez, insa in afara de cei care si-au dat cu stangul in dreptul intr-un rechizitoriu, celebri de acum Diaconescu, Roibu si alti doi-trei, exista magistrati exemplu la Gorj.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   03.12.2004. 11:37

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 40 - 25 noiembrie - 1 decembrie 2004

In perioada neagra a comunismului

Teroare si tortura la Turburea

Ilinca Stamatoiu, o batrana de 86 de ani, din comuna Turburea, este una dintre numeroasele victime facute de era comunista, insa cazul ei este cu totul special, deoarece, alaturi de ea, au suferit si cei opt copii ai sai. Dintre acestia doi nu au rezistat si au murit. Femeia a facut cunostinta si cu inchisorile comuniste si cu pumnii si picioarele activistilor de partid. Toate astea pentru ca, impreuna cu sotul sau au refuzat sa-si inscrie pamantul la colectiv. Pentru femeie nici acum chinul nu a luat sfarsit, o framanta amintirile, dar mai ales faptul ca, din cauza autoritatilor, nu-si poate recupera o parte din pamantul pentru care a suferit atat de mult. Dupa cum spune batrana, organele abilitate au refuzat ani de zile sa-i restituie padurea pe vechiul amplasament. Asta s-a intamplat pana zilele trecute cand, pentru a-si putea recupera ceea ce le-a apartinut de drept, familia Stamatoiu a protestat in fata Prefecturii.

Schingiuiti pentru ca s-au opus colectivizarii

Rep.: Cine era familia dvs. si cu ce i-ati deranjat pe comunisti?

I.S.: Eram o familie simpla de tarani cu opt copii din comuna Turburea. Sotul meu, Toma era un om bun, harnic. Datorita faptului ca nu a fost de acord cu regimul comunistilor am avut multe de suferit. Am patimit, muma, de nu stiu cum sa va spun, atata am patimit de mult si de rau! Comunistii m-au saracit, mi-au luat bunurile din casa, nu au tinut cont ca aveam opt copii. Pentru ca nu a vrut sa se treaca la colectiv si sa le dea pamantul, sotul meu a fost batut de catre activistii comunisti. Era legat de un scaun in consiliu, care era pe atunci intr-o casa nationalizata, si-l chinuiau ca sa semneze. El manca hartia si atunci ii spuneau: “f…. D-zeii ma-tii, mananci hartia partidului?” si-l chinuiau si mai tare. Ii spuneau reactionar si el saracu’ era un taran simplu, muncitor, cu demnitate.

Ramasesem singura familie necolectivizata din comuna si eram cei mai chinuiti si mai persecutati. Nu tineau cont de nimic pe lumea asta, nici macar de copii!

Mi-au luat, muma, toate lucrurile din casa: masina de cusut, butoaie, paturi si doua vaci cu lapte. Am suferit mult de tot muma, mult! si-au batut joc de noi, desi n-am facut rau la nimeni. Eram blanda si credincioasa. Nu voiam decat sa-mi cresc linistita copiii, asa in saracia mea. Am indurat de nu stiu cum ma mai tine pamantul!

“Am dormit langa hardaul cu rahat”

Rep.: Ati fost arestata de comunisti ce va amintiti din perioada aceea?

I.S.: Au venit, muma, odata in casa la mine si i-am incuiat acolo. Am fugit dupa primar, care m-a aparat in fata lor, dar degeaba. S-a facut o ancheta. Eu aveam copilul de doua luni la tata si ne-au tarat prin beciurile Raionului Filiasi, aproximativ doua saptamani. Stateam cu copilul la tata, acolo, inchisa. Dupa aceea m-au dus in puscarie timp de patru luni.

Rep.: Ce s-a intamplat cat ati fost in detentie?

I.S.: Am dormit cu capul langa hardaul cu rahat, pentru ca nu mai era loc, inchisorile de atunci erau pline. Am dormit cu capul pe un ilic adus de acasa. Eram plina de bube pe fata, pe nas si pe la gura, din cauza mirosului de urina de la hardau. Am chinuit mai rau ca un animal, iar copilasii mei stateau acasa singuri si erau mici. Ieseam la geam si bateam in el ca sa vada cineva ca sunt acolo inchisa. Sa se stie! Ma brutalizau, ma luau la bataie si sufeream enorm.

“Le dadeam copiilor sa manance porci morti!”

Rep.: Dar cat ati fost in libertate cum reuseati sa va intretineti familia?

I.S.: Din cei opt copii, doi au murit. Gateam urzici ca nu aveam ce gati si asta mancam. Ca sa nu pierim, le-am dat sa manance porci morti, azvarliti de lume. Ca si Hristos am suferit de mult! Puneam struguri din vie in pod, ca sa le dau iarna copiilor, dar veneau comunistii si ne luau tot pana la ultima boaba, numai ca sa-si bata joc de noi.

Rep.: Autoritatile comunei nu v-au ajutat?

I.S.: Cum sa ne ajute? Mai rau ne-au facut! Copiii mei nu aveau dreptul sa mearga la scoala ca ziceau ca-s copii de necolectivist. Pe cel mare, pe Lucian, l-au dat afara din Profesionala de mecanici auto din Filiasi. L-au lasat pe drumuri, dar a avut noroc cu un nas care l-a bagat la o scoala unde el era director. Copiii mei nu au avut copilarie, au chinuit sarmanii, mai rau ca animalele.

Rep.: Sotul dvs. nu muncea ca sa asigure venituri familiei?

I.S.: El a fost si pe front inainte. Dupa ce a venit acasa nu-si mai gasea sa munceasca nicaieri , fiindca nimeni nu-l primea la lucru, desi aveam copii multi. In perioada comunistilor trebuiau platite cotele, daca nu plateai aveai necazuri cu activistii. Deci, copiii mei nu stiau ce-i gustul carnii, al laptelui sau al untului, ca ne luau comunistii tot. Nu aveam un graunte de mancare, mancam ce v-am spus. La un moment dat sotul meu a reusit sa se angajeze la descarcat vagoane la Isalnita, dar a trebuit sa fuga, ba la Petrosani, ba prin Banat, ca-l cautau comunistii, ca trebuia sa ne tina cat de cat sa nu murim de foame. si cand s-a casatorit fata mea, aveam mandat de arestare, ca daca aveam de unde da la comunisti nu m-ar fi arestat. I-au luat fetei si butoiul pe care i l-am dat zestre.

Rep.: Va amintiti cateva nume ale activistilor care v-au facut viata un calvar?

I.S.: Multi oameni din comuna mi-au facut rau. Imi bateau sotul de-l lasau negru de lovituri. Printre comunistii timpului se numarau: Porumbel, Vasile Celoiu, sarlau, Veverita si Dragoi. Am suferit mult. Acum sunt batrana si bolnava, dar nu voi uita niciodata chinurile pe care le-am indurat. Ma mir cum de mai am zile de la D-zeu!

• A consemnat Vera Nistor

Inspectoratul scolar - alba-neagra cu postul unui profesor

Nicolita Constantinescu, a indeplinit timp de 22 de ani functia de maistru-instructor la scoala Generala nr. 1 Motru. In 1990 a fost titularizata, iar in mai 2003 a obtinut gradul didactic I. Aceste lucruri nu au ajutat-o insa sa-si pastreze postul, deoarece a fost anuntata ca locul de munca, de pe care spera sa iese la pensie, va fi restrans, cu toate ca pentru a corespunde cerintelor statutului personalului didactic, adica Legii 128/1999, a absolvit cursurile scolii Postliceale – tehnician proiectant imbracaminte. A fost sfatuita sa accepte “mana intinsa de catre Ministerul Educatiei”, adica un alt loc de munca la Colegiul Tehnic Motru si sa nu mai faca valuri, daca vrea sa ramana in sistem. Femeia a semnat transferul mergand pe considerentul ca, daca superiorii sai o cer, nu poate fi nimic ilegal. La inceputul anului scolar Nicolita Constantinescu s-a prezentat la noul loc de munca, iar dupa cateva zile a aflat ca postul sau nu este viabil decat pentru 1-2 ani. S-a dus jalba in protap la Ministerul Educatiei care a intervenit la Inspectoratul scolar Gorj si femeia a fost trimisa la fostul loc de munca pentru doar cateva zile insa, deoarece inspectorul sef adjunct, Gheorghe Gamaneci a considerat ca a gresit cand i-a redat postul, asa ca a trimis-o din nou la Colegiul Tehnic.

Surpriza cea mare a venit insa mai tarziu, cand a auzit ca pe vechiul sau post, cel restrans, a fost titularizata o alta persoana. Dupa zeci de interventii la Inspectoratul scolar si la Minister, Nicolita Constantinescu si-a cautat dreptatea in instanta. Printr-o hotarare judecatoreasca, data in decembrie anul trecut, a obtinut dreptul de a se reintoarce la scoala Generala nr. 1 Motru, insa pana in prezent nimeni nu a pus in aplicare decizia magistratilor. In aprilie 2004, Inspectoratul scolar a dispus directorului scolii, Corneliu Ghitescu, reincadrarea Nicolitei Constantinescu, insa dispozitia a fost ignorata. Femeia a depus plangere pentru nerespectarea hotararii judecatoresti, iar dosarul se afla la Politia Motru din februarie. Desi infractiunea este clara si cazul putea fi usor definitivat nimeni nu s-a obosit pana acum sa clarifice situatia. Totusi, Inspectoratul scolar ar putea insista ca directorul scolii sa accepte sa intre in legalitate.

• Mihai Popescu

   Scrie Comentarii (0)   25.11.2004. 11:35

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 39 - 18 - 24 noiembrie 2004

In urma demersurilor facute de primarie

Orasul Rovinari intra intr-un amplu proces de modernizare

Guvernul Romaniei a confirmat saptamana trecuta aprobarea a peste 100 de miliarde de lei destinate Primariei Rovinari. Aceste fonduri vor fi alocate orasului datorita demersurilor intreprinse de catre primarul Dorin Filip si echipei pe care acesta o conduce. Banii vor fi folositi pentru materializarea unor proiecte ce vizeaza imbunatatirea conditiilor de trai ale cetatenilor din Rovinari. Realizarea obiectivelor spre care tinteste administratia Filip sunt: o Sala Polivalenta, locuinte pentru tineri si refacerea in mare parte a cladirii spitalului din localitate.

In scurt timp orasul Rovinari va beneficia de o Sala Polivalenta moderna ce va avea o capacitate de 1.800 de locuri si va putea gazdui diverse evenimente de la competitii sportive, pana la spectacole, sau alte manifestatii cultural-sociale. Pentru constructia Salii Polivalente au fost aprobati 60.000 de euro.

Criza de locuinte ce se manifesta cu precadere in randul tinerilor sau a familiilor aflate la inceput de drum, a determinat conducerea Primariei Rovinari sa se orienteze spre atragerea de fonduri pentru constructia de locuinte. In acest sens, s-a aprobat un fond de circa 100 de miliarde de lei pentru constructia de locuinte destinate tinerilor. Patru blocuri noi vor fi construite pentru acestia in Rovinari, prin proiectul aprobat de Agentia Nationala a Locuintei.

Demersurile edilului din Rovinari, sprijinite si de prefectul judetului Gorj, Mugurel Surupaceanu, au dus la obtinerea a peste 2 miliarde de lei pentru repararea si modernizarea spitalului din aceasta localitate. Aceste fonduri se vor adauga la cele provenite din bugetul local, pentru ca unitatea spitaliceasca din Rovinari sa beneficieze de un spatiu cu aparatura si utilitati moderne.

Toate aceste proiecte fac parte din programul pe care il urmareste primarul si echipa pe care o conduce, pentru modernizarea orasului Rovinari.

In acest an, pentru prima data in istoria orasului, Sarbatorile de Iarna vor aduce bucurie in randul tuturor locuitorilor acestei localitati. Pe langa pregatirea orasului cu ornamente si jocuri de lumini specifice acestui sezon vor fi organizate diverse manifestari de Craciun si de Revelion si vor fi acordate diverse premii participantilor. Pentru persoanele defavorizate social va fi organizata o masa bogata, in acest fel omul cu mai putine resurse financiare va simti cate ceva din spiritul sarbatorilor de iarna.

• Felicia Ciociltea

In ciuda dovezilor evidente

Prim procurorul Mota - aparatorul politistilor batausi Giura si Chitan

Procurorul Constantinescu vs…

Subofiterii Giura Marius Octavian si Chitan Ion Catalin, politistii de la rutiera din cauza carora Anton Anastasiu a stat intr-un corset ghipsat timp de 20 de zile, au declansat in Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj un adevarat razboi al contradictiilor. Procurorul Gheorghe Constantinescu a fost primul care a intocmit un rechizitoriu in care politistii erau acuzati de purtare abuziva fata de Anastasiu. Argumentele la care a facut apel au fost suficiente ca procurorul sa dea inceperea urmaririi penale impotriva lui Giura si Chitan si trimiterea acestora in judecata. Cel mai forte argument folosit a fost expertiza medico-legala efectuata la IML Craiova in care se spunea ca Anton Anastasiu a suferit in ziua incidentului cu politistii multiple leziuni care au necesitat 16-18 zile de ingrijiri medicale. Versiunea lui Anastasiu si a colegului lui de suferinta Gabriel Prunescu a fost sustinuta si de cei 14 martori audiati de procuror.

…prim procurorul Mota

Emil Mota, prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj a reactionat imediat considerand ca: “solutia data este vadit netemeinica si nelegala, fiind in contradictie cu declaratiile martorilor si concluziile actelor medico-legale”. Cu privire la unii martori, prim-procurorul a argumentat ca acestia si-au schimbat declaratiile, lucru care ii face neplauzibili. Mota a luat si din actele medicale doar ceea ce i-a convenit in asa fel incat sa reiese ca de fapt Anastasiu si prietenul sau au avut parte de un accident rutier, nu de o cotonogeala pe cinste din partea politistilor. Ipoteza total absurda avand in vedere ca un eventual accident rutier trebuia sa apara in procesul-verbal intocmit de catre Giura si Chitan, care in seara incidentului erau de serviciu si conform regulamentului, trebuiau sa inregistreze toate evenimentele rutiere.

Fara prea multa logica si argumente, prim procurorul Emil Mota a infirmat rechizitoriul facut de catre procurorul Gheorghe Constantinescu si a dispus, din postura de sef, scoaterea de sub urmarire penala a politistilor, discredintandu-si intr-un fel - prin ordonanta pe care a dat-o - atat colegul care intocmise rechizitoriul cu profesionalism, dar si meseria de procuror.

Verdict: vinovati

Anton Anastasiu a considerat ca decizia prim procurorului nu este corecta si a depus o noua plangere impotriva batausilor sai. De data asta de caz s-a ocupat Vasile Popescu, procuror sef Birou CCOA, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Acesta a sustinut solutia data de catre procurorul Constantinescu si chiar a adus mai multe dovezi care sa arate ca Giura si Chitan sunt vinovati. A gasit si o explicatie verosimila la faptul ca anumiti martori si-au schimbat declaratiile – au fost amenintati si influentati de catre politisti. In plus, martorii adusi de inculpati erau toti taximetristi care stiau ce fel de declaratii trebuie sa faca daca mai vor sa practice vreodata taximetria. Popescu stabileste si veridicitatea actelor medicale despre care Mota spunea ca nu sunt concludente pentru caz. In rechizitoriu intocmit de procurorul CCOA se spune: Invinuirea (politistilor – n.r.) este sustinuta cu actele medicale si medico-legale depuse la dosarul cauzei, din care rezulta cu certitudine ca cele doua parti vatamate au leziuni produse prin agresiune individuala, probatiunea administrata in cauza excluzand alt mod de producere a leziunilor. Acestea nu conduc la concluzia producerii lor prin accident rutier”. Motiv pentru care s-a dat din nou inceperea urmaririi penale impotriva lui Giura Marius Octavian si Chitan Ion Catalin pentru purtare abuziva, iar dosarul va ajunge in final in fata judecatorilor, asa cum trebuia sa se intample de la inceput.

Motivele pentru care prim procurorul Emil Mota a intocmit acea ordonanta contrara realitatii ar trebui sa intereseze sefii sai ierarhic superiori.

• Daniel Dumitriu

Octogenar cu dosar penal

Vanatoare “cu cantec” la Calnic

Un batran de 82 de ani din comuna Calnic s-a ales saptamana trecuta cu un dosar penal pentru braconaj cinegetic (adica vanatoresc) in miez de noapte. Pentru politie a fost doar inca un caz cu care s-a putut mandri in fata presei, pentru presa a fost un alt material care a umplut spatiile ramase goale in editia de a doua zi. Cum a putut un batran octogenar sa impuste noaptea un mistret ? – este o intrebare pe care, se pare, nu si-a pus-o nimeni. si totusi…

Surse oficiale au declarat ca batranul, Aristica Vulpe, este doar un paravan in spatele caruia se ascund oameni cu bani, dar fara permis de vanatoare. Acestia au fost de fapt cei care au impuscat mistretul, dar dintr-un motiv necunoscut, dar usor de banuit, l-au convins pe Vulpe sa ia asupra sa fapta, avand in vedere ca avea permis, lipsindu-i doar autorizatia pentru vanatoarea respectiva. Cei implicati au mers pe considerentul ca la varsta asta batranul va scapa doar cu o amenda, in nici un caz nu se va alege cu un dosar penal. In momentul in care dosarul a fost intocmit, jocurile erau deja facute, asa ca nu se mai putea face nimic, iar Vulpe a recunoscut fapta. Interesat sau nu, acest lucru poate descoperi politia care inca nu a terminat cercetarile.

Cert este ca braconajul comis de octogenar in fondul Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Gorj pe fondul de vanatoare de la Bradiceni nu este tocmai subiectul preferat al directorului asociatiei, Nicolae Tonca. Acesta a refuzat o discutie fata in fata pentru a ne lamuri intrebarile legate de acest caz si a preferat sa-si exprime punctul de vedere, lapidar, prin telefon: “Aristica Vulpe a recunoscut ca a impuscat mistretul. Ce daca are 82 de ani! La noi in asociatie mai sunt batrani care au peste 75 de ani si care sunt intr-o stare de sanatate buna. Dosarul se afla in cercetare si nu sunt in tema, nu stiu cum au evoluat cercetarile. La final voi intra si eu in posesia concluziilor. Nu stiu daca au mai fost implicate si alte persoane, dar voi afla in urma cercetarilor”.

• Adrian Iovan

Desi il doare-n p…

Primarul de la Barbatesti este cercetat de PNA

Constantin Patrascu, primarul comunei Barbatesti, facea inaintea alegerilor locale niste declaratii originale, cum ca: “Am o casa in Socu, una la Barbatesti, un apartament in Tg-Jiu, n-am copiii, asa ca ma doare-n p…!” Numai ca in ultimul timp se pare ca durerea s-a acutizat tinzand sa-i sufoce libertatea.

Chiar in luna iunie, inainte de alegerile locale, publicatia noastra aducea la cunostinta opiniei publice o serie de ilegalitati comise de Patrascu: coruperea unei minore in tinerete; inselarea unui concetatean la care i-a promis niste boltari pe care acesta nu i-a mai vazut, desi ii platise; implicarea intr-un furt de tevi de la o societate; si cel mai grav gajarea unui imprumut la banca cu bunuri din domeniul public. El si-a platit contributia locala la alimentarea cu apa a comunei cu bani dintr-un imprumut de la o banca pe care l-a girat cu mai multe unitati de utilitate publica printre care si sediul primariei.

Pentru ultima boroboata, PNA a inceput anchetarea autoritatilor de la Barbatesti, bineinteles in frunte cu primarul Constantin Patrascu. Intre timp au mai fost descoperite si niste acte false intocmite tot pentru alimentarea cu apa.

In aceste conditii faptul ca primarul nu are copii constituie un dezavantaj, pentru ca atunci cand va pleca in voiaj fortat la “mitica” nu vor fi foarte multe persoane care sa-i duca pachet. Poate totusi isi va face mila Mimi, inginerul agronom al primariei cu care primarul cutreiera padurile si campiile comunei cand imparte pamantul la oameni.

• Mihai Popescu

Fiul unui detinut politic se destainuie:

“Tatal lui Patriciu si sotia lui Brucan raspunzatori de soarta unor detinuti politic”

Dumitru Nasaramba a fost, la inceputul anilor ’50, unul dintre cei mai mari contestatari ai regimului comunist si unul dintre cei mai puternici sustinatori ai familiilor celor arestati politic. Din cauza convingerilor sale politice, Nasaramba si-a pierdut viata, fiind impuscat de un pluton de executie in puscarie, in timp ce incerca sa convinga un preot sa nu ceara comunistilor sa-l lase sa spovedeasca condamnatii la moarte.

Daca istoria aproape ca l-a uitat, Dumitru a ramas viu in memoria fiului sau, Gheorghe, care a acceptat sa stea de vorba cu noi despre tatal sau.

“Sergiu Cunescu a dormit de multe ori la noi”

Rep.: Cine a fost tatal dvs. si cum a luat fiinta nucleul de lupta anticomunista in aceasta zona?

G.N.: Tatal meu s-a numit Dumitru Nasaramba. La inceputul anilor ’50, impreuna cu un invatator, Dumitru Totir, un avocat Florescu si cu un fost deputat taranist, a initiat la Turnu Severin un grup de rezistenta anticomunista. Tipareau frecvent un manifest “Socialistul” cu mesaj vehement impotriva oranduirii comuniste. Miscarea lor era una clar politica, de culise, bineinteles.

Rep.: Concret, care era activitatea acestui grup?

G.N.: Pe langa tiparirea acelui manifest, cu ajutorul unei retele bine organizate, ajutau personalitatile vremii, oprimate de regimul comunist, sa treaca granita, peste Dunare, in Iugoslavia si ajutau familiile detinutilor politici. Strangeau bani de la adeptii miscarii anticomuniste si cumparau alimente pentru familiile arestatilor.

Rep.: Ce va amintiti din acele vremuri?

G.N.: Eram copil, insa anumite aspecte mi-au ramas tiparite in minte pe vecie. L-am cunoscut pe Sergiu Cunescu. Dormea de multe ori la noi. Mai tarziu, dupa multi ani, cand am amintit numele tatalui meu, Cunescu mi-a inchis usa in nas. Uitase ca tata l-a gazduit si dormise cu mine in pat.

O alta persoana mi-a ramas insa in memorie in mod deosebit: Ion Ularu. Acesta l-a “turnat” pe tatal meu si alti 80 care faceau parte din miscarea anticomunista. Prin 1952, tatal meu avea o concubina, iar Ularu se lipise de el pentru ca si el o iubea pe acea femeie. Eram copil insa am inteles acest lucru. Venea foarte des la noi si o data mi-a adus o trusa de traforaj. Era extrem de scumpa la acea vreme si acel cadou m-a facut sa-l tin minte. Era un simplu muncitor, iar dupa denuntul facut la securitate, in urma caruia tatal meu si camarazii sai au fost arestati, l-au facut asesor popular la Craiova, la Tribunalul Militar. Ajunsese reprezentantul societatii in completele de judecata. L-am recunoscut in 1999 la nunta unui nepot al sau, aici la Motru. L-am abordat direct: “Ma numesc Nasaramba Gheorghe, fiul lui Nasaramba Dumitru, om al carui sange mai este poate si astazi pe mainile dumitale”. Va spun acum ca am fost fericit sa-l vad si sa-i spun asta. Eu nu platesc polite, insa e bine sa i se aduca aminte acele vremuri, cand din cauza lui au murit oameni. Ularu a devenit mult mai tarziu procuror la Craiova, iar acum este pensionar.

Arestatii politic fortati sa asiste la executiile condamnatilor la moarte

Rep.: Cum au reusit sa-l aresteze pe tatal dvs.?

G.N.: Era in gara la Craiova. Mergea cu pachet la Bucuresti. Cumparase niste carne de la un preot, Popescu Paul, de la Brosteni si urma sa o lase la Bucuresti la sotiile celor arestati. Unul dintre bunii prieteni ai lui tata a fost Titel Petrescu si el arestat in acea perioada. Asa cum v-am spus, in urma “turnatoriei” lui Ularu, pe tata l-au arestat de pe peronul garii, l-au dus in inchisoare la Craiova si l-au acuzat de “crime de inalta tradare”. Nu a fost condamnat pentru ca nici n-au apucat sa-l judece. Ca sa-i terorizeze pe arestatii politic ii puneau sa asiste la executiile condamnatilor la moarte. La o astfel de ceremonie un preot detinut politic i-a cerut sefului plutonului de executie sa-i permita spovedirea condamnatilor. Tata s-a repezit spre popa sa-l impiedice sa ceara acest lucru cunoscand urmarile, dar cei din pluton au intors armele spre ei si i-au impuscat pe amandoi. Asta se intampla in toamna anului 1952. Nu am aflat nici pana acum unde a fost inmormantat tata.

Rep.: In cartile despre rezistenta anticomunista se mentioneaza ceva despre grupul de la Severin?

G.N.: Corneliu Ioanitoiu a scris despre rezistenta anticomunista in muntii Romaniei, un fel de enciclopedie in care i-a trecut pe toti cei pe care i-a gasit in documente ca au facut puscarie, au fost condamnati sau omorati. Am citit despre tatal meu in aceasta carte. Mia Trocan, originara de la Pesteana, profesor universitar a scris ceva despre acele vremuri, dar acelea sunt minciuni.

Sotia lui Silviu Brucan a fost comunista

Rep.: Ati incercat sa cautati un dosar al tatalui dvs.?

G.N.: Am lasat memorii la Bucuresti la Ticu Dumitrescu, insa n-am primit nici un raspuns. Am fost si la Tg-Jiu la Asociatia Fostilor Detinuti Politici si am dat peste unul Paraschivu, prin ‘95 cand l-am vazut mi s-a taiat rasuflarea. Acesta fusese prim-secretar pe la Baia de Arama in vremea comunistilor, iar acum il gasisem ca reprezentant al fostilor detinuti politic.

Rep.: Ati mai depistat si alte persoane de acest gen?

G.N.: Mult mai tarziu am gasit in Gazeta de Vest lucruri extrem de interesante. In anii de rezistenta 1949-1953, procuror general al Regiunii Oltenia era Sasa Sidorovici, nimeni alta decat sotia lui Silviu Brucan, iar director al inchisorii de la Craiova a fost Cornel Patriciu, tatal lui Dinu Patriciu. Cu alte cuvinte si ei doi au fost raspunzatori de soarta celor omorati in acele vremuri. Nu vreau sa fac alte comentarii pentru ca imi aduc perfect aminte ce imi spunea tata: “Eu ma lupt sa scapam de ciuma rosie de la Rasarit, iar pe voi o sa va manance cainii de la apus”.

• A consemnat C. Matei

   Scrie Comentarii (0)   18.11.2004. 11:33

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 38 - 11 - 17 noiembrie 2004

Plingere la politie impotriva unor jucatori:

Scandal de... comina la Pandurii

Politia Targu Jiu a primit recent o plangere impotriva unor fotbalisti de la Pandurii care au agresat verbal si l-au alergat pe portarul de la intrarea in Hotel Gorj. Comisar Cornelia Micu, purtatorul de cuvint al IPJ, a informat ca s-a primit la Politia Tirgu Jiu din partea lui Butusina Constantin o plingere importiva unor fotbalisti de la echipa de fotbal Pandurii. Cetateanul il acuza pe Scarlat Cristian ca l-a alergat in timpul serviciului dupa ce portarul ii ceruse acestuia banii pentru parcare. Fotbalistul a replicat ca el nu mai locuieste la hotel si nu are de ce sa ii plateasca. Plingerea s-a trimis la Departamentul de Ordine Publica si urmeaza sa se efectueze verificari. Portarul hotelului sustine ca incidentul a avut loc in seara de simbata (dupa meciul cu “U” Urziceni - n.r) iar cel care l-a alergat era insotit de fotbalistul Mihai Nicolae care se afla in stare de ebrietate si cu care nu a avut decit un schimb de replici. Antrenorul Emil Sandoi s-a prezentat luni la hotel pentru a discuta personal cu angajatul care sustine ca a fost agresat. Tehnicianul a declarat ca jucatorii nu recunosc faptul ca l-ar fi lovit pe portar si ca acestia vor depune la rindul lor plingere impotriva portarului.

Emil Sandoi face pe detectivul prin hotel

Dupa incidentul cu portarul Hotelului Gorj care a depus plingere impotriva unor fotbalisti, Emil Sandoi a avut parte de un alt eveniment neplacut. Sosit la hotel pentru a discuta cu portarul pe care jucatorii sai l-ar fi agresat, Emil Sandoi a avut surpriza sa afle de la acesta ca unul dintre fotbalisti ar fi fost in stare de ebrieteate. Tehnicianul a ramas luni seara pina tirziu, dupa ora 23 in incinta hotelului pentru a-l astepta pe fotbalistul Mihai Nicolae. Acesta a aparut putin inainte de miezul noptii si intre el si antrenor a avut loc un schimb de replici foarte dure.

Emil Sandoi i-a strigat ca nu are nevoie de fotbalisti care isi pierd noptile prin cluburi de noapte: “Fotbalisti care pierdeau noptile au mai fost pe aici dar n-au rezistat. De asta au fost unii dati afara pentru ca umblau noaptea prin baruri si restaurante! Pai de asta intirzii tu de la antrenamente, de asta nu vi la pregatire. Nu ma intereseaza ce motive ai avut, eu nu discut cu tine. Nu am ce sa discut cu tine. Pot sa iti spun acum sa iti faci bagajele si sa pleci la Bucuresti.” Mihai Nicolae a replicat ca nu a lipsit decit la un antrenament pentru ca .... (!!!) nu s-a trezit la timp.

Antrenorul i-a dat un ultimatum lui Nicolae spunind ca va verifica in fiecare seara daca va fi in camera la ora 22 si la prima abatere il va trimite acasa. Nicolae nu e la primul incident de acest gen, el fiind acuzat de portarul hotelului ca era in stare de ebrietate si cu alte ocazii. Situatia jenanta in care a fost pus antrenorul Emil Sandoi, de a-si urmarii jucatorii prin hoteluri a fost creata deoarece conducerea a adus jucatorii la un hotel din centrul orasului. Atunci cind Sandoi a protestat importiva acestei masuri a invocat tocmai posibilitatea de a se ajunge la incidente de acest gen, tentatiile fiind mari intr-un hotel inconjurat de numeroase baruri si restaurante.

• Scandal de Gorj

La fostele firme ale lui Surupaceanu

Foame si disperare

Averea prefectului de Gorj, Mugurel Surupaceanu, are la baza o serie de afaceri dubioase derulate in perioada in care acesta se ocupa alaturi de mama sa de cele cateva firme pe care le infiintase mai ales in zonele defavorizate din judet si nu numai. O parte din magariile sale au fost aduse in atentia opiniei publice de catre mass-media, dar, in ceea ce-l priveste pe prefect si plotogariile sale, mereu mai este cate ceva de spus: miliarde de lei, fonduri nerambursabile, primite pentru crearea unor locuri de munca care nu s-au concretizat niciodata; foame si disperare la SC Maestro Rovinari.

Surupaceanu-Sebastian, un cuplu imbatabil in smenuri

Colaborarea dintre Surupaceanu si Sebastian Radu, un om de afaceri bucurestean s-a dovedit dintotdeuna profitabila pentru actualul prefect. Cei doi au fost asociati la SC Magico Trading SRL, o firma fantoma din Petrosani, dupa care au trecut la lucruri mult mai banoase. Majoritatea utilajelor achizitionate de catre firmele lui Surupaceanu, au fost luate de la SC Seba Industrial SRL Bucuresti, apartinand lui Sebastian Radu.

Firma bucuresteanului si-a deschis la un moment dat o filiala la Mihailesti. Imediat exemplul i-a fost urmat de Surupaceanu care a deschis si el o filiala a SC Aktyv in aceeasi localitate. La nici doua luni dupa aceea, Aktyv a obtinut 150.000 de euro, fonduri nerambursabile, pentru achizitionarea de utilaje. Cum societatea lui Sebastian avea ca obiect de activitate fabricarea altor masini si utilaje specifice, prefectul a incheiat afacerea cu prietenul si partenerul sau, pentru ca banii sa se imparta in “familie”.

Surupaceanu a colaborat cu Sebastian si printr-o alta firma a sa, SC Megtyl Rovinari, solicitand impreuna finantari externe pentru o fabrica de piese pentru instalatii de uscare a lemnului, respectiv sectie productie usi interior.

Megtyl a obtinut, in 2003, finantare din partea Ministerului Integrarii Europene, pentru achizitionare de utilaje. Bineinteles, acestea au fost luate de la SC Seba Bucuresti, avand o valoare de 3,4 miliarde de lei.

Miliarde de lei pentru locuri de munca inexistente

Mugurel Surupaceanu a infiintat la Rovinari, in urma cu cativa ani, doua societati, SC Megtyl SRL, unde actionar majoritar este Iuliana Surupaceanu, mama prefectului si SC Maestro SRL.

Pentru Megtyl, societate cu obiect de activitate comert cu ridicata a altor masini si echipamente, familia Surupaceanu a primit patru miliarde de lei, credite nerambursabile, pentru crearea unei linii tehnologice de prelucrare a lemnului. La finele lui 2003, cifra de afaceri a firmei era de 262 de milioane de lei, iar numarul de angajati era ZERO.

In contul Maestro, Surupaceanu a primit sase miliarde de lei, pentru crearea a 100 de locuri de munca. La sfarsitul anului trecut, societatea producatoare de mobilier pentru birouri si magazine, inregistra o cifra de afaceri de 7,5 miliarde de lei si doar 35 de angajati, din cei 100 pe care trebuia sa-i aiba. In prezent societatea are doar 18 angajati, majoritatea dintre ei neavand contracte de munca inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca.

Situatia de aici a degenerat de mult timp, totul culminand saptamana trecuta cu o greva, declansata de salariatii ramasi, care lucrau moca pentru SC Gloria SA si Amilux SRL Cluj-Napoca, societatile care au preluat SC Maestro de la Surupaceanu.

Surupaceanu recidiveaza in “santaj”?

Daca creditele nerambursabile ar fi fost folosite, la momentul respectiv, altfel decat in scopuri improprii, poate nu s-ar fi ajuns in situatia ca oamenii sa nu-si primeasca salariile timp de mai multe luni. In plus, conditiile de lucru sunt total inumane, masinile lasate mostenire de prefect sunt necorespunzatoare din punct de vedere tehnic, iar angajatilor nu li s-a facut protectia muncii. Oamenilor le este frica sa spuna daca Surupaceanu mai are vreo implicatie in firma, doar cate unul mai recunoaste timid. Acest lucru este insa confirmat de faptul ca, in urma cu doua saptamani, un utilaj greu folosit pentru dezradacinarea copacilor, a fost revopsit in curtea Maestro, sub directa supraveghere a prefectului, urmand a fi vandut. Noi ne asteptam ca acesta sa ajunga in proprietatea Directiei Silvice Gorj, insa destinatia a fost alta, Directia Silvica Calarasi. Asta pentru a nu se crea valuri in jurul afacerii.

Argumentul incontestabil este insa altul. In momentul in care Mugurel Surupaceanu a aflat ca o echipa a “Scandal de Gorj” a vorbit cu grevistii de la Maestro si-a pus la treaba unul dintre trepadusi, care avea menirea sa ne determine sa nu scriem despre problema de la Rovinari sub pretextul ca i-am face lui un bine, deoarece prefectul urma sa-i aranjeze o oarecare afacere acolo. Adevarul are insa o cu totul alta nuanta. In ultimele luni, prefectul a lucrat indelung la imaginea sa de aparator al intereselor celor multi si neindreptatiti. In fata camerelor de luat vederi, Surupaceanu s-a aratat foarte interesat de ceea ce se intampla la Urex Rovinari, adica de faptul ca societatea a fost devalizata de fostii proprietari, iar oamenii nu si-au luat salariile de mult timp. Prezent la fata locului de mai multe ori a incercat sa calmeze spiritele. In cazul Maestro insa, nu a ridicat nici macar un deget pentru a indrepta situatia. Oamenii au stat mai multe zile in greva si nimeni nu i-a bagat in seama. In final patronatului i s-a facut mila si le-a aruncat la fiecare cateva sute de mii de lei din salariul restant, ca sa se reintoarca la lucru. De foame angajatii au acceptat.

ITM-ul sub papucul prefectului

O privire aruncata in trecutul firmelor lui Surupaceanu de la Rovinari, descopera ca, nici pe vremea acestuia, situatia muncitorilor nu era mai buna. In urma unui control al inspectiei muncii la Maestro s-a aplicat o amenda de 30 de milioane de lei pentru neinregistrarea contractelor de munca. Amenda a fost contestata si in final anulata, dupa ce s-au tras ceva sfori. Surse de incredere afirma ca au fost suficiente persoane care au putut face acest lucru: contabilul de pe atunci al firmelor prefectului este un apropiat al unui director responsabil cu legislatia muncii; un angajat al postului de radio al lui Surupaceanu are unul dintre parinti salariat al Inspectoratului Muncii; consilierul SC Maestro este fratele lui Horia serban, directorul Inspectoratului Teritorial al Muncii Gorj. Cu serban, Mugurel Surupaceanu a facut afaceri. SC Aktyv a furnizat mobilier de un miliard de lei pentru ITM.

In numerele viitoare ale publicatiei noastre vom dezvalui in premiera amanunte fulminante despre afacerile cu iz ilicit ale lui Surupaceanu si despre influentele pe care acesta inca le mai exercita la SC Maestro Rovinari.

• Scandal de Gorj

Nota 1 la purtare (tableta)

Am vrut sa scriu cu ceva timp in urma despre initiativa laudabila a profesorilor gorjeni de a aduce elevii la teatru. Intr-una din serile trecute mi-am dat seama ca faceam o mare greseala.

Nu vreau sa jicnesc pe nimeni insa generatia asta e una de prosti, needucati si nesimtiti. Niste tineri tampiti care confunda sala de teatru cu boschetariile de prin discoteci. Este adevarat ca avem si elevi eminenti dar sunt extrem de putini in comparatie cu gloata house. Acestia din urma sunt cei care cred ca Sadoveanu e vre-un manelist sau Preda face parte din vreo trupa hip-hop.

Pana la urma acestia nu au nici o vina. Caracterul ti-l formezi in familie. Educatia primita de la parinti in anii copilariei te formeaza ca om. Odata ajuns la scoala, profesorii au un rol extrem de important in cizelarea personalitatii. Orele de dirigentie din timpul scolii generale si liceului au fost pentru mine, lectii pentru viata adevarata. Dirigintele meu, Liviu Stroescu, un extraordinar profesor si un om deosebit are meritul de a ne fi invatat cum sa ne comportam in societate. Avea un mod haios de a ne prezenta situatii negative, ce sa nu facem, cu trimitere la Codul bunelor maniere.

Am vazut acum la teatru elevi care habar nu au de cele mai elementare reguli ale bunului simt.

Grav este insa, ca profesorii se aflau langa ei. si mai grav mi se pare aducerea acestor handicapati moral cu forta la teatru.

Este pacat de munca extraordinarilor actori ai Teatrului “Elvira Godeanu”. Este pacat ca niste pusti nesimtiti isi bat joc de sutele de ore de repetitii ale artistilor gorjeni.

Ma intreb totusi, daca la ceea ce am asistat eu a fost un accident izolat, sau inca nu avem la Tg-Jiu un public pregatit sa vada un spectacol, o piesa de teatru?

Ne inclinam in fata actorilor targujieni si vom face asta si in fata profesorilor care vor reusi sa-si invete elevii cum sa se comporte in societate. Pana atunci le acordam nota 1 la purtare.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   11.11.2004. 11:31

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 37 - 4 - 10 noiembrie 2004

Greva “painii” de la Motru reprimata de actualii capi ai politiei gorjene

In 1981, Ceausescu a emis un decret lege privind rationalizarea consumului de paine. Principiul sfertului de paine pentru fiecare membru al numeroasele familii de mineri din Motru a inflamat starea de spirit. Desi aveau magazine alimentare la gurile de mina si in cariere, problema principala a minerilor devenise RATIONALIZAREA PAINII.

“Ne-ati mancat copilaria”

Pe 19 octombrie, la orele pranzului, la schimbul de sut, minerii de la Leurda au refuzat sa intre in mina. Primarul de atunci, Constantin Carbunaru, a crezut ca ii poate determina pe ortaci sa intre in put, insa acestia erau satuli de cozile interminabile. Cozile la mezeluri si la carne, ca si la butelii incepeau la miezul noptii si se terminau seara, dupa ce potentatii momentului isi faceau plinul, iar multimea ramanea sa se bata pe mai nimic.

Dupa nopti de nesomn si liste de asteptare, in frigiderele minerilor, ca de altfel in ale tuturor romanilor, se gaseau pungi cu tacamuri, “adidasi” de porc si peste.

Minerii aveau asigurata o masa la intrarea in schimb insa, familiile lor trebuia sa se multumeasca cu ceea ce puteau cumpara.

De aceea, la intalnirea cu primarul, decis sa calmeze spiritele, au scris pe lopeti (“inima lui Stalin”, cum metaforic li se spunea acestor unelte – n.r.) cuvantul “paine”. Au ignorat sfaturile edilului si chiar l-au agresat pe acesta, pornind in tromba spre oras.

Mina Leurda se afla la 4 km de centrul orasului Motru. Primaria era amplasata pe o scara din blocul 12, la etajul1. La parter functiona Militia.

Caracterul revolutionar al miscarii din octombrie 1981 este confirmat de faptul ca, aproape concomitent, minerii de la Rosiuta si Lupoaia au pornit cu masinile de naveta spre oras.

In jurul orelor 16, o multime compacta era stransa in fata scolii generale, asaltand pur si simplu primaria.

Grupurile de copii prezente scandau lozinci: “Ceausescu PCR / Painea noastra unde e?” si “Ceausescu Romania / Ne-ati mancat copilaria”.

Aproape o mie de oameni, barbati si femei au venit atunci in fata primariei.

Autoritatile au trimis o masina de pompieri cu scopul de a imprastia, cu jeturi de apa, multimea de protestanti. Oamenii au raspuns lovind masina cu pietre si rasturnand-o.

Politistii de azi, militienii din ‘81

Un ofiter de politie a tras focuri de arma si se astepta ca oamenii sa se imprastie insa acestia, isterizati, au luat cu asalt primaria si militia. Au smuls portretele lui Ceausescu de pe pereti, le-au scos din incinta si le-au dat foc. Militienii au fugit atunci din institutie.

seful Militiei Motru era in acea vreme locotenentul major Victor Baroianu, actualul adjunct al sefului Inspectoratului Judetean de Politie Gorj.

Dupa lasarea intunericului cativa oameni ai militiei au incercat sa monteze un reflector pe acoperisul blocului insa multimea a aruncat cu pietre in el reusind sa-l distruga.

Ofiteri ai Securitatii si Militiei au tras cu armamentul din dotare sperand totusi ca multimea se va speria.

Printre acestia se aflau Victor Baroianu si actualul sef al Politiei Municipiului Tg-Jiu, comisarul Liviu Balanescu, pe atunci locotenent. Comisarul sef Balanescu recunoaste ca atat el, cat si seful sau Baroianu si-au folosit armele din dotare.

Speriate de turnura pe care o luasera evenimentele, autoritatile vremii au cerut sprijinul armatei si zona a fost incercuita, iar circulatia in oras blocata.

Dupa miezul noptii, armata a reusit sa imprastie multimea. Trasoarele luminoase au creat panica.

Dimineata, pe 20 octombrie, orasul era impanzit de militie si securitate. Unitatile miniere asemenea. La Lupoaia acestia fusesera cazati la dispensar insa, la venirea lor minerii au reactionat violent si le-au rasturnat microbuzul.

Minerii din Lupoaia au refuzat din nou sa intre in schimb fara Petre Contoloru, unul din liderii revoltei.

Directorul minei, Clement Popescu, l-a adus pe Emil Bobu , secretar cu probleme organizatorice al CC al PCR sa vorbeasca cu minerii, insa acesta a fost huiduit de multime.

Spiritele s-au calmat la sosirea lui Contoloru.

Liderii protestului minerilor de la Motru din 1981: Gheorghe Sarbu, Dan Tataru, Constantin Nisulescu, Alexandru Gaides, Constantin Chiriac si Petre Contoloru au fost arestati o luna mai tarziu, pentru delicte de drept comun si au fost condamnati la ani grei de puscarie.

Evenimentul din 1981 nu trebuie exagerat si nici speculat. Cunoscut ca “Greva painii” acesta a fost consemnat la vremea respectiva in presa straina cu litere de-o schioapa “Cel mai iubit fiu al poporului lovit cu pietre la Motru.”

De atunci au fost impartite unitatile miniere de securisti . La Motru mai locuiesc doar doi din cei sase capi ai revoltei.

Ani de zile, despre prima miscare anticomunista din Romania n-a vorbit nimeni.

In exclusivitate pentru cititorii “Scandal de Gorj” vom incerca in numerele viitoare sa prezentam amanunte senzationale din timpul evenimentelor, povestite chiar de cei implicati.

• Adrian Iovan

Inspectorul principal Negrea -sluga pentru sefii de la Bucuresti

Functia de sef al Corpului de Control al IGP nu i s-a urcat la cap lui Constantin Duvac, cum era si normal, ci rudelor sale ramase la tara in satul Valea Mare din comuna Runcu. Tatal politistului ajuns pe picior mare, terorizeaza tot satul, reclamand pe toata lumea, mergand pe ideea ca daca o da in bara sare odorul in ajutorul lui. si, pana acum, a avut dreptate.

In urma cu cateva luni, Ion Duvac, tatal lui Constantin, a avut o altercatie cu un consatean, iar problema a ajuns in fata instantei. Judecatorii au gasit de cuviinta sa-i condamne pe amandoi la cate o amenda penala de 5.000.000 de lei. Decizia magistratilor a fost influentata si de depozitia a doi martori: Vasile si Catalin Breben. Motiv pentru care, Ion Duvac a hotarat sa se razbune si a depus plangere impotriva celor doi martori pentru marturie mincinoasa. Dintr-un exces de zel care s-a transformat in ridicol, politistii de la Politia Municipala Tg-Jiu s-au apucat sa cerceteze cazul facand o reconstituire mai ceva ca intr-un caz de crima. Inspectorul principal, Nicolae Negrea, seful Biroului Cercetari Penale, i-a chemat pe Catalin si pe Vasile de mai multe ori la politie pentru declaratii. Catalin a fost dus de catre Negrea, impreuna cu alti doi politisti, la locul unde a avut loc conflictul dintre Duvac si concetateanul sau, pentru reconstituirea traseului pe care l-au facut martorii in ziua respectiva (?!!). Daca in cazurile de omucidere politistii mai uita din cand in cand sa faca poze, de data asta au facut 41, ca sa arate sefului de la Bucuresti ca le pasa, mai ales de soarta celor din familia superiorilor lor.

Dupa terminarea reconstituirii, politistilor li s-a facut foame, asa ca s-au dus acasa la martorul asistent Daniel Stoichin unde urma sa se incheie si procesul-verbal de constatare. L-au pus pe Catalin Breben sa cumpere mancare, dupa care l-au trimis la plimbare. Oamenii legii s-au bucurat de un festin in toata legea, timp de vreo 3-4 ore, dupa care au plecat. La cateva zile, Catalin a fost chemat din nou de Negrea, care l-a fortat sa recunoasca faptul ca declaratia pe care a dat-o in instanta a fost mincinoasa. In plus, l-a amenintat ca orice ar spune tot va sta in puscarie vreun an pentru marturie mincinoasa, pentru ca stie el ce sa administreze la dosar.

Cazul a ajuns la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, pe mana procurorului Adrian Baican, care a inceput cercetarea pentru marturie mincinoasa impotriva celor doi Breben. Inculpatii au incercat sa se apere cerand audierea unor persoane in calitate de martori, procurorul a refuzat insa si a trimis cauza in instanta. Aici, daca influenta sefului Corpului de Control din IGP se va face din nou resimtita, cei doi vor fi condamnati doar pentru ca au spus adevarul intr-un caz in care este implicat tatal lui Constantin Duvac.

• Daniel Dumitriu

Represiuni politiste asupra jandarmeriei gorjene

Col. Vasile Talvescu, seful Comandamentului de Jandarmi Gorj, este o persoana foarte la moda zilele astea, din cauza incidentului de duminica dintre Adrian Dumitrescu, fiul sefului Corpului de Control al Prefectului, Constantin Dumitrescu, si Geani Dumitrescu, fiul unui fost politist. In ziua respectiva, odorul fostului politist l-a amenintat, in plina strada, cu o arma pe copilul functionarului din prefectura.

Surse din cadrul IJP Gorj sustin ca intreaga poveste a fost vazuta de catre un subordonat al lui Talvescu. Mai exact acesta a fost martor al momentului in care Geani Dumitrescu l-a amenintat cu pistolul pe Adrian. Imediat, seful jandarmilor a fost contactat de catre un comisar din politie care i-a indicat ca ar fi cazul ca angajatul sau sa-si tina gura, pentru ca, sub influenta “greutatii” parintilor celor doi, cazul sa fie musamalizat de politie.

De asemenea comisarul cu pricina se pare ca era foarte revoltat de faptul ca presa aflase de acest incident. Mai mult decat atat, fapta celor doi constituie o infractiune destul de grava, prezentand un interes public major. Informatia a scapat insa biroului de presa a IJP Gorj, care nu a mentionat absolut nimic despre acest subiect in notele pe care le remite presei.

• Daniel Popescu

Fostul sef al Contraspionajului dezvaluie in premiera:

“ Revolutia din ‘89 apartine strainilor”

Dupa 15 ani de la Revolutia din ’89, oamenii de rand inca isi mai pun intrebarea cine au fost cei care au declansat-o si cine au fost cei care au ucis populatia. Desi au existat mai multe variante, multe dintre ele nepertinente, col. Paulian Pasarin, fostul sef al Contraspionajului lui Ceausescu, ramane unul dintre putinii oameni care stiu adevarul. In exclusivitate pentru publicatia noastra, colonelul povesteste despre comandourile straine prezente in Timisoara si in toata tara.

Comandouri pregatite in Ungaria au declansat revolutia de la Timisoara

Rep.: Cine a pus la cale Revolutia din decembrie 1989?

P.P.: Eu stiu cu mult dinainte de ’89 ca la Paris exista o policlinica maghiara subventionata financiar de guvernul maghiar de pe vremea aceea la care aveau acces in mod gratuit toti emigrantii maghiari. Insa, la aceeasi policlinica aveau acces si emigrantii romani care aveau tangenta oarecum cu originea maghiara. Dintre acesti emigranti romani au fost recrutate doua plutoane. Acestea au fost instruite intr-o localitate maghiara de pe langa Debreten. Inainte de decembrie ’89 impotriva Romaniei s-a facut un plan mai larg in ceea ce priveste rezolvarea situatiei din tara.

Rep.: Cine facuse planul si ce continea acesta?

P.P.: Acesta se incadra de fapt in planul general conceput de Gorbaciov si de Bush, mai cu seama in ceea ce priveste eliminarea sistemului socialist si terminarea cu ceea ce se chema “Tratatul de la Varsovia”. In conventia lor cei doi au convenit si asupra Romaniei, pentru ca singurul care a ramas ca personalitate in Europa era Ceausescu , ca un cui in mijlocul continentului. Lui Ceausescu i-a propus Gorbaciov sa cedeze si sa aleaga pe altcineva la Congres, in asa fel incat sa se faca aceasta schimbare pe ideea Perestroika, conceputa de Gorbaciov ca o chestiune de pacaleala a Europei de Est. Deci, Gorbaciov a mobilizat fortele din sistemul socialist pe de o parte, iar Occidentul a ajutat si el ca sa se declanseze treaba din decembrie. Initial s-a incercat la Iasi, in primavara lui 1989, pe o formula numai cu prezenta sovietica si in cateva zile a esuat. La Timisoara s-a incercat si numai s-a incercat. Cele doua plutoane despre care va spuneam au venit in Timisoara si in acelasi timp membrii ai comandourilor sovietice si odata cu acestea si iugoslave. Este demn de retinut ca primul sef de partid care a intrerupt relatiile cu Ceausescu a fost Milosevici. Iugoslavii au fost cei care au inlesnit scurgerea comandourilor sovietice contribuind si ei. Cele doua plutoane care au venit din Ungaria au declansat toata treaba in Timisoara. Laszlo Tökes a fost o motivatie aproape naiva, dar pe care, din pacate, securitatea romana a inghitit-o. In mod normal trebuia lasat in pace, pentru ca nu facea un popa - chiar daca tragea clopotele la biserica lui - o revolutie in Timisoara.

Plutoanele din Ungaria au fost cele mai violente. Erau toti cunoscatori de limba romana si s-au infiltrat printre grupurile de oameni si au creat primele busculade. Mai mult decat atat s-au dus prin caminele de studenti si i-au scos pe studenti in strada, mai mult cu forta.

Rep.: Cele doua plutoane au profitat de incidentul Tökes, sau l-au provocat?

P.P.: Nu. Incidentul Tökes a fost organizat dinainte pe filiera ungureasca. Ce s-a intamplat la biserica lui Tökes a fost izolat fata de ceea ce au facut comandourile, care au participat doar acolo unde au fost aglomeratii.

“Anonimi au venit, anonimi au murit!”

Rep.: Ce s-a intamplat cu aceste comandouri?

P.P.: Acesti oameni au tras in manifestanti ca sa justifice ca exista forte care ucid. Au tras cu pistoalele pe care le aveau in buzunar, prin buzunar. Normal ca lumea s-a alertat, s-a strigat: “« Trag in noi! ». Dupa aceea s-au descoperit 42 de cadavre neidentificate. Adica 21 din fiecare comando venit din Ungaria. Aici se punea o problema, cum au fost depistati cei care au tras in multime si au fost luati si dusi la Bucuresti, la crematoriu? Au fost depistati la morga, pentru ca gen. Nuta a avut infiltrati in multime oameni care au filmat.

Rep.: Cine era gen. Nuta?

P.P.: Gen. Nutu era seful IGN-ului, dar venise la Timisoara cu Stanculescu si Chitac. Venisera sa rezolve problema la Timisoara. Pe vremea aia Ceausescu era plecat in strainatate si ei colaborau direct cu Cabinetul 2, cu Elena Ceausescu.

In legatura cu cei 42 de oameni se pun mai multe intrebari. De exemplu, ce cauta col. Teodorescu, loctiitorul sefului contraspionajului roman, la morga, noaptea la 2.00, sa bea cafea, asa cum a declarat el ca s-a dus sa bea cafea cu directorul Institutului Medico-Legal Timisoara? Ei s-au dus de fapt acolo ca sa aleaga cele 42 de cadavre dupa hainele pe care le aveau si la care se cunostea ca s-a tras prin buzunar. Acte nu aveau, nume nu aveau si asa i-au identificat. Acestia fusesera ucisi de antiteroristii gen. Nuta.

Rep.: Deci, cei 42 au fost impuscati la randul lor?

P.P.: Da. Daca cei 42 nu ar fi fost cei despre care vorbim, atunci de ce cadavrele nu au fost revendicate de nimeni? De rude, de exemplu! Anonimi au venit, anonimi au murit! Au fost arsi la Bucuresti ca sa li se piarda urma, iar chestia cu scandalul ca s-au ars 42 de cadavre este o chestie de propaganda fictiva.

Faptul ca asa stau lucrurile este confirmat si de modul in care s-a actionat impotriva lui Nuta. El a fost ridicat din tren cand se pregatea sa vina cu documentele la Bucuresti, inclusiv cu casetele video pe care le avea. L-au dat jos din tren si l-au urcat intr-un elicopter care a luat foc. Asa a murit gen. Nuta si Mihalea. A ars tot. N-a fost o lucrare simpla, aici au concurat foarte multe forte.

Rep.: Serviciile Secrete Romane stiau despre chestiunea asta?

P.P.: stiau despre cele doua plutoane, dar n-a stiut nimeni cum vor actiona si cum sa-i previna.

Rep.: A cui a fost ideea cu uciderea lui Nuta?

P.P.: Lucrurile au fost bine conjugate, pentru ca o racheta nu e la indemana oricui. Un elicopter nu pleaca in misiune fara ordinul cuiva. Au fost implicate institutii de rang inalt. Elicopterul era al M.Ap.N. Cred ca a fost vorba si de o implicare din partea Moscovei.

Rep.: Dupa episodul gen. Nuta, s-a incheiat interventia serviciilor secrete in Revolutie?

P.P.: Da, in 21, 22, efectivele de securitate n-au mai actionat in nici un fel.

“Soacra lui Dinescu era ofiter KGB”

Rep.: Sa revenim la declansarea revolutiei in Bucuresti, odata cu mitingul din 22, tinut de Ceausescu.

P.P.: Au fost semnale destul de importante ca se urmareste o actiune in Capitala. Erau informatii ca grupuri ale comandouri-lor sovietice au venit de la Timisoara la Bucuresti. Au incercat sa atace o companie de pompieri de langa Ministerul de Interne si nu au reusit. Mitingul din Capitala nu trebuia sa se tina, dupa informatiile detinute de Securitatea. Col. Petrescu a luat nota care i s-a dat si a rupt-o. Mitingul a fost tinut la indemnul lui Petrescu si la influenta sa asupra lui Ceausescu.

Cei care au provocat panica la miting au venit cu simulatoare de vant, de pericol, de armament tras, de sirena. Au provocat p panica generala cu aceste simulatoare pe care nu le aveau in dotare nici armata, nici securitatea.

Rep.: Atunci cui apartineau?

P.P.: Apartineau comandourilor sovietice venite de la Timisoara la Bucuresti.

Rep.: Cine erau cei care au aparut prima data la televizor?

P.P.: Militaru, general KGB, Constantinescu, general fost kagebist, Lupoi la fel, Dinescu. Eu nu stiu ce merite revolutionare are el, dar stiu ca soacra lui era ofiter KGB la Bucuresti.

Rep.: De unde atatia morti in timpul Revolutiei?

P.P.: Pe cei de la Otopeni se stie cine i-a impuscat. Cei care au cazut in strada au fost impuscati de lunetistii din comandouri.

• A consemnat Claudiu Matei

Consilierul judetean Puiu Diaconescu – poveste de amor in separeul unui restaurant

Puiu Diaconescu, consilier judetean aterizat recent in banca PUR, se sparge in figuri cu pipite sexi prin restaurantele din Defileul Jiului.

Marti seara, la ora 21.55, Diaconescu chefuia intr-un separeu al Restaurantului “La Cucu”, de la marginea orasului Bumbesti Jiu. De cand s-a ales cu ciolan la Consiliul Judetean, Puiu afiseaza un aer de om important si asta se vede inclusiv in “calitatea” femeilor cu care umbla, acestea nefiind niste casnice sterse, ci niste tipe destul de rasate. Ca nu umbla cu el din cauza frumusetii irezistibile e usor de dedus, chiar si de catre individul in cauza, daca se chinuie putin.

Marti seara, in prezenta unei blonde planturoase, nea Puiu parea mai degraba un adolescent indragostit lulea, decat un om cu familie si responsabilitati. In timp ce se ospatau in prezenta a inca unui cuplu, Diaconescu se apropia din ce in ce mai indraznet de iubita.

Am incercat sa-l contactam telefonic pe Puiu Diaconescu inainte de inchiderea editiei, dar se pare ca noapte de marti spre miercuri a fost una extenuanta pentru el, asa ca telefonul mobil al sau era inchis.

Nu este prima data cand persoane cu functii importante in judet au fost vazute la restaurantele din Defileul Jiului alaturi de dame de companie. “Scandal de Gorj” a prezentat in urma cu cateva luni fotografii in care apareau comisarul Ion Picu, drojdind din greu si dantuind alaturi de o dama de consumatie.

P.S. Daca se pune de un divort, oferim nevestei, de buna voie, copii dupa pozele facute in seara “delictului”.

• Scandal de Gorj

Primarul Croitoru mai tare ca legea

Vasile Feteanu a pierdut toata averea in 1960, datorita faptului ca si-a exprimat parerile politice in gura mare. Confiscarea tuturor bunurilor a fost doar o pedeapsa complementara la cea principala de condamnare la sase ani inchisoare corectionala si patru ani de interdictie corectionala. Pentru ca nu s-a supus niciodata regimului si a declarat ca ar omori bucuros niste comunisti, omul a facut cunostinta cu inchisorile comuniste.

“Au venit comunistii sa ne ia pamantul, hai sa-i omoram!”

Vasile Feteanu, din comuna Bolbosi, a ajuns in fata Tribunalului Militar Craiova in luna martie 1960, fiind acuzat de uneltire contra ordinii sociale. Nu era pentru prima data in fata unei instante judecatoresti, deoarece mai fusese condamnat o data la 6 luni de puscarie, pentru detinerea ilegala a unui cazan de tuica. De data asta acuzele erau mai grave si se bazau in principal pe marturiile concetatenilor, la care Feteanu le facuse declaratii interzise cu mare generozitate, motiv pentru care a comparut in fata instantei militare ca fiind un nesupus care: “ a activat dusmanos impotriva socializarii agriculturii si a formei de stat democrat-populare, amenintand membrii de partid ca-i va distruge. “

In sprijinul acestei catalogarii au venit declaratiile martorilor care au avut ce povesti, maia ales ca Feteanu nu si-a ascuns niciodata convingerile, pe care le-a exprimat prin afirmatii de genul: “ Ce te-a facut prapaditule sa te inscrii la intovarasire? Ca daca voi prinde vreun intovarasit il voi taia cu securea!”

Mai mult decat atat, in primavara anului 1957, cand o parte din terenul pe care-l poseda intrase la comasare, Vasile Feteanu a reactionat violent la vederea membrilor comisiei care facea masuratorile si a strigat la sotie si cei trei copii pe care ii avea sa-i aduca securea pentru ca: “au venit comunistii sa ne ia pamantul. Hai sa-i omoram!”

Atitudinea lui si declaratiile martorilor au fost suficiente pentru judecatori, mai ales ca era suspectat si ca fusese legionar. El a fost condamnat la cativa ani buni de puscarie si la confiscarea intregii averi.

In 1999, in urma unui recurs in anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Vasile Feteanu si-a recuperat averea, iar hotararea prin care fusese condamnat a fost casata.

In aceste conditii, dreptul de proprietate asupra pamanturilor pe care le-a avut trebuia sa-i fie refacut in totalitate. Insa, dupa ce a trecut de comunisti si de un tribunal militar barbatul si urmasii sai s-au lovit de cineva mult mai obtuz – primarul comunei Bolbosi, Viorel Croitoru. Acesta refuza cu indarjire de ani de zile sa-i redea fiului lui Feteanu mostenirea care i se cuvine, neluand in seama ca nerespectarea hotararilor judecatoresti atrage dupa sine sanctiuni privative de libertate.

• Mihai Popescu

Ziaristi contra ziaristi (tableta)

Am urmarit in ultimele saptamani cu mult interes asa-zisul “razboi al ziaristilor”. Inca de la inceput nu am fost de acord cu aceste zvacniri orgolioase ale colegilor mei si mi-am explicat public punctul de vedere, pentru ca am fost intrebat, altfel sunt neutru. Ma intreb, totusi, ce-i mana pe ei in aceasta lupta? Oare, constientizeaza ziaristii certareti ca nu sunt decat niste pifani, in timp ce capitanii de osti sunt calare, in linia a doua? Constientizeaza, oare, colegii mei, ca toti suntem niste talpasi, aruncati in prima linie cu pieptul gol, doar cu pixul in mana?

Este grav ceea ce se intampla acum in presa gorjeana! Ma gandesc cu groaza ce s-ar intampla daca unul dintre noi ar fi arestat, sau batut. Este clar ca solidaritatea de breasla n-ar mai functiona ca in urma cu patru ani, in cazul meu. si este cu atat mai grav cu cat atacurile, intermediate pana acum de organele media unde lucreaza fiecare, au devenit directe, fata in fata, fara sa conteze locul00 sau momentul. Mai mult, ele se vor muta in instantele de judecata. Incredibil! Ziaristi contra ziaristi la tribunal!

La o intrunire organizata de Agentia de monitorizare a Presei “Academia Catavencu”, colegii mei au continuat galceava, de fata cu autoritatile locale si colegii de la Bucuresti. Asist neputincios la aceasta discordie si imi pare rau ca s-a ajuns aici. Poate o strofa dintr-o poezie apartinand lui Constantin Panoiu va avea alt efect decat niste vorbe-n vant aruncate de mine: “Ca, desi-ntre ei se cearta, se urasc si s-ar manca, / isi vor da cu totii mana pentru a va-ncarcera / vor uita ca au partide si doctrine diferite, / ca s-au injurat prin piete, ca birjarii, pe sarite / si se vor uni in haita sa va muste, sa va-nfunde, / Ca sa poata ei ramane terfeliti, dar tot in frunte,….”

Deci, dragi colegi, ganditi-va la cei care jubileaza si profita de pe urma dezbinarii noastre!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   04.11.2004. 11:29

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 36 - 28 octombrie - 3 noiembrie 2004

La vremuri noi, tot noi!

Fostul securist Emanoil Tita si ex-militianul Bebe Ordean se vor in Parlament

Fostul colonel de securitate Emanoil Tita este sustinut de Partidul Socialist in alegerile pentru Senat.

Pe listele aceluiasi partid se regaseste si fostul colonel de politie Marcel Ordean. Acesta candideaza pentru un loc in Camera Deputatilor.

Marcel Ordean s-a pensionat, in noiembrie 2001, in urma unui scandal investigat de catre Corpul de Control al Ministrului de Interne.

Ofiterii de la Bucuresti au facut atunci verificari asupra averilor dobandite de catre politistii gorjeni. Presa a dezvaluit in urma cu patru ani implicatiile unor ofiteri de politie in afaceri si au adus la cunostinta opiniei publice vilele somptuoase ale acestora, construite in diferite zone turistice ale judetului sau in municipiul Tg-Jiu.

Reprezentantii Ministerului de Interne au concluzionat la acea vreme, ca Marcel Ordean era implicat in afacerile sotiei sale. Societatea comerciala ORMI SRL, administrata de aceasta detinea doua carmangerii, una in Piata Centrala, iar cealalta pe str. Luncilor, in Tg-Jiu, langa vila familiei.

Ordean urma sa fie trecut in rezerva pentru “abateri de la regulamentul militar”, insa a scapat nesanctionat deoarece si-a depus urgent dosarul de pensionare si mai mult, a primit si cateva solde compensatorii.

Ordean detine in prezent un autoturism Jeep, peste 200.000.000 in titluri de Trezorerie, un apartament, o casa si un teren intravilan, padure si peste trei hectare de teren agricol.

In ultimii ani, Marcel Ordean a activat in cadrul Serviciului Economic al Politiei Mun. Tg-Jiu. Asupra sa si a altor ofiteri superiori din cadrul aceluiasi serviciu au existat banuieli ca au fost implicati si in afacerile lui Petre Stancioi, patronul clubului FTE din Tg-Jiu, in prezent arestat.

Se pare ca fostii securisti sau militieni au succes la noi!

Un alt fost securist, care a patruns in parlament de pe listele de la Gorj, este inca deputatul PRM Constantin Bucur.

• Mihai Popescu

Turnatorul de serviciu

• Dumitru Baros, proprietarul microcarierei ilegale de la Miculesti, comuna Slivilesti, si-a pierdut de curand cea mai banoasa sursa de venit. Dupa ce am scris despre imbogatirea rapida din afaceri ilicite a fostului consilier judetean, microcariera si-a incetat activitatea spre incantarea noastra, dar mai ales a autoritatilor de la Slivilesti. La vremea cand lui Baros nu i se facuse “publicitate” in presa, el vindea zilnic zeci de tone de carbune in judetele din sudul tarii, primind pentru acestea sute de milioane de lei. Dupa ce a fost incondeiat, politia a intervenit si Baros a intrat in vizorul acesteia. La un moment dat, politistii il cautau pentru declaratii, dar el era prea ocupat sa se ascunda ca sa le mai dea si oamenilor legii explicatii.

• Ion Iorga, fostul primar la municipiului Motru a lasat in urma sa o gramada de pacate, inca nespalate de existenta vreunui dosar penal pe numele sau, aflat in curs de cercetare. Oameni bine informati povestesc ca anul trecut Serviciul Public al primariei, condus in acea vreme de mosul primarului, a construit mai multe locuinte in judetul Mehedinti. In acelasi timp muncitorii serviciului erau pontati la serviciu, iar primaria deconta lucrari efectuate in municipiu, ca si cum acestea erau efectuate de angajatii Serviciului Public. De bravuri similare sunt pline actele institutiei condusa pana in vara acestui an de catre Ion Iorga, important este ca cineva abilitat si insensibil la nevroze sa-si manifeste curiozitatea de a le purica.

• Un fost militian, actual functionar public in Penitenciarul Tg-Jiu, si-a scos de curand din casa sotia si fiica in varsta de 4 ani. Dupa mai bine de 8 ani de convietuire cu sotia, gaborul a gasit de cuviinta sa divorteze. Motivul: s-a indragostit lulea de o colega de serviciu, venita de la Craiova. Militeanca, cam rea de musca, a facut ceva “victime” si prin judetul vecin, insa la Tg-Jiu s-a afisat mai curata, mai uscata si, cu un aer superior de ofiter, i-a luat mintile gaborului ex-familist.

Povestea lor se deruleaza nestingherita, in timp ce fosta sotie si copilul individului cauta cu disperare un acoperis deasupra capului.

Comuna Urdari a cotizat!

35 de miliarde In contul prietenului premierului Nastase

Primaria Urdari este condusa de ani de zile de acelasi primar, Aristica Leuca. Sedentarismul in functie i-a oferit acestuia posibilitatea de a aranja putin lucrurile in asa fel incat sa le fie lui si rudelor bine. A avut insa grija si sa-si asigure si clementa mai marilor de la partid. Astfel, licitatia pentru alimentarea cu apa a comunei a fost castigata de firma unui foarte bun prieten al premierului Adrian Nastase. O pura coincidenta spune primarul, care afirma ca nici macar nu stia de prietenia dintre cei doi, o chestie aranjata ca la carte spun surse oficiale, satule de zeci de coincidente de genul asta.

Primarul Leuca un familist convins

Legea 416 da posibilitatea saracilor sa castige un ban cinstit muncind in folosul comunitatii, dar si celor de la primarie sa-si faca muncile de casa cu ajutorul acestora. La Urdari, primarul nu e strain de aceste practici, dupa cum afirma sursele amintite. Leuca spune ca nu este nimic adevarat, mai ales ca: “Eu n-am gospodarie. Gospodarie are tata, mama. Eu nu am decat 10 ari de teren. si daca s-ar fi folosit beneficiari ai Legii 416 la munca la parinti, bineinteles ca i-au platit”. Concluzia este ca cei de la ajutorul minim garantat au prestat si in curtea primarului, sau, ma rog, a parintilor sai. Cat de bine platiti, sau daca au fost platiti pentru asta, stie doar familia Leuca.

Primarul nu a uitat sa dea o mana de ajutor si cuscrului sau, Jujan, la care i-a fost redata padurea tocmai la tanc, adica in momentul in care CNLO acorda despagubiri la cei care le fusese afectata proprietatea de catre excavatii. Tot pura coincidenta a fost de vina, pentru ca Jujan s-a aflat printre cei despagubiti. “Am redat padure tuturor cetatenilor cu drept de proprietate. Toti cei care au facut cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate au primit padure. Jujan a fost despagubit de CNLO, dar nu numai el, ci si alti 20-30 de cetateni. Atunci cand i-am dat padure nu era cuscrul meu”, afirma Aristica Leuca. si cand te gandesti ca unii imbatranesc asteptand ca primarii sa le recunoasca dreptul de proprietate!

Unul dintre fii lui Leuca n-a asteptat prea mult sa fie bagat in seama de primar. El a fost angajat in institutia condusa de tatal sau ca referent. Din aceasta postura a fost avansat inspector impozite si taxe, desi functia necesita studii superioare. Surse autorizate afirma ca acesta nu indeplinea conditiile impuse de post si, in plus, fusese angajat fara concurs. Leuca neaga aceste afirmatii spunand ca, intr-adevar fiul sau lucreaza in primarie, dar are studii superioare de vreo doi ani si a fost selectionat in urma unui concurs organizat pentru ocuparea functiei de inspector impozite si taxe.

Cele petrecute in Primaria Urdari nu ni s-au parut suspecte numai noua, ci chiar PNA-ul a facut o ancheta in acest sens, numai ca, desi cercetarile au fost finalizate, primarul nu stie inca rezultatul.

Unul dintre spatiile primariei este pus la dispozitie unei firme care apartine familiei Leuca, mai precis unuia dintre fii. Aici este depozitata faina folosita la brutaria fiului. Insa, primarul nu gaseste nimic anormal in asta, mai ales ca sustine ca spatiul a fost dat baiatului sau in baza unui contract de inchiriere.

Primar generos cu apropiatii premierului

In timp ce faurea un viitor sigur celor din propria sa familie, Aristica Leuca n-a uitat nici de sefii sai de la Consiliu Judetean si chiar de la Bucuresti. Astfel, SC Consortiu s-a infruptat si din bugetul Primariei Urdari. Societatea a bituminat un drum de 700 m pentru care a primit 1,5 miliarde de lei. Atat scria in contract, dar Consortiu a primit 200 de milioane de lei in plus, printr-un act aditional facut la documentul initial. Acelasi Mihai Popescu, fost angajat al Consiliului Judetean si om de incredere al familiei Calinoiu a reprezentat Consortiu in afacerea cu primaria.

De multa atentie din partea lui Leuca s-a bucurat si SC Tempera Tg-Jiu, care a executat o serie de lucrari in comuna. Alimentarea cu apa a comunei i-a revenit unui bucurestean, ca doar era vorba de zeci de miliarde de lei in joc. SC Constructii Bucuresti, apartinand lui Marian Bucur, consatean cu Adrian Nastase si foarte bun prieten al acestuia, a primit lucrarea in valoare de 34,5 miliarde de lei. Primarul Leuca spune ca nimeni nu l-a recomandat si n-a intervenit nimeni in favoarea lui de la Prefectura. A avut norocul sa aiba cea mai buna oferta si asa s-a ales cu lucrarea. “Il cunosc pe Marian Bucur de la licitatie. Am dat anunt in “Independent” si dumnealui a venit la licitatie, nu l-a recomandat nimeni. Nu stiam ca este apropiat al lui Nastase. A venit la noi in comuna de vreo 3-4 ori cand se derulau lucrarile”

Pentru a imbunatati cunostintele lui Aristica Leuca despre colaboratorii sai, desi nu bagam mana in foc ca n-ar sti, ne simtim obligati sa spunem ca Marian Bucur este patronul hotelului de cinci stele “Casa Capsa”, din buricul Capitalei. Hotelul, celebru in perioada interbelica, a fost nationalizat ulterior de comunisti. In anii ’90 el a intrat in proprietatea actualului prim-ministru Adrian Nastase. In acte figureaza insa Marian Bucur, un potent om de afaceri daca ne luam dupa declaratiile fiscale, societatile la care acesta este actionar ruleaza aproximativ o suta de miliarde anual.

Marian Bucur a copilarit cu premierul Nastase in Tartasesti, la marginea Bucurestiului, acolo unde cei doi isi au in prezent domeniile.

• Neli Matei

Dupa esuarea Conspiratiei din ‘84, colonelul Pasarin a pus la cale

A doua lovitura de stat

Colonelul Paulian Pasarin, fostul sef al Contraspionajului lui Ceausescu, unul dintre pionii principali ai Conspiratiei din 1984, nu a renuntat la punerea in aplicare a loviturii de stat nici dupa ce a fost inlaturat din apropierea familiei Ceausescu si trimis ca inspector-sef la Valcea. Aici si-a constituit un alt nucleu de conspiratori, urmand ca in noaptea de Revelion 1989-1990, Ceausescu si apropiatii sai sa fie rapiti si adusi intr-o casa conspirativa din Gorj. Planul nu a mai fost pus in practica deoarece Revolutia s-a declansat cateva saptamani mai devreme.

Securitatea nu-i era credincioasa in totalitate lui Ceausescu

Rep.: Dupa cum spuneam in finalul interviului din numarul trecut al “Scandal de Gorj” urmeaza sa ne povestiti despre cea de-a doua tentativa de lovitura de stat…

P.P.: Dupa episodul Luca, in 1984, dupa indelungi anchete care n-au dus la nici un rezultat, am fost mutat la Ramnicu-Valcea ca inspector-sef. A fost intr-un fel o dezamagire ca n-am putut sa-l arestam pe Ceausescu atunci, pentru ca alta ar fi fost soarta Romaniei acum. Dar nici la Valcea n-am stat degeaba.

Rep.: Ati actionat din spirit justitiar sau ati vrut sa puneti mana pe putere?

P.P.: Evident din primul motiv, altfel nu riscam puscarie pe viata, sau chiar condamnarea la moarte. Sunt copil de taran, plecat in opinci de acasa si ajuns destul de bine din punct de vedere profesional si material. Concluzia este ca nu aveam decat de pierdut daca planurile Frontului Democrat erau deconspirate. Infractiunea era clara: atentat impotriva oranduirii sociale si de stat.

Rep.: Erau Serviciile Secrete nepregatite, atata timp cat Frontul Democrat isi organiza actiunile in voie?

P.P.: In acele vremuri era suficient sa-i spui unui prieten “Jos “Ceausescu!” si a doua zi nu se stie ce ti se putea intampla. Nu a fost usor sa punem la cale o lovitura de stat, in conditiile in care aparatul de securitate era destul de bine pregatit, atent si bine dotat. Insa, indraznesc sa fac precizarea in numele aparatului de securitate, ca nu era atat de devotat pe cat stia lumea si ca nu meritam acest blam pe care multi ni l-au dat. Daca securitatea i-ar fi fost atat de credincioasa lui Ceausescu, eu pot sa jur ca nu misca nimeni in tara asta si ca decembrie ’89 ar fi existat numai cu ajutorul trupelor sovietice, ceea ce ar fi insemnat pierderea independentei si suveranitatii nationale.

Rep.: Concret, ce ati facut din postura de inspector-sef la Ramnicu-Valcea?

P.P.: Era vorba clar de o lovitura de stat. Credeam ca este singura actiune pe care o puteam face pentru ca poporul nostru sa scape de un regim dictatorial exagerat.

Procurorul sef adjunct al Capitalei facea parte din grupul conspirativ

Rep.: Cum ati reusit sa atrageti in conspiratie si un ziarist?

P.P.: Gheorghe Popescu, un om cu o zestre intelectuala deosebita, a fost coleg cu mine in scoala Militara de Aviatie “Aurel Vlaicu” Buzau si dupa multi ani ne-am reintalnit pe culoarele Facultatii de Filozofie. Apropiati fiind, am inceput sa discutam despre vremea in care traim si despre viitor, daca lucrurile urmau sa decurga la fel. Dupa ce a terminat facultatea s-a angajat la “Scanteia” si a atras in jurul lui mai multi ziaristi. De exemplu, Florea Ciobanu, ziarist la Valcea, nu a venit niciodata la mine sa-mi spuna ca a facut parte din Frontul Democrat. Abia dupa ’90, cand noi ne-am deconspirat ca miscare anticeausista, mi-a spus ca stia de actiunile mele.

Rep.: Cine a mai facut parte din a doua Conspiratie?

P.P.: Horia Nelega, procuror sef adjunct al Capitalei. In conceptia Conspiratiei, Nelega trebuia sa conduca sistemul juridic din Romania in situatia in care ne-ar fi reusit lovitura de stat. Alexandru Andritoiu si Gheorghe Mitrut, scriitori de valoare, au fost si ei de partea noastra.

Rep.: Care a fost planul de la Valcea?

P.P.: A trebuit sa adoptam un plan care sa se conjuge bine cu situatia in care ne aflam. La Valcea regulile in Conspiratie erau bine stabilite: se intrerupeau brusc legaturile cu cel care cadea intr-un anume fel, fie ca intra in banuiala, fie ca ajungea sa fie cercetat sau intrebat despre noi, sau urmarit de securitate. Cum fusesem cercetat in 1984 am rupt legatura cu toti cand am ajuns la Valcea. Singurul cu care am continuat sa discut a fost col. Andrei Pasareanu, reprezentatul in sistemul nostru al celor din M.Ap.N.

Andrei a venit de cateva ori la mine la Valcea sub pretextul ca vine la Calimanesti. Am pus impreuna la cale ce sa faca armata in zona respectiva. Se punea problema ca la Olanesti sa se construiasca resedinta sotilor Ceausescu pentru ca acolo este cea mai buna clima din lume pentru varsta a treia.

Rep.: Sa intelegem ca Ceausescu isi pregatea retragerea din viata politica?

P.P.: Nu! Ceausescu nu s-a gandit niciodata la asa ceva. Niciodata nu-si imagina ca va sfarsi altfel decat presedinte.

Rep.: Atunci cum au stabilit totusi ca in acea zona sa-si construiasca resedinta?

P.P.: Elena Ceausescu si medicii din jurul lor au luat aceasta hotarare. Imi amintesc ca intr-o plimbare pe care a facut-o Elena acolo a observat o linie de inalta tensiune ce urma sa furnizeze energie electrica bulgarilor si a cerut prim-secretarului Venera Patru sa o demoleze din motiv ca sanatatea le-ar putea fi afectata intro-o eventuala plimbare in zona din cauza campului electromagnetic provocat de firele de curent. V-am spus ca Nicolae Ceausescu avea unele probleme in plan neuropsihic si il putea afecta.

Ceausescu si staff-ul sau urma sa fie ascunsi in Gorj

Rep.: Imi puteti spune cateva detalii legate de planul de la Valcea?

P.P.: La Valcea m-am chinuit sa pun in aplicare o varianta noua a vechiului plan. Se schimba locul de actiune, adica Snagov, si intra in plan Olanesti, pentru ca eu eram persoana indreptatita sa intocmesc toate planurile de aparare daca venea Ceausescu acolo.

Efectivele care participau la realizarea planului de masuri erau ale mele. Am facut apararea lui Ceausescu pe trei inele concentrice, desi acest lucru era un abuz tactic, pentru ca apararea se organiza de obicei pe un singur inel. Am facut acest lucru invocand ca n-am suficiente efective sa realizez apararea, am exagerat pentru ca sa-mi iese planurile.

Am facut o intelegere cu unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, inspector-sef la Silvic, ing. Pascoveanu, si am facut inelul 3 cu padurari, pornind de la conceptia ca lui Ceausescu niciodata nu-i puneau semne de intrebare padurarii cand erau prezenti in zona unde se ducea el, fiind vanator si avand obsesia igienizarii padurilor. Stabilisem cu Pascoveanu ca la comanda lui sa se retraga toti padurarii.

Acest plan urma sa fie pus in aplicare la Palatul de la Olanesti in noaptea de Revelion ‘89-’90, cand avea loc si inaugurarea. Eu m-am ocupat de construirea palatului, alaturi de Venera Patru si Vladoiu, care era primar la Olanesti, iar in prezent este prefect de Valcea. Sotii Ceausescu urmau sa fie acolo si stiam asta chiar de la Elena.

Al doilea inel era format din efective subordonate mie si era rarefiat.

Al treilea inel era cel de la garda personala . Erau doar doua posturi si motivasem ca il supara pe Ceausescu prezenta militarilor in imediata apropiere. Cei doi militari urmau sa fie dezarmati.

Rep.: Daca ajungeati la Ceausescu unde il duceati?

P.P.: Urma sa-i ridicam pe sotii Ceausescu, Emil Bobu, Dinca si Dascalescu. La Gorj aveam una dintre cele mai puternice organizatii ale Frontului Democrat, condusa de profesorul Fanica Danescu, fost primar al comunei Crasna. Din aceasta organizatie au facut parte fratele lui Danescu si inginerul Matei de la Mina Albeni. Acesta a avut o contributie deosebita in Frontul Democrat, pentru ca in noiembrie ‘89 Mina Albeni s-a umplut de manifeste ale Frontului. La Polovragi aveam o casa conspirativa la un maistru forestier, Epure, in care trebuia sa poposim in noaptea in care trebuia sa-i aducem pe sotii Ceausescu si apropiatii lor, dupa care, cu un tractor al unui om deosebit, Ursu, urma sa-i ducem in munti la Pastaiata. Pregatisem o camera cu toate conditiile acolo pentru ca nu ne puteam bate joc de Nicolae Ceausescu. A aparut o varianta naiva, lansata de Nisipeanu, cum ca noi l-am fi dus pe Ceausescu in Pestera Muierilor. Fiind obiectiv turistic nu puteam sa facem o asemenea prostie. E o naivitate din care rezulta ca Nisipeanu habar nu avea de planurile noastre.

Nicu Ceausescu s-ar fi bucurat daca parintii sai erau arestati

Rep.: La acel Revelion urma sa vina si Nicu Ceausescu?

P.P.: Nicusor urma sa vina de la Sibiu, pe Valea Oltului. Trebuia sa facem un baraj acolo sa-l tinem sub anumite pretexte acolo, dupa care sa-i spunem ca l-am arestat pe Ceausescu. Nicusor era om de inteles si sunt convins ca s-ar fi bucurat.

Rep.: Este adevarat ca era in conflict cu parintii sai?

P.P.: Nicu Ceausescu era un tip deosebit, atat prin comportament, cat si prin atitudinea lui umana. El a fost victima unei situatii de ambitie politica. In conceptia dictaturii lui Nicolae Ceausescu existau trei puncte: el sa conduca tot ceea ce insemna latura politica; Elena sa aiba conducerea femeilor si Nicu a tineretului.

A aparut la un moment dat un zvon ca Nicusor ar pregati inlaturarea Elenei si a lui Nicolae Ceausescu de la conducerea tarii. Dupa parerea mea, Bobu a lansat aceasta barfa murdara din ticalosie. Bobu avea una dinte impotriva lui Nicu, pentru ca au avut la un moment dat o discutie mai acida pe teme politice.

Dupa aruncare acestui zvon, Nicusor a fost mutat la Sibiu ca prim secretar cu motivatia ca trebuie sa inceapa sa invete sa conduca din teritoriu. Mutarea a fost cusuta cu ata alba.

Gheorghiu Dej a fost supus radiatiei canceroase

Rep.: Ce se intampla daca Conspiratia reusea?

P.P: Daca planurile Conspiratiei reuseau in ’84 sau in ’89, Romania avea alta soarta. Niciodata n-am gandit ca vom reusi 100%. Ne pregatisem medical si stomatologic ca in cazul in care vom fi prinsi sa nu mai fie nevoie sa facem asta in penitenciar si sa ne injecteze cu ceva si sa ne imbolnaveasca, desi existau alte metode.

Rep.: Existau iradieri sau asa numitele spalari ale creierului.

P.P.: Exista radiatia canceroasa. Aceasta a fost aplicata prima data chiar lui Gheorghiu Dej, dupa plenara din aprilie 1964. Chiar in teza mea de doctorat am avut un capitol referitor la spalarea creierului. Ea este posibila, dar nu e dovedita ca fiind pusa in practica cu reale sanse. S-a pus in practica, dar functioneaza de la individ la individ, de la o structura neuropsihica la alta. Au incercat-o nemtii si americanii, dar in Romania nu a existat asa ceva. Securitatea n-a pus-o in practica pentru ca nu existau specialisti. Singurul care a studiat problemele razboiului psihologic am fost eu de la Securitate, iar de la armata un col. Savu. Chiar am scris despre “zvonul ca element al razboiului psihologic” si “propaganda ca principal obiectiv pentru declansarea razboiului psihologic”.

• A consemnat Claudiu Matei

Politia gorjeana a nascut la noua luni un raport lamentabil

IJP Gorj a prezentat zilele trecute un bilant dupa 9 luni de activitate de la inceputul anului. Raportul prezentat in fata presei avea menirea sa demonstreze ca, pe langa propriile smecherii, politistii isi fac din cand in cand si datoria. Din prezentarea “complexului de activitati specifice in teritoriu de competenta” reiese ca infractionalitatea judiciara a scazut destul de simtitor in judet. Insa, nu putem spune nimic de infractionalitatea in randul oamenilor in uniforma, deoarece IJP-ul nu face nici o referire la acest aspect, cu toate ca o gramada de procurori si-au gasit obiectul muncii cercetand dosarele intocmite pe numele unor politisti.

In bilant exista totusi elemente de noutate – politia gorjeana s-a specializat pe activitati agricole, adica in asanare. “Inteligenta” care a intocmit bilantul subliniaza ca: “s-a actionat pentru asanarea localitatilor de elemente parazitare…” Conform DEX “asanare” inseamna: “Lucrari hidrotehnice executate pentru inlaturarea apelor in exces dintr-o regiune.” Nu e de mirare ca, la un asemenea conglomerat de materie cenusie, actiunile politiei au primit denumiri ca: “Pumnalul”; “Dromomanii”; “Ofensiva 2004”; “Zilierul”.

In rest, nimic deosebit, in afara de cativa gainari prinsi dupa luni intregi de cercetare.

• Vera Nistor

Catunele - raiul afaceristilor de la “judet”

Primaria Catunele a fost tot timpul o vaca buna de muls pentru afaceristii care au dorit sa se imbogateasca rapid si sa-si tina afacerile departe de ochii lumii. In urma cu cativa ani aici a vandut actualul prefect Mugurel Surupaceanu marfa la un pret cu mult supraevaluat. Aceasta tranzactie comerciala a creat foarte multe probleme fostului primar, nu insa si lui Surupaceanu. In 2000, Florinel tuila a preluat stafeta primariei si ca un pesedist supus doctrinei partidului, dar mai ales intereselor celor care-l conduc, face de atunci asa incat “ bosii de la judet” sa fie multumiti, pentru ca de asta depinde bugetul comunei pe care o pastoreste.

SC Consortiu a “papat” bani si de la Catunele

Celebra deja firma a familiei Calinoiu, SC Consortiu, s-a ocupat anul trecut de montarea conductei pentru alimentarea cu apa a comunei Catunele. Valoarea lucrarilor a fost de 1,8 miliarde de lei, numai ca societatea nu a apucat sa finalizeze proiectul deoarece primaria a obtinut o finantare prin programul Sapard, in valoare de 46 de miliarde de lei si a trebuit sa se ocupe o noua firma de realizarea obiectivului. De retinut este faptul ca SC Consortiu a incasat cele 1,8 miliarde de lei.

Lucrarile au fost preluate, cu un ajutor sustinut din partea lui Mihai Popescu de la Consortiu, de catre SC BenBen Serv SRL Cluj-Napoca. Popescu a fost numit, prin intermediul firmei GPS Tg-Jiu, diriginte de santier cu un salariu de 26 de milioane de lei pe luna. Deci intr-un fel afacerea a ramas tot in sferele partidului. Cei pagubiti din toata aceasta afacere au iesit, ca de obicei, tot cetatenii, deoarece conducta de apa nu poate fi utilizata, cu toate ca primarul Florin tuila e gata sa jure ca reteaua este utilizabila. In realitate conducta nu a putut fi pusa in functiune, pentru ca apa ar trebui pompata din bazinul de la Lupoaia, lucru care ar presupune un consum foarte mare de energie electrica, necesar impingerii fluidului. Ar mai fi o posibilitate, racordarea retelei de la sursa din steic, dar aceasta nu este potabila, aici fiind o platforma industriala cu puturi de forare.

Primarul a pus gaj bunurile publice

Eforturile facute de primarul Florinel tuila pentru realizarea alimentarii cu apa, nu numai ca s-au dovedit inutile pentru folosul comunitatii, dar a adus si o nota de ilegalitate in plus in activitatea primariei. Pentru a putea beneficia de finantarea Sapard, institutia a trebuit sa contribuie cu 20% din valoarea proiectului, adica cu 800 de milioane de lei. Cum autoritatile locale nu dispuneau de aceasta suma au trebuit sa gajeze pentru acesti bani cu anumite bunuri. Primarul tuila a gasit de cuviinta ca aceste bunuri sa fie Caminul Cultural Lupoaia si Dispensarul Catunele. Conform legii proprietatilor publice:

“ Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, dupa cum urmeaza: nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii; nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale”. Cu toate ca legea este clara, Florinel tuila spune ca a procedat absolut corect.

Destul de clar este si faptul ca primarul nu se da in vant dupa protejarea patrimoniului primariei. Astfel, autoturismul ARO, vandut in urma cu cativa ani de Surupaceanu catre primarie, la suprapret, a fost cedat moca UR Motru, iar o Dacie, cumparata in aceleasi conditii de la firma prefectului, a fost vanduta unui sofer.

Florinel tuila insa contrazice din nou realitatea spunand ca ARO este in curtea primariei si este scos la vanzare, iar Dacia a fost vanduta de catre fostul primar, nu de catre el. Cert este ca vinderea in orice conditii a celor doua masini aduce cu mult mai putin bani decat cei dati la cumparare de catre primarie, avand in vedere ca acestea au fost vandute institutiei la preturi exorbitante, pe care nici un om normal nu le-ar plati pentru a le achizitiona.

• Daniel Dumitriu

Ultima zbatere a procurorului Diaconescu

Procurorul Ion Diaconescu, criminalistul gorjean care a devenit celebru din cauza incompetentei de care a dat dovada in mai multe dosare pe care le-a instrumentat, incearca cu disperare sa influenteze decizia completului de judecata in dosarul asa zisului criminal de la Tamasesti, Madalin Tomulescu. Acesta a fost arestat in luna martie 2002 pentru uciderea unui cioban, Gheorghe Nasaramba. Probele din dosar contestau vinovatia lui, dar baiatul a fost condamnat la 18 ani de puscarie pentru omor. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Craiova, iar de anul trecut apelul inca nu a fost judecat. Zilele trecute s-a desfasurat un nou termen in proces, iar procurorul, ca sa-si apere pielea, a hotarat sa prezinte completului o caseta video unde Tomulescu, sub presiune anchetei, a recunoscut la un post de televiziune, dupa arestare, ca a comis crima. Judecatorii au vizionat aceasta caseta si au dat un nou termen de judecata in luna noiembrie, urmand ca atunci sa se pronunte. Daca si in acest caz, magistratii vor stabili ca procurorul, adica Ion Diaconescu, a gresit, acesta va trebui sa se reorienteze profesional, superiorii sai intentionand sa ia masuri pentru indepartarea sa din Parchet si din meseria pe care a facut-o de rusine.

• Vera Nistor

Politicieni cu pantalonii in vine (tableta)

Ai nostri politicieni gorjeni(!?) sunt pregatiti pentru demararea campaniei electorale. Sambata, de ziua mortilor, candidatii incep zbaterea. Pentru unii va fi si ultima asa ca sambata mortilor a fost aleasa bine . Altii, cersind de zor 30 de zile, vor obtine fotoliul mult dorit, de parlamentar, iar pentru urmatorii patru ani sunt linistiti. Salariu, casa, masina, femei, viata de Bucuresti, pe banii nostri.

Recent, am fost placut surprins de prestatia subprefectului Marius Vlaicu, la o emisiune TV. Vlaicu a vorbit la obiect, mai bine de o ora, fara sa bata campii sau sa citeasca. Raspunsurile subprefectului mi-au schimbat total parerea despre acesta. Vlaicu a demonstrat ca, in mare parte, cunoaste problemele judetului, fara a rasfoi prin hartoage ca alti politruci disperati, in necunostinta de cauza.

Chiar si prefectul Surupaceanu abordeaza in acelasi mod problemele ce tin de administratie. Daca la inceput amandoi erau putin peste zero la acest capitol, iata ca doar dupa cateva luni, cei doi s-au dovedit a fi buni invatacei.

Nu vreau sa-i laud pe cei doi si nu ma apuc acum sa enumar situatiile in care i-am vazut alaturi de oameni insa, Surupaceanu si Vlaicu au incercat sa dea un aer mai modernist Prefecturii Gorj. Intr-o mica masura au si reusit.

Unde am vrut sa ajung de fapt? Comparati-i pe cei doi cu unii dintre actualii parlamentari care reprezinta Gorjul si care mai vor odata.

Patru ani au frecat menta ba prin Bucuresti, ba prin Tg Jiu insa, problemele gorjenilor au ramas undeva pe teava de esapament a limuzinelor in care isi plimba besinile.

Intrebati-i dumneavoastra cititorii, pe strada, (daca-i cunoasteti), ca am vazut ca au iesit la vanatoare de voturi, despre problemele judetului si veti constata ca sunt descoperiti rau de tot la acest capitol. Descoperiti insemnand de fapt cu curul gol.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   28.10.2004. 11:27

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 35 - 21 - 27 octombrie 2004

Primarul Aurel Vladimirescu pune in practica promisiunile facute concetatenilor sai

Locuitorii comunei Vladimir au ales in urma cu cateva luni sa-l aiba alaturi de ei, inca patru ani, pe primarul Aurel Bacanu Vladimirescu. O alegere inspirata, avand in vedere ca primarul continua ceea ce a inceput, adica sa se preocupe de soarta semenilor sai si de rezolvarea problemelor acestora, lucru demonstrat din plin de proiectele puse deja in practica in ultimele luni.

Rep.: Care sunt cele mai importante proiecte care urmeaza sa se deruleze pana la sfarsitul anului?

A.B.V.: Avem programul Sapard si B.C.R. cu care am discutat problema finantarii, dar asteptam sa semnam contractul cu Sapard-ul. O sa vina cei de la Sapard zilele urmatoare pentru semnarea acestuia. Acest contract prevede o lucrare la drumul comunal D.C. 44 Frasinu finantata prin fonduri Sapard. Valoarea proiectului este de 985.000 de euro. Dupa semnarea contractului urmeaza licitatia, iar lucrarea va fi definitivata in primavara.

Rep.: Alte proiecte care ar fi?

A.B.V.: Punerea in functiune si a tronsonului telefonic la Vladimir-Valea Desului. S-a montat tot echipamentul in acea zona, urmeaza ca Romtelecom sa monteze un stalp in vederea montarii telefoanelor in zona, la populatie. Cablul telefonic va fi extins si in alte zone si cred ca terminam, mai avem doar niste ulite prin alte zone, foarte putin. Dupa aceea la podul din Marasti montarea grinzilor pe care de fapt le-am si adus pentru largirea podului, precum si amenajarea lui in bune conditii pentru iarna.

Rep.: Televiziunea prin cablu era introdusa anul trecut in proportie de 70%, anul acesta procentul s-a mai ridicat?

A.B.V.: Lucrarea urmeaza sa fie finalizata. Aproape sigur pana in luna decembrie toata comuna va beneficia in mod integral de TV cablu.

Rep.: In urma cu cateva luni considerati ca oamenii din zonele periferice ale comunei au mai multa nevoie de ajutor. Ce proiecte puneti in practica pentru ajutorarea lor?

A.B.V.: Urmeaza ca prin sprijinul MLPAT – chiar aseara am vorbit cu ministrul Tomoiala – sa executam 3 km pietruire drum Vladimir-Frasinu prin Ruginoasa. In aceste zone periferice cea mai importanta realizare este pietruirea drumurilor, motiv pentru care voi pune foarte mult accent pe acest lucru.

Rep.: Comuna Vladimir are nevoie de un spatiu in care actul medical sa se desfasoare in bune conditii. Ati facut ceva pentru asigurarea acestui spatiu?

A.B.V.: Avem cladirea noastra la Vladimir, repararea acesteia se va realiza dupa viitoarea aprobare a bugetului local. Acest proiect este de mare importanta, asa ca vom face tot posibilul sa devina realitate.

Rep.: Imi puteti da exemplu o investitie eficienta facuta recent?

A.B.V.: Acum am achizitionat 40 de lampi pentru a asigura in conditii propice iluminatul public. Initial luasem de la Elba Timisoara 15 bucati la 3.400.000 de lei bucata, fara bec si fara suport. Intre timp am vazut o oferta de la o alta firma din Ploiesti, care era mult mai avantajoasa, la 1.400.000 de lei bucata, total utilata. Am trimis lampile inapoi la Elba si am facut comanda la Ploiesti, pentru ca de aceeasi suma iau 40 de lampi care urmeaza sa vina in aceasta saptamana. Nu ne intereseaza sa cumparam obiecte extrem de scumpe, ci ne intereseaza sa fie bune si la un pret acceptabil.

• Scandal de Gorj

Turnatorul de serviciu

• Judecatorul Florin Encescu va cobori de cateva ori din fotoliul de magistrat pentru a aparea in fata unui complet de judecata care-l va trage la raspundere cu privire la un conflict cu fosta nevasta si ea judecator. Aceasta se pare ca l-a actionat in judecata pentru abandon de familie. Mai exact, Encescu a “uitat” sa plateasca pensia de intretinere pentru propriul copil, ramas in grija mamei la divortul intervenit intre cei doi. Encescu risca o condamnare intre 6 luni si 3 ani de puscarie, iar daca in timpul procesului va plati sumele restante poate lua o condamnare cu suspendare.

Cert este ca judecatorul nu duce lipsa de lichiditati, care de cele mai multe ori il incomodeaza prin buzunare, asa ca se deplaseaza la BRD pentru a depune banii pe card. Ultima depunere s-a facut chiar acum cateva zile, lucru care inseamna ca o eventuala trecere a lui in spatele gratiilor nu-l sperie momentan. Sau se bazeaza ca orice magistrat pe importanta pe care o are in fata colegilor care nu vor avea tupeul sa-l condamne.

• Fostul sef al Politiei Economice gorjene, col. Toma se pregateste sa-l urmeze la “racoare” pe fostul sau stapan Alexandru Crisan. Abia acum la urechile cui trebuie au ajuns informatii conform carora Toma s-ar fi ocupat in mod special de arestarea fostului director al Urex Rovinari, Eric Saftescu, pentru ai face cale libera lui Crisan sa cumpere societatea. Imediat ce a iesit la pensie, politistului i-a fost rasplatita slugarnicia, acesta fiind numit consilier la Urex. Acum, daca lucrurile o sa decurga in mod normal va primi o recompensa diferita de cea oferita de Crisan – o vacanta binemeritata pe str. V. Alecsandri.

Bani publici in buzunarul prefectului Surupaceanu

Firmele prefectului Mugurel Surupaceanu au fost alimentate de-a lungul timpului cu zeci de miliarde de lei din bani publici. Acest lucru s-a intamplat dupa ce Surupaceanu a devenit membru al PSD si implicit unul dintre principalii finantatori ai partidului.

Cetatean de onoare pentru 500 de milioane

Surupaceanu incearca sa se recompenseze acum, din functia de prefect, fata de cei care l-au ajutat in afaceri. Actualul consilier judetean PSD, Ion Iorga, fostul primar al municipiului Motru este unul dintre acestia. Prefectul ar fi sugerat voalat autoritatilor locale de la Motru ca Iorga ar merita sa fie declarat cetatean de onoare al municipiului.

Recompensa ar fi pe masura, deoarece, in urma cu trei ani, cand Ion Iorga era primar, SC Aktyv SRL, a incasat de la primarie 492 de milioane de lei pentru aparatele de aer conditionat furnizate acesteia.

Cel putin doua miliarde de lei au intrat in conturile SC Aktyv din afacerile derulate in ultimii trei ani cu mai multe institutii publice. Societatea, administrata de Surupaceanu pana in martie a.c., a incasat, pentru mobilierul livrat Inspectoratului Teritorial de Munca aproape un miliard de lei, iar pentru cel de la Teatru “Elvira Godeanu”, peste 325 de milioane de lei. Aceeasi firma a incasat, in urma cu doi ani, aproximativ 60 de milioane de lei de la Primaria Tg-Jiu, pentru 4 birouri, 15scaune si 2 ghisee.

Chiar daca firmele detinute de Surupaceanu nu se mai afla in administrarea sa, din scaunul de prefect, acesta isi mai rezolva cateva afaceri ramase nerezolvate.

Un utilaj ciudat zace de cativa ani, ba pe la sediu SC Maestro SRL Rovinari (firma care a apartinut prefectului),ba pe un teren de langa barajul de la Vart, fara insa a fi folosit.

Ruginitura cica se folosea in urma cu multi ani la smulsul copacilor din pamant. Zilele trecute, utilajul a fost revopsit si pregatit pentru a fi vandut. Chiar Surupaceanu s-a deplasat la Rovinari, luni 18 octombrie, in jurul orelor 18.00, pentru a verifica starea masinii, careia in sfarsit i s-a gasit un cumparator. Sa fie cumva Directia silvica, al carui director, Costel Bobic este PSD-ist de frunte?

Alte smenuri marca Surupaceanu

O situatie a proiectelor aprobate prin programele speciale de sprijinire a investitiilor, reliefeaza faptul ca, la sfarsitul anului 2001, SC MAESTRO SRL Rovinari, fabrica de panouri din lemn masiv, proprietatea lui Surupaceanu, primise sase miliarde de lei, finantare din fonduri publice. Ulterior, Surupaceanu a schimbat sediul social al societatii de la Rovinari, la Petrosani, iar in iulie 2003, a scos-o spre vanzare ca firma profitabila, scutita de impozite pana in 2010, dotata cu 12 utilaje noi din import, a caror valoare era de aproximativ cinci miliarde de lei, pretul de vanzare fiind insa de aproape doua miliarde de lei(!?).

In anul 2000, fara a avea aprobarea consiliului local, primarul comunei Catunele, Haralambie Viasu, a achizitionat de la firma lui Surupaceanu, autoturisme si utilaje agricole, in valoare de patru miliarde de lei.

Plata catre SC AKTIV SRL s-a efectuat prin procese verbale de stingere a datoriilor.

Camera de Conturi a Romaniei a contestat, in urma controlului din 10 august 2001, ca decontarea propriu-zisa nu s-a efectuat pin trezorerie, evitandu-se astfel plata impozitelor catre stat, nu exista lista de investitii aprobata de consiliul local, pentru aceste activitati si nici viza de control financiar preventiv pe documentele care angajau patrimoniul primariei.

Mai mult, Primaria Catunele nu a inregistrat cele trei oferte de pret si nici contractul de vanzare-cumparare cu societatea lui Surupaceanu. Astfel, in patrimoniul primariei au intrat o combina Gloria, un tractor U650, un autoturism Dacia si doua ARO, precum si mobilier.

Camera de Conturi Gorj a descoperit ca, intre pretul din oferta si cel din factura, pentru autoturismele ARO si Dacia, exista o diferenta de 220 de milioane de lei, prin calcularea de TVA dublu, de catre societatea lui Surupaceanu. Asadar, Primaria Catunele a platit, nejustificat, catre SC AKTIV SRL, aceasta suma.

stiind ca atat ofertele, cat si contractul de vanzare cu SC AKTIV, sunt sub incidenta legii, primarul Haralambie le-a tinut ascunse acasa pana in iunie 2000, cand a fost debarcat.

Organele financiare de control au sesizat, la vremea respectiva, politia si parchetul, pentru stabilirea vinovatilor, dar Surupaceanu devenise deja secretar executiv al PSD Gorj.

• Mihai Popescu

Paulian Pasarin vs. Nicolae Ceausescu

Conspiratia securitatii

Colonelul Paulian Pasarin, fostul sef al Contraspionajului in timpul lui Nicolae Ceausescu, este initiatorul Frontului Democrat si al conspiratiei din ’84 care urma sa-l inlature pe conducatorul statului de la putere. Conspiratia a esuat din cauza tradarii unui subofiter, Luca. Acest lucru a dus la derularea unei anchete din partea apropiatilor lui Ceausescu impotriva lui Pasarin. De frica repercusiunilor, cei care au realizat-o nu i-au dezvaluit niciodata dictatorului ca se aflase in pragul unei lovituri de stat, multumindu-se doar sa-l inlature pe conspirator. Insa acesta a pus la cale o noua conspiratie, mult mai puternica, chiar in 1989…

Carte de vizita

Nascut: 1933, sat Magheresti, comuna Sacelu

Studii: scoala Generala din Sacelu; scoala Normala Tg-Jiu; Liceul Comercial Hateg; scoala de Zbor fara Motor Preajba; scoala Militara de Aviatie “Aurel Vlaicu” Buzau;

Cea mai importanta functie detinuta: seful Serviciului de Contraspionaj pentru conducatorul statului roman, Nicolae Ceausescu.

Cea mai importanta actiune: pilon de baza al conspiratiei impotriva lui Ceausescu, din 1984.

“Cele mai grele momente le traiam cand venea Yasser Arafat”

Reporter: Cum ati ajuns in apropierea lui Ceausescu?

Paulian Pasarin: Dupa venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu printre masurile de reorganizare pe care acesta le-a luat a fost si crearea unei flotile specializate pentru conducerea de partid si de stat. S-au facut recrutari si niste cadre din armata au fost luate si duse pe specialitati in aparatul de contrainformatii militare. Am fost si eu selectionat si de acolo m-au luat sa ma ocup de probleme de securitate aviatica pentru conducerea de partid. si asa am ajuns sa fiu mai tarziu seful Serviciului de Contraspionaj pentru conducatorul statului roman. La Directia a V-a s-a infiintat Serviciul 5, al carui sef am fost numit si care avea drept profil apararea contrainformativa pentru toate persoanele care erau in nomenclatura. Asta se intampla prin 1972.

Rep.: In anii in care ati fost sef al Contraspionajului ati descoperit vreodata vreun complot impotriva lui Ceausescu?

P.P.: Problema e putin spinoasa pentru ca dupa ’89 au aparut tot felul de oameni care pretind ca au facut, ca au cunoscut…Nu au dreptate, vorbesc despre ceea ce n-au facut niciodata. Cat am lucrat eu si in pozitia asta de sef al Contraspionajului si de cel care a coordonat securitatea lui Ceausescu pe timpul deplasarilor, si asta a fost ani in sir, n-a fost niciodata macar o informatie din care sa rezulte ca se punea la cale un atentat. Eu instituisem un sistem informativ destul de evoluat ca sa pot sti tot timpul ce se intampla. A fost totusi o situatie cu Golda Mayer. Era prim-ministrul Israelului si a facut o vizita in Romania prin ‘71-’72. Atunci am fost obligati sa luam niste masuri de dezinformare, iar Mayer n-a calatorit in masina oficiala, in asta calatorea altcineva. Mayer a mers tot timpul cu mine intr-o Dacia 1100, albastra. Cele mai grele momente le traiam atunci cand venea Yasser Arafat (presedintele Palestinei – n.r.) la noi, pentru ca el nu respecta niciodata programul, zicea ca vine azi la 14.00 si venea a doua zi pe la 4.00 dimineata. Aveam probleme destul de serioase sa schimbam obiectivele, oamenii erau obositi, era nevoie de destule efective, ca sa le schimbi mereu si sa asiguri toate conditiile era foarte greu. Insa in privinta lui Ceausescu nu s-a pus niciodata problema unui atentat. Am auzit niste povesti ca in Canada ar fi fost pregatit un nepot al Rodicai Bujor (cantareata de muzica usoara – n.r.) sa comita un atentat. Imi pare rau sa spun, dar a fost o bataie de joc. Un emigrant roman si-a batut joc de el, l-a declarat la politia canadiana ca are un pistol si ca vrea sa comita un atentat si aia, ca sa nu aiba necazuri, l-au luat si l-au retinut pentru o declaratie. Atat. A mai fost la Lima o chestie unde protocolul nostru nu s-a priceput si s-a organizat receptia lui Ceausescu la Clubul Opozitiei si aia in timpul receptiei au stins lumina. Asta a fost toata tentativa.

“Planul era sa-l arestam pe Ceausescu si gruparea din jurul lui”

Rep.: Care a fost motivul conspiratiei din ’84?

P.P: Conspiratia n-a avut un motiv legat de ’84. Ea are motiv legat de ’77. Pana in ‘77-’78 lucrurile au mers oarecum bine in Romania cata vreme Ceausescu a acumulat imprumuturi si le-a folosit destul de bine. Dupa ‘77-’78 incepuse sa nu mai fie atat de placuta toata treaba care o facea Ceausescu. Noi am inceput cu Frontul Democrat din Romania, cu conspiratia impotriva lui Ceausescu prin primavara lui 1977, pornind de la cateva lucruri principale. Frontul Democrat avea adepti din securitate si Ministerul Apararii, numai generali si colonei. Inainte de asta fiecare dintre noi, cei care am gasit de cuviinta sa ne asociem, studiasem ceea ce se intampla, cum merge tara. Dupa ce ne-am intors din Nigeria, la cutremurul din 1977 eu am participat la toate punctele pe care Ceausescu le-a vizitat. Dintr-o data am inceput sa-mi dau seama ca una zice si alta face. De fapt aceasta idee imi incoltise in cap la deschiderea anului universitar la drept, cand in cuvantul lui Ceausescu a zis ca el a invatat sa fie om de omenie de la tatal lui. Asta m-a suparat extraordinar de mult, mai ales ca tatal lui a fost un om de omenie, cinstit. Sigur, sa-i fie tarana usoara, dar lumea stia altceva. In ’77 am vazut ca peste toate nevoile tarii si tragedia care se abatuse asupra ei, Ceausescu si-a permis sa dea indicatii contrare tuturor specialistilor in materie de constructii. Dadea numai indicatii care sa-l scoata in evidenta cu o pozitie speculativa. Alt moment a fost cand am vizitat linia de metrou din Statia Republica, cand un specialist i-a explicat ca e nevoie ca tunelul sa fie construit sub forma de oval, iar el a zis ca nu, sa fie construit sub forma de potcoava. Specialistul a insistat, iar Ceausescu i-a luat bagheta din mana si l-a chemat pe gen. Constantinescu de la Armata, iar omul care se ocupase pana atunci de metrou a fost mutat pe alta functie. Am mai constat niste lucruri cu privire la starea lui de sanatate, rezultand ca are niste afectiuni neuro. Ne-am convins ca si sistemul pe care il introdusese era unul absolutist. Era o dictatura deghizata destul de slab in numele poporului si al democratiei. Au fost foarte multe lucruri care au condus la convingerea ca nu exista alta cale decat ca Ceausescu sa fie inlaturat de la conducere, fara a lua in discutie problema lichidarii lui, sau scoaterea poporului in strada.

Rep.: Care era planul?

P.P.: Planul era sa-l arestam pe Ceausescu si gruparea principala din jurul lui. Situatia s-a inrautatit in tara, au inceput sa apara cozile, au aparut o serie de lucruri pe care membrii CPEx-ului nu le impartaseau, dar erau obligati de conjunctura, pe de o parte, iar pe de alta s-a infiintat, la viclenia lui Ceausescu, acel principiu de rotire si cum deranja careva era rotit cu acelasi salariu, dar intr-o pozitie mai putin influenta. Noi aveam un sistem de supraveghere a lucrarilor CPEx-ului si atunci cand stiam ca se discuta probleme mai deosebite ma duceam la monitor si vedeam ce se intampla in sala. Era un monolog al lui Ceausescu intrerupt cateodata doar de Elena.

Rep.: Cand urma sa-l arestati?

P.P.: Prima varianta a fost pentru 1984. Dupa 23 august pana pe 2-4 septembrie, pentru ca Ceausescu venea de la mare pentru 23 august si dupa aceea se retragea la Snagov pentru doua saptamani. In perioada asta voiam noi sa actionam. Erau planuri stabilite. Noi aveam un sistem bine stabilit de bruiaj ca sa nu se mai poata lua legatura si anunta evenimentul in cazul in care se iveau ciocniri. Aveam o combinatie pregatita pentru oamenii din garda personala, o combinatie pentru garda de la resedinta care era formata din trupe. De exemplu, garda urma sa plece la un incident pe care il cream noi in padure, timp in care din castel se ridicau toate armele. Am facut si recunoasterea trunchiului de transmisiuni, recunoasterea pe harta a locului, ca nu putea sa intre oricine ca te intreba unde te duci, dar daca intram eu, Antoniade, Boldea, toti cei cunoscuti, nu era nici o problema.

“ Nisipeanu n-a fost adus sa fie presedinte”

Rep.: De ce nu a reusit conspiratia?

P.P.: Din cauza tradarii subofiterului Luca, denuntului lui si din cauza anchetarii mele. La un moment dat s-a ivit ideea gen. Bucur ca ar fi bine sa fiu dus la Directia de Cercetari Penale, care era condusa de col. Vasile, ca acolo mai repede am spune noi tot. Nu s-a facut acest lucru pentru ca nu prea au avut motivatii.

Rep.: Urma sa-l puneti presedinte pe Nisipeanu? Cine era acesta?

P.P: Nu, asta era o gogorita. In primul rand, Nisipeanu a fost adus in conspiratie din greseala mea. L-am adus pentru ca lucra la Ministerul Tehnico-Materiale si aveam nevoie sa cunoastem date cu privire la folosirea fondurilor, la investitii, cu privire la evaluarile in economie. El n-a fost adus sa fie presedinte. Astea sunt naivitatile lui, cred ca el a capatat o suferinta neuropsihica, pentru ca un om sanatos nu poate vorbi asa ceva.

Rep.: Ati incercat sa-l atrageti de partea dvs. si pe gen. Plesita?

P.P.: Nu. Erau gen. Plesita, gen. Stan, gen. Cosma despre care stiam ca nu au atata atasament incat la o adica sa nu accepte o anumita colaborare, dar aceasta era dupa ce ne reusea noua. Noi aveam in chestia asta trei categorii de oameni: oameni angajati care stiau despre ce e vorba, foarte putini; oameni care ne ajutau, dar nu stiau de ce; oameni pe care urma sa-i aducem dupa aceea, ca sa nu se creeze un vid de putere.

Rep.: Cine erau cei “de dupa”, cei care urmau sa guverneze?

P.P.: Cei mai multi urmau sa aiba functii importante.

Sovieticii si-au dat acordul pentru eliminarea lui Ceausescu

Rep.: A fost aceasta conspiratie de sorginte sovietica?

P.P.: Nu. E regretabil ca s-a inteles asa. S-a intamplat asta si din cauza unor ineptii spuse de Nisipeanu. La vremea respectiva cine crede ca putea face ceva in sistemul socialist fara sa te lase URSS, e un naiv. Aveam patru probleme: Daca sovieticii sunt de acord. Pana la moartea lui Brejnev nu erau de acord. Cand a murit, a venit Andropov. Inaintea instalarii acestuia Ceausescu ne-a dat noua o gura mare de oxigen, pentru ca la TVR si-a spus parerea ca Andropov n-ar fi cel mai potrivit in locul lui Brejnev si atunci si-a atras ura lui Andropov; A doua problema era sa nu intervina sovieticii. Pentru ca ei puteau oricand sa zica “da” si a doua zi sa intervina ca intr-unul din statele sistemului, recte Romania, a fost o contrarevolutie, sau un puci; A treia problema, sa nu-i lase pe ceilalti din jur sa intervina, pe cei care aveau pretentii teritoriale. A patra problema care era extraordinar de importanta – ce facem dupa? Acest dupa era asa: de unde luam bani, de unde imbunatatim nivelul de trai, cum raspundem fata de ce-am facut, ne vrea, nu ne vrea lumea, cat vom fi sprijiniti si cum vom modela societatea romaneasca. Nu ne puneam problema sa schimbam sistemul, ci sa modelam sistemul in aceeasi idee in care si sovieticii si alte tari din sistem isi puneau problema. Acestea erau problemele care ne framantau pe noi. Eu m-am intalnit de doua ori, prin interventiile lui Antoniade - seful Serviciului Garda Personala pentru toti sefii de state care vizitau Romania - cu o persoana venita din partea lui Andropov, o data la Viena si o data la Amsterdam. Ultima data la Amsterdam mi-a comunicat ca a zis tovarasul Andropov ca: “ ceea ce vreti voi sa faceti e mai bine decat ce vrem noi si sa faceti voi intai”. Tragedia e ca Andropov a murit subit, a venit Cernenko, a stat un an si ceva si mai mult a bolit decat a condus si atunci lucrurile s-au daramat aici, intr-o oarecare masura. Deci, problema ca, conspiratia ar fi de sorginte sovietica e o interpretare pe care o da Plesita, nu stiu de ce, banuiesc ca dintr-o discutie cu Nisipeanu.

“Iliescu era lucrat de securitate”

Rep.: In categoria celor care urma sa-i aduceti dupa, era inclus si Ion Iliescu?

P.P.: Nu.

Rep.: L-ati cunoscut pe Iliescu?

P.P.: Da. L-am cunoscut foarte bine cand era ministru la tineret. L-am cunoscut destul de bine, am jucat si volei in aceeasi echipa la mare in timp ce era Ceausescu la Olimp. stiu si cand a fost schimbat de la Iasi si de ce. Deci, el n-a fost in acea categorie. Noi l-am tinut pe Iliescu la o anumita distanta pentru ca stiam ca este banuit, stiam ca e lucrat. si noi ne feream de toate persoanele care erau lucrate de securitate.

Treburile astea care le spune Nisipeanu sunt niste lucruri nascute in capul lui care n-au nici o legatura cu Frontul, n-au nici o legatura cu conspiratia, absolut nici o legatura. De fapt el dispare din conspiratie in ’84. Nisipeanu fantazeaza, n-am avut tenta sovietica, dar nici sa nu se creada ca fara ei se putea merge.

Rep.: Generalii Militaru si Ionita ce conspiratie aveau in acelasi timp cu dvs.?

P.P.: Este o inventie a lui Militaru, treaba asta. Pe Ionita nu l-am considerat niciodata impotriva lui Ceausescu.

Rep.: Dupa episodul “Luca” Ceausescu a aflat ce se punea la cale impotriva lui?

P.P.: Nu. Dupa ce Postelnicu i-a pus in brate lui Plesita dosarul si n-a rezultat nimic a ramas sub semnul intrebarii toata treaba. Cert este ca eu am fost pedepsit, eram loctiitorul sefului Securitatii Capitalei pentru problemele sefului de stat si pentru oaspeti straini, cu asta ma ocupam. A venit gen. Bucur la o saptamana, sau cred mai putin dupa ce s-a terminat ancheta cu mine, a convocat conducerea Securitatii Capitalei, la care a fost gen. Danescu, col. Raduca, col. Stancu, col. Apostol si col. Teodorescu Filip si au prelucrat cazul meu. Precizez ca am fost foarte grav acuzat de lovitura de stat, dar ca nu s-au obtinut date prin care sa rezulte ca este reala acuzarea si totusi s-a hotarat in consiliu de conducere sa fiu pedepsit cu mustrare scrisa pentru lipsa de discernamant in alegerea anturajului. Era cea mai grava pedeapsa pe care putea sa o primeasca un colonel. Lucrurile au continuat insa, pentru ca in ’84, in toamna, am fost mutat, inainte de congres, pe principiul rotirii cadrelor, la Valcea, inspector sef. De ce n-a stiut Ceausescu? Era foarte periculos ca Postelnicu sa se duca sa-l informeze pe Ceausescu ca subsemnatul pregateste o lovitura de stat, fiindca ar fi fost intrebat: “Nu l-ati propus voi sa vina aici? Nu l-ati avansat voi?” si atunci s-ar fi produs un seism care i-ar fi cutremurat pe toti si nu se stia ce se alege. Postelnicu a jucat foarte bine, ca sa ia totusi o masura ca sa ma indeparteze pe mine din sfera unde aveam influenta m-a trimis la Valcea. Aici am facut o conspiratie mai mare decat prima, cu scopul de a-l aresta pe Ceausescu chiar in ‘89…

Detalii explozive despre aceasta conspiratie, precum si despre Revolutia din ’89, povestite de fostul sef al Contraspionajului lui Ceausescu, va vom oferi in numarul urmator al publicatiei noastre.

• a consemnat Claudiu Matei

Miron Cozma ar putea fi gratiat

Miron Cozma, liderul incontestabil al minerilor, ar putea fi gratiat de catre Ion Iliescu. Cozma este condamnat la 18 ani inchisoare pentru “subminarea puterii de stat si a economiei nationale” si zace de cativa ani in puscarie pentru ca a indraznit sa apere locurile de munca ale ortacilor din Valea Jiului. Acesta, alaturi de alti lideri sindicali sunt judecati in prezent in dosarul “Costesti” de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Administratia Prezidentiala, prin consilierul Mihai Constantinescu, a analizat solicitarea Fundatiei Nationale a Mineritului si Energiei, de anulare totala a sanctiunilor penale aplicate liderilor minerilor si i-a comunicat acesteia ca presedintele Ion Iliescu are in atentie problema acordarii unor gratieri individuale in ceea cei priveste pe acestia.

Federatia Nationala a Mineritului si Energiei CGM a adresat, in urma cu cateva luni, un memoriu, presedintelui Iliescu in care erau semnalate abuzurile savarsite de regimul Emil Constantinescu dupa manifestarile revendicative din ianuarie 1999 impotriva lui Miron Cozma si a liderilor minerilor din Valea Jiului.

Departamentul Constitutional Legislativ din cadrul Administratiei Prezidentiale considera ca nerespectarea acordurilor incheiate intre Guvernul Radu Vasile si reprezentantii minerilor nu poate fi imputata actualei puteri.

Un nou termen in recursul procesului in care cinci lideri de sindicat, alaturi de Miron Cozma, au fost condamnati in dosarul Costesti, a avut loc saptamana trecuta la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Constantin Cretan, Romeo Beja, Vasile Lupu, Ionel Ciontu si Dorin Lois au fost condamnati la cate cinci ani de inchisoare pentru subminarea puterii de stat pentru evenimentele din timpul mineriadei de la Costesti. In acelasi proces, Miron Cozma a primit o condamnare de 10 ani inchisoare.

Liderii minerilor au declarat recurs impotriva hotararii de condamnare.

Acestia sunt sustinuti in demersul lor de trei organizatii internationale care si-au manifestat indignarea fata de atitudinea autoritatilor romane care refuza sa-si asume responsabilitatea unui verdict drept care sa-l absolve pe Cozma si pe colegii sai de ridicola culpa care li se reproseaza.

• Daniel Dumitriu

Viorel Dragusin ramane in continuare primarul cel mai potrivit pentru comuna Cruset

Primarul Viorel Dragusin isi concentreaza in continuare toata atentia asupra bunului mers al comunei Cruset, comuna de ale carei destine se ocupa de ani de zile. Misiunea sa nu este deloc usoara, deoarece comuna Cruset este compusa din 10 sate. Cu toate acestea primarul reuseste, prin multa munca, sa duca la indeplinire tot ceea ce-si propune, iar atunci cand se ivesc impedimente gaseste solutii sa rezolve situatia creata, demonstrand ca orice chestiune se poate bucura de succes atata timp cat cel care o intreprinde isi da silinta sa ajunga la un rezultat favorabil concetatenilor sai.

Rep.: Anul acesta ati semnat un contract de finantare cu Agentia Sapard pentru proiectul de “Alimentare cu apa potabila” a comunei. In ce stadiu se afla derularea acestui proiect?

V.D.: Astazi a aparut in presa anuntul de organizarea licitatiei pe data de 27.12.2004 , pentru executia propriu-zisa a lucrarii. Aceasta va incepe din ianuarie anul viitor si va avea o durata de executie de 9 luni, la o valoare de 40 de miliarde de lei.

Rep.: In baza Legii 76/2002 ati avut o colaborare cu AJOFM pentru angajarea persoanelor fara un loc de munca pentru o perioada determinata de timp. Aceasta colaborare mai continua?

V.D.: Da, bineinteles! Acum avem angajate 11 persoane pana la data de 31 martie. Ele sunt folosite la desfundari de santuri, igienizari la scoli, igienizare la dispensarul medical, care la 19 noiembrie are reacreditarea, dar lucrarile vor fi definitivate in maxim o saptamana. Acolo facem o soba, am terminat zugravelile exterioare si acum facem zugravelile in interior. Acoperisul l-am dat jos si l-am refacut pentru ca era extrem de deteriorat.

Rep.: Ce proiecte se vor finaliza pana la sfarsitul acestui an?

V.D.: Pietruirile de drumuri se vor face integral pana la sfarsitul acestui an. In satul Urda, la cererea mai multor locuitori, amenajam un drum prin pietruire in lungime de 800 m, cu cei angajati conform Legii 76, deoarece acolo curgeau apele si se ingreuna accesul la cimitir.

Rep.: Pana anul trecut terenurile agricole fusesera retrocedate fostilor proprietari in proportie de 97%, iar cele forestiere de 80%. Cum se prezinta acum situatia?

V.D.: La terenurile agricole nu sunt probleme, ci la cele forestiere. La acestea, la Slamnesti si Marinesti, ar mai fi 120 de ha pentru punerea in posesie a proprietarilor, dar oamenii vor pe vechile amplasamente si nu prea sunt cuprinse in protocol. Din cauza asta avem probleme cu cetatenii.

Rep.: Modernizarea DC 27 Cruset-Miericeaua-Urda in ce stadiu se afla?

V.D.: Incercam sa o introducem pe unul dintre proiectele de fonduri de restructurare ale Ministerului Integrarii Europene si drumul comunal DC 51 Slamnesti- Maiag de 7,3 km.

Rep.: De televiziune prin cablu beneficiaza toata comuna?

V.D.: Introducerea televiziunii prin cablu decurge acum cam anevoios. A avut un ritm alert, acum a mai incetinit. Am avut niste discutii cu patronul firmei care se ocupa de proiect si in cateva zile, extindem si in satele ramase, Marinesti si Slavuta. Speram ca pana in decembrie, de sarbatori, sa se bucure toata lumea de televiziune prin cablu.

Rep.: In centrul civic al comunei urma sa se construiasca o sala de sport. Ce s-a mai facut in privinta realizarii acestui proiect?

V.D.: Ieri am primit de la Compania Nationala de Investitii o adresa prin care se spune ca: “Avand in vedere definitivarea programului de construire sali de sport 2005-2008 va rugam sa ne transmiteti pana pe 30 octombrie urmatoarele documente: certificatul de urbanism insotit de planul de situatii, planul de incadrare in zona, cu marcarea salii de sport vizata spre schimbare de arhitectul sef al judetului si extrasul de carte funciara”. Urmeaza sa le trimit ori prin fax, ori le duc personal. Mai am un proiect privind alimentarea cu apa a satului Valuta, in valoare de 75.000 de euro. Nu este suprapunere cu proiectul Sapard. El a venit ca respingere pe un motiv cam bizar, prin Fondul Roman de Dezvoltare Rurala. Asta se instituie, prin dispozitia primarului, in baza unui grup de sateni, minimum 10, si am acolo un presedinte, Sultan C-tin, care a primit de la Fondul Roman de Dezvoltare, o adresa prin care se respingea proiectul, motivand ca : la evaluarea de teren s-a constatat ca implementarea proiectului reprezinta un grad de risc in ceea ce priveste participarea comunitatii atat la realizarea proiectului, cat si la intretinerea lui dupa finalizarea lucrarilor. Asta in conditiile in care eu am semnat un contract de parteneriat cu aceasta comunitate de sateni prin care le asigur conditii dupa terminarea proiectului cu un serviciu public pentru asigurarea functionalitatii acestui proiect. Am facut o interventie la presedintele Consiliului Judetean, Ion Calinoiu, sa vedem cum rezolvam la Fondul Roman de Dezvoltare. Eu sper sa se rezolve.

Rep.: Pregatirile pentru sezonul rece le-ati facut?

V.D.: Da. La toate unitatile scolare am transportat cate 10 mc de lemne, sa dea drumul la focuri, iar saptamana viitoare se va furniza tot necesarul, adica 220 mc, la toate unitatile de invatamant. Deci orele de curs se vor derula fara probleme in toata perioada rece.

tambu si Popete isi bat joc de bugetul echipei de fotbal Pandurii Targu Jiu

Clubul Sportiv Pandurii Lignitul Tirgu Jiu, sustinut financiar de USMO si SNLO, are in acest sezon ca obiectiv, pentru echipa de fotbal Pandurii, promovarea in Divizia A. Un lucru benefic pentru municipiul Targu Jiu, pentru ca niciodata pana acum judetul Gorj nu a avut o echipa de fotbal in primul esalon. Asistand in ultima vreme la declaratii socante referitoare al promovarea in Divizia A de catre echipa Pandurii nu se poate ca gorjenii sa nu se intrebe daca se doreste intr-adevar acest lucru, sau e doar un mod de a obtine niste fonduri in plus?

Necesarul bugetar al echipei a crescut ca in povesti

La inceput de sezon presedintele Marin Condescu spunea ca bugetul pentru promovare este de 15 miliarde si, comparativ cu alte formatii care si-au propus acelasi obiectiv in celelalte serii, era chiar destul de mare. Acum, dupa doar opt etape presedintele Condescu spune ca Pandurii nu vor putea promova fara un buget de trei ori mai mare decat cel stabilit. Cum si de ce a crescut atat de mult necesarul bugetar al echipei cand obiectivul era stabilit chiar de la debutul campionatului? Presedintele motiveaza cresterea prin faptul ca jucatorii trebuie sa primeasca prime la fiecare meci si ca trebuie achitate si datoriile la bugetul de stat: “Proiectul de buget l-am alcatuit impreuna cu cei din Comitetul Director. Fara 45 de miliarde in sezonul competitional 2004-2005 nu avem nici o sansa sa promovam. Trebuie sa tinem cont de faptul ca in fiecare luna echipa trebuie sa castige patru meciuri ceea ce duce la o cheltuiala suplimentara pe langa salariile si contractele pe care le-am negociat. Trebuie sa avem platite la zi atat obligatiile fata de jucatori, cat si cele fata de bugetul de stat.”

Vorbind in continuare despre promovarea in care crede foarte mult, oficialul de la Pandurii recunoaste totusi ca nu va putea sustine financiar echipa in cazul promovarii: ”Daca vrem neaparat ca sa facem o figura frumoasa in divizia A ne trebuie un buget mult mai mare. USMO si SNLO nu pot numai ele sa sustina o echipa in primul esalon.”

In conditiile in care chiar presedintele recunoaste ca de la Consiliul Judetean si Primarie nu pot veni fondurile promise, si in nici un caz acestea nu ar acoperi necesarul, discutiile pe tema promovarii se dovedesc a fi doar vorbe in vant, sau poate doar un mod elegant de a justifica banii veniti din minerit catre echipa de fotbal.

Bani aruncati pe mofturi

Mai sunt si alte cheltuieli insa, despre care conducerea de la Pandurii nu vorbeste, dar care se fac, unii conducatori preferand sa arunce cu bani chiar daca spun ca nu au de unde. Ultimul exemplu s-a consumat chiar saptamana trecuta cand fotbalistii de la Pandurii au fost luati din cantonamentul de la Hotel Sport si dusi in semicantonament, inaintea jocului cu Oltul Slatina, la Hotelul Dasiana – unul dintre cele mai elegante, dar si mai costisitoare din municipiu. Motivul transmis de conducere prin intermediul directorului administrativ Dumitru Viezure, care a precizat ca nu are nici un amestec in aceasta mutare, ar fi acela ca jucatorii s-au plans de conditiile de la Hotel Sport unde, pare-se, ar fi inghetat de frig cu doua saptamani inainte, adica la meciul cu Petrolul. Lucru greu de crezut deoarece la vremea respectiva temperaturile erau inca destul de ridicate si chiar daca le-ar fi fost frig, ar fi putut solicita pornirea incalzirii pentru ca hotelul e dotat cu centrala termica proprie. Directorul Hotel Sport, Mihai Prunariu crede ca aceasta ar fi o razbunare asupra sa a doi directori de la echipa, Ion tambu si Pompiliu Popete: “Din discutia cu presedintele Condescu a reiesit faptul ca actiunea nu era cunoscuta de acesta, fiind facuta de Popete si tambu, probabil ca reactie la afirmatia mea cu «tripleta de aur», care ar face legea la Pandurii”. In afirmatiile sale din presa, Prunariu a facut referire la “mafia” care conduce clubul de fotbal, incluzandu-i aici pe tambu, Popete si Gaman, ultimul fiind demis intre timp de la club. Risipa facuta este totusi semnificativa in conditiile in care delegatia numara peste 20 de persoane, diferenta de pret pentru un loc de cazare este, la noua locatie aleasa pentru cantonament, de trei ori mai mare fata de Hotel Sport unde se plateau doar 300.000 de lei pentru un loc. La Hotel Dasiana fiecare camera a costat 920.000 de lei pe zi. Surse apropiate echipei au precizat ca a fost necesara aceasta risipa doar pentru ca fiul lui Popete, care este fotbalist la Pandurii, nu agrea conditiile de la Hotel Sport.

“Clubul ne considera, probabil, presul lor de sters pe picioare”

In replica directorul clubului CS Pandurii care detine hotelul Sport, Mihai Prunariu, a facut publice la inceputul saptamanii datoriile celor de la echipa de fotbal catre clubul sau, acestea ridicandu-se la peste 60 de milioane lei, reprezentand contravaloare masa si cazare. Fiind conducator al unui club al ANS, Mihai Prunariu spune ca nu poate face concesii nici celor de la Pandurii Lignitul si a trimis o somatie conducerii pentru a-si achita datoriile. Debitele sunt ceva mai vechi, avand in vedere faptul Pandurii Lignitul era pasuit cu plata si cateva luni, spre deosebire de hotelul la care au cazat acum jucatorii, unde trebuie sa plateasca pe loc. Presedintele Marin Condescu a precizat ieri ca in urmatoarele zile va achita aceste datorii, dar Prunariu a declarat ca fotbalistii nu vor mai intra in hotel decat daca se va plati anticipat. De acum, echipa de fotbal va trebui sa plateasca la CS Pandurii si contravaloarea altor servicii de care benefica gratuit: va trebui sa deschida partida la curent pentru vestiarele jucatorilor gazda si oaspeti si sa plateasca chirie pentru folosirea vestiarului arbitrilor, a lojii de la Hotel Sport si a salii de protocol unde se organizeaza conferintele de presa.

“Nu inteleg atitudinea unor asa zisi conducatori de la fotbal care vor sa se razbune pe un club care a fost mai mult decat intelegator. Atitudinea clubului CS Pandurii Tirgu Jiu este o reactie la comportamentul descalificant al clubului de fotbal care ne considera probabil presul lor de sters pe picioare. I-am ajutat, i-am sprijinit, am incercat sa le oferim cele mai bune conditii dar cativa dintre oamenii de acolo nu merita efortul nostru. Pacat ca din aceste tensiuni vor avea de suferit si jucatorii care nu au nici o vina. Am suportat prea mult provocarile unor asa zisi oameni de sport. In loc sa facem ceva constructiv si sa ne sprijinim reciproc am ajuns eu personal sa-mi pierd timpul cu divergente cu unii care au «mintea odihnita»”, a mai adaugat Prunariu care o scurta perioada a fost si director sportiv al echipei de fotbal.

• Adrian Iovan

Comisarul sandru de la smecherie la minciuna (tableta)

Comisarul sandru, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Gorj a fost audiat de catre procurorul Vanatoriu de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova in dosarul in care politistul Dorin Butu este acuzat de abuz in serviciu, purtare abuziva si vatamare corporala grava, impotriva lui Ion Carciu, pe care l-a batut in urma cu cateva luni.

Butu este subordonatul lui sandru si destul de apropiat acestuia tinand cont de ineptiile declarate de acesta in fata procurorilor. Zbaterile lui sandru de a-l disculpa pe Butu au depasit limitele ridicolului. Mai grav insa este faptul ca insusi sandru s-a implicat in tergiversarea acestui caz pentru a-l scoate basma curata pe Butu.

Victima politistului bataus a suferit o interventie chirurgicala la Tg-Jiu, unde medicii i-au cusut timpanul, insa problemele nu s-au terminat aici, pentru ca omul nu aude. Politistul i-a promis lui Carciu ca se va ingriji personal de sanatatea sa, deoarece are relatii la Spitalul Militar Craiova, dar Butu a incercat sa traga de timp pana la expirarea termenului in care victima putea sa depuna plangere penala . In final, politistul s-a ales cu plangerea, depusa la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, iar Carciu cu probleme grave de auz. Pe tot timpul cercetarilor politistul bataus a mintit cu nerusinare in chestiuni evidente, iar seful sau l-a sustinut.

sandru a declarat ca nu era la serviciu in ziua in care Carciu a fost batut de Butu si ca nu are nici o implicare in acest caz. Comisarul uita insa sa spuna de ce Butu nu a primit nici o sanctiune administrativa, iar dosarul omului de afaceri Mezdrea, patronul victimei, nu este finalizat, desi au trecut de atunci sapte luni.

Comportamentul comisarului sandru in acest caz a fost de toata jena. Mai cunoastem si alte cazuri in care excesul de zel al comisarului a depasit limitele bunului simt, insa atunci era doar smecher.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   21.10.2004. 11:25

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 34 - 14 - 20 octombrie 2004

Presedintele vorbeste de vila din Primaverii

“Functia m-a ajutat sa obtin teren”

In toate tarile civilizate o functie importanta reprezinta o responsabilitate enorma a celor alesi fata de societate. Cei ajunsi pe picior mare vad mai departe de propria punga si actioneaza in consecinta, in interesul celor multi si fara putere. In Romania si bineinteles in Gorj lucrurile stau altfel, toata lumea sapa pe toata lumea pentru a pune mana pe un fotoliu de sef, iar atunci cand minunea se intampla fiecare isi rotunjeste propria avere, cat pentru inca trei generatii de acum incolo. Pentru a lamuri cat de cat lucrurile, ne-am hotarat sa permanentizam o rubrica “soc interviu”, in care, cei care se hranesc, motivat sau nu, din banul public, sa raspunda la cateva intrebari destul de incomode. Pentru ca opinia publica sa se convinga de inteligenta, dar si de adevarul pe care il spun autoritatile gorjene, raspunsurile acestora la intrebarile noastre vor fi redate intocmai, fara nici un fel de modificare, nici macar de exprimare.

Presedintele Consiliului Judetean Gorj, Ion Calinoiu, a avut onoarea de a inaugura aceasta rubrica. El a luat locul lui Nicolae Mischie nu numai in fruntea institutiei, dar si in paginile ziarelor, pentru ca nu s-a putut abtine sa nu bage degetul in butoiul cu miere, ori de cate ori a avut ocazia, atunci cand era vicepresedinte al Consiliului, iar acum de cand e presedinte suntem siguri ca functia nu l-a cumintit…

Oricum, faptul ca Ion Calinoiu se numara printre stramutatii de lux ai judetului inca tine prima pagina a ziarelor, iar Parchetul a devenit interesat de “afacerea” de la stiucani.

Rep.: Daca nu ati fi fost vicepresedintele Consiliului Judetean Gorj, ati mai fi avut vila in Cartierul Primaverii din Tg-Jiu?

I.C.: Greu de spus! Cred ca functia m-a ajutat sa obtin teren, sa realizez acest lucru, sa-l fac, dar nu m-am folosit in nici un fel de mijloace de influenta si de trafic si am contactat edificandu-ma, in primul rand, daca fac totul legal. si consider ca totul este legal si tot ce am dobandit am acte de vanzare-cumparare in conformitate cu procedurile legale.

Rep.: Se merita sa riscati un dosar penal doar pentru a asigura viitorul familiei?

I.C.: Nu cunosc ca am un dosar penal. si in nici un fel nu mi-am asumat riscul acesta, ca am fost convins ca fac totul legal.

Rep.: Cat timp ati indeplinit o functie in cadrul Consortiu S.A., in perioada in care erati si vicepresedintele Consiliului Judetean?

I.C.: Nu am avut nici o functie in cadrul Consortiu S.A. niciodata. si nici nu sunt cumva actionar sau altceva acolo. Asta e!

Rep.: Care considerati ca sunt calitatile care va recomanda?

I.C.: Niciodata n-am facut un lucru de-a ma lauda. Eu am lasat ca prin activitatea mea pe care am desfasurat-o in diverse etape dupa terminarea studiilor, sa vorbeasca faptele.

Rep.: Este adevarat ca i-ati facut campanie lui Victor Ponta, folosindu-va de masinile Consiliului Judetean?

I.C.: Deci campanie electorala pentru Victor Ponta nu am avut cand sa fac, ca n-am fost niciodata in campanie electorala. Am facut deplasari cu ministrul Ponta in teritoriu.

Rep.: Credeti ca veti rezista in fruntea Consiliului Judetean pana la finalul mandatului?

I.C.: Eu nu imi pun problema de-a rezista, imi pun problema de-a rezolva problemele judetului pe perioada mandatului.

• Vera Nistor

Ilegalitati pe banda rulanta la Primaria Motru

Fostul primar Iorga si economista Tomescu - atac la banul public

Directorul economic, Anica Tomescu cea care a devalizat Primaria Motru impreuna cu fostul primar Ion Iorga, este repetenta la capitolul legislatie.

Aterizata in aceasta functie cand sotul ei, Petre Tomescu, era viceprimarul orasului Motru, directoarea Anica este mentinuta si acum in fotoliul confortabil de la primarie cu toate ca de-a lungul timpului s-a facut vinovata de ilegalitati crase.

Necunoasterea legislatiei fiscale de catre economista Tomescu a facut ca averea sa-i fie pusa sub sechestru asigurator pentru o gaura de 363 de milioane de lei la bugetul statului.

Legea 544/2001, o necunoscuta pentru Anica Tomescu

La Primaria municipiului Motru a avut loc marti, 12 octombrie, un eveniment care a bulversat activitatea compartimentului economic(!?). Publicatia “Scandal de Gorj” a solicitat in baza Legii 544/2001,informatii referitoare la o afacere deloc profitabila a primariei. Cererea noastra a fost aprobata de catre primarul Dorin Hanu si data spre solutionare directorului economic Anica Tomescu. si cum economista habar nu avea de prevederile acestei legi ne-a cam trimis la plimbare. “Nu sunt obligata sa dau informatii decat organelor de control”, s-a grabit sa concluzioneze directoarea. I-am explicat economistei Tomescu ca este obligata sa furnizeze informatii de interes public oricarui cetatean al orasului Motru. In final a parut ca a inteles, urmand sa primim un raspuns scris la cele solicitate. Daca acest lucru nu se va intampla vom actiona conform legii.

Directorul economic partas la devalizarea bugetului local

Anica Tomescu a venit in functia de director economic al Primariei Motru la putin timp dupa ce sotul ei, Petre Tomescu, a fost ales viceprimar. Sotii Tomescu sunt rude apropiate ale fostului secretar executiv al PSD, Alecu Dragoi.

In urma cu trei ani Anica Tomescu a acceptat la plata indemnizatii nelegale acordate consilierilor in suma de 347 milioane de lei. Directorul economic nu si-a indeplinit sarcinile de serviciu in acest caz, pentru ca nu a refuzat la viza de control financiar preventiv documentele care contineau operatiuni ilegale.

Un an mai tarziu, mai exact la finele lui 2002, Anica Tomescu si protectorul acesteia, fostul primar Ion Iorga, au calcat din nou pe bec si au efectuat alte plati neconforme legii. Astfel primarul, secretarul, directorul economic si alti 12 angajati ai Primariei Motru, care nu au efectuat integral concediul de odihna, au primit ilicit 112 milioane de lei, in locul realizarii acestuia. Vinovati pentru operatiunile ilegale prin care bugetul local a fost pradat de 112 milioane de lei sunt: Ion Iorga care a dat in acest sens o dispozitie si a aprobat ulterior documentele de plata; directorul economic Anica Tomescu, care a vizat documentele de plata; seful biroului salarizare si secretarul Primariei Motru.

Pentru aceste magarii Camera de Conturi Gorj a hotarat, in urma cu un an, sa puna sechestru asiguratoriu asupra averii directorului economic pana la recuperarea prejudiciului estimat la 364 de milioane de lei.

TVA platit ilegal de primarie

In aprilie 2002 Primaria Motru a contractat SC Alvor SRL Tg-Jiu pentru confectionarea a 100 de bancute, valoarea contractului fiind estimata la 140 de milioane de lei.

Camera de Conturi a descoperit insa ca, societatea a incasat ilegal suma de 11,5 milioane de lei, reprezentand TVA, cu toate ca aceasta fusese scoasa din evidentele Finantelor Publice Gorj ca platitor de taxa pe valoare adaugata. Organele de control au considerat ca vina exclusiva pentru aceasta plata ii revine Anicai Tomescu, intrucat in atributiile de serviciu ale acesteia intra operatiunea de verificare a documentelor de plata. Aceeasi societate a mai incasat necuvenit sapte milioane de lei, reprezentand o diferenta de curs valutar, calculat eronat, in contul unei firme luminoase plasate in piata din oras.

Societatii i-a fost comandata executia acestei firme luminoase si a prezentat o oferta de 215 dolari/mp, ulterior societatea a facturat lucrarea la un curs al dolarului mai mare decat cel din data depunerii ofertei, adica, cu sapte milioane de lei mai mult. si in acest caz vinovatia apartine directorului economic, care a aprobat si vizat documente care contin operatiuni ilegale.

Bani publici aruncati pe mofturi

Anica Tomescu, conform atributiilor de serviciu, ar trebui sa raspunda pentru cheltuirea banului public. Aspectele prezentate anterior dovedesc insa ca ea nu este interesata de economisirea banilor publici, ci dimpotriva.

Alte 13 milioane de lei au fost aruncate pe un supliment de combustibil pentru cele doua autoturisme ale primariei. Depasirea consumului cu 519 litri de benzina a fost acceptata cu usurinta de directorul economic.

Tot in timpul mandatului lui Ion Iorga au fost schimbate si pavelele de pe trotuarele din centrul orasului Motru. Cetatenii sustin ca acesta a fost un moft, deoarece, practic s-a schimbat doar culoarea lor, cele inlocuite nefiind deteriorate. Societatea care a executat lucrarea apartine unui fost consilier judetean din Mehedinti, iar intermediarul afacerii a fost chiar Anica Tomescu al carui comision s-ar fi invartit in jurul sumei de 400 de milioane de lei.

Toate aceste ilegalitati s-au comis in timpul mandatului lui Ion Iorga, cel care acum este consilier judetean PSD.

Anica Tomescu indeplineste inca functia de director al Primariei Motru. Pana cand va accepta noua conducere a primariei un director economic compromis? Alte motive temeinice pentru schimbarea acesteia din functie vom prezenta in numarul viitor al publicatiei noastre.

• Claudiu Matei

CNL Oltenia acopera afaceri murdare la CNH Petrosani

CNLO a aparut marti, intr-un articol al cotidianului petrosenean “Matinal”, ca fiind furnizorul de piese, pentru acoperirea unor contracte paguboase ale Companiei Nationale a Huilei Petrosani.

Asadar, in articolul respectiv se facea referire la simpatia directorilor CNH Petrosani pentru unele firme doljene care ar fi furnizat companiei piese si subansamble doar pe hartie si pentru care s-au facut plati de miliarde. Este vorba de piese care nu se mai produc, insa pe care firmele doljene le achizitioneaza de la CNLO in urma dezafectarii unor cariere miniere.

• Scandal de Gorj

Protejat de prietenul Condescu

Directorul - lacatus Popete conduce destinele fotbalului gorjean si Olservmin Motru

Pompiliu Popete, director al SC Olservim SRL Motru, societate externalizata din cadrul fostului CNLO, ar trebui sa fie un simplu muncitor la benzile de carbune, daca cineva i-ar fi dat un loc de munca in functie de studiile pe care le are, adica 10 clase. Insa, Popete a stiut sa-si aleaga prietenii, iar potentialul sau intelectual a devenit brusc lipsit de importanta, atata timp cat este sustinut puternic de catre Marin Condescu, presedintele Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia.

Lacatusul-mecanic Popete a inlocuit suruburile cu stampila de director

Fost angajat al EMC Rosia ca lacatus-mecanic in urma cu cinci ani, Pompiliu Popete s-a vazut director peste noapte la Olservmin SRL Motru, o societate infiintata de catre Uniunea Sindicatelor Miniere din Oltenia. El a fost incadrat ca director in cartea de munca de catre conducerea USMO, ca doar presedinte al Uniunii este Marin Condescu, prieten bun cu Popete. In functia executiva pe care o ocupa de aproape cinci ani, Popete semneaza documente in calitate de director si, dupa cum spun specialistii in materie legislativa, toate acestea sunt nule de drept avand in vedere studiile care lui ii lipsesc. Acesta nu a reusit sa urmeze decat cursurile unei scoli profesionale cu profil de mecanica, deci nici macar un liceu amarat. In timpul regimului comunist actualul director si-a mai completat studiile prin policalificare, fiind facut maistru mecanic in campul muncii.

Pana la urma, Pompiliu Popete nu a terminat nici macar 12 clase, desi o serie de prieteni binevoitori lansasera anul acesta zvonul ca ar fi dat bacalaureatul. Dosarul de incadrare al acestuia arata ca s-a oprit doar la 10 clase (dupa cum este echivalata scoala profesionala) si desi are aproape 50 de ani, nu si-a continuat niciodata studiile. Intrebat de ziaristi cum poate fi director fara sa fi absolvit liceul, Popete a spus ca nu are nici o importanta si nu vede nici o legatura intre absolvirea liceului si functia de director.

Directorul cu 10 clase e potent in multe domenii

De pe fotoliul de director lucrurile i se par mai pretentioase lacatusului. Nu admite in ruptul capului ca cineva care vrea sa se angajeze sa nu aiba liceul terminat. O persoana refuzata de Popete i-a reprosat ca nici el nu are bacalaureatul luat, raspunsul directorasului a fost demn de studiile pe care le are: “si ce legatura are una cu alta?”.

Ca a fost numit ca director al societatii din minerit a confirmat chiar presedintele USMO, Marin Condescu: “Da, este incadrat ca director al Olservmin”, fara sa precizeze pe ce baze legale a fost facuta aceasta numire. “N-au contat studiile in acest caz. O firma particulara este condusa de cine se pricepe. Cred ca 75 % din firmele de succes sunt conduse de oameni care nu au decat liceul” a mai adaugat Condescu ,care nu stie, sau uita intentionat ca angajatul sau nu are nici macar aceste studii complete.

Directorul creat peste noapte de Marin Condescu pare a fi o “capacitate” la nivelul judetului Gorj, avand in vedere numarul functiilor pe care le detine. Pe langa functia de director al Olservmin, Popete o mai detine si pe aceea de presedinte al Cartel ALFA – filiala Gorj. “Potentialul” sau se manifesta mai nou si in domeniul sportiv unde, la fel, nu are nici o pregatire. Acesta a preluat functia de presedinte al echipei de fotbal feminin Pandurii Tirgu Jiu infiintata in urma cu doi ani de Monalisa Popescu si Dumitru Viezure, indepartati ulterior de la echipa. Mai mult, din acest an directorul are misiunea de a se ocupa de delegatiile oficiale trimise de FRF la echipa de fotbal masculin Pandurii Lignitul Tirgu Jiu. Ca nu se pricepe deloc in acest domeniu o demonstreaza imaginea proasta facuta clubului si impresia lasata unor arbitrii care au trecut pe la Tirgu Jiu.

Are toti banii clubului in mana

Care sunt toate veniturile lui Pompiliu Popete din toate functiile pe care le detine a fost mai dificil de aflat, insa mai multi responsabili ai Clubului Pandurii Targu-Jiu au precizat ca directorul Olservmin are la dispozitie toti banii destinati echipei de fotbal. Se pare insa ca nimeni nu stie si nici nu doreste sa afle cum sunt cheltuiti acestia. Fondurile destinate sustinerii echipelor de fotbal provin din minerit fiind retinuti pe statele de plata ale sindicalistilor. Bugetul echipei de fotbal masculin divizionare B era la inceputul actualului sezon de 15 miliarde de lei dar recent, presedintele clubului Marin Condescu a anuntat ca pentru promovare Pandurii vor avea nevoie de un buget de 45 de miliarde. Cum va fi cheltuit acesta, stie probabil responsabilul cu delegatiile oficiale si singurul om care dirijeaza spre fotbal banii minerilor.

Capacitatile fotbalului gorjean subordonate lacatusului Popete

Antrenorul echipei de fotbal Pandurii Targu-Jiu, Emil Sandoi este subordonatul directorului cu scoala profesionala Pompiliu Popete. Cu toate ca este inginer si profesor de sport fiind absolvent al unei facultati cu profil sportiv si de TCM , antrenorul echipei de fotbal Pandurii, Emil Sandoi are contractul de munca semnat cu Olservmin. Incadrarea, evident, nu este cea de antrenor, deoarece activitatea societatii este de prestari-servicii in domeniul minier. Odata cu Sandoi de la Olservmin mai sunt platiti si alti angajati ai clubului, antrenorii de la echipele de copii si juniori, directorii din cadrul clubului si chiar si secretara clubului. Pentru ca nu toti au studii – si in acest caz au contat foarte mult studiile si diplomele nu ca in cazul domnului director, majoritatea sunt angajati ca muncitori necalificati. Un exemplu este antrenorul Constantin Andriuca, care, desi era singurul antrenor calificat la centrul de copii si juniori, a fost angajat anul trecut ca necalificat la Olservmin.

Directorul fara studii isi bate angajatii

Persoana care a contribuit la infiintarea echipei de fotbal feminin Pandurii si apoi, renuntind la functia de presedinte a devenit organizator de competitii, Monalisa Popescu, a fost una dintre persoanele care a avut conflicte cu directorul Olservmin. Desi detinea sarcini clare la echipa de fotbal, ea a fost incadrata la Olservmin de unde a plecat prin demisie in urma unui conflict care s-a lasat cu vanatai. Monalisa Popescu a fost nevoita sa-si dea demisia din functie dupa ce a fost batuta de Pompiliu Popete, pe atunci vicepresedinte al echipei de fotbal feminin. Procesul intentat de fosta angajata a Olservmin directorului acestei societati s-a tergiversat timp de peste opt luni, in final judecatorii trimitand cazul la Parchetul de pe langa Judecatoria Tirgu Jiu pentru cercetari asupra lui Popete care a comis infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanei.

• Scandal de Gorj

Turnatorul de serviciu

• Omului de afaceri craiovean Genica Boierica i-au fost indulcite ultimele zile de libertate de o gorjeanca la fel de certata cu legea ca si el. Un restaurant de lux din Bucuresti a gazduit , intr-o seara tarzie, cateva scene fierbinti intre Niculina Stoican si Boierica. Martorii oculari spun ca spiritele s-au incins atat de tare incat cei doi nu au mai tinut cont de prezenta altor clienti in restaurant. Ceea ce a urmat poate deduce oricine, chiar si sotul Niculinei, care, cu siguranta, o credea pe nevasta sa plecata in acea seara cu cine stie ce afaceri aducatoare de beneficii familiale.

Cum probabilitatea ca si cantareata sa tina cateva recitaluri la “rece” este foarte mare, cei doi amorezi isi pot continua idila dupa gratii prin biletele transmise pe furis prin metoda denumita de detinuti “caleasca”. Totul este ca Niculina sa mai aiba putintica rabdare.

• Victor Ponta si subordonatul sau gorjean Claudiu Preoteasa sunt legati de o prietenie ce nu are margini. Ca doi tineri fara complexe, impart chiar si aceeasi femeie, o novaceaca cu tata director foarte cunoscut. Fetei ii place sa se laude ca este prietena lui Preoteasa, dar persoane din anturajul lor spun ca, din cand in cand, fata mai poposeste si in bratele lui Ponta, ca doar vine in Gorj mai des decat prietenul sau. Pentru a nu uza “marfa” din cauza prea multor folosiri, ar fi recomandabil ca cei doi “P” sa organizeze de acum incolo intalnirile in trei. Asa mai pot invata unul de la altul, ca tot se bazeaza partidul pe experienta tinerilor.

Un gorjean in armata americana

In vara anului 1917, cand pe frontul din Moldova se scria marea epopee de vitejie nationala de la Marasti, Marasesti si Oituz, o parte din membrii coloniilor romane din America, intre care si majoritatea poetilor romani aflati in emigratie acolo, a intemeiat o asociatie care, militand pentru cauza victoriei noastre, a strans si trimis in tara importante ajutoare. Concomitent, de la Iasi a plecat in S.U.A. o misiune compusa din poetii Vasile Lucaciu si Ioan Mota, la care s-a alaturat si publicistul Nicolae Stoica, spre a face propaganda pentru cauza Transilvaniei si a Unirii, ca si pentru a organiza o unitate de voluntari din colonisti romani emigranti in SUA, pentru frontul francez.

Zabovind asupra documentelor aflate la Filiala Gorj a Arhivelor Nationale, am descoperit in fondul Prefecturii o marturie emotionanta, care ne-a relevat, inca o data, ca gorjenii, oriunde s-ar afla, raman atasati de familie si meleagul natal. La 18 martie 1919, soldatul Peter Dimovich (respectam ortografia documentului), originar din Gorj, aflat atunci in armata americana, se intereseaza prin Crucea Rosie Americana de la Paris de soarta fratelui sau, care se gasea la Tg-Jiu, si de restul familiei. Drept raspuns cercetarile efectuate de organele locale au condus la urmatoarele rezultate, comunicate la 18 aprilie 1919 celor in drept: “Nicolae Dimovici (fratele-n.n) a incetat din viata in razboiul 1916-1918, tatal, Lazar Dimovici a murit in lagar iar ceilalti sunt sanatosi”.

Invitam posibilii urmasi ai unor astfel de eroi sa ne scrie pe adresa redactiei, prezentandu-ne cat mai multe fapte necunoscute, inedite, adevarate documente istorice pentru cercetator.

• Gheorghe Prahoveanu

Bunastarea concetatenilor sai - scopul principal al primarului comunei Calnic. Vergiliu Popovici

Convinsi de abilitatile pe care le-a demonstrat in ultimii patru ani ca primar, cetatenii comunei Calnic au decis, in iunie 2004, ca Vergiliu Popovici este cea mai potrivita persoana la conducerea primarie. si de aceasta data, ca si in mandatul trecut, primarul nu-si dezamageste concetatenii punand deja in practica o mare parte din proiectele a caror realizare a promis-o in campania electorala.

Rep.: In campania electorala pe lista obiectivelor pe care v-ati propus sa le realizati in acest mandat se afla in prim plan mentinerea standardului de viata la cote ridicate si micsorarea taxelor si impozitelor locale, sau scutirea de la plata lor a persoanelor fara venituri, sau cu venituri foarte mici. Ce anume s-a realizat pana in prezent din acest proiect?

Primar V.P.: In legatura cu standardul de viata al cetatenilor, obiectivul numarul 1 in perioada in care s-a scurs, a fost realizarea celei de-a doua etape a alimentarii cu apa prin programul Sapard, a carei receptie s-a facut la data de 30 septembrie a.c. In aproape intreaga comuna, cu exceptia satului Valceaua, unde lipsa apei nu se resimte la aceasta data si a satului Pinoasa cu restrictii in constructii, sistemul de alimentare cu apa functioneaza. Pe de alta parte am avut in vedere oamenii cu venituri scazute, carora le-am intocmit dosare pentru ajutor social. Unde nu s-a putut am gasit o solutie prin acordarea de ajutoare de urgenta si acestea au fost binevenite pentru cei care au avut necazuri in familie, dar si pentru cei care se afla intr-o situatie mai delicata in ceea ce priveste sursele de venit.

Rep.: Transportul elevilor din satul Pinoasa catre scoala constituia anul trecut o problema, acestia neavand un mijloc de transport propriu. Cum se prezinta situatia in acest moment?

Primar V.P.: Pana in acest moment am ramas in relatie tot cu Complexul Energetic Rovinari, deoarece costul unui mijloc de transport este foarte mare si credem ca o masina cu o vechime de 10-15 ani nu merita asemenea costuri. Presedintele Consiliului Judetean ne-a asigurat insa ca, in perioada urmatoare, ne va pune la dispozitie un microbuz 18+1 cu care sa putem realiza transportul elevilor care si acum se face normal.

Rep.: Sistemul de invatamant a reprezentat mereu o prioritate pentru dvs. Ce obiective au mai fost realizate in ultimele luni in acest domeniu si ce planuri veti pune in aplicare pe viitor?

Primar V.P.: In Calnicu de Sus se impunea cu acuritate constructia unei gradinite, din cauza numarului mare de copii care vin acolo. Anul acesta am realizat spatiul pentru gradinita, l-am dotat cu mobilier corespunzator, ca pe toate spatiile de invatamant din comuna, de altfel. As putea spune ca exista in tara putine unitati scolare care sa aiba conditiile pe care le oferim noi. Pana la aceasta data toate unitatile scolare sunt asigurate cu frigidere noi, scolile primare cu cate un frigider, iar scoala de centru cu doua. Spatiile sunt corespunzatoare din punct de vedere igienico-sanitar, sursele de apa sunt asigurate iar necesarul de combustibil pe care l-am asigurat este suficient, mai ales ca am mai economisit si din anul scolar 2003-2004.

Rep.: Care este cel mai important proiect care va fi definitivat pana la sfarsitul acestui an? si ce importanta are acesta pentru cetatenii comunei Calnic?

Primar V.P.: Cel mai important proiect a fost acesta, cu alimentarea cu apa. Pe agenda noastra de lucru se mai afla si alimentarea cu gaze. Speram sa obtinem toate avizele. O sa facem toate demersurile necesare pe langa Ministerul Industriilor pentru aceasta mare investitie.

Rep.: Un alt obiectiv pe care vi l-ati propus a fost crearea de noi locuri de munca prin Serviciul Public de Gospodarire. In ce stadiu se afla acest proiect?

Primar V.P.: In cel mai scurt timp vom da drumul la Serviciul de Gospodarire, care include primordial aceasta alimentare cu apa. Aici vom creea, pana la sfarsitul anului sapte locuri de munca. Vrem sa intram si in programele de finantare externa dedicate rromilor. Ne gandim la un atelier de tamplarie, la un punct sanitar in Calnicu de Sus, poate si la alte ateliere specifice priceperii cetatenilor comunei.

E plin pamantul de directori! (tableta)

Un profesor universitar, gorjean de loc, ura oltenii din cauza aviditatii acestora pentru functii. Daca exista proverbe cu moldoveni imprastiati prin toata lumea, cele cu olteni morti dupa ciolan aproape ca le egaleaza ca numar. Cinste oltenilor care ocupa sau au ocupat functii de conducere prin toata tara!

Acum insa, vreau sa va spun ca am intalnit si o groaza de directorasi, sobolani de birou, care nu stiu sa faca altceva decat sa semneze ”mapa de corespondenta” si din cand in cand cate un copil secretarei.

Ultimul caz aparut in media gorjeana, il scoate in prim plan pe Pompiliu Popete, cunoscut in trecut ca un tip serios presedinte al Cartel Alfa Gorj. De cativa ani insa, Popete a patruns in fruntea societatii OLSERVMIN Motru si trebuia sa se ocupe de soarta disponibilizatilor din minerit. In paralel, prin intermediul prietenului sau Condescu, Popete s-a implicat si in fotbal. Cum trei lucruri nu pot fi facute bine in acelasi timp, Popete n-a excelat in nimic.

Cartel Alfa e ca si inexistent in Gorj, Olservmin e pe butuci iar la fotbal stiu ca a batut o ziarista si cam atat.

si toate astea nu din cauza studiilor pe care nu le are pentru atat de multe functii ci pentru ca de obicei, cei care ajung intr-un scaun inalt isi iau si nasul pe sus.

Il cunosteam pe Popete ca un om simplu iar acum raman surprins sa-l vad alaturi de oarece personalitati, servit de apropiatele-i folcloriste. Chiar aparusera zvonuri ca ar avea legaturi mai stranse cu una dintre ele pe care a ajutat-o sa promoveze ceva examene in domeniul fotbalului pe la Bucuresti.

Despre folcloristele de la tribuna cu termopan am mai scris si revin acum cu propunerea ca, daca tot presteaza intens pe la club, suntem de acord sa le facem si reclama serviciilor, un pictorial in “Scandal”.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   14.10.2004. 11:23

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 33 - 7 - 13 octombrie 2004

Conducerea SNLO incearca sa se disculpe

Bosilor din SNLO le-a fost afectata saptamana trecuta digestia de catre aparitia in publicatia noastra a articolului “Marin Condescu a semnat pentru ca directorii din SNLO sa incaseze salarii de performanta”. tinand neaparat ca umbra de imagine buna pe care o mai au in fata opiniei publice sa ramana nepatata, directorii SNLO au bagat la inaintare compartimentul de relatii cu presa care ne-a trimis un drept la replica ce ar fi trebuit sa desfiinteze cele mentionate in materialul nostru. Numai ca, neexistand prea multe argumente incercarea lor de disculpare este cam jalnica. In dreptul la replica se specifica in primul rand ca SNLO nu are datorii catre bugetul de stat pentru ca: “Datoriile CNLO, acumulate inainte de 31.04.2004 au avut drept cauza exclusiva neplata de catre beneficiari a contravalorii carbunelui energetic pe care l-au consumat”. Lucru total lipsit de importanta, pentru ca nimeni nu te intreaba din cauza cui ai datorii, ci cand le platesti. Compartimentul de presa al SNLO mai aminteste ca salariile directorilor din SNLO sunt stabilite de lege, ca de altfel si contractele de performanta. Aceste lucruri nu le-am contestat nici noi, ci am spus ca s-au folosit de aceste prevederi tot pentru a se imbuiba ei. Asta in timp ce muritorilor de rand li s-a oprit din salariu o cotizatie suplimentara de sindicat, in valoare de 500.000 de lei.

Dreptul la replica aloca un spatiu destul de mare SC Minprest Serv SA, societate externalizata din cadrul fostului CNLO. Cei din SNLO prefera sa vorbeasca despre aceasta societate, pentru ca ea, la o cifra de 130 de miliarde de lei, a inregistrat un profit de aproximativ 6 miliarde de lei. Tot e ceva fata de SC Olsermin, o alta societate externalizata care a inregistrat peste 4 miliarde de lei pierderi si profit zero. Asta in conditiile in care a fost sustinuta mereu de catre SNLO. Despre cea din urma societate, cei care au redactat dreptul la replica nu au scos nici un cuvant, preferand sa vorbeasca de Minprest, care mai misca cate ceva in afaceri.

Nu suntem impotriva drepturilor la replica, dar le publicam doar in momentul in care exprima realitatea, iar cei care le redacteaza nu incearca sa se ascunda dupa niste fraze formulate abstract.

• Scandal de Gorj

Turnatorul de serviciu

• Fiica fostului director al Fabricii de tigarete Tg-Jiu, Cornel Buza si fiul fostului prefect de Gorj, Toni Grebla, au facut cunostinta in urma cu aproximativ un an si jumatate cu capul podului de langa Parcul Central din municipiu. Intalnirea celor trei a fost destul de”cutremuratoare”, pentru ca cei doi copii de bani gata au intrat cu masina in capul podului. Oameni de bine jura cu mana pe inima ca la volan se afla Grebla junior, dar, din anumite considerente, ca de exemplu patarea renumelui taticului, in fata politiei domnisoara s-a declarat vinovata de accident. Cornel Buza se codeste sa vorbeasca despre incident si mai ales sa implice in acesta numele actualului consilier in Ministerul Administratiei si Internelor, asa ca prefera sa spuna ca nu stie cu cine se afla fiica sa in masina.

• Deputatul Ion Florescu, om de bine cand e vorba de afaceri care implica un castig, a facilitat in urma cu ceva timp un smen pe la Complexul Energetic Turceni. El l-a ajutat pe un om de afaceri sa plaseze aici piese si motoare in valoare de cateva miliarde de lei. Nu ar fi prea grav, ca doar toate personalitatile fac trafic de influenta, numai ca, in acest caz marfa era uzata, dar a fost putin reconditionata si vanduta complexului la pretul uneia noi. Cei in cunostinta de cauza sustin cu tarie ca nici sindicatele, adica cei care ar trebui sa apere interesul salariatilor si institutiei, nu ar fi straini de aceasta poveste.

Manta, liderul opozitiei gorjene a demisionat din PD

Pantelimon Manta, liderul democratilor gorjeni si copresedintele Aliantei D.A. de la nivelul judetului si-a anuntat miercuri demisia din partid. Manta si-a motivat gestul, intr-un mod acid, intr-o scrisoare deschisa adresata presedintelui Traian Basescu.

Liderul opozitiei gorjene s-a declarat profund nemultumit de abuzurile si modul dictatorial in care Basescu conduce partidul: “Atitudinea dumneavoastra fata de modul in care au fost alcatuite listele de candidati pentru alegerile parlamentare demonstreaza aroganta si totala lipsa de respect pentru oamenii din teritoriu care au muncit, uneori chiar cu sacrificii materiale, umane, etc., pentru ca dumneavoastra sa puteti afirma din turnul de fildes ca partidul a crescut, ajungand un partid mediu.

Ati cladit un esafodaj aparent solid pe spinarea celor multi pentru a va satisface ambitia nemasurata si orgoliul fara seaman, iar acum, in stilul caracteristic, dovediti ca in politica n-aveti nici mama, nici tata!

Pentru dumneavoastra in politica nu exista logica, nu exista pareri de care sa tineti cont, astfel ca va impuneti in mod dictatorial propria parere, incalcand in mod flagrant normele statutare si trecand peste orice etica si justitie. Orice om normal n-ar putea accepta atitudinea dumneavoastra de a infrange vointa organizatiei judetene, de a va impune, fara nici o logica politica sau morala, propria parere.

Mi-ati dovedit cu varf si indesat ca pentru dumneavoastra munca, demnitatea, onoarea, loialitatea si perseverenta sunt non-valori. Fraza dumneavoastra din finalul intrevederii noastre: «ba, puneti mana pe munca pentru ca veti avea ciolan toti daca luam puterea», m-a facut sa ma simt umil si sa-mi dau seama de caracterul si osatura morala a celui pe care l-am slujit pana acum, aspecte care m-au determinat hotarator in luarea deciziei finale.

M-ati distrus ca om, m-ati distrus ca personalitate politica, batandu-va joc (cu o nonsalanta care ma sperie) de 14 ani de munca si speranta, iar pentru aceasta nu pot sa va mai fiu alaturi.

Este pentru prima data in viata cand incerc un sentiment de ura pentru ca m-ati pus in situatia penibila (as zice chiar dezonoranta) de a suferi oprobiul public in sensul de a fi considerat traseist politic sau de a iesi definitiv din viata politica.

Imi asum acest risc major al existentei mele politice si va transmit regrete sincere ca v-am cunoscut si ca am lucrat impreuna atata amar de vreme”.

Manta nu a precizat clar daca se va retrage din viata politica, sau daca se va inscrie intr-o alta formatiune politica. Acesta nu a ascuns insa ca deja a avut o oferta din partea presedintelui PUR, Dan Voiculescu, acesta propunandu-i chiar un loc pe listele parlamentare.

Pantelimon Manta a indeplinit timp de noua ani functii de conducere in administratia publica locala, vicepresedinte al Consiliului Judetean si prefect.

• Vera Nistor

Pastorul Chiciudeanu a sedus o minora

Comuna Crasna ar trebui sa fie un tinut aparat de Dumnezeu, pentru ca aici se afla doua manastiri, iar credinta taranilor este mare. Dar lucrurile nu stau deloc asa cum ar trebui, mai ales ca zona a fost “binecuvantata” cu un primar care vreme de patru ani a vazut primaria mai mult in poze decat a trecut prin ea, cu un doctor care isi interna pacientii bolnavi de TBC la psihiatrie, desi lui i-ar fi prins tare bine cateva luni de tratament in sectia amintita si, de cativa ani, cu un cult religios care a facut mai mult rau decat bine.

Cultul Crestin Baptist fiinteaza in satul Carpinis din anul 1997, adepti nu prea are, pentru ca oamenii prefera sa urmeze religia strabunilor lor, dar cei care slujesc biserica baptista, continua sa-i ajute din cand in cand pe cei saraci, dupa cum afirma evanghelistii. Cei din sat insa nu sunt de aceeasi parere si spun ca misionarul baptist a facut foarte mult rau unei familii sarace din Carpinis. A sedus una dintre fetele minore ale familiei, dupa care aceasta a disparut si nimeni nu mai stie nimic de ea. Cealalta a fost ajutata de cult sa plece la un liceu in Petrosani si isi viziteaza parintii saraci foarte rar.

“Nu ajutam vaduvele ca se poate interpreta”

Adrian Chiciudeanu, evanghelistul si misionarul Cultului Crestin Baptist, se ocupa de biserica de la Carpinis de patru ani, cand a venit aici cu sotia si cei trei copii din Tg-Mures. Vorbeste cu usurinta si amabilitate despre misiunea pe care considera ca o are, dar refuza sa fie inregistrat si sa dea date despre unele probleme pe care zice ca le-a intampinat la un moment dat aici. Amabilitatea sa ascunde destul de bine teama pe care o are fata de ziaristi si intrebarile lor indiscrete si considera de cuviinta sa sublinieze destul de transant ca in cazul unui scandal in care ar fi implicat s-ar putea folosi de relatiile pe care le are in strainatate, mai ales cu reporterii de acolo. si totusi afirma ca nu are nimic de ascuns. A venit aici pentru a impartasi oamenilor din Crasna credinta sa. Rezultatele nu au fost absolut deloc multumitoare. tine predica o data pe saptamana, duminica, doua ore, dar vin sa-l asculte doar 5-10 oameni, in special tineri. Oamenii nu au fost incantati sa adere la Cultul Crestin Baptist, cu toate ca evanghelistul a facut tot ceea ce se face in astfel de cazuri, inclusiv i-a ajutat pe cei sarmani. “ Ajutam copii orfani cu alimente. Am dat la un moment dat chiar si tuturor copiilor din comuna. Am facut o camera cu calculatoare, vreo opt, unde vin copii. Cu toate ca Biblia spune sa ajutam orfanii si vaduvele, pe acestea nu le-am ajutat pentru ca se poate interpreta”.

“Fata a fost dusa in Valea Jiului si nimeni nu mai stie nimic de ea”

In mod logic, nimeni nu ar interpreta un gest caritabil fata de o vaduva, daca cel care o ajuta nu ar fi “recidivist” in vreo actiune imorala fata de o femeie.

Evanghelistul spune ca nu face parte din culturile care lucreaza foarte mult cu tineri, in afara de ajutorarea acestora cu pachete si de sala de calculatoare pe care o are la biserica. Dar se pare ca lucrurile nu stau chiar asa, iar Chiciudeanu are un motiv bine intemeiat sa nu dea detalii.

In urma cu aproximativ doi ani Cultul Crestin Baptist a organizat o excursie la care au participat multi tineri. Printre participanti s-a aflat si o minora de 16 ani, fiica unei familii sarmane din satul Carpinis. Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul sustin ca evanghelistul a uitat de Biblie cand a vazut-o pe tanara si in timpul excursiei a avut o aventura cu aceasta. La intoarcere parintii au aflat de faptul ca fiica lor a fost sedusa de catre misionar, dar acesta a rezolvat foarte repede problema, oferindu-se sa ajute familia.

Sursele amintite spun ca: “Dupa acest incident, despre care au aflat parintii fetei, pastorul s-a oferit s-o ajute. Sub pretextul ca-i va gasi un loc de munca, fata a fost dusa in Valea Jiului si nu se mai stie nimic de ea. Pe sora acesteia, acelasi pastor s-a oferit s-o duca la liceu la Petrosani.” Probabil la aceasta poveste s-a referit Chiciudeanu in momentul in care a spus ca a avut niste probleme, despre care a refuzat sa vorbeasca. In fata acestui incident palesc total lectiile evanghelistului despre moralitate si fidelitate fata de o singura femeie.

“Ar fi interesant sa veniti la noi cand vin pachetele”

Cu siguranta intamplarea cu minora saraca sedusa de un pastor a ajuns si la urechile oamenilor din sat. Acest lucru ar fi putut influenta decizia majoritatii taranilor de a nu se apropia de Cultul Crestin Baptist, cu toate ca eforturi din partea celor interesati au existat.

Evanghelistul a incercat sa-l atraga de partea sa si pe dr. Oarna, cel care in urma cu cateva luni a aparut in publicatia noastra pentru ca isi hartuia sexual asistenta. Doctorul era un mare iubitor al lui Dumnezeu, atata timp cat umbla cu un crucifix imens in geanta, dar nu a vrut sa-l iubeasca si pe Dumnezeu-ul lui Chiciudeanu, asa ca a refuzat oferta acestuia de a imbratisa cultul baptist, chiar daca evanghelistul i-a promis un calculator drept rasplata. Un mic succes l-a inregistrat baptistul la directorul scolii din localitate, acesta fiind de acord chiar sa imparta biblii in institutia pe care o conduce. Insa, pe un inginer din comuna nu l-a putut convinge ca este un adevarat slujitor al Domnului, mai ales ca i-a luat banii pe o masina pe care i-a adus-o peste un an de zile, dupa multe insistente din partea celui care platise marfa inainte de a o vedea.

Din pacate, atitudinea lui Adrian Chiciudeanu este cunoscuta doar de oamenii simpli, care l-au pedepsit in felul lor, adica au refuzat sa intre in contact cu el, dar nu a fost pedepsita si de lege, pentru ca familia fetei pentru care acesta a facut o pasiune a preferat sa taca, nefiind facuta nici o plangere la politie. Poate pe langa ajutorul pe care l-a oferit fetelor, pastorul le-a inchis gura cu aceeasi tactica pe care a incercat sa o adopte si cu noi:” Am relatii multe in afara tarii la care pot apela oricand. In plus, ar fi interesant sa veniti la noi inainte de Craciun cand vin pachetele, putem face pachete personale”…

• Adrian Iovan

Patru ani de la “santaj”!

Colectivul redactional al saptamanalului “Scandal de Gorj” a invatat, in urma cu exact patru ani, ca in acest judet orice e posibil, mai ales atunci cand lucrezi la o publicatie incomoda, iar noi devenisem extrem de incomozi. Eram adorati de cetateanul de rand, dar extrem de urati de autoritati care isi gasisera in noi cel mai mare dusman, deoarece am prezentat pe larg opiniei publice afacerile lor ilegale. Asa ca venise vremea razbunarii, mai ales ca incepea campania electorala pentru parlamentare.

In 2000, campania electorala a inceput cu o arestare

9 octombrie 2000, dimineata – o persoana care nu a vrut sa-si decline identitatea l-a sunat pe Claudiu Matei spunand ca este un politist care este dispus sa ofere informatii despre colegii sai corupti si a cerut ziaristului sa fixeze o intalnire la sediul redactiei. La ora fixata, 10.00, pe usa redactiei nu a intrat un politist, ci o intreaga sleahta in frunte careia era col. Daniel Craciun. Un sfert din Politia Municipala venise sa caute doua dulapuri si un scaun. Le-au gasit imediat, dar col. sandru nu s-a putut abtine sa nu caute prin sertarele birourilor si sa nu fie extrem de sarcastic cu ziaristi prezenti in redactie. Intre timp telefonul acestuia suna in draci, probabil ca sefii sai erau nerabdatori sa afle daca “pericolul public” Claudiu Matei fusese inhatat. Acesta a fost dus la sediul Politie Municipale “pentru niste declaratii”, asa cum spunea candid, col. Craciun. A iesit dupa sapte ore de interogatori, pentru a fi dus in arestul IJP Gorj. Acolo a ramas patru zile, urmand ca a cincea zi sa fie prezentat la Parchetul Judetean pentru prelungirea mandatului. seful de pe atunci al IJP Gorj, col. Aranaciu nu s-a putut abtine sa nu incerce un troc cu ziaristul. I-a propus sa-i deconspire sursele din politie ale publicatiei “Scandal de Gorj” in schimbul libertatii. Ziaristul a refuzat. In ziua prezentarii la Parchet mandatul de arestare i-a fost prelungit cu inca 25 de zile. Demn de amintit este faptul ca Aranaciu nu putea face nimic pentru eliberarea jurnalistului si el stia foarte bine asta, dar a incercat marea cu degetul, ca, in cazul in care i-ar fi mers, ar fi scapat de cativa politisti incomozi din politie.

In acest timp, majoritatea ziaristilor gorjeni isi petreceau ziua in fata Parchetului legati in lanturi. Televiziunile, ziarele si posturile de radio au luat atunci atitudine in fata arestarii ziaristului, desi majoritatea aparusera intr-o rubrica dedicata exclusiv acestora de catre “Scandal de Gorj”. Intre timp incepuse si campania electorala, iar politicienii erau extrem de satisfacuti ca nu mai avea cine le face zile fripte. Ziaristii de la “Scandal” erau prea ocupati cu zecile de procese ce fusesera deschise concomitent cu arestarea lui Claudiu Matei.

Craciun-ul a adus in “dar” 5 ani de puscarie

Procesul a trenat pana a treia zi de Craciun, cand judecatorul Florin Encescu l-a condamnat pe Claudiu Matei la 5 ani de puscarie pentru santajarea actualului prefect, Mugurel Surupaceanu. Dupa trei ani de cosmar, in care majoritatea colegilor de breasla au fost alaturi de noi, Claudiu Matei a fost pus in libertate, iar “Scandal de Gorj” a reiesit pe piata, cu acelasi impact la public ca si inainte. Acum ne apropiem de o noua campanie electorala pentru generale. Oare, e tot randul nostru si tot in acelasi mod? Sau politicienii au perfectionat in cei patru ani trecuti de la ultimele alegeri alte tehnici mai rafinate si care sa nu le mai puna opinia publica in cap? Mai e putin si o sa aflam.

• Scandal de Gorj

“Daca asi fi pentru o zi presedinte v-asi amaneta pe toti si nu m-ati prinde”

Victor Ponta, candidatul PSD Gorj la un fotoliu de deputat si-a dat de multe ori in stamba de cand se afla pe scena politica.

Daca la Gorj Ponta afiseaza un aer superior de capitala, in alte locuri acesta s-a dovedit a fi nu numai un politician ci dansator sau chiar cantaret.

Sustinut atat de seniorii cat si de tinerii pesedisti gorjeni, Victor Ponta a reusit sa acceada primul pe listele acestui partid pentru Camera Deputatilor.

Imediat dupa alegerile preliminare din PSD, presedintele Consiliului Judetean, Ion Calinoiu si subprefectul Marius Vlaicu s-au ales cu dosare penale pentru ca au folosit autoturismele institutiilor publice pe care la conduc pentru a-i face campanie lui Ponta.

Inca de la sfarsitul anului trecut Ponta ceruse conducerii centrale a partidului 40 de locuri eligibile pentru tinerii pesedisti insa, la aceea vreme seniorii nu-i promiteau acestuia decat 7-8.

In replica la refuzul acestora, Ponta a fredonat intr-un restaurant din Piatra Neamt un refren al trupei hip-hop “Parazitii”: “Daca as fi pentru o zi presedinte, v-as amaneta si nu m-ati prinde”.

Dansatorul Ponta

Ponta devenise deja celebru ca show - man, inca din vara anului trecut cand la un simpozion al tinerilor social-democrati, in Grecia, dansase pe mese.

Cea care a adus in atentia opiniei publice isprava lui Ponta, pesedista Anca Boagiu, a fost acuzata de acesta ca a stat cu soferii prin parcari.

Ponta a revenit in aceasta vara pe ringul de dans, la Discoteca Vox Maris din Costinesti alaturi de tinerii pesedisti.

Victor Ponta este presedintele Fundatiei Secol XXI care detine 52% din actiunile “Radio 21” si actionar la Fotbal Club National.

• Adrian Iovan

Dihonie la PUR

Vicepresedintele Dan Radu considerat huligan

Ion Radacina, fostul presedinte al PUR Stanesti il acuza pe vicepresedintele Dan Radu ca l-a dat afara din sediul partidului cand a vrut sa faca unele dezvaluiri despre modul in care au fost impusi candidatii in alegerile locale.

Radacina a declarat ca Dan Radu s-a comportat ca un huligan si este posibil ca sa-l actioneze in judecata. “Vicepresedintele Radu m-a imbrancit si m-a dat afara din sediu aducandu-mi injurii, facandu-ma porc, magar si tradator”, a afirmat fostul presedinte.

Ion Radacina crede ca aceasta iesire a lui Radu de datoreaza opozitiei pe care a avut-o inainte de alegerile locale, atunci cand conducerea PUR Gorj a impus-o pe Ionela Gheorghitoaia in cursa pentru Primaria Stanesti.

Acesta spune ca Ionela Gheorghitoaia nu era membra a partidului. “Conducerea organizatiei judetene a inscris-o pe loc si au trecut o data fictiva. Bineinteles ca tot ea a fost trecuta si pe primul loc la consilieri locali. Au fost zvonuri ca pentru acest lucru s-a platit cateva milioane de lei”, a mai adaugat Radacina.

Dan Radu a infirmat categoric acuzele care i se aduc si a declarat ca Ion Radacina s-a retras de bunavoie din partid. “Nu este nimic adevarat. Dumnealui nu a fost de acord cu anumite hotarari ale partidului si Biroul Executiv l-a exclus. Nu am ce sa comentez”, a conchis Radu.

• Daniel Dumitriu

Au trecut patru ani... (tableta)

…de cand am fost aruncat in beciurile politiei. Multi au jubilat atunci fara sa constientizeze ca un om nu moare la puscarie.

Cei mai multi insa erau interesati de disparitia publicatiei “Scandal de Gorj” iar dorinta le-a fost indeplinita dupa numai cinci luni de zile.

Pe 9 octombrie 2000 cei care ma urau pe mine si “Scandal de Gorj” au devenit subiect pentru intreaga medie gorjeana.

Majoritatea ziaristilor au fost in acele zile alaturi de mine si le multumesc inca odata. Multi cititori ai publicatiei au venit in salile Tribunalului pentru a fi langa mine. Aceasta a fost motivatia pentru care “Scandal de Gorj” a reaparut. Cred ca am demonstrat pana acum, ca nu avem resentimente fata de persoanele implicate in urma cu patru ani in arestarea mea.

E adevarat ca trei ani de puscarie nu se uita niciodata, insa Dumnezeu este singurul care poate face cu adevarat dreptate.

Judecata divina este mai presus decat judecata omeneasca facuta dupa legi pamantene.

• Din aceasta saptamana “Scandal de Gorj” va avea o noua fata. Inca de la aparitie, septembrie 1999, ne-am obisnuit cititorii cu un anume stil.

Am ramas, cred eu, la fel de virulenti si acizi insa parerile si sugestiile dumneavoastra, iata, sunt puse acum pe tapet.

“Scandal de Gorj” se vrea a fi o publicatie aproape de cititori pentru ca ea apartine exclusiv cititorilor si asa va ramane.

Vom fi la dispozitia dumneavoastra.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   07.10.2004. 11:21

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 32 - 29 septembrie - 4 octombrie 2004

Directorului “Electrica” Tg-Jiu ii place discriminarea

Tanase Pandia, directorul S.C. Electrica, Sucursala de Distributie Tg-Jiu, nu are pic de consideratie pentru absolventii facultatilor din cadrul Universitatii “Constantin Barancusi”. Acest lucru l-a demonstrat pe data de 5 septembrie, cand la sediul institutiei pe care o conduce a fost organizat un concurs pentru ocuparea a trei posturi de inginer. Conditiile de inscriere erau: absolvent promotia 2004, media de absolvire minim 8.00. Nu scria niciunde ca cei care au absolvit la Tg-Jiu nu au ce cauta la concurs, asa ca, mai multi doritori care indeplineau toate celelalte conditii, s-au prezentat, insa au aflat chiar din gura lui Pandia ca nu pot participa, deoarece isi facusera studiile la Tg-Jiu. Atitudinea directorului poate avea doua motive: ori are o parere foarte proasta despre profesionalismul profesorilor universitari din municipiu, ori a fost doar un pretext pentru a proteja niste locuri deja aranjate.

• D.D.

In timp ce minerilor de rand le-a luat din salarii

Marin Condescu a semnat pentru ca directorii din SNLO sa incaseze salarii de performanta

Uniunea Sindicatelor Miniere din Oltenia, al carei presedinte este Marin Condescu este partasa la unele ilegalitati comise de fosti si actuali directori din Compania Nationala a Lignitului Oltenia.

O serie de nereguli depistate de-a lungul vremii la actuala SNLO, de catre organele de control, au fost trecute sub tacere.

Intre Marin Condescu si directorii SNLO a existat tot timpul un troc: pentru afacerile derulate sub tutela si cu ajutorul companiei de catre SC OLSERVMIN SRL Motru, firma administrata de USMO, directorii mineritului gorjean au beneficiat de sprijinul sindicatelor in smenurile care au revoltat opinia publica.

In timp ce Societatea Nationala a Lignitului Oltenia are datorii de mii de miliarde catre bugetul de stat, directorii acesteia si ai subunitatilor ce apartin companiei incaseaza pe langa salariile de zeci de miliarde de lei, “salarii de performanta”. La sfarsitul anului trecut, directorii subunitatilor din fosta CNLO au incasat “salarii de performanta” cu acordul sindicatelor. Protocolul incheiat in octombrie 2003 a fost parafat de catre fostul director general Ion Vulpe, directorul economic Danut Pistritu, directorul Directiei Resurse Umane si Legislatie, Ionel Mantog si presedintele USMO, Marin Condescu.

In acelasi protocol in care se prevedeau aceste “salarii de performanta” pentru directori, erau stipulate si unele retineri salariale pentru muncitori, mai exact “o cotizatie suplimentara de sindicat”, in valoare de 500.000 de lei.

Este inutil sa reamintim ca acest protocol este semnat de liderul minerilor, Marin Condescu, in conditiile in care conducerea CNLO se obliga, ca pana la sfarsitul acelei luni, octombrie 2003, sumele sa fie retinute din salariile minerilor si virate in contul USMO.

Acesta nu este singurul smen la care a participat Condescu alaturi de directorii din SNLO. Presa a relatat deja despre “stramutatii de lux” din cartierul Primaverii printre care se numara si leaderul sindical.

Afaceri in concubinaj cu conducerea companiei

Pe langa inalta functie din USMO, Condescu manareste si ceva afaceri prin intermediul a doua societati comerciale: OLSERVMIN SRL Motru si MINPREST SERV SA Rovinari.

OLSERVMIN are ca obiect principal de activitate selectia si plasarea fortei de munca, adica angajarea fostilor salariati, disponibilizati din minerit. Condescu este stapanul absolut al afacerilor acestei societati care are ca actionar insasi USMO. Cu toate ca societatea a beneficiat de fonduri speciale destinate dezvoltarii zonelor miniere, aceasta inregistreaza datorii de peste 40 de miliarde de lei.

OLSERVMIN a fost infiintata in martie 2000 iar dupa patru ani, datorita managementului defectuos inregistreaza pierderi de peste 4 miliarde de lei si profit zero.

In schimb, cealalta societate a sindicatelor si cu ceva implicatii si din randurile mai marilor din SNLO, MINPREST SERV SA Rovinari, are un profit de aproximativ 6 miliarde de lei, la o cifra de afaceri de 130 de miliarde.

Aceste societati sunt preferate la licitatiile SNLO avand in vedere structura actionariatului si faptul ca liderii de sindicat si directorii companiei isi impart profitul acestora.

De-a lungul timpului, Curtea de Conturi, Corpul de Control al Guvernului si Inspectoratul Judetean de Politie a depistat o serie de ilegalitati comise de liderii de sindicat si de directorii din SNLO, insa acestea au fost trecute sub tacere. In urma cu cativa ani se intocmisera chiar si dosare penale pe numele unor directori si lideri de sindicat dar si pe acestea s-a asternut praful.

Alte smenuri marca Condescu

La inceputul anilor ’90, Marin Condescu, alaturi de alti lideri de sindicat din minerit au fost cercetati si judecati pentru o afacere cu apartamente in Bucuresti.

Atunci, Condescu si alti cinci sindicalisti au cumparat apartamente in blocul P27 din soseaua Panduri, sub forma de locuinte de serviciu, platite din banii sindicatelor dar pe numele lor. Dosarul s-a judecat o vreme pe la Judecatoria Sectorului 5 dupa care i s-a pierdut urma.

Singura data cand scaunul lui Condescu s-a clatinat a fost in timpul ultimei mineriade. Atunci ortacii de la Motru incepusera sa stranga semnaturi pentru indepartarea acestuia de la conducerea USMO insa apropiatii lui Condescu, liderii de sindicat din zona, au reusit sa calmeze spiritele.

In prezent, la organele de cercetare penala se afla cateva plangeri depuse de catre sindicatele neafiliate USMO in care se face referire la alte ilegalitati comise de Marin Condescu si pe care le vom prezenta in numerele viitoare.

• Scandal de Gorj

Procurorul Diaconescu pus la zid de catre judecatorul Maruta

Procurorul Ion Diaconescu, “Eminenta Cenusie” a Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, a schimbat in mod nefast viata a inca doi presupusi criminali, pe data de 6 aprilie, a.c., chiar in ziua in care noi prezentam in exclusivitate cazul Marcel tundrea. Atunci, pe baza unui rechizitoriu intocmit fara a respecta nici cele mai elementare prevederi legale, Diaconescu a trimis in judecata pe Costel Constantin si Florian Erdei, pentru omor calificat. Ultimul, desi era minor, si in plus suferea de tulburari comportamentale, a fost anchetat fara ca parintii sau delegatul autoritatii tutelare sa fie prezenti. Cercetarea la fata locului a incidentului in care Cristian Bitu, din Matasari, si-a pierdut viata, nu s-a facut, iar rechizitoriul a fost intocmit inainte de a fi definitivat raportul de necropsie al victimei. Greselile procurorului sunt cu mult mai multe si au fost cuprinse in hotararea pe care judecatorul Constantin Maruta a dat-o in luna mai a.c., si care ii punea pe cei doi in libertate, dar cu toate astea ei inca sunt dupa gratii.

Emil Mota, prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj ar trebui sa initieze eliminarea lui Ion Diaconescu din institutia pe care o face de ras, asta in cazul in care nu vrea sa devina autor moral al viitoarelor greseli pe care incompetentul procuror le va mai face in continuare, daca va mai ramane in functie.

Politisti neprofisionisti si un procuror care le pune varf

Cristian Bitu, patron al unui bar ce functiona la parterul unui bloc din Matasari, a murit in data de 9 februarie, in urma leziunilor pe care le-a suferit intr-o incaierare ce a avut loc cu o noapte in urma, chiar in bodega al carui proprietar era. La bataie au participat vreo noua persoane, insa doar Constatin si Erdei au fost arestati, fara ca organele de cercetare si procurorul sa-si bata prea mult capul cu rezolvarea corecta a cazului. A doua zi dupa comiterea faptei, politistii de la Biroul de Politie Matasari au sigilat barul lui Bitu, acolo unde a inceput altercatia, dar nu i-au cercetat interiorul, si nici imediata apropiere a acestuia, asa cum un politist cu neuronii in perfecta stare de functionare ar fi procedat. Judecatorul Constantin Maruta, afirma, in hotararea pe care a dat-o cateva luni mai tarziu, ca, daca politistii ar fi facut acest lucru, ar fi putut descoperi urme materiale ale infractiunii, ca de exemplu: cioburi, urme mecanice pe sol, urme de sange, care fi fost de ajutor la verificarea sinceritatii inculpatilor si a persoanelor audiate de Ion Diaconescu. Cum nu s-au facut investigatii, nu s-a intocmit nici un proces-verbal de cercetare la fata locului, ci doar un proces-verbal de sigilare a barului. Mai mult decat atat in referatul intocmit de Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, cu propunerea de arestare preventiva a lui Costel Constantin, se face precizarea ca fapta pentru care a inceput urmarirea penala a fost stabilita, printre altele, prin procesul-verbal de cercetare la fata locului si fotografii. O minciuna josnica a procurorului Diaconescu, avand in vedere ca procesul-verbal nu exista, iar fotografiile lipsesc cu desavarsire din dosarul Parchetului.

Ion Diaconescu – “devoratorul” de minori

Florian Erdei nu implinise inca varsta de 16 ani, in momentul in care Bitu si-a pierdut viata, ceea ce insemna ca ancheta impotriva sa a fost ilegala, pentru ca parintii, sau tutorele sau legal, trebuia sa fie prezenti la efectuarea materialului de urmarire penala. Se presupune ca, minorul nu are capacitatea de a intelege singur ceea ce se intampla, motiv pentru care este necesara prezenta unui adult. In cazul lui Florian era nevoie cu atat mai mult, cu cat, in urma unei expertize psihiatrice s-a dovedit ca sufera de tulburari comportamentale. Procurorul Diaconescu nu s-a deranjat insa sa-i citeze parintii si a facut tot posibilul sa mai scape de un dosar, chiar daca ceea ce a facut a fost nelegal si neprofesional. Experienta i-a demonstrat ca se poate juca cum vrea cu destinele oamenilor fara sa suporte consecintele, asa ca de ce sa puna in practica ceea ce probabil a invatat in facultate, adica sa aplice corect legea. Necitarea persoanelor care il aveau in grija pe Florian si lipsa acestora la prezentarea materialului de urmarire penala si confruntarea acuzatului cu martorii ar fi trebuit, in mod normal, sa atraga dupa sine nulitatea anchetei facute de politisti si procuror, dar in final dosarul a ajuns in instanta, incomplet din punctul de vedere al probatoriului si schiop in ceea ce priveste cercetarile.

Termen de arestare expirat

Dosarul a fost judecat in luna mai de catre un complet de judecata al carui presedinte a fost judecatorul Constantin Maruta. Hotararea pe care acesta a dat-o este un exemplu de corectitudine si denota ca judecatorul chiar a citit dosarul si a sesizat toate ilegalitatile comise. In hotarare, judecatorul sublinia clar: “Este necesara refacerea urmarii penale in sensul audierii si confruntarii atat a inculpatilor, cat si a celorlalte peste 10 persoane care au dat declaratii la urmarirea penala, dar aceasta sa se faca la locul unde a avut loc agresarea victimei, respectiv la barul unde s-au intalnit grupul de tineri si in imediata apropiere unde se sustine ca s-au succedat etapele agresiunii. In acest fel se ajunge la punerea in evidenta a acelor elemente care sa conduca la concluzia certa daca inculpatii sunt cei care au aplicat loviturile ce au provocat decesul victimei”.

Acest lucru era necesar mai ales ca in raportul de necropsie se spunea ca “afectiunile avand potential letal au putut fi produse atat prin cadere si lovire de corpuri dure, cat si prin lovire cu un corp alungit cu suprafata mare (posibil stachete) si prin lovire cu o rozeta”. Ori, la dosar nu exista nici o declaratie care sa confirme ca cei doi acuzati ar fi detinut asa ceva. In plus, Erdei a declarat ca i-a vazut pe unul dintre ceilalti tineri participanti la scandal cum a lovit-o pe victima cu un stachete. El a mai declarat ca ceilalti tineri participanti la altercatie l-au sfatuit sa ia asupra sa fapta, deoarece fiind minor, pedeapsa va fi mai mica, iar din partea lor va fi recompensat si ajutat.

Toate aceste lucruri au fost specificate de Constantin Maruta in hotararea judecatoreasca in finalul careia dispune restituirea dosarului la Parchet pentru completarea probatoriilor la urmarirea penala, precum si punerea in libertate a lui Florian Erdei si Costel Constantin. Insa, Parchetul in loc sa se ocupe de completarea datelor din dosar a facut recurs impotriva hotararii date de Maruta. Curtea de Apel Craiova a trimis dosarul inapoi la Tribunalul Gorj pentru completarea probelor, dar si pentru continuarea judecatii. De atunci insa s-a luat pauza, cei doi fiind si acum in puscarie, in baza unui mandat prelungit din 30 in 30 de zile. Aici intervine o alta ilegalitate, conform Constitutiei Romaniei, arestarea preventiva nu poate depasi 180 de zile, adica sase luni. Acest termen este in acest moment depasit, pentru ca Erdei si Constantin au fost arestati in luna februarie a.c.

• Neli Matei

Directia Silvica refuza sa plateasca padurea cumparata la Balteni

Peste 20 de persoane din comuna Balteni si-au vandut padurile Directiei Silvice Gorj. Negocierile au fost purtate cu Ocolul Silvic Pesteana, iar oamenii si-au intocmit documentatia necesara incheierii actului de vanzare –cumparare, valoarea terenurilor forestiere fiind stabilita prin expertize la fata locului platita din buzunarul acestora.

La incheierea contractelor, la birourile notariale, nu a participat nimeni din partea Directiei Silvice, iar institutia refuza acum sa plateasca ce au cumparat.

Cetatenii de la Balteni acuza conducerea Directiei Silvice ca le tine banii blocati in banca si incaseaza dobanzile aferente acestora in conditiile in care pentru intocmirea documentatiei acestia au cheltuit, din propriul buzunar, cate 4 milioane de lei fiecare.

• Adrian Iovan

In ciuda ultimelor zbateri din PD

Omul de afaceri Ion Firiza este preferatul lui Basescu pentru un loc de parlamentar

Ion Firiza, pare a fi preferatul presedintelui Partidului Democrat, Traian Basescu pentru un fotoliu de parlamentar.

Ultimele liste trimise de filiala judeteana a PD, la Bucuresti nu au clarificat, inca situatia creata pentru ocuparea locurilor eligibile pentru alegerile parlamentare. Daca pe listele pentru Senat, seniorii Manta si Popeanga par a fi de neclintit, la camera Deputatilor, mai tinerii si necunoscutii aruncati in lupta pot fi inlocuiti oricand de pixul lui Basescu.

In urma cu o luna si jumatate, ziaristii de la “Impact in Gorj” l-au surprins pe liderul PD la o terasa din TG-JIU impreuna cu omul de afaceri gorjean. In aceeasi saptamana, Basescu si-a petrecut cateva zile alaturi de sotia sa, la cabana lui Firiza din Retezat.

Surse demne de incredere afirma ca aceasta nu a fost singura vizita a lui Basescu la Complexul “Cheile Butii”. Prietenia lui Firiza cu Basescu dureaza de multi ani, mai exact de cand ultimul mai era inca ministrul transporturilor iar omul de afaceri avea promisiuni certe ca va fi ajutat pentru reabilitarea si amenajarea drumului Uricani - Campul lui Neag - Baile Herculane. soseaua ar fi trecut pe langa complexul turistic al acestuia, prin Muntii Retezat spre statiunea Baile Herculane.

Aceleasi surse declara ca aceasta promisiune a lui Basescu va putea fi acum indeplinita chiar de catre Firiza din postura de parlamentar.

“Cheile Butii” este locul unde cei din administratia publica din Valea Jiului isi fac chermezele si isi duc amantele, fiind feriti de ochii presei.

Ion Firiza a fost un apropiat al primarului PSD, Gheorghe Suciu, cel care a pastorit orasul Uricani din 1996 pana in 2000.

• Scandal de Gorj

Senzational

Evaziune fiscala si spaga la Finante

Angajatele Directiei de Finante Publice Gorj, ce presteaza la serviciul de relatii cu publicul, reprezinta cosmarul fiecarui contribuabil de buna credinta. Atitudinea nesimtita a cucoanelor de la ghiseu poate fi simtitor imbunatatita doar de cate o mica atentie, care se poate concretiza intr-un buchet de flori, o punga de cafea, sau, si mai bine, intr-o sticla de bautura fina. Asta insa nu te scapa de orele bune pe care trebuie sa le stai la coada, pana iti vine randul la ghiseu, ci doar sa o “indulcesti” putin pe functionara care altfel te trateaza ca pe un cersetor si mai tipa si de cateva ori la tine. In timp ce iti iei adio de la celelalte probleme pe care le aveai de rezolvat in ziua respectiva, pentru ca trebuie sa-ti petreci cea mai mare parte a zilei stand la coada, esti spectator la chestii care nu credeai ca se pot intampla in sediul Finantelor. Femeia ce deserveste societatea care a avut norocul sa puna mana pe un spatiu in institutie unde sa vanda tipizate, uita deseori sa utilizeze casa de marcat fiscala si da bon fiscal doar atunci cand, cate o contabila care trebuie sa se justifice in fata sefului, o cere. Incredibil, evaziune fiscala in sediul Finantelor!

• D.D.

Precizare pentru capetele seci din politie

Deconspirarea comisarului Victor Harsovescu ca unul dintre fostii nostri informatori din politie a creat reactii diverse in randul colegilor sai. Ofiterii care au facut obiectul informatiilor furnizate de catre individul in cauza s-au bucurat ca au scapat de cel care le spiona afacerile, unii au spus ca merita ceea ce i s-a intamplat, iar altii inca n-au inteles de ce am publicat materialul impotriva sa. Din pacate, categoria acestora este destul mare, motiv pentru care purtatorii de epoleti ne streseaza ori de cate ori ne intalnesc, facand pe lupii moralisti. Saptamana trecuta, procedand perfect legal, adica cu adresa oficiala facuta catre IJP Gorj, am incercat sa aflam ce s-a mai intamplat cu cazul Victor Harsovescu, mai ales ca politia ne-a pus martori. In momentul in care unul dintre redactorii nostri s-a prezentat la sediul IJP sa ridice plicul cu raspunsul, un politist neidentificat, pentru ca n-a avut bunul simt sa se prezinte, s-a trezit sa-l compatimeasca pe Harsovescu, cum ca, saracu’ de el, ne-a ajutat cu informatii, iar noi, lipsiti de moralitate, l-am tradat. Politistul respectiv facea clar parte din categoria celor care, desi am scris destul de clar in material de ce ne-am hotarat sa scriem despre colaborarea lui Harsovescu cu noi, tot n-a inteles. Asa ca, pentru a limpezi apele, speram noi definitiv, facem urmatoarele precizari: am recunoscut public ca Victor Harsovescu a fost informatorul nostru, deoarece colaborarea lui cu noi se baza pe razbunari proprii, in nici un caz nu era pornita din dorinta de a curata politia de uscaturi; era foarte curios in ceea ce ne priveste, ceea ce demonstreaza ca si politia era interesata de noi, nu numai noi de ea. Restul motivelor cei interesati le pot afla daca se deplaseaza la sediul redactiei noastre. Oricum nu sunt din cele pentru care politia isi tradeaza turnatorii, adica le promit o pedeapsa mai usoara, daca isi dau in vileag complicii, iar dupa aceea se fac ca nici nu-i mai cunosc.

P.S. Referitor la propunerea politistului “moralist”, de a ne furniza informatii contra unei sume imense de bani, ne vedem nevoiti sa refuzam, datele care ne intereseaza le putem obtine pe gratis de la colegi de-ai sai mult mai binevoitori.

• M.P.

“La multi ani!” Radio Targu Jiu

Radio Targu Jiu, primul post de radio local din judetul Gorj, a inceput sa emita exact in urma cu 10 ani. In cele 5.258.565 de minute de emisie in eter, 24 de ore din 24, de-ta lungul anilor, Radio Targu Jiu a avut 127 de angajati si colaboratori permanenti, care s-au format in presa audio. Prima emisie in eter a avut loc in 26 septembrie 1994, la ora 6,30, atunci cand actualul director al postului, Ovidiu Popescu, a fost primul care s-a adresat in FM gorjenilor. Acum, Ovidiu Popescu isi aminteste:

“Acum zece ani, ma intorceam in Targu Jiu cu speranta si cu incredere, un pic mai scolit, dar nu obligatoriu si mai destept… Desi avusesem cateva propuneri de a ramane in Bucuresti – pentru ca apareau posturi de radio ca ciupercile – nu am avut inima sa-i las balta pe oamenii care asteptau ceva de la mine si care credeau in mine.

Marcel Radulea – omul care avusese initiativa infiintarii unui post de radio la Targu Jiu si cel care s-a ocupat in acea perioada de documentatii si aprobari – ma “racolase” si ma trimisese pentru “studii” la singura scoala de radio din Romania, pe atunci BBC Radio Journalism School. Am spus mereu ca demersul sau mi-a schimbat radical drumul profesional. si, chiar daca evenimentele ulterioare au “curs” altfel decat ne-am fi dorit-o fiecare, nu m-am dezis niciodata de lucrarea sa, piatra de inceput pe care am cladit mai tarziu ceea ce exista acum. M-am bucurat apoi de increderea profesorului Gheorghe Valceanu, pe atunci presedinte al Camerei de Comert si Industrie Gorj – prea din timp plecat in alte lumi – asa cum ma bucur si de cea a actualului presedinte, dl. Viorel David.

Revenind la data de 26 septembrie 1994, ma vad, emotionat, dar si cu siguranta pe care numai inconstientii o au, alaturi de Eugen Semen, spunand pentru prima data gorjenilor “Buna dimineata, ascultati Radio

Targu Jiu pe 66,92 megahertzi!”… Pentru cei care au “prins” acel moment este inutil sa-l mai descriu, cum inutil este si pentru cei care nu stiu nimic despre asta… A fost un inceput, o premiera absoluta pentru FM-ul gorjean, au fost primele cuvinte emise in judetul Gorj, pentru gorjeni, de la microfonul primului post de radio local din judetul Gorj. A fost INCEPUTUL.

Pentru ce-a urmat, ne-ar trebui tomuri intregi. Poate le vom scrie…”

In cele 128 de luni de emisie, premiile oferite ascultatorilor au fost de peste 5 miliarde de lei, in cadrul diverselor emisiuni si concursuri. Galele Radio Targu Jiu, cate doua pe an, au incantat sute de mii de spectatori. Prin studioul de emisie, au trecut majoritatea personalitatilor politice si culturale ale Romaniei.

Directorul Ovidiu Popescu spune ca 10 ani nu inseamna nici mult, dar nici putin, insa, 10 ani, inseamna ceva:

“N-am un motiv precis, dar detest asa numitele cifre rotunde. Mi se par anoste, lipsite de personalitate, poate si din cauza ca includ cifra zero. Desi, luat individual, zero este singura certitudine. Este nulul absolut, nimicul de la care pleci (sau in jurul caruia te invarti, in alte situatii) ca sa ajungi la ceva.

Detest cifrele rotunde, dar nu pot sa le ignor. Mai ales, atunci cand e vorba de numaratoarea temporala, de clepsidra si de nisipul care se scurge ireversibil.

Zece ani inseamna ceva. Nu mult, dar nici putin. Doar, CEVA… Asa cum cineva ar zice sagalnic: “Ei, da, dom’ne, zece ani, e ceva…”.

Pana atunci nu vreau decat sa multumesc tuturor acelora care au facut ceva - dinauntru sau dinafara - pentru Radio “Targu Jiu”, tuturor acelora care au vorbit la/despre Radio “Targu Jiu”, si tuturor…”

Nesimtirea nu are margini (tableta)

Am fost si eu ca tot gorjeanul care iubeste fotbalul la meciul dintre “pandurii” nostri si lupii galbeni din Ploiesti. M-am bucurat pentru victoria grea dar meritata. M-am bucurat pentru jucatori si pentru Emil Sandoi. Atat. Sa zic, poate, un pic si pentru Temelescu pe care l-a prins putin microbul. In rest, uitandu-ma spre oficiala mi-a venit sa vomit. Nu vreau sa nominalizez dar pot spune cu certitudine ca mai mult de jumatate din burtosii care stau dupa termopanele oficialei n-au ce cauta acolo.

Scarba a fost cu atat mai mare cu cat acestia si-au adus si amantele cu ei. Ca sa nu se prinda fraierimea le-au transformat, pentru doua ore, din dame de companie in picolite. Putin spalate, putin fardate, dar cu un car de ifose, cele pentru care burtosii au batut ziaristii si-au vanturat sclifoselile la cel mai inalt nivel …al tribunei.

Poate nu m-ar fi apucat dracii dar l-am vazut in tribuna, in mijlocul spectatorilor, in trening, pe Ion Craciunescu. Chiar daca neoficial, presedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor a fost la meci la Tg-Jiu.

Un eveniment pentru spectatorii platitori de bilet, nimic de luat in calcul pentru oficialii clubului. Bunul simt al acestora trebuia sa-i impinga de la spate, sa se duca sa-l invite pe Craciunescu la o cafea ”la oficiala”.

Dar cum folcloristele aglomerasera spatiul inchis in termopan si cele doua recipiente termos erau spre sfarsite, Craciunescu a ramas printre muritorii de rand.

Pai, la cum infulecau burtosii de prin farfurii in cateva secunde s-a cam terminat totul. Daca asa inteleg oficialii ”pandurilor” sa-si primeasca oaspetii, e cazul sa se apuce de minerit serios. Cred ca le-ar sta mult mai bine cu lopata in mana pe langa banda decat in costum la stadion.

Nu este Craciunescu omul pe care-l cumperi cu un piscot si o cafea. E vorba de bun simt si atat. De remarcat, insa, modestia acestuia care nu s-a afisat deloc ca fiind vreun smecher de Bucuresti ci, din contra chiar a dialogat cu suporteri gorjeni aflati in jurul sau.

Le recomand insa celor de la oficiala sa-si bea cafeaua si sa-si manance piscoturile acasa, inainte de meci, poate vreodata vine p’ aici Becali impresaru’ si se fac iarasi de cacao. Daca sunt in impas financiar promit sa contribui si eu cu doua‘j de mii la cheta pentru apa minerala. Era sa uit. Cu riscul ca sunt un mare porc, va zic ca folcloristele alea sunt naspa rau de tot.

P.S. Pentru prietenii mei din presa, fara numar!

“Editie Speciala ” de duminica ne anunta pe prima pagina ca Universitatea a facut egal contra Bacaului, iar trei centimetri mai jos afisa Univ Craiova- FC-Brasov (!!!) 1-1.

si pentru “Informatia Gorjului” de luni: fratilor Pandurii au invins totusi cu 1-0 in nici un caz meciul nu s-a terminat 0-0 ca in penultima voastra pagina.

O bere si v-am iertat!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   29.09.2004. 11:19

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 31 - 21 - 27 septembrie 2004

Inspectorul Gogonea penalu’ se jura ca nu fura

Vasile Gogonea, inspector scolar, cu emfaza autointitulat profesor evidentiat, candidat cu sanse la un loc in Parlament doar in visele sale de preamarire, a incercat sa ne tina o lectie de morala, saptamana trecuta, prin intermediul cotidianului “Gorjeanul”. Motivul a fost ca, intr-un articol publicat in saptamanalul nostru, a aparut alaturi de ceilalti candidati PSD, care au avut la activ cate un dosar penal, terminat insa cu neinceperea urmaririi penale. Cel care se crede ziarist de peste 35 de ani, doar pentru ca a scris zilnic lista de cumparaturi a nevestei si cateva articole de duzina, sustine sus si tare ca n-a fost in viata lui cercetat in nici un dosar penal si ca spera ca nici nu va fi. Cu siguranta daca mitomania de care ne acuza pe noi (dar de care el sufera sigur) s-ar pedepsi, Vasile Gogonea ar ajunge sa fie condamnat pe viata. Un lucru pe care inspectorul scolar, evidentiat in exagerari si minciuna, ar trebui sa-l stie, este ca ziaristii adevarati nu scriu dupa ureche, ci dupa probe. Acelasi lucru l-am facut si noi. Inainte de a scrie materialul cu “Penalii PSD”, am cerut date de la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu si dupa cum reiese si din ziar, le-am primit. In privinta narcisistei sale persoane, scrie asa: “ Numitul Gogonea Vasile a fost cercetat in dosarul nr. 3836/P/2002, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de art. 208-209 Cod penal. Prin rezolutia din data de 12.12.2002, s-a dispus neinceperea urmarii penale fata de acesta”. Deci, transferarea discutiei pe taramul decentei si al deontologiei profesionale, asa cum solicita Gogonea, este practic imposibila. Cel putin in ceea ce-l priveste, pentru ca nu putem ocoli tristul adevar. Adica, asupra unui ditamai inspector scolar, a planat suspiciunea, la un moment dat, ca s-a transformat in hot si nu “de Marioare”, asa cum ii place lui sa creada. Noi ne-am asumat responsabilitatea veridicitatii celor afirmate, asa cum cerea chiar Gogonea in materialul scris in “Gorjeanul” cu DEX-ul in mana, pentru a impresiona; tragic este ca el nu-si asuma responsabilitatea petelor care-i innegureaza trecutul. Dar asta nu mai este treaba noastra, dar poate este a celor cu care Gogonea se lauda ca-l simpatizeaza si-i acorda incredere si care ar trebui sa-si reevalueze aprecierile.

• Scandal de Gorj

Stanculete si Bobaru adeptii nepotismului in Primaria Bumbesti Jiu

Primarul orasului Bumbesti Jiu, Ion Stanculete, se straduieste din rasputeri sa lase impresia ca nu este precum colegii sai din PSD, un functionar corupt. Stanculete afirma deseori ca nimeni nu-l poate acuza ca i-a dat ceva cat timp a fost primar sau ca a favorizat pe cineva. Primarul se considera un model insa, realitatea il contrazice.

Consilierii PRM recompensati cu functii publice pentru votul acordat viceprimarului

Presa a relatat imediat dupa alegeri circul constituirii consiliilor locale si mai ales alegerea viceprimarilor. Scandalurile au culminat cu retragerea sprijinului politic pentru unii, demisii sau demiteri pentru altii. La Bumbesti Jiu, concubinajul politic a functionat aproape perfect, lasand impresia ca toate-s bune si frumoase si la locul lor. Astfel, cei care l-au ales pe Nicolae Bobaru pentru functia de viceprimar, au primit locuri caldute pentru urmatorii patru ani.

In schimbul votului, Nicolae Bucsenaru, consilier PRM, a primit functia de inspector protectie civila in cadrul primariei, locul lasat liber de Bobaru, ales viceprimar. Ca totul sa para a fi legal, s-a organizat si un concurs pentru ocuparea acestui post.

In data de 8 septembrie, in sedinta consiliului local a aparut un proiect de hotarare pentru constituirea Comisiei de aparare impotriva dezastrelor. Desi, rezultatul examenului pentru ocuparea postului de inspector protectie civila nu era cunoscut, Nicolae Bucsenaru figura ca ocupand deja aceasta functie.

Un alt consilier PRM, Cristian Paunescu, care l-a sustinut pe Bobaru pentru a ocupa postul de vice, a primit functia de consilier juridic. Desi majoritatea consilierilor nu a fost de acord cu crearea acestui post platit din bani publici, existand si alte solutii, pledoaria primarului Stanculete si a vicelui Bobaru i-a convins sa voteze pentru locul caldut promis lui Paunescu.

Directorul Serviciului Public – penal si incompatibil

O alta persoana, destul de controversata, papa la greu din banii publici sub protectia primarului Stanculete.

Filimon Grosanu este directorul Serviciului Public din cadrul primariei, cosilier PSD si membru in Consiliul de Administratie al Parcului Industrial Bumbesti Jiu. Incompatibilitatea acestuia este cat se poate de clara insa, acest aspect a fost trecut cu vederea de catre secretarul primariei si de primarul Stanculete.

Din cauza situatiei financiare incalcite si a datoriilor in care este inglobat Serviciul Public, consiliul local nu a aprobat bilantul si descarcarea de gestiune pentru anul trecut. Mai mult, consilierii au atras atentia in repetate randuri asupra modului defectuos in care este condus serviciul si asupra faptului ca directorului Grosanu i-a expirat contractul de munca insa, primarul Stanculete continua sa-l mentina in functie.

Filimon Grosanu este cercetat penal pentru primire de foloase necuvenite, fiind acuzat ca a pretins si primit bani si masini cu lemne pentru repartitia unor locuinte de tip “C” in Bumbesti Jiu.

Stanculete foloseste Dacia primariei in interes propriu

Cu toate ca se lauda ca n-a luat nici “un cap de ata” cat a fost primar, Stanculete ciupeste sistematic bugetul public. Vineri, 17 septembrie, primarul Stanculete a fost prezent, in calitate de inculpat, la primul termen al procesului in care fostul vice, Cornel Eftenoiu, il acuza de calomnie. Cu ce credeti ca s-a deplasat cetateanul Stanculete la Tg-Jiu? Bineinteles cu Dacia (PBJ) apartinand Primariei Bumbesti Jiu.

Referitor la situatia celor doi consilieri PRM, promovati in functii de conducere in cadrul primariei si a consiliului local, viceprimarul Constantin Bobaru spune ca ambele locuri au fost scoase la concurs.

“Informatiile ajunse la dvs. sunt niste minciuni sfruntate. In cazul lui Bucsenaru locul ramas vacant a fost scos la concurs iar rezultatul acestuia s-a cunoscut in data de 3 septembrie iar sedinta de consiliu a fost pe 16 septembrie. In ambele cazuri s-a procedat legal. Paunescu nu este consilier juridic pentru ca abia in data de 1 octombrie va avea loc concursul”, a afirmat Boban.

• C. Matei

Fostul prim procuror Roibu face cercetari superficiale

Procurorul Gheorghe Roibu, fost mare sef al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, a intocmit una dintre cele mai jenante rezolutii de confirmare a neinceperii urmaririi penale din istoria institutiei. Desemnat sa cerceteze moartea suspecta a unei batrane invalide din Baia de Fier, Roibu a dat dovada de mai putina pricepere decat un incepator.

Elisaveta Teodorescu a fost gasita decedata in pat, in luna iulie, cu un streang atarnand de gat. Concluzia organelor de cercetare, prezente la fata locului, a fost ca batrana de 81 de ani s-a sinucis tragand de streang pana s-a sufocat. Aceeasi concluzie a imbratisat-o si Roibu luand in calcul si parerea medicilor legisti care au specificat in raportul medico-legal: “moartea victimei a fost violenta si s-a datorat unei insuficiente cardio-respiratorii acute, consecinta a unei asfixieri mecanice prin spanzurare”. Insa nimeni nu a luat in calcul ca lipsea un obiect de care batrana sa atarne streangul si, chiar daca ar fi existat, cum ar fi putut sa-si pregateasca spanzuratoarea, atata timp cat isi petrecea viata intr-un carucior cu rotile. Mai mult decat atat, pe fata Elisavetei existau urme de sange, care se regaseau si pe clanta usii. Superficialitatea cu care a fost tratat cazul si-a pus amprenta si pe rezolutia intocmita de catre procurorul Gheorghe Roibu.

El a confirmat neinceperea urmaririi penale in cauza privind decesul numitei Elisaveta Teodorescu, multumindu-se ca din declaratiile martorilor reiesea ca batrana nu avea bani si nici valori, care ar fi putut constitui motivul omorului. Asta ca si cand un mobil de crima nu ar putea fi decat jaful. Mai mult decat atat, procurorul a luat de bune afirmatiile martorilor, cum ca Elisaveta isi manifestase de mai multe ori dispretul fata de viata si intentia de a se sinucide. Ca si cand intentia si fapta ar fi acelasi lucru. Cu astfel de procurori cei care planuiesc sa comita o crima se pot considera de pe acum in siguranta.

• Adrian Iovan

Calinoiu a primit cadou de la CNLO o vila de doua miliarde si jumatate

Presedintele Consiliului Judetean Gorj, Ion Calinoiu, a facut tot posibilul sa tina secreta afacerea pe care a facut-o, atunci cand a cumparat doua case in stiucani, comuna Slivilesti, pentru a le ceda la EM Jilt, contra unei vile in Cartierul Primaverii din Tg-Jiu. Ziaristii au aflat insa de aceasta afacere si l-au luat la intrebari, dar spre norocul sau nimeni nu vazuse conventia incheiata cu exploatarea miniera, asa ca presedintele a putut minti linistit cu privire la valoarea reala a casei care urma sa i se construiasca, adica 122.343 de euro, din care peste 62.000 de euro, suportati de catre EM Jilt. Executia ei a revenit in sarcina SC Rovimcon SA Rovinari, care a emis devize de lucrari, borderouri de productie si chiar facturi la patru zile de la incheierea contractului.

Vila de 5 miliarde pentru niste darapanaturi de 86 de milioane

Ion Calinoiu a cumparat, in baza unui contract de vanzare-cumparare, incheiat pe data de 22 aprilie 2003, doua proprietati, in stiucani, comuna Slivilesti. Investitia facuta s-a ridicat la valoarea de 86 de milioane de lei. Probabil cineva ii vanduse pontul ca se poate alege cu o vila luxoasa pe spatele mineritului, asa ca a profitat imediat de naivitatea si nestiinta taranilor care urmau sa fie stramutati din acea zona. La nici trei saptamani de la cumpararea celor doua gospodarii, adica pe data de 14 mai, Calinoiu a incheiat o conventie cu EM Jilt, prin care exploatarea se obliga sa-i construiasca acestuia o noua casa in schimbul celor pe care urma sa le demoleze la stiucani si pe care presedintele Consiliului Judetean le cumparase special pentru a incheia aceasta afacere.

La inceputul lunii noiembrie, EM Jilt, a intocmit o hotarare de adjudecare prin care i se atribuia SC Rovimcon SA Rovinari, contractul de lucrari “reconstructie locuinta in Varsaturi, proprietar Ion Calinoiu”. Valoarea totala a lucrarilor 4.822.762.000 de lei, cu o durata de executie de 12 luni. De abia dupa ce s-a stabilit firma constructoare, exploatarea miniera a incheiat si conventia cu Ion Calinoiu, in care se stabilea clar ce valoare va avea intreaga lucrare. Casa pe care o cedase exploatarii pentru demolare avusese o suprafata utila de 172,29 mp, iar cea care urma sa i se construiasca in cartierul Varsaturi, sau Primaverii, cum se numeste acum, 340 mp. Valoarea integrala a constructiei – 122.343 de euro, din care 62.715 de euro, adica aproximativ 2,5 miliarde de lei, platiti de catre societatea miniera, restul probabil suportat de catre proprietar. Legea 33/1994, care se refera la exproprieri spune ca “despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului”. Suma pe care presedintele Consiliului Judetean o platise pentru proprietatile cumparate la stiucani se ridicase la 86 de milioane de lei, deci se poate considera ca aceasta era valoarea reala a acestora. Oare, prejudiciul care i se cuvenea proprietarului pentru demolare, chiar echivala cu diferenta de la 86 de milioane pana la 2,5 miliarde de lei? Asta in conditiile in care era clar ca lui Calinoiu nu i se adusese nici un prejudiciu moral, ca doar nu facea parte din categoria dezradacinatilor de locul natal. Cu siguranta de acelasi tratament nu au beneficiat si amaratii care, fiind fortati de excavatiile miniere, au fost stramutati din locurile in care generatii intregi din familia lor si-au crescut urmasii.

Casa lui Calinoiu a crescut in patru zile cat altele intr-un an

Contractul incheiat intre EM Jilt si Rovimcon SA este la fel de dubios ca si intreaga afacere de altfel. El este incheiat in data de 20 noiembrie 2003, dar Rovimcon deja intocmise in aceeasi luna un borderou de productie pentru realizare de terasamente si fundatii in valoare de 600 de milioane de lei. De remarcat este faptul ca in contractul incheiat intre Rovimcon si EM Jilt se stabilea clar ca nu se plateste in avans. Dupa patru zile de la incheierea contractului a fost emisa si o factura in valoare de 716.716.412 lei, acceptata imediata la plata de catre EM Jilt. Diferenta de bani a reiesit dintr-un calcul “eficient”. Concluzia este ca Rovincom nu putea sa execute in numai patru zile ce era trecut in borderoul de productie. Asadar lucrarile incepusera inainte de a fi incheiat contractul si societatea s-a si grabit sa incaseze ceva bani. Demn de retinut este ca un alt borderou de productie a fost realizat urgent. Asa ca dupa alte patru zile a mai fost emisa si acceptata la plata o alta factura in valoare de 601 milioane. In luna martie 2004 SC Rovimcon intocmeste o situatie de plata, deviz suprastructura. Valoare, putin peste 602 milioane de lei. Concluzia este ca in luna martie, partea din casa pentru care platise EM Jilt, fusese deja terminata, cel putin in acte.

Am fost cumparator de buna credinta

Ion Calinoiu, presedintele consiliului Judetean Gorj, toata afacerea a fost foarte corecta: “Eu am fost cumparator de buna credinta, fara sa fortez pe nimeni. N-am avut relatii, ca atare. Ceea ce am facut, am facut totul legal.” Presedintele a precizat ca diferenta de la 62.000 de euro, pana la 122 euro, o va plati el, pentru a se putea finaliza casa: “constructia a inceput anul trecut, in luna noiembrie. Au turnat betoane, au facut fundatia. Finalizarea nu stiu cand va fi, ca vin eu cu partea mea.”

Acum casa lui Ion Calinoiu, situata pe str. Bujorului, nr. 106, asteapta ca proprietarul sa-si incaseze salariu de la Consiliu sa-i puna macar un geam.

• Neli Matei

Livezeanu s-a plans procurorilor de abuzurile politistilor

Gelu Livezeanu a depus plangere, vineri, la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj impotriva unui politist pentru abz in serviciu. Politistul Cristi Bordea este acuzat ca ar fi comis abuz in serviciu, incercand sa determine un om de afaceri din Gorj sa depuna plangere impotriva lui Gelu Livezeanu pentru o fapta neexistenta.

Gelu Livezeanu s-a prezentat, vineri, in fata procurorilor si a depus o plangere impotriva politistului Cristi Bordea deoarece omul legii ar fi solicitat unui om de afaceri din Gorj sa depuna o plangere impotriva sa pentru amenintare. Livezeanu, precum si omul de afaceri in cauza sustin ca in realitate nu a fost vorba despre nici o amenintare. Gelu Livezeanu a povestit prim-procurorului Emil Mota imprejurarile in care s-au petrecut faptele: “In urma cu cateva zile, ma aflam impreuna cu familia la locuinta pe care o am in constructie, moment in care am fost cautat de George Badea, pe care-l cunosc de mai multi ani. Acesta mi-a relatat in acel moment ca venea de la Politia municipiului Targu-Jiu, unde a fost acostat de un lucrator de politie , Cristi Bordea, care I-a cerut sa formuleze o reclamatie impotriva mea in sensul ca l-as fi amenintat cu moartea, mentionand ca organele de politie au cativa martori in acest sens”, a declarat Livezeanu.

George Badea, omul de afaceri acostat de politist pentru a depune pangere impotriva lui Livezeanu ne-a povestit si el cum au decurs lucrurile: “Mergeam cu masina si la un moment dat a sarit in fata autoturismului politistul Bordea care mi-a cerut sa depun plangere impotriva lui Livezeanu. I-am spus ca nu am pentru ce si el mi-a precizat ca are deja trei-patru declaratii in care unele persoane sustin ca Gelu Livezeanu m-ar fi amenintat. I-am spus ca nu este adevarat si el mi-a reamintit ca am un dosar penal care ar putea fi solutionat altfel”, ne-a declarat George Badea.

Prim-procurorul Emil Mota a confirmat faptul ca Gelu Livezeanu a depus o plangere impotriva politistului Cristi Bordea si ca o va repartiza unui procuror pentru cercetare.

Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Gorj, Cornelia Micu a declarat ca dupa finalizarea cercetarii parchetului va fi luata si o masura impotriva politistului, daca situatia o va impune.

Plangerea a fost formulata de avocatul lui Gelu Livezeanu care sustine ca o plangere prealabila trebuie solutionata altfel. In primul rand ea trebuie sa existe pentru ca politia sa faca minimele verificari. In situatia lui Livezeanu, au fost cautati martori, audiati si apoi s-a cautat si o victima.

Legea interzice acest lucru si daca cele sesizate procurorilor se confirma, politistul ar putea avea probleme serioase.

“Eu sunt cel care ma simt amenintat!”

Livezeanu sustine ca nu este singura ocazie in care politistii fac exces de zel. Cu mai multe saptamani in urma, in restaurantul Pandra din Targu-Jiu, prefectul Mugurel Surupaceanu a chemat mascatii pentru ca langa masa sa se afla Gelu Livezeanu cu un grup de prieteni. In restaurant se mai aflau oameni de afaceri si chiar un judecator, care au fost si ei legitimati de trupa de interventie.

Gelu Livezeanu sustine ca este indignat de cele intamplate si-n acelasi timp amenintat de vre-o actiune impotriva sa: “Nu comit nici o fapta care sa fie contrata legii si nu inteleg ce se intampla”.

• Scandal GJ

Dan Nitu acuza:

“Pentru Constantin Cretan statutul PRM e maculatura. ”

Consilierul judetean Constantin Cretan s-a autointitulat presedinte al PRM Organizatia Rovinari, desi in urma cu ceva timp acesta demisionase din partid.

Cretan invoca, in cazul excluderii fostului consilier Dan Nitu, articole din statutul PRM care nu fac referire la excludere si inventeaza un asa zis “Birou Executiv”.

Dan Nitu l-a actionat pe Constantin Cretan in judecata pentru calomnie si urmeaza sa depuna plangere pentru fals si uz de fals.

Dan Nitu a fost ales consilier la orasului Rovinari pe listele PRM, insa la prima sedinta a Consiliului Local mandatul sau a fost invalidat in urma unei adrese emise de Biroul Executiv Rovinari (!?) al PRM. Adresa este semnata de Constantin Cretan, cel care demisionase din PRM dupa alegerile din 2000, asta explicand de altfel si necunostinta sa in ale statutului. Cretan trebuia sa stie ca la nivelul filialelor locale exista Consiliu de Conducere, nu “Birou Executiv”.

Mai mult, Dan Nitu afirma ca, Cretan a insarcinat “Biroul Executiv” sa duca la indeplinire o hotarare a Adunirii Generale, insa acesta nu s-a intrunit. “Nu exista nici un proces verbal al sedintei Adunarii Generale a PRM Rovinari din 23 iunie. Cretan s-a autointitulat presedinte si a semnat toate documentele si adresele trimise Consiliul Local Rovinari pentru a putea sa ma excluda,”a declarat Nitu.

Curios este si faptul cum Cretan a ajuns consilier judetean din partea PRM daca el demisionase din partid?

Revenind la excluderea lui Nitu, Cretan a demonstrat ca nu are habar de prevederile statutului PRM. El invoca in cazul excluderii doua articole care nu fac referire la acest lucru.

Dan Nitu a contestat hotararea de excludere la Comisia de Arbitraj a PRM, insa nu a fost convocat de acesta pentru lamurirea situatiei. Astfel, Sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului Gorj va solutiona acum aceasta contestatie, luni 20 septembrie fiind primul termen.

Dar Nitu a depus plangere si impotriva asa zisului presedinte al PRM Rovinari. “Pentru ca a afirmat ca Rautescu mi-a dat bani sa-l sustin in turul II, l-am dat in judecata pe Cretan pentru calomnie”, a precizat Nitu.

Pe numele lui Cretan, Nitu va depune plangere penala si pentru comiterea infractiunii de fals si uz de fals.

“Daca totusi se va intruni Comisia de Arbitraj. Indiferent de solutia acesteia ma voi adresa lui Corneliu Vadim Tudor si ii voi arata cum respecta conducerea PRM Gorj si Constantin Cretan statutul partidului. Pentru ei este maculatura”, a conchis Nitu.

• Scandal de Gorj

Gale K1 la Targu Jiu

Boxerul Daniel Lingurici reprezinta Gorjul

Daniel Lingurici il va infrunta sambata la Sala Sporturilor din Targu Jiu pe bucuresteanul Mihaita Goleanu in primele gale K1 din Gorj.

Lingurici practica boxul din 1986 si a castigat doua centuri de aur la categoria 81 kg. In 1990 Lingurici a fost campionul Romaniei la box, iar apoi sase ani la rand, vicecampion la categoria 91 kg.

Din 2000 cand a castigat ultimul titlu de vicecampion Daniel Lingurici nu a mai practicat boxul insa, revine acum in forta in galele K1.

• D.D.

Consiliul Local Dragutesti la un pas de a fi dizolvat

Trei hotarari ale Consiliului Local Dragutesti au fost atacate, in numai doua luni si jumatate de la constituirea acestuia, la instanta de contencios administrativ.

Scandalul iscat la Dragutesti imediat dupa alegerile locale este departe de a se fi incheiat. Prima sedinta de constituire a consiliului local a fost boicotata de o parte din consilieri iar mai apoi, alegerea viceprimarului PSD a fost contestata in presa de consilierii opozitiei.

Validarea mandatelor consilierilor, hotararea privind constituirea consiliului local si cea alegerii viceprimarului au fost contestata la instanta de contencios administrativ. Consilierii de la Dragutesti asteapta acum ca justitia sa se pronunte. In cazul in care instanta le va da castig de cauza contestatarilor iar hotararile vor ramane definitive, in conformitate cu Art. 57din Legea 215, consiliul local se va dizolva si se vor organiza alte alegeri.

• Daniel Dumitriu

Sindicalisti santajisti (tableta)

Imi aduc aminte ca pana acum patru ani redactiile ziarelor erau des vizitate de catre liderii de sindicat gorjeni.

In acea vreme sindicalistii aduceau la cunostinta opiniei publice abuzurile si ilegalitatile conducerilor inteprinderilor gorjene.

Nu vreau sa nominalizez cateva cazuri din acea vreme in care pe baza informatiilor sindicalistilor s-au declansat scandaluri mediatice de mare amploare, insa ceea ce este important, problemele celor multi au fost rezolvate.

Acum, sindicalistii de frunte tac malc.

Lasitatea lor nu este dezinteresata. Ei fac afaceri cot la cot cu directori, fura impreuna, le merge bine iar cei multi se multumesc cu putinul ramas.

Alti sindicalisti i-au tradat pe cei care i-au promovat si au intrat in politica. Mai grav, unii dintre ei fac politica din scaunul de sindicalist.

Unii santajeaza, in anumite perioade ale anului, de fatada, pentru a le fi mai bine lor nu celor pe care ii reprezinta. Spun asta pentru ca la negocierea maririi salariului, de exemplu, tot politica se vorbeste.

Nu se negociaza in nici un caz salarii, ci voturi, sustineri politice, smenuri si alte alea.

Pai cum explicati faptul de a te intalnii cu prim ministru sa-i ceri sa schimbe pe cine vrea sau nu vrea sexul tau? Tu un borfas lopatar de banda, ajuns acum in jilt de piele sa-ti permiti sa negociezi cu un partid, ca sa te vada contracandidatii si sa-ti ofere mai mult. Asta-i culmea tupeului si santajului.

• Le uram colegilor de la “spaga” viata lunga si multa bafta!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   21.09.2004. 11:18