Găseşte-ne pe Facebook
Abonează-te prin RSS


Comentarii:
gorjanul (Felicitari Scandal de Gorj . De F...)
Alex (Si cand te gandesti ca angajatii unit...)
anyta (Tare curioasa as fi daca camerele vi...)
ionut (o vagaboanta ,asta daca ajunge la fa...)
coco (ba fratilor care aveti un nume comple...)
miner (Geaba latrati voi in latrina asta de...)
Doru Serban (Singurul de care imi pare rau...)
un cetatean care plateste pentru hoti prima...
magdoiu (Dle calinescu-va scriu din respect...)
ion (cimpene, asta e mai hot catine sau......)
sanda (Bine dlor cind telu e bugetar de und...)
MOSOIU (BA MINCINOSULE DE BANII CARE I-AM I...)
postati (Postati toate comentariile. Va urm...)
Ana (Astept sa imi postati comentariul)
Ioan (Pai daca Caragea e seful lor, ii urme...)
Ana (Istoria se repeta dar cu alti protagon...)
costy (acelui porumbe... sa - ti fie rusine...)
Sorin (Nicu Cretu este un patron retras pub...)
gogu (inca o basina expirata dar care a fac...)
ion (sunteti niste penale)
dan (ramine tot un deseu uman...care natur...)
Ionela (Gina si cu asta, evelina sunt cele...)
abcd (....... eve...am avt-o si eu.face ori...)
B>D (Cocosatu!Tabla inmultirii o stiu pe...)
ana (Imi pare rau Evelina sa aud asta..si n...)
anonim (Sincer nu știu ce va fu*e pe voi g...)
*nume (Sa presupunem ca am gresit eu culoar...)
iorgu (terminati mai cu mascarerile astea,...)
iorgu (terminati mai cu mascarerile astea,...)
porumbel (te intreb domnule caludiu matei d...)
porumbel (te intreb domnule caludiu matei d...)
porumbel (sa te bata dumnezeu neli matei pe...)
porumbel (sa te bata dumnezeu neli matei pe...)
ina (aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa)
ADRIAN VANCICA (In ce lume trăim !!!! Afla...)
BALA (Urmare a anuntului publicat de primar...)
un amator (la ceo se inpart banii prima dat...)
vinovat (Cum se face ca toti muncesc din gr...)
nu conteaza (bv fetelor acum vreti si banii...)
ioana (un betiv notoriu)
catg (Spaga nu inseamna sa dai numai bani,...)
zuzu (sunt niste victime alti sunt capi tre...)
simi (De raul chiriac nu se spune nimic????...)
Vasie (Casian a fost pontat fictiv de unul...)
Vasile (Casian a fost pontat fictiv de unul...)
gorjanul (Un tzepar .)
gorjanul (Toti cioflingarii astia care cond...)
B>D (Pentru TRAIAN ;;Trebuie sa stii sa...)
anonim (In spatele lui mischie sta raul chi...)
damian (un balonnn care se ,,desumfla,, cit...)
miki (facea valuri,cindva,acum...spume!(se...)
bumbum (corect,nu ai dat niciodata spaga!?t...)
vintila (giorgi si vacaru le cunosc pe fetite?)
cocosatul (patrascoiu,vasile rabu si cucu s...)
Risca (Copilul este a lui gasan si al lui C...)
Risca (Copilul este a lui gasan si al lui C...)
popai (Acest ,,om" a fost şi va rămâne u...)
noris west (Cine este Benegui ?)
B>D (Sa fie sanatos sifonu.Ii amintesc c...)
B>D (Sa fie sanatos sifonu.Ii amintesc c...)
Gogu (In ce tara traim!?Un nenorocit de jud...)
coleg (Traiene m-ai dezamăgit,păcat...mar...)
localnic al comunei (Lu Sandu Oprita i-ai d...)
ghiga (sal luati si pe gasan ca si el a fos...)
ionut (ba, da prosti mai sunteti de-l bagat...)
GIGI (DACA A SERVIT MURE,CE SE INSINUEAZA P...)
io (Barca sa te ia naiba de mincinos ce esti.)
Vio (Sunt uni dintre cei mai nepregătiți...)
vasile (Ba da negru mai esti . Nu Dan Negru .)
gogu (Felicitari Scandal , sunteti singurii...)
Pralea (Daca nu ar fi fraieri , smecherii a...)
GUTU (DACA SUNTETI PROFESIONISTI INVESTIGAT...)
cristi (tu sti sa cinti nu prea ai fata)
Florin (Sa nu fim rautaciosi, reprezentantu...)
Matei (Nu înțeleg cum acest Claudiu M. ar...)
Gica (Interesant si foarte adevarat!)
nn (acest articol nu este adevarat)
Nicu (Pt.50 lei i-am traso si eu ,e buna ra...)
Nicu (Si eu am avut-o pe Ev.era sa ma prind...)
rodica (un primar nenorocit care a luat cat...)
Gica (Pe asta cind o ia DNA ????)
Gore (Le maninca cu de a sila si cu gindul...)
mama (poi sorin ,valu si hareu au facut ban...)
mircea ("Maria"daca Ionita vb mai rau ca Ma...)
Radu (Locuri de munca intr-un domeniu nou!...)
yo (Lusule, iti este necaz ca nu au imparti...)
un om din sat (Lusule,nu mai cheltuii la ba...)
localnic al satului (domnilor aceasta perso...)
octavian (Farlan Gheorghe,chiar este un om...)
GIGI (BINE CA NU A GASIT SI P..E!!!! ALEA N...)
Paicu! (A fost prea frumos..... prea ca la...)
flori (Axinte a mai dat si alte tepe la art...)
ionut (Facea videochat va spun eu adevarata...)
onutz (Eve :))))parasuto)
cata (Ultima tarfa a orasului tg jiu s a **...)
oana (Asta e o vagaboanta cred ca are n bar...)
pentru fanii lui Paicu (Dar chiar toti " pe...)
claudiu (vai de voi :))) din pacate a avut...)
silik (Dle Caragea anca nu iai dat afara? n...)
TEPES (articol slab la cite se intimpla in...)

Sumar articole:
Instanţa supremă a rămas în pronunţare! Senatorul Dian Popescu şi „Lotul Peştişani” aşteaptă, peste două săptămâni, sentinţa de la Înalta Curte

Cea mai bogată comună din Gorj e blestemată!

Şoferul primarului Bălu, numit director al firmei Consiliului Local Fărcăşeşti, după ce fostul administrator şi vreo 50.000 de lei nu sunt de găsit

Iubita proxenetului Bejinaru a luat BAC-ul şi vrea la facultate

Fiul afaceristului Roman se iubeşte cu o şatenă sexoasă

Bombă sexy, cu pistolul la tâmplă

Noul prim-vicepreşedinte al FNME, aceleaşi apucături ca şi Marin Condescu

Medicul-şef al Penitenciarului Târgu-Jiu, cu contractul prelungit a patra oară

Sculptorul Paul Popescu mai vrea un an de întrerupere la catedră

Ţăranul cu Maserati, în prag de însurătoare, tot cu gândul la Udrea: „Nu o pot uita!”

Preotul militar al Garnizoanei Târgu-Jiu, interzis la oficierea nunţilor civile

Pact cu Securitatea: Consilierul Traian Pătrăşcoiu, spionul ,,Bartales” în căminul studenţesc din Petroşani

Scandalul de proxenetism şi pontări fictive se mută la Minprest şi Cariera Lupoaia. Boşii mineritului motrean trăiesc cu spaima că ar putea avea un copil cu una din prostituate

Primăria Tg-Jiu, centrul intereselor unui director din instituţie şi al afaceristului Mischie

Funcţionarii încătuşaţi, victime sau infractori

Prima reacţie a afaceristului Creţu după trimiterea în judecată: Nu am dat niciodată şpagă

Cât câştigă un membru al Consiliului de Supraveghere al CEO. Ciurel nu respectă ordonanţa privind guvernanţa corporativă a intreprinderilor publice

Ups! Soţia afaceristului Benegui, cu sânii la vedere

Primarul de la Slivileşti, însoţit de o brunetă la poliţie

După dispariţia a 3000 de tone de fier vechi, paznicul şef de la Turceni a revenit la muncă

“Groparul” lui Ţundrea s-a retras din barou

Primăria Bengeşti-Ciocadia a plătit maşina avariată de nevasta primarului

Firma evazionistei Carmen Alioani a fost conectată la milioanele de euro de pe DN66 Bumbeşti-Jiu - Rovinari

SENZAŢIONAL!!! Habitu, la şpriţ cu duşmanul de moarte Dan Floarea

Dosarul de proxenetism se îngroaşe. Apar gulerele albe...

Primarul de la Turburea, cercetat penal pentru abuz în serviciu

Preşedinte de obşte, scăpat de puşcărie de poliţiştii şi procurorii de la Novaci

Show porno sordid cu Sexy Brăileanca, la o discotecă de ţară

Tupeu de afacerist: Ion Budilică a intrat cu mașina în Piața Prefecturii

Un artist din Târgu-Jiu îl acuză pe Axinte: „Mi-a dat ţeapă!”

Elena Udrea, surprinsă într-o ipostază în care nu ai mai văzut-o până acum

Încă un chiolhan din bani publici! Cişmea sfinţită de patru ori de primarul din Bengeşti-Ciocadia

Hanu nu a putut face nimic! Schintee, membru în CA

Studenţii străini, în patul tipografului Nicu Miloşescu, la Curtişoara

AUDIO INCENDIAR!!! Politica printre aburii alcoolului! Fostul viceprimar Ungureanu vorbeşte fără perdea despre primarul Paicu şi despre politicieni importanţi de la nivelul judeţului

Cascadorii râsului era doar unul. Şi ăla, beat.

Fiul primăriţei de la Stoina, bătăuş comunal. Gabriel Buşe l-a agresat fizic pe fratele unei consiliere care a reclamat-o pe mama sa la DNA


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 65 - 24 februarie - 2 martie 2005

Oamenii lui Becali se tiganesc la tribunal

Constantin Semen si Gheorghe Feteanu, actualul, respectiv fostul presedinte al PNG Gorj au ajuns mahalagii prin instanta pe tema: Cine a furat banii lui Becali?

Fostii ofiteri MapN si MI si-au adus cu ei, ca martori, si invataceii mai tineri, care mai rontaie si ei cate o grisina pe la partid. si ca tacamul sa fie complet au cerut sa fie audiati, tot ca martori, si cativa ziaristi, care au scris la momentul potrivit de evaporarea banilor veniti la Tg-Jiu de la partid pentru campania electorala si despre certurile intre cei doi.

Politicieni de “marca” ai judetului, Semen si Feteanu au avut oarece schimburi de replici, gazduite cum altfel decat in presa, la predarea, respectiv preluarea scaunului de presedinte al PNG Gorj.

Ranit in orgoliul sau de militian, Feteanu a depus plangere pentru calomnie impotriva lui Semen, pentru ca acesta l-ar fi acuzat intr-o conferinta de presa ca a plecat de la partid cu banii si toate cele. Semen ori nu-si aduce aminte ce a vorbit, ori nu mai vrea sa recunoasca si da vina pe ziaristi, cum ca au inventat cele aparute in presa.

Jeluirea celor doi martiali nu intereseaza prea mult. Un lucru este cert, insa. Platile pe care Feteanu si PNG trebuia sa le faca pentru publicitatea electorala n-au mai fost facute, asa ca cei care s-au incurcat cu ei au luat o mare teapa.

Se stie ca Feteanu a iesit din partid pe usa din dos, ciufulit un pic de Becali pentru banii disparuti fara urma de la filiala gorjeana.

La venirea lui Semen, intrebat de presa cine va plati publicitatea, acesta a afirmat ca…Feteanu. Adica banii de la Becali au ajuns la Gorj, dar Feteanu “a uitat” sa plateasca facturile.

• Adrian Iovan

Hidroconstructia - “Julieta” directorului Romeo Seliste

Romeo Seliste, directorul SC Hidroconstrutia SA, sucursala Jiu, va arunca in strada 61 de familii din colonia ACH, incepand cu data de 1 august. Posesor al unei averi imense si al unui fiu imbogatit de pe urma afacerilor cu societatea condusa de tata, Seliste va demola baracile a 164 de persoane pentru a construi un cartier rezidential, unde potentatii judetului isi pot cumpara vila mult visata.

Colonia ACH de la periferia municipiului Tg-Jiu a fost construita in anii ‘80 pe un teren viran aflat pe marginea raului Jiu. In “ghetou” locuiesc de atunci angajati ai Hidroconstructia, pensionari ai aceleiasi societati, disponibilizati sau persoane care si-au schimbat intre timp locul de munca, dar nu si locuinta. Devenit celebru pentru ca este singurul om din tara care calcula, in urma cu cativa ani, kw-ul de curent electric consumat la mp de spatiu ocupat, Seliste a facut de multe ori zile fripte locatarilor din ACH. Insa, in acest an s-a intrecut pe sine, aducand la cunostinta celor care nu mai fac parte dintre angajatii ACH ca trebuie sa evacueze locuintele pentru ca fostul proprietar al terenului pe care se afla constructiile si-a revendicat proprietatea. Pentru a nu-si pune oamenii in cap, Hidroconstructia a deformat adevarul in sensul ca povestea cu fostul proprietar ar fi deja rezolvata, adica ar fi primit, conform unor surse oficiale, teren in alta locatie din partea societatii, dar conducerea acesteia a clocit o idee “grandioasa” – un cartier rezidential. Familiile care ocupa acum baracile si asa lipsite de caldura si apa calda isi pot muta copii si batranii sub cerul liber, sau eventual in cele 3 apartamente, 2 vile si o casa de vacanta ale celui care ii va lasa pe drumuri.

Pana pe data de 31 iulie, ultima zi, in care tertii – asa cum sunt numiti de cei de la Hidroconstructia – mai au acoperis deasupra capului, platesc o chirie de 6000/mp, iar curentul electric cu 3147/kw, cu TVA inclus (!?). Oamenii si-au platit cu regularitate atat curentul, cat si chiria, cu toate astea Hidroconstructia nu le-a imbunatatit niciodata conditiile de trai.

Norocul celor 164 de suflete este ca nazismul a sucombat de mult, ca altfel, pentru a scapa in liniste de ei, poate lui Romeo Seliste i-ar fi trecut prin cap sa-i gazeze, ca baraci aidoma celor din lagarele de concentrare avea la indemana.

Deocamdata nimeni nu este interesat de soarta celor care urmeaza a fi evacuati, cu toate ca, oamenii au facut memorii la institutiile care au dreptul si puterea sa intervina.

Acelasi dezinteres exista si in ceea ce priveste ilegalitatile comise de catre directorul Romeo Seliste, dar din cu totul alte motive. Acuta durere in cot a organelor de control fata de furturile care s-au comis la Hidroconstructia are la baza zeci de tone de materiale care se regasesc resedintele a diversi functionari publici.

Cine sunt acestia puteti afla in numarul viitor al publicatiei noastre, cand veti putea citi si despre afacerile de familie, pe banii statului, ale lui Romeo si Cosmin Seliste, fiul sau.

• Neli Matei

Vip horoscop

Zilnic zeci de persoane isi dau programul peste cap pentru a prinde cuvintele magice ale cititorilor in stele, pentru a vedea ce le mai rezerva viitorul. Dar daca esti persoana publica si stii ca destinul ti-l face apartenenta politica, sau sacul cu bani pe care-l dai pentru a prinde un ciolan, ce faci? Pentru personalitatile noastre avem oferta speciala – un horoscop atipic, axat nu pe zodia sub care s-a nascut, ci pe invartelile pe care le fac si jocurile la care se preteaza.

Fecioara – Indiferent de semnul astral sub care s-a produc ilustra sa venire pe lume, purtatorului de foi prin Prefectura, Lucian Medar, i se potriveste de minune zodia Fecioarei din cauza virginitatii mentale pe care, de cand ocupa functia, legile si responsabilitatile care-i revin n-au reusit inca sa i-o penetreze. Motive de ingrijorare ca situatia s-ar schimba nu prea exista, pentru ca partidul de guvernamant, oricare ar fi el, nu doreste oameni cu idei, ci executanti ce reactioneaza imediat la “aport”. Viitorul ii rezerva un trai linistit, atata timp cat, cand se trezeste dimineata vede in fata ochilor portocaliu. Din acelasi considerent nici sectorul financiar nu va avea de suferit.

Taur – Pentru prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, Dumitru Bocsan, astrele prezic un viitor luminos in care se i contureaza din ce in ce mai tare, cele doua slabiciuni, femei frumoase si proaspete si, mai nou, functia de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Daca in plan profesional riscurile asumate sunt minime, in cel personal exista pericolul sa vada “rosu” in fata ochilor din cauza vreunui sot, sau iubit gelos. Pana una, alta, o prietenie cu un medic priceput si mai multa precautie n-ar strica. Situatia financiara depinde in mare masura de necesitatile noilor cuceriri.

Rac – Gheorghe Miruta, inca presedinte al Tribunalului Gorj, va avea, in viitorul apropiat, o perioada de involutie in ceea ce priveste cariera. Norocul sau se va schimba odata cu parasirea – din pacate doar pentru el – a fotoliului de presedinte si revenirea in postura de simplu judecator. Astrele ii sunt insa favorabile in meseriile de detectiv si psiholog pe care a inceput sa le practice empiric in urma cu ceva timp cand a luat la intrebari tot tribunalul ca sa descopere cine l-a dat pe el la ziar. Pe plan personal insa lucrurile merg bine, farmacia fiicei sale prinde contur, iar la vila sa din municipiu muncitorii trudesc din greu. Din punct de vedere financiar vor exista momente de grea cumpana, generate in special de pierderea importantei functii si implicit a influentei.

Varsator – Pastorul vietii unui celebru avocat, prea celebru pentru a-i mai fi amintit numele. Nascut, conform sintagmei “prost sa fii, noroc sa ai”, personajul in cauza nu se va trezi in curand din betia succeselor repurtate, mai ales ca aceasta este mereu alimentata din belsug cu bere de butoi prin terasele din oras. Viitorul apropiat ii rezerva vedetei noastre nimic mai mult decat ceea ce merita – un inceput de ciroza si recunoasterea, din partea clientilor, a justei valori, lucru care va conduce automat la reducerea numarului halbelor de bere si a luminilor reflectoarelor.

Consiliul Judetean cheltuieste bani pe femei

Aproximativ 24 de milioane de lei, adica vreo 650 de euro de persoana plateste Consiliul Judetean Gorj pentru 6 femei, angajate pe functii de conducere, care urmeaza cursuri de specializare ale Institutului National de Administratie. In timp ce tinerii absolventi – la care legea prevede si pentru ei astfel de cursuri – isi platesc singuri specializarile, institutia gorjeana cheltuieste bani pentru preferatele conducerii: Ana Albulescu – director economic; Rodica Maruta – sef Serviciu Buget, Impozite si Taxe; Daniela Stricescu – sef Serviciu Financiar-Contabil; Camelia Grecu – sef Serviciu Resurse Umane; Margareta Merfu; Mariana Ivanov - sef Serviciu Strategii, Dezvoltare Regionala.

Pentru cele 6 doamne Consiliu Judetean usureaza bugetul cu aproximativ 150 de milioane de lei. Singura sansa a tinerilor care lucreaza in aceasta institutie si la care le-ar prinde bine un sprijin financiar pentru a se putea perfectiona, este sa astepte cu rabdare pensionarea celor aflate acum in topul preferintelor, si, daca se poate, sa le linguseasca pentru a avea sanse in viitor. Pana atunci pot doar invata, ca nu capacitatea conteaza, ci modul in care te intelegi cu sefu’, mai ales la masluirea licitatiilor publice.

• Mihai Popescu

Licheaua Cismaru vrea sa iese din anonimat

Un anume Claudiu Cismaru, fiu de militian, ne musca grav de cur pe un forum pe internet. Angajat sa arda gazul de pomana pe la Universitatea “Constantin Brancusi” sub titulatura de administrator de retea, progenitura de gabor isi masturbeaza intelectul pe la institutia care produce ingineri pe banda rulanta. Asta in cazul in care nu-si masturbeaza altceva in discutiile despre dragoste si sex de pe acelasi forum .

Martafoiul, pe langa faptul ca se ia de grafica site-ului nostru, spune ca “am un dinte impotriva lor pentru ca sunt prostovani”. Daca are un dinte impotriva noastra ii propunem sa vina la sediul redactiei si sa si-l infiga, la alegere, in curul cui doreste ‘mnealui. Sau macar, daca are sange in instalatie, sa purtam o discutie lamuritoare fata in fata. Pentru ai satisface narcisismul promitem sa-l asteptam cu covorul rosu si, pe deskopul calculatorului, cu una din paginile web pe care el le administreaza, cea a Bisericii Crestine Baptiste Maranata Tg-Jiu, unde foloseste ilegal imaginile operelor brancusiene. Lucru despre care Gheorghe Voican, directorul executiv al VISaRTA, proprietarul drepturilor de autor asupra imaginilor operelor lui Brancusi, va fi incantat sa afle.

• Claudiu Matei

Primaria Plopsoru la cheremul lui Petre

Comuna Plopsoru este condusa de ani de zile de acelasi primar. Daca vremurile s-au schimbat, in sensul ca partidul i-a picat de la putere, Petre Grigorie a ramas acelasi subjugat al iubirii de sine si superficial in treburile primariei, mai ales in cele contabile. Pentru a fi la moda cu ceilalti primari, a facut si el ceva invarteli pe banii statului, cu firme alese preferential, invarteli care, cu toata importanta pe care si-o acorda, il aduc in atentia organelor de control, si, de ce nu, in atentia celor de cercetare penale.

Primaria Plopsoru a angajat, in luna martie 2003, S.C. Temgrup SRL Tg-Jiu pentru balastarea drumurilor si ulitelor comunale. Gest laudabil din partea primarului Petre Grigorie sa se gandeasca sa astupe gropile din drumurile de tara, numai ca modul in care a ales firma care sa se ocupe de acest lucru l-a aruncat pe partea cealalta a legalitatii pe care se lauda mereu ca o respecta.

In urma unei selectii de oferte, facute asa cum se obisnuieste in Gorj, adica de ochii lumii, oferta Temgrup a fost declarata cea mai avantajoasa, iar contractul in valoare de 994 de milioane de lei a fost incheiat chiar a doua zi dupa declararea castigatoarei, primaria taind din start macaroana celor care poate ar fi vrut sa conteste modul in care s-a perfectat aceasta afacere.

Inca de la selectia de oferte si pana in momentul receptionarii lucrarilor, nu s-a specificat niciunde ce drumuri au fost balastate si nici pe ce distante. Temgrup a consemnat in situatia de lucrari ca este vorba de: “4000 km x 23.160 lei/km”(?!!), dar foile de parcurs care ar fi justificat transportul materialelor nu se regasesc in evidenta contabila.

Camera de Conturi Gorj si Directia de Finante urmeaza sa-si exprima un punct de vedere si sa ia masurile care se impun, dupa ce vor face niste verificari – ne place noua sa credem – minutioase.

Primaria Plopsoru a continuat “idila” cu Temgrup si in cazul altor lucrari, de exemplu, reparatii si igienizari la scolile si obiectivele ce apartin domeniului public si privat al comunei.

De data asta comisia de selectie a ofertelor a declarat castigatoare SC Temgrup, fara a se mai obosi sa mai consemneze in procesul-verbal preturile oferite de firmele participante.

S-a pastrat acelasi mister cu privire la identificarea in acte a locatiei in care s-au facut aceste lucrari. In aceasta nebuloasa a existat un singur lucru cert – primaria a platit catre SC Temgrup 894 de milioane de lei. De ce si pentru ce, urmeaza sa desluseasca tot Camera de Conturi si Directia de Finante.

Probabil combatanti aprigi ai birocratiei, reprezentantii Primariei Plopsoru, in frunte, bineinteles, cu primarul Grigorie Petre, au lipsa o gramada de acte care se intocmesc, pentru respectarea legalitatii, in tot felul de actiuni ale institutiei. N-a ramas neatins nici sectorul concesionarilor si inchirierilor de terenuri. Persoane juridice si fizice au beneficiat de contracte in acest sens fara ca cineva sa-si bata capul cu procese verbale de adjudecare a licitatiei, durata concesionarii, semnaturile comisiei de licitatii, etc.

Nici in privinta folosirii masinilor primariei situatia nu este mai roz. Ilie Toma, seful biroului agricol, cel care a utilizat una dintre cele doua Dacii ale institutiei, a omis sa depuna la contabilitate foile de parcurs ale deplasarilor pe care le-a facut pe banii primariei. Primarul n-a facut nici macar atat, desi are masina de la primarie in dotare. El motiveaza ca n-are rost sa se intocmeasca nici un act justificativ, pentru ca plateste el personal toate cheltuielile legate de masina.

Ramane de vazut cat de legale vor parea toate aceste lucruri organelor de control care vor lua la puricat Primaria Plopsoru. Pentru o cat mai buna colaborare, este indicat ca participantii la control sa se adreseze sefului comunei cu “d-le primar inginer Petre Grigorie”, altfel risca sa-l supere.

• Neli Matei

Calaul Sichitiu (tableta)

Tot mai des isi fac aparitia in presa niste babe plangacioase, alese in fruntea unor comunitati locale in urma cu un an, care se caineaza cu asupra lor se fac presiuni de tot felul.

“Cei de la Alianta ne-au trimis controale pe cap sa ne determine sa trecem la ei”, pare sa spuna in cor gloata de PSD-isti.

Principalul calau politic, dupa spusele oprimatilor primari PSD, ar fi Ion Sichitiu seful Corpului de Control al Prefecturii.

In realitate, Sichitiu le-a cam tras-o acestora, pe corect si le-a mai trimis pe cap si Directia de Finante si Camera de Conturi.

Ce a facut Sichitiu de-i cer acum primarii capul? A confirmat in cateva randuri cele relatate in presa si a ceritificat, in majoritatea cazurilor ceea ce vorbeau cetatenii comunei pe la colturi – primarul e un hot!

Dar ce ofuscati s-au simtit sefii comunelor si chiar ai oraselor. Atat de tare incat au si scapat cateva milioane din buzunar direct in conturile unor ziare locale, la care oricum cotizeaza lunar, de si-au facut “bietii” ziaristi “mila” de ei si le-au acordat pagini intregi sa-si verse naduful pe Sichitiu.

Parerea mea este ca cel care ii mai trezeste din cand in cand pe primari la realitate isi face treaba fara vreun imbold politic.

Dar in loc sa iese in aceleasi ziare pe care le platesc si sa spuna ca in institutiile pe care le conduc s-au mai strecurat si greseli, cacaciosii din fruntea acestora se dau victime.

Cand ii mai trosneste Sichitiu cu cate un raport, abia atunci isi mai coboara si ei besinile din masinile luxoase primite spaga si reactioneaza.

La un bilant rapid al primului an de mandat, daca luam fiecare primar in parte, vom constata ca putini sunt din cei care n-au ignorat la modul grosolan problemele alegatorilor.

Ba mai mult, au furat la modul ordinar din banii publici, fonduri Phare, Sapard…

Unul, doi au facut cunostinta cu beciurile IJP, restul dau in continuare linistiti muie la prostii care i-au ales.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   24.02.2005. 12:57

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 47 - 17 - 23 februarie 2005

Evaziune fiscala in Tribunalul Gorj

Sediul Tribunalului Gorj a devenit pentru unele firme agreate “pamantul fagaduintei”, acolo unde nici un organ de control nu poate ajunge si unde acestea prospera netulburate, chiar daca pentru a face acest lucru ocolesc sau chiar ignora legea. si oricum nu e nici o problema deoarece se afla la adapostul bratului protector al Zeitei OARBE a Justitiei. Ba mai mult, in aceasta institutie publica s-a format o alta societate, in care regulile impuse muritorului de rand sunt aplicate in mod arbitrar dupa bunul plac al celor care o conduc. Simplul fapt ca poarta mantaua Legii creeaza falsa impresie unor judecatori ca sunt protejati pe deplin de auspiciile acesteia si ca o pot aplica dupa cum doresc ei.

Conducerea Tribunalului face lobby in favoarea firmelor din subteran

Legea 544/2001 reprezinta pentru cele trei firme de copiere si dactilografiere de la subsolul Tribunalului Gorj mediul perfect pentru dezvoltarea micilor afaceri. Practic, aproape toti cei care trec pe la arhiva de la subsolul institutiei apeleaza la serviciile acestora. Din nefericire insa, lucrurile devin grave atunci cand serviciile acestor firme sunt impuse petentului chiar de conducerea Tribunalului.

Astfel, oricine face o cerere, in baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public sau orice persoana care cere sa copieze un document din propriul dosar este obligat de conducerea Tribunalului Gorj sa le faca la biroul de copiere acte al firmei Rinca Impex SRL din Novaci. Mai mult, pentru ca potentialul client sa nu care cumva sa scape firmelor ce-si desfasoara activitatea sub acoperisul tribunalului, pe rezolutia cererilor aprobate judecatorul care semneaza specifica faptul ca: “Se aproba in conditii in care achita pentru lucrarile si xeroxarea se face in incinta tribunalului.” Asta in contextul in care “in incinta tribunalului”, nu exista decat doua birouri de copiere, ale caror tarife sunt duble fata de cele normale si unul de dactilografiere, care practica niste preturi de redactare aproape triple. Chiar si rezolutiile date sunt foarte suspecte deoarece legea lasa la latitudinea petitionarului si nu a judecatorului modul in care doreste sa primeasca duplicatele documentelor cerute: pe hartie (copii xerox) sau in format electronic (prin scanare sau fotografiere). Acceptand si faptul ca tribunalul nu dispune de mijloacele necesare pentru a elibera aceste copii decat prin xeroxare, conducerea tribunalului nici nu ia in considerare posibilitatea ca petentul sa-si faca singur copiile, daca acesta dispune, de exemplu, de un aparat digital de fotografiat.

si mai grav este faptul ca firmele in favoarea carora judecatorii tribunalului fac voluntar sau nu lobby si care-si desfasoara activitatea la subsolul Tribunalului Gorj nu sunt dotate cu case de marcat fiscale. Asa se face ca sub protectia sediului in care isi desfasoara activitatea, Tribunalul Gorj devine un rai al evazionistilor in lipsa caselor de marcat fiscale, deoarece majoritatea veniturilor celor trei firme sunt neinregistrate. De controale nici nu mai poate fi vorba.

• Radu Ciocoiu

Beciuri de tortura la UCB Targu Jiu

Casa in care, in prezent isi are sediu Rectoratul Univesitatii “Constantin Brancusi” din Targu Jiu ascunde un trecut sangeros, pe care insa putine persoane, ramase inca in viata, il mai cunosc.

De la sublim la oribil

Construita in stil brancovenesc, in perioada interbelica, de marele om politic targujian Grigore Iunian, pe atunci ministrul Justitiei, casa a ramas pana in zilele noastre unul dintre cele mai frumoase edificii de pe teritoriul judetului Gorj. Dupa decesul omului politic, in 1939, familia Iunian a continuat sa locuiasca aici, pana in jurul anului 1947, inainte de inceperea nationalizarii, cand s-a retras la rudele pe care le avea in Paris. Din 25-26 august ti pana la plecarea in Franta, despre familia Iunian nu se mai aude nimic, o data cu “disparitia” acesteia incepand si seria ororilor ce aveau sa se petreaca in respectabila retedinta, sub conducerea comunittilor.

Comandamentul inchizitorilor

Astfel, din 1948 ti pana in jurul anului 1951, imobilul devine “comandamentul” de tortura al securitatii comuniste, fiind transformat intr-un centru al inchizitiei pentru intelectualii anticomunisti, taranii anticolhoznici si tineretul idealist. Intreaga resedinta a fost amenajata dupa nevoile securitatii, camerele fiind destinate anchetelor, iar demisolul transformat intr-o imensa sala de tortura, echipata cu lanturi ti chingi, asemenea salilor de supliciul din Evul Mediu. Motivul pentru care demisolul a fost special ales pentru a fi amenajat in acest fel l-a constituit grosimea zidurilor, tipetele detinutilor politici adusi aici pentru a fi torturati neputand fi auzite din afara. In alta ordine de idei, la demisolul casei Iunian nu existau celule pentru detinuti, acestia fiind adusi aici din alte locatii ale securitatii pentru a fi anchetati si schingiuiti.

Martori au ramas zidurile

Modalitatile de tortura folosite de inchizitorii comunisti, stau inca incrustate in groasele ziduri ale superbului edificiu. Desi de atunci cladirea a beneficiat de mai multe lucrari de reparatii si renovare, inelele si o parte din chingiurile folosite pentru torturarea “dusmanilor poporului” au ramas.

Dupa mai bine de cincizeci de ani, deti timpul a tters foarte multe marturii, pe zidurile de la demisolul cladirii inca mai pot fi observate inelele prinse in tavan, de care erau ancorati cu catute detinutii, pentru a fi batuti cu bestialitate.

Un caz aparte, in ceea ce priveste detinutii care au trecut prin beciul securitatii din Tg. Jiu, il reprezinta cunoscutul medic cardiolog gorjean Constantin Lupescu, care a incetat din viata anul trecut. Acesta a fost arestat de autoritatile comuniste si adus aici pentru interogatorii, deoarece ar fi detinut in mod ilegal o anumita cantitate de aur. La scurt timp dupa aceea, Constantin Lupescu a fost eliberat din ordinul direct al lui Gheorghe Gheorghiu Dej, care se bucurase de ingrijirile medicului gorjean in perioada in care liderul comunist fusese detinut politic in lagarul de la Tg. Jiu. Un alt caz este cel al unui barbat din comuna Pettitani care a fost anchetat zi de zi doar pentru faptul ca era cumnat cu un ofiter condamnat la moarte pentru propaganda impotriva comunismului. Batranul marturisette cum, ori de cate ori “inchizitorilor” nu le convenea cate un raspuns, incepeau sa-l loveasca: “Eram anchetati in continuu. Ne anuntau cu o zi inainte ca suntem chemati la birouri si stiam imediat despre ce era vorba. Stam cate o zi intreaga, ei ne puneau intrebari ti, daca nu le convenea ce spuneai, iti dadeau doua picioare in fund ti te luau la palme. Statea cate un securist in fiecare latura a incaperii. Iti dadea unul o palma ti te trimitea la alalalt, pan’ te palmuiau toti. Eu eram mai mic, dar pe altii ii bateau la pielea goala ti ii treceau pe roata. Nu mai traiette nici unul dintre cei care au fost cercetati atunci cu noi. Unii au innebunit ti dupa cativa ani au murit. Toate rudele cumnatului meu au fost anchetate”, a marturisit Gheorghe Tabacu.

Era terorii s-a incheiat

Dupa aceasta perioada neagra, o data cu reimpartirea teritoriala ti administrativa a tarii, Casa “Iunian” devine sediul mai multor institutii, uitandu-se practic faptul ca beciurile cladirii au servit odinioara ca sali de tortura. Fostele sali ale ororii de la demisolul casei au fost transformate, in 1971, intr-un bufet destinat ziarittilor. Trebuie mentionat faptul ca la demisolul acestei cladiri, la inceputul anilor ‘70 avea sa debuteze celebrul rapsod popular Tudor Gheorghe.

Din 1975 ti pana in prezent, Casa “Iunian” a fost sediul unor institutii de cultura, arta ti educatie. Aici au functionat Casa Pionierilor si Palatul Copiilor, pana in 1989, iar de mai bine de un deceniu cladirea adapostette Rectoratul Universitatii “Constantin Brancusi” Tg. Jiu.

• Radu CIOCOIU

Consiliul Judetean - mafia licitatiilor!!!

Directorul economic al Consiliului Judetean Gorj, actualul sef al Inspectoratului in Constructii si o reprezentanta a Directiei de Finante au fost in urma cu cinci ani complicii omului de afaceri Ion Cretoiu si ai Primariei Bumbesti Pitic la organizarea unei licitatii fictive pentru o lucrare care se efectuase cu cateva luni inainte de data licitarii.

Afacerea, in valoare de peste 900 de milioane de lei, este un exemplu elocvent al modului in care trepadusii din institutiile publice atenteaza la banul public in favoarea conturilor grase ale unor afaceristi pe care ii agreeaza din motive lesne de inteles.

Directorul economic al CJ Gorj fura legal

S.C. Crecompany S.A., societatea omului de afaceri Ion Cretoiu, a castigat in luna noiembrie 2000 o licitatie fictiva desfasurata in comuna Bumbesti Pitic pentru pietruirea drumului comunal ce leaga DN 67 de satul Carligei. Valoarea lucrarii – 963 de milioane de lei. Licitatia a fost facuta doar pentru avea o oarecare acoperire in acte, lucrarea fiind efectuata inca din luna iunie. Totul a fost facut “ ca la carte”. Primaria a anuntat public organizarea, in data de 30 octombrie, a selectiei de oferte pentru realizarea pietruirii. In mod hilar in anunt se specifica: “Caietul de sarcini se poate procura de la Serviciul Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul Consiliului Local”. Un circ ieftin pentru acoperirea unei magarii financiare.

Pe data de 30 octombrie a avut loc selectia de oferte si licitatia. Din comisia de licitatie au facut parte, printre altii: Gheorghe Calugaru, primar; Ileana Irimescu, din partea Directiei de Finante Gorj; Ilie Merfu, din partea Directiei Tehnice a Consiliului Judetean (in prezent seful Inspectoratului in Constructii Gorj – n.r), Ana Albulescu, director economic al Consiliului Judetean. Albulescu este cea care repartizeaza fondurile catre primarii, pentru ca acestea sa-si plateasca lucrarile care se efectueaza in comuna. Nu este greu de dedus ca primarilor li se indica din start cu ce firme trebuie sa lucreze.

Desi licitatia din octombrie a fost organizata doar pentru acoperirea urmelor ilegalitatii comise in iunie, Albulescu, Merfu si Irimia nu s-au putut abtine sa nu-si incaseze remuneratia care se acorda in astfel de cazuri. Toti trei au luat cumulat 10,5 milioane de lei, bani incasati de la Primaria Bumbesti Pitic.

S-au aratat interesate de lucrarea de pietruire cinci firme, printre care si S.C. Crecompany. In ziua de 11 noiembrie Consiliul Local a dat hotararea prin care firma lui Cretoiu era desemnata ca fiind castigatoare a asa-zisei licitatii. Dupa 72 de ore se incheia procesul verbal de receptie la terminarea pietruirii.

Crecompany si lucrarile fara deviz

Fostul primar, actual viceprimar, Gheorghe Calugaru, contabila primariei, Ileana Daneci si casiera institutiei, Despina Costreie, au facut putina lumina cu privire la modul in care s-a desfasurat toata povestea. Calugaru a declarat ca in luna mai s-a prezentat la Consiliul Judetean Gorj unde a solicitat sa i se acorde fonduri pentru pietruirea celor 2,5 km ai drumului comunal dintre DN 67 si Carligei. I s-a promis, de catre o persoana la care nu i-a spus numele, ca in zilele urmatoare vor ajunge la Bumbesti Pitic cateva masini ale Agentiei Drumurilor Judetene, institutie subordonata consiliului si specializata in astfel de lucrari. Conform spuselor primarului, de lucrare s-a apucat, fara sa-l anunte, Crecompany, bineinteles trimisa de protectorii din consiliu. La rectificarea bugetara, facuta de catre Consiliul Judetean Gorj, ca ordonator de credite, Primaria Bumbesti Pitic a primit 600 de milioane de lei, despre care Calugaru spune ca: “Am facut o licitatie si am dat banii.” Fostul primar, ajuns la ora confesiunilor, a subliniat ca, in comuna pe care o conducea nu era prima data cand se intampla asa ceva: “Mentionez ca firma Crecompany a mai executat, in afara de aceasta lucrare, si alte lucrari care nu le-a trecut in deviz care constau in construire pod peste raul Galbenu si pietruirea unui drum national.”

Banii incasati de catre trio-ul Albulescu-Merfu-Irimia, pentru participarea la licitatie ca si membrii ai comisiei nu s-au regasit in casierie si nu existau acte justificative pentru cheltuirea lor. Casiera Costreie a dat si explicatia. Cei peste 10 milioane de lei au fost luati de catre contabila primariei, Ileana Daneci, fara a lasa un act justificativ. Era si normal ca Daneci sa nu lase nici o urma a banilor platiti celor trei pentru o licitatie care n-a avut loc.

Zece milioane nu este o suma foarte mare, numai ca, daca practica se pune in aplicare la fiecare primarie care organizeaza licitatii, in final se strange o suma considerabila in buzunarul membrilor comisiilor.

Contabila primariei, constienta de repercusiunile penale ale unui act ilicit, a preferat sa fie laconica in declaratii. si totusi a recunoscut ca in luna noiembrie 2000, cand scriptic a fost facuta pietruirea drumului comunal de catre Crecompany, nu s-au inregistrat transporturi de materiale, cum ar fi fost normal in cazul unei lucrari de reabilitare drumuri. Lucru care intareste declaratia primarului cu privire la luna in care a fost efectuata intr-adevar lucrarea.

Mai mult de jumatate din lucrarile efectuate in comunele judetului au la baza interese si acte fictive. Despre povestea a sute de miliarde de lei impartiti de Consiliu Judetean intre anumite societatile, puteti citi informatii incendiare in numerele viitoare ale “Scandal de Gorj”.

• Neli Matei

Termo Turceni vaca de muls a partenerilor directorului Marin

• Societatile doljene par sa aiba intaietate la contractele cu Complexul Termoenergetic Turceni de cand in fruntea acestuia se afla craioveanul Contantin Marin.

• Grupul Tender are interese la Turceni

• Firma fostului subprefect Vilceanu a incasat anul trecut de la Turceni peste sapte miliarde de lei

Societatile doljene preferate de directorul Marin

Conducerea Complexului Termoenergetic Turceni este pe punctul de a fi debarcata. Considerentul politic din care se ia aceasta masura paleste insa in fata unor afaceri mai mult sau mai putin dubioase derulate cat timp in fruntea CT Turceni s-a aflat Constantin Marin. O serie de societati comerciale au castigat de-a lungul timpului zeci de miliarde de lei in urma afacerilor cu Complexul energetic de la Turceni, astfel incat au si fost catalogate ca firme agreate.

Nuclearmontaj SA Craiova este o firma din cadrul Grupului Tender (consortiu ce apartine omului de afaceri Ovidiu Tender, implicat in scandalul RAFO) care acorda consultanta si asistenta tehnica pentru repararea si punerea in folosinta a echipamentelor energetice la Energomontaj SAEM si Termoserv Turceni.

Surse din cadrul Complexului Termoenergetic Turceni afirma ca societatea din Craiova deruleaza aceasta afacere ajutata fiind de fratele directorului Marin.

Termoserv Turceni este o societate care presteaza pentru Complexul Termoenergetic, iar presedintele consiliului de administratie al acesteia este nimeni altul decat Constantin Marin.

Astfel, Marin incaseaza lunar, pe langa salariu de director la CT Turceni si contravaloarea a 20% din salariu directorului de la Termoserv. Lucru pe care il si recunoaste: “Ca presedinte al consiliului de administratie cam asta este procentajul, dar nu stiu exact cati bani primesc pentru asta.” In schimb neaga toate informatiile legate de Nuclearmontaj: “Nu cred ca Nuclearmontaj acorda consultanta la cele doua societati, iar fratele meu nu are nici o legatura cu firma de la Craiova”.

O alta societate agreata este Grimex Oltenia SA Craiova. Aceasta a castigat in urma cu trei saptamani licitatia pentru demolarea blocului energetic nr. 8.

15 miliarde de lei au ajuns, in urma cu o luna de zile in contul altei societati doljene, prin achizitionarea de catre CT Turceni a doua microbuze si un autocar de la Hiarex International SRL Craiova.

Directorul Constantin Marin spune ca firmele doljene nu au castigat licitatii preferential: “Nu are nici o legatura cu faptul ca eu locuiesc in Craiova. Nu cunosc persoane din cadrul acestor societati”.

Peste sapte miliarde in contul fostului subprefect Vilceanu

La sfarsitul lunii septembrie anul trecut SC Trefo SRL Rosia Jiu a castigat licitatia pentru “vulcanizare covor asfaltic”. Valoarea serviciilor prestate depasind sapte miliarde de lei. SC Trefo are ca obiect de activitate fabricarea utilajelor pentru mine, cariere si constructii si apartine sotiei fostului subprefect PSD, Eugen Vilceanu. Aceeasi firma a derulat afaceri in domeniul reparatiilor de utilaje si benzi miniere si cu SNL Oltenia. Constantin Marin spune ca Trefo si Complexul Termoenergetic Turceni nu au derulat afaceri nici cat timp Eugen Vilceanu era subprefect al judetului si nici in prezent: “E un contract preluat de la SNLO si omul si-a facut treaba in continuare”, a precizat Marin.

Tot o afacere cu iz politic si miros de PSD pare a fi si aceea prin care patru societati comerciale au falimentat in momentul in care au pierdut contractele de prestari servicii transport catre CT Turceni.

ITIA, Tamsa, Transrut si Presut Matasari au ramas practic fara obiect de activitate cand Complexul Termoenergetic Turceni a incheiat alte contracte pentru transportul persoanelor si marfurilor cu societati din Bucuresti si Turnu Severnin.

Constantin Marin spune ca in urma cu o saptamana a demisionat din PSD si nu cunoaste nimic despre faptul ca va fi schimbat din functie.

si sindicalistii au smenul lor

Pentru a nu avea probleme cu sindicatele, Constantin Marin le-a creat liderilor acestora diverse facilitati. In cladirea Carierei Jilt Nord functioneaza de aproximativ un an un magazin care apartine liderului de sindicat Adrian Marciuc. Societatea care detine magazinul nu plateste nimic pentru ca functioneaza in cladirea carierei, costurile fiind suportate de aceasta. Acelasi Adrian Marciuc, impreuna cu Cornelius Garjoaba, lider de sindicat la Dragotesti si Vasile Geamanu, liderul de la Jilt Sud, detin SC SindJilt SRL, societate la care sunt angajati in special disponibilizati. Singurul sindicalist cu care nu s-a inteles Constantin Marin este Condescu. Directorul a fost anchetat de politisti dupa ce Condescu a depus o plangere impotriva lui.

• Claudiu Matei

Primarul Circiumaru a lasat de izbeliste cultura gorjeana

Periodicul cultural “Columna” aparut in urma cu trei ani era la acea vreme o speranta pentru oamenii de cultura din Gorj ca in judetul nostru si intelectul poate fi delectat nu doar papilele gustative ale sutelor de participanti la nenumaratele festivaluri organizate in Tg-Jiu. Speranta a inceput sa piara nu peste mut timp datorita lipsei de fonduri, dar a fost revigorata de catre primarul Florin Circiumaru, care a promis ca se va implica pentru sustinerea financiara a revistei. Promisiunile s-au dovedit a fi desarte si “Columna” a incetat sa apara.

Pentru ca suntem de parere ca in judetul nostru autoritatile locale trebuie sa acorde o sansa culturii, publicam integral o scrisoare deschisa adresata, de criticul literar Gheorghe Grigurcu, celui care a spulberat visele intelectualilor din Gorj.

Scrisoare deschisa

domnului primar Florin Circiumaru

Domnule primar,

Cand, in toamna anului 2001, a vazut lumina tiparului primul numar al revistei “Columna”, evenimentul a fost salutat ca unul semnificativ al intregii tari, de catre cele mai importante ziare din Capitala (Romania libera, Adevarul, Cuvantul, Ziua, etc.,), precum si de majoritatea revistelor noastre de cultura, in frunte cu Romania literara. Adevarul literar si artistic titra o pagina intreaga inchinata Columnei cu sintagma “Miracolul de la Tg-Jiu”. Am incercat atunci, alaturi de colaboratorii mei, un sentiment de intensa bucurie deoarece se ivea pentru prima oara in Tg-Jiu un periodic cultural de raza nationala, comparabil cu cele din centre precum Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Craiova. Acest fapt devenise cu putinta datorita autorilor care au binevoit a onora coloanele Columnei, in larga masura scriitori, critici, intelectuali dintre cei mai insemnati din tara ca si de peste hotare, din diverse generatii: Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Octavian Paler, G. Dimisianu, Alex. stefanescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, Barbu Cioculescu, Alexandru Lungu, Miron Kiropol, serban Foarta, Constantin Abaluta, Liviu Ioan Stoiciu, Al. Cistelecan, Alexandru Niculescu, Ion Pop, Ioan Moldovan, Gabriel Chifu, Pavel susara, Mihai Zamfir, Dan Stanca, Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican si altii. De asemenea au aparut in fiecare numar al revistei noastre si cei mai relevanti autori din Tg-Jiu. Ne-am propus o aparitie de patru numere pe an, dar din pacate n-am fost in stare a mentine acest ritm, ultimul numar al Columnei datand de la finele anului 2003. Scurt si cuprinzator vorbind: lipsa resurselor financiare ne-a sufocat. In acest context imi permit sa va reamintesc, domnule primar, promisiunile incurajatoare pe care mi le-ati facut in 2001, cu privire la sprijinul pe care-l veti acorda publicatiei noastre si mai cu seama imprejurarea ca in programul dumneavoastra electoral, tiparit anul trecut ati mentionat asigurarea aparitiei Columnei. Oare nu aveti obligatia morala de-a va respecta promisiunile?

E drept, poate actul de cultura nu va preocupa in mod deosebit (persista nu doar la Tg-Jiu mentalitatea specifica vechiului regim, potrivit careia cultura ar fi o anexa mai mult ori mai putin neglijabila a mecanismului “fortelor de productie” si al “relatiilor de productie”), dar aflu nu fara mirare ca, bunaoara, Doinei Gorjului i s-au alocat pentru anul in curs nu mai putin decat 10 (zece) miliarde de lei! Cu toata pretuirea ce-o aratam acestei formatii, va atrag atentia ca o revista precum “Columna”, cutez a zice fara falsa modestie, o realizare de prima mana pe acest meleag, nu e cu nimic mai prejos de institutia folclorica mentionata. si n-avem nevoie nici de un sfert, nici macar de zece la suta din bugetul de care beneficiaza “Doina Gorjului”: ne-am multumi cu o farama dintr-insul, cu cinci la suta. E mult si atata, domnule primar? Se pare ca sunteti un om ambitios, care aspira la manifestari constructive, dornic a lasa ceva pe urma sa. Sper ca va dati seama ca doar cu petrecerile cu lautari, cu meciurile de fotbal si cu Zilele berii (fie si in varianta innoita, ale verii!) nu veti ramane nici in Biblioteca, nici in Istorie! Dar mai intai de toate consider ca aveti datoria de onoare de a va respecta angajamentul luat, nu numai fata de redactia noastra, ci si fata de electorat. E oare nevoie sa va reamintesc ca, intrucat ati ocupat intre timp si locul politic al d-lui Nicolae Mischie, un atare angajament se rasfrange si asupra partidului pe care il intruchipati ca un demnitar de seama?

In cursul intregului an precedent v-au vizitat de multe, de foarte multe ori, doi reprezentanti ai revistei ce agoniza, domnii Viorel Garbaciu si Vasile Ponea, spre a va solicita ajutorul, de fapt implinirea promisiunilor categorice pe care ni le-ati facut. Le-ati repetat celor doi colegi promisiunile in chestiune, ba ati avut chiar aerul de-a accepta solutiile practice pe care vi le-au propus, dar n-ati facut nimic. Un an intreg, n-ati facut absolut nimic. Totul a ramas in stadiul simplelor vorbe. De nenumarate ori le-ati declarat “facem” si “dregem”, insa nu s-a facut si nu s-a dres nimic. Sa fie aceasta o forma de refuz ce n-are barbatia si demnitatea de a-si asuma expresia? Inca nadajduim ca nu e asa. Inca nadajduim ca sunteti in fond un om de cuvant, un om onest care, covarsit de alte treburi, nu si-a putut onora promisiunile, dar le va onora neintarziat. Intrucat s-au produs tergiversari consternante, s-au acumulat tensiuni apasatoare, iar vietile ca si energiile omenesti sunt fatalmente limitate, vom mai astepta o luna de la data publicarii prezentei scrisori deschise, dupa care vom trage o concluzie definitiva, in fata opiniei publice.

• Al dumneavoastra, Gheorghe Grigurcu

Omul de incredere al lui Clement Mocanu stramutat de lux

Dupa ce a construit case pentru trei sferturi din conducerea CNLO si jumatate din Consiliul Judetean Gorj, directorul economic al firmei de constructii a afaceristului Clement Mocanu si-a tras la randu-i o vila de stramutat, in noul cartier de lux din Targu Jiu. Otilia Semeniuc, mana dreapta a romano-americanului, a beneficiat din plin de bunavointa partenerilor din CNLO care au despagubit-o cu aproximativ un miliard si jumatate, desi pentru casa demolata, din satul stiucani, acesta a platit unei familii nevoiase numai 450 de milioane de lei. Lucrarile la casa directoarei au fost efectuate chiar de firma pentru care lucreaza, ARC Tg-Carbunesti.

Pana la finalizarea lucrarilor, Otilia imparte, frateste, acelasi imobil, cu Clement Mocanu.

Otilia Semenciuc, directorul economic al firmei ARC Targu Carbunesti, a devenit unul din stramutatii de lux. Aceasta a cumparat, in iulie 2002, o casa in satul stiucani, din comuna Slivilesti, de la Constantin si Elena Croitoru. Pentru casa formata din 2 camere, bucatarie, hol, pivnita si o polata, acoperite cu tigla, la care se adauga anexe gospodaresti si un teren de 1050 mp, tanara venita din Bucuresti a platit 450 milioane de lei. In mai putin de un an, tanara era stramutata din satul de la marginea judetului, incheind un contract cu fosta Companie Nationala a Lignitului Oltenia (CNLO), care, in schimbul casei de tara se obliga sa-i construiasca o alta locuinta, in cartierul Varsaturi, din municipiul Targu Jiu. In urma negocierilor cu reprezentantii EMC Motru, valoarea lucrarilor pe care unitatea miniera trebuia sa le suporte pentru noua locuinta erau de aproximativ 1.400.000.000 de lei. In urma unei selectii de oferte, pentru alegerea firmei care sa construiasca locuinta stramutatei, a fost desemnata castigatoare chiar SC ARC SA Targu Carbunesti. Valoarea lucrarilor s-a ridicat, in final, la 2,5 miliarde de lei, Otilia Semenciuc obligandu-se sa suporte diferenta. “In stiucani am cumparat casa. Familia avea nevoie de bani, avea doua case si in asta stateau copiii. Casa din Targu Jiu nu e terminata, s-a facut o mansarda in plus, ceea ce am suportat eu. Am vorbit cu toti actionarii, ca mie-mi place cum construim noi. si din cauza asta, nu puteam s-o fac cu cineva care nu-mi place cum construieste”, a spus Otilia Semenciuc. Desi sustine ca a achizitionat casa de la stiucani, pentru ca ii place “la tara” si cunostea zona, femeia a ramas dezamagita cand reporterii nostri i-au spus ca satul in care s-a aflat casa achizitionata este intr-o zona miniera defavorizata, inconjurata de excavatiile utilajelor ortacilor: “Mie imi place la tara, de-asta am si cumparat acolo…. E treaba lor… Poate nu am stiut eu”.

Casa de vacanta, locuita de condurecea firmei

In 2000, in calitate de administrator al SC ARC Targu Carbunesti, Clement Mocanu a achizitionat un teren in zona de sub munte, pe Valea Sohodolului, in comuna Runcu. Sprijinit de prietenul lui, pe atunci, Nicolae Mischie, acesta a cumparat un teren de 2.900 de mp, chiar din proprietatea Luciei Bicescu, matusa fostului baron, cu 150 de milioane de lei. Doi ani mai tarziu, in 2002, el a cumparat tot pe numele societatii pe care o administra, 2.000 mp de teren si o casa de vacanta. Terenul si casa, formata din cinci camere, bucatarie si mansarda, le-a achizitionat cu 20.000 de dolari. Imediat, a inceput sa ridice constructii, insa fara a detine vreo autorizatie in acest sens. Ulterior, a facut o deviere a Jalesului, chiar pe domeniul sau. Dupa izbucnirea scandalului legat de autodenuntul sau la PNA, prin care sustinea ca a construit case mai multor persoane din conducerea unor institutii, pentru a-i facilita obtinerea de lucrari in judet, Clement Mocanu pierde si “titlul” de administrator al firmei.

Sustinuta de Mocanu, tanara Otilia Semenciuc, pe atunci director economic al societatii, a devenit, pentru o perioada, administratorul firmei de constructii. In luna mai 2004, intre firma ARC Targu Carbunesti si Otilia Semenciuc se incheie un contract de vanzare-cumparare, prin care aceasta devenea proprietara a imobilului de la Runcu. Valoarea tranzactiei era de 820 milioane de lei. Intre timp, Otilia Semenciuc a revenit pe functia de director economic si a devenit actionar, revenindu-i 1% din actiunile firmei, iar Clement Mocanu a fost reinvestit ca administrator al firmei, prelungindu-i-se mandatul. “Mi s-a dat decizie, pentru a prelua administratia firmei, dar nu am facut modificarea la Camera de Comert si apoi am renuntat eu. Tot atunci am facut si un contract, ca sa cumpar casa de la Runcu, dar nu am respectat contractul si a ramas a firmei, autorizatia de constructie este chiar pe numele meu. Acum sunt si actionar la firma si acolo locuiesc, la Runcu, pana se termina cea din Targu Jiu. Este o casa pentru actionarii firmei”. Tot la Runcu locuieste si Clement Mocanu, care da vina pe fostii sai parteneri de afaceri, pentru esecurile din ultima perioada.

• Adrian Iovan

Hai ca pute (tableta)

M-am crucit saptamana trecuta dupa ce am citit in doua publicatii cele mai infecte “articole” din ultimii ani.

Un cotidian regional il descria pe seful politiei gorjene ca fiind cel mai tare din Oltenia. Articolul, evident comandat, cuprindea pe langa kilogramele de limbi, CV-ul, dar mai ales lupta lui Nicolescu cu grupurile de infractori gorjeni de cand acesta a descalecat la Tg-Jiu. Comisarul Nicolescu era comparat cu comisarul Catani, iar Tg-Jiul cu un camp de lupta unde hoardele cu sabii in mana decapitau in mijlocul strazii.

Tot acest circ ieftin are un singur scop: crearea unei imagini la MAI pentru ca Nicolescu sa nu fie schimbat din functie, mai ales ca au existat semnale in acest sens. Asta pentru ca este stiut faptul ca seful politiei gorjene este apropiatul unei gasti formate din membrii marcanti ai PSD Gorj, lideri de sindicat si oameni de afaceri.

Vorba unuia din cei pe spatele carora Nicolescu si-a facut imagine: “De cat un fraier venit de la Petrosani, mai bine sa vina un smecher de la Bucuresti”.

Al doilea material, la fel de balos ca si primul, il are ca “obiect” pe seful judetului Ion Calinoiu si lucrurile minunate pe care le poate face acesta.

Sa mor io, daca procurorii sunt interesati mai mult de mamaliga si gimnastica lui Calinoiu, decat de smenurile facute cu casa din Cartierul Primaverii!

Dar ce m-a pus de-a dreptul in cur a fost poza de pe “prima”, cu Calinoiu facand mamaliga cu aragazul stins si punga de faina nedesfacuta.

Imi vine sa le dau dreptate unor colegi de-ai mei de la publicatia virtuala “nebunii.ro” care spun cam asa:

“Presa o curva nespalata!

(A 4-a putoare in stat)

Oamenii din presa, presarii, sunt niste specimene umane, care chiar se cred supraoameni. Au trecut cateva ore pe la scoala si-au invatat ca ei sunt formatori de opinie, ca pot rasturna guverne, ca reprezinta opinia publica si alte asemenea smecherii, bune de spus fraierilor si chiar isi iau de multe ori rolul in serios.

Numai ca marea majoritate a celor ce scriu in Romania au uitat ca rolul lor este sa informeze CORECT pe toata opinia publica si apoi, daca mai e timp, sa o imbrobodeasca cu pareri personale.

De cele mai multe ori aceste pareri personale(ca cea de fata) sunt platite (nu e cazu’, dar, nu refuz un mizilic) de cei interesati sa propage acele idei.

Adevarul relativ, devine absolut cand nea Costica, beneficiarul de presa citeste despre cutare si cutare bazaconie scoasa de un presar.

De unde stii nea Costica ?
Pai, a scris in ziar...
Asta e piatra filozofala si ei presarii o stiu.
Si profita.
Mama lor de jegosi...
Iar tu, neam prost de Costica iei leapsa ori de cate ori cumperi un ziar, sau deschizi radioul, sau, mai rau te uiti la tembelizor.
Iti faci apoi o opinie si cu ea mori.
Nu-i pacat, mai nea Costica?
P.S.
De ce o curva?
C-o platesti sa-ti bagi...in ea.
De ce e a 4-a putoare in stat?
Ca mai sunt 3 care put.”

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   17.02.2005. 12:17

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 46 - 10 - 16 februarie 2005

InterEx – cat p-aci sa fie gratis!

CDE R (Compania de Distributie Europeana Romania), filiala Groupement des Mousquetaires in Romania, a deschis sub sloganul „Cat p-aci sa fie gratis” un nou magazin INTEREX in Targu-Jiu. Magazinul s-a deschis din data de 9 februarie 2005, la ora 8.00, pe Aleea Digului nr. 3, Piata Litovoi. A 14-a locatie la nivel international si a 3-a din Romania, INTEREX Targu-Jiu este un magazin special conceput pentru a satisface nevoile de proximitate si accesibilitate ale locuitorilor din Targu-Jiu, pentru a se adapta exigentelor de consum si pentru a oferi un plus de confort vietii cotidiene. Constructia magazinului, care a presupus o investitie totala de 3 milioane de Euro, a inceput in aprilie 2004. Magazinul are o suprafata de vanzare de 2.700 de metri patrati si dispune de o parcare cu 200 de locuri. INTEREX comercializeaza un numar de 17.000 de articole: produse alimentare, produse cosmetice, detergenti, electrice si electrocasnice, papetarie, produse pentru copii, accesorii pentru baie si bucatarie, articole de menaj, accesorii auto, jucarii, textile, produse de sezon etc., avand raioane specializate de vracuri, patiserie, paine, carmangerie proprie si raion de produse feliate. Magazinul dispune de 16 case de marcat si are un program zilnic intre 8.00 si 21.30. INTEREX este deschis si duminica intre orele 8.00 si 19.00. Plata cumparaturilor se poate face prin tichete de masa, carduri bancare sau numerar, forma de comercializare de baza a produselor fiind autoservirea. INTEREX este promotorul unei culturi bazate pe respect pentru calitate si pentru cumparator. In scopul mentinerii acestor standarde, magazinul si-a creat un mod propriu de organizare. Politica magazinului este de a face toate demersurile necesare pentru ca preturile INTEREX sa fie mai mici sau maxim egale cu preturile existente pe piata, chiar daca acest lucru presupune, nu de putine ori, adaos comercial zero. Astfel, esenta eficientei serviciilor INTEREX o constituie aprovizionarea in ritm continuu, din locatii cat mai apropiate si, pe cat posibil, direct de la producator, ceea ce garanteaza atat calitatea si prospetimea produselor, cat si preturile de bun-simt. In sprijinul acelorasi valori, magazinul INTEREX este gazda promotiilor saptamanale organizate de furnizorii care au produse prezente pe rafturile magazinului. Toate aceste eforturi demonstreaza ca INTEREX este un magazin pentru orice buzunar si, mai ales, un magazin cu bun-simt. Originalitatea demersului INTEREX consta in valorificarea sistematica a resurselor si competentei locale. Astfel, cladirea INTEREX din Targu-Jiu este construita cu antreprize din Targu-Jiu, iar personalul magazinului este constituit 100% din locuitori ai orasului. Planurile CDE R vizeaza deschiderea in 2005 de noi magazine INTEREX si in alte orase din tara. CDE (Compania de Distributie Europeana) este a 5-a companie din lume in domeniul distributiei si comercializarii de produse alimentare si nealimentare, fiind prezenta in Bosnia, Kosovo, Serbia si Romania.

Primul magazin INTEREX a fost deschis in anul 1999 la Sarajevo, Bosnia, urmand in scurt timp alte magazine in: Tuzla, Banja Luka, Brcko, Bugojno, Visoko, Mostar, Bijeljina, care insumeaza in prezent 800 de angajati. De asemenea, magazine INTEREX functioneaza in Kosovo (CDE K) la Pristina (90 angajati) si Serbia (CDE S) la Cacak (90 angajati). In Romania, primul magazin INTEREX a fost deschis pe 9 aprilie 2002 la Ploiesti. Pana in prezent, INTEREX Ploiesti, Giurgiu si Targu-Jiu au creat 250 de locuri de munca in Romania.

Nicolae Giuran, directorul U.E.F Motru participant la delapidarea a 33 de tone de motorina

Un fost inginer la o sectie a E.M. Jilt a fost promovat director la Unitatea de Exploatare si Foraj Motru, dupa ce a participat la un “tun” de 700 de milioane de lei, dat in bugetul societatii prin disparitia a peste 33 de tone de motorina din rezervoarele locomotivelor ce deservesc exploatarea miniera. Motorina a fost delapidata sistematic, cantitatile disparute figurand in acte ca fiind folosite la alimentarea locomotivelor, numai ca, in perioada aprovizionari, utilajele erau scoase din functiune.

Zeci de tone de motorina disparute din rezervoare

Corpul unic de control din cadrul S.C. Complex Energetic Turceni S.A. a efectuat la jumatatea anului trecut o verificare a gestiunii pe perioada ianuarie 2003 – mai 2004, la sectia CFU Jilt, din cadrul Exploatarii Miniere Jilt. Sectia respectiva are ca obiect de activitate asigurarea vagoanelor pentru incarcarea carbunelui din Jilt Nord, Jilt Sud si Tehomir, transportul acestuia pe liniile uzinale si predarea vagoanelor la statia CFR Dragotesti. si cum locomotivele merg pe motorina s-a ivit o ocazie perfecta pentru ca unii sa-si rotunjeasca veniturile.

Locomotiva DA 2100-003 a fost alimentata pe data de 26 august 2003 cu 2.500 de litri de motorina, numai ca respectivul utilaj se afla in reparatie in acea zi si a fost inactiva pana in luna decembrie. De aici se trage destul de usor concluzia ca alimentarea locomotivei a fost facuta doar pe hartie, combustibilul mergand, cu siguranta, spre alta destinatie. In luna noiembrie figura s-a repetat de data asta fiind vorba de 5.000 l de motorina, cu care a fost alimentata o alta locomotiva defecta.

La o diferenta de doar cateva zile, instructorul de tractiune Ion Lupsoiu, unul dintre tapii ispasitori in aceste alimentari ilegale, a bagat intr-o alta locomotiva 2.730 l, in conditiile in care aceasta nu functiona. Dupa trei zile, atunci cand a fost reintrodusa in activitate, s-a mai facut o alimentare de 1.600 l de motorina.

Luna noiembrie 2003 a fost extrem de fructuoasa in privinta acestor practici. Locomotiva DA 2100-004 a fost retrasa de pe linie in ziua de 27, avand in rezervor 400 l de motorina. A doua zi a mai primit 2.650 l, iar pe data de 29 a fost predata la remiza cu un rest in rezervor de 600 l. A fost pusa in functiune la inceputul lunii decembrie, facandu-i-se din nou alimentarea cu 1.070 l. Acelasi Lupsoiu Ion a aprovizionat o alta masinarie cu 2.000 l, in conditiile in care fusese trecuta pe linie moarta pana in luna aprilie 2004 si, in plus, mai avea in rezervor 2.500 l.

Pentru ultima locomotiva alimentara fictiv in perioada verificata de corpul de control al Complexului Energetic Turceni s-a folosit o practica putin altfel decat cea folosita pana atunci. Lupsoiu a “hranit” utilajul cu 2.500 l, insa in fisa de bord a fost consemnata doar cantitatea de 500 l, pentru ca a doua zi dupa operatiune sa mai bage in rezervor 2.900 l.

Unul dintre vinovati a devenit director

Din tona in tona s-a ajuns in final la un prejudiciu de 700 de milioane de lei, pentru o cantitate de 33.380 l de motorina. De retinut este faptul ca verificarea facuta de corpul de control s-a facut prin sondaj. Este foarte posibil ca prejudiciul sa fie cu mult mai mare daca cei in drept ar purica alimentarile cu motorina ale locomotivelor pe o perioada mai indelungata de timp.

Au fost gasite vinovate mai multe persoane. Sau dat avertismente, sanctiuni de retinere a 10% din salariu si doar o concediere, cea a lui Ion Lupsoiu.

Ing. Nicolae Giuran, sef sectie CFU, a fost cel care prin semnarea bonurilor de consum a dat viza de introducere in costuri a unor cantitati de motorina ce nu au fost utilizate in productie. Adica el este unul dintre principalii vinovati ai prejudiciului de 700 de milioane de lei. Complexul Energetic si-a rezervat dreptul ca prin actiune civila in instanta sa recupereze banii de la Lupsoiu si Giuran. Intre timp fostul inginer sef a avansat in functie, a fost numit director al Unitatii de Exploatare si Foraj Motru. Asta cu toate ca imediat dupa constatarea prejudiciului conducerea Complexului Termoenergetic Turceni a depus plangere la politie pentru delapidare si abuz in serviciu impotriva lui Giuran.

• Neli Matei

Pentru ca au incalcat legea,

Mocioi, Bucur, Iriza si Florescu – averile la control

Trei fosti deputati si un actual senator de Gorj isi vor pune averile la dispozitie pentru verificare unei comisii alcatuite dintr-un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si din doi judecatori ai Inaltei Curti. Pe lista neagra a comisiei se afla: Ion Florescu, fost deputat si actual senator PSD; Scarlat Iriza, fost deputat pesedist; Constantin Bucur, fost deputat PRM; Ion Mocioi, fost deputat din partea aceleiasi formatiuni politice. Conform legii, parlamentarii sunt obligati sa-si declare averea la incheierea mandatului, in termen de 15 zile. Ion Florescu s-a supus prevederilor legale la data de 31.01.2005, deci dupa expirarea termenului de gratie. Dupa cum scrie in declaratie, Florescu este un individ sarac care nu detine, impreuna cu sotia, decat un apartament dobandit in 1990. Nu are masina si nici conturi in banca, iar averea sa este aceeasi cu cea pe care a avut-o in perioada 2000-2004.

Scarlat Iriza si Gheorghe Popescu si-au depus declaratia de abia in urma cu doua zile, dupa ce Institutul pentru Politici Publice a sesizat Comisia speciala de control a averilor inaltilor demnitari despre faptul ca 128 de fosti si actuali parlamentari, printre care si gorjenii nostri, au incalcat legea.

Scarlat Iriza are pe departe cea mai interesanta declaratie de avere. In urma cu cateva luni, adica in luna mai 2004, pe timpul cat era inca deputat, Iriza avea, printre altele, un depozit bancar de aproape 2,4 miliarde de lei, certificate de trezorerie in valoare de 235 de milioane de lei si creante (valori de primit) de aproape 1,6 miliarde de lei.

Se pare ca agoniseala lui s-a evaporat, sau a fost reinvestita pana la inceputul acestei luni, pentru ca, nu mai are nici depozit bancar, nici certificate de trezorerie. In schimb si-a luat masina – o autoutilitara din 1995, pe care a achizitionat-o in 2004. Conform declaratiei de anul trecut, ex-deputatul pesedist circula pe jos, neavand declarata nici o masina.

Suparati probabil ca n-au mai prins nici un coltisor de fotoliu parlamentar, peremistii Constantin Bucur si Ion Mocioi, nu si-au declarat averea pe care o aveau la incheierea mandatului nici pana in acest moment.

Mocioi figureaza de anul trecut cu o avere compusa din doua apartamente, o casa, un teren intravilan, unul agricol, un spatiu comercial si un autoturism Dacia din 1977. Bucur nu are nici macar o bojdeuca in Gorj, nu e de mirare ca pe vremea cand era deputat nu-l prea vedea nimeni la culoare prin Gorj. In schimb detine un apartament in Bucuresti, unul in Braila si o casa in Ialomita. O masina cu care sa faca naveta intre resedinte n-are.

Comisia de control ce urmeaza sa-i verifice si pe cei patru gorjeni va stabili daca declaratiile lor de avere au fost sincere, iar bunurile au fost dobandite in mod legal. In cazul in care parlamentari vor fi prinsi cu mata in sac se poate ajunge si la sechestru asiguratoriu asupra bunurilor si chiar la scoaterea la licitatie a acestora.

• Adrian Iovan

circ ieftin!

Pistolul lui Udroiu la tampla lui Mocanu

Controversatul afacerist Clement Mocanu a aruncat saptamana trecuta un nou “part” in presa centrala.

Daca in Gorj mass-media nu-i mai acorda atata atentie, Mocanu a apelat la un cotidian de scandal din capitala, “pentru a face lumina in ceea ce poate fi numita caracatita mafiei locale”.

Mocanu a uitat si de aceasta data sa spuna ca este si el in vizorul organelor de ancheta pentru ilegalitatile comise alaturi de cei pe care i-a denuntat.

Cotidianul Atac publica saptamana trecuta un material sub titlul “Clement Mocanu, denuntatorul lui Mischie, amenintat cu moartea”, in care afaceristul se plangea de presiunile si amenintarile la care este supus de cand a denuntat coruptii din Gorj. Mocanu a lasat sa se inteleaga ca amenintarile au culminat imediat dupa arestarea lui Mischie si au venit din partea fostilor apropiati ai acestuia.

Mocanu a declarat ca fostul director general al CNLO, Ion Vulpe, l-a avertizat “sa plece cat mai repede din tara”, iar Dumitru Udroiu, directorul Finantelor Publice Gorj, i-a spus de fata cu martori: “Vezi ca te asteapta glontul pentru ca este mai ieftin decat sumele pe care le-am platit eu sa raman in functie”.

Suma care se vehiculeaza ca ar fi fost platita prin Ministerul Finantelor este de aproximativ 2 miliarde de lei.

Dumitru Udroiu a precizat ca nimic din ceea ce declara Mocanu nu este adevarat. Mai mult decat atat, Udroiu subliniaza ca: “nu am avut niciodata vreo discutie de acest gen cu Clement Mocanu”.

Obisnuit sa se autodenunte pentru a scapa de raspunderea penala, dupa ce ani la rand a smenuit miliarde alaturi de coruptii judetului, lui Mocanu i s-a cam infundat.

In cazul afacerii “Casa Ganescu”, afaceristul este cercetat penal pentru complicitate la abuz in serviciu, autodenuntul neexonerandu-l si in acest caz de raspunderea penala pentru cele peste 2 miliarde halite de la Consiliul Judetean Gorj.

O alta escrocherie a lui Mocanu pusa pe masa politistilor si procurorilor este legata de achizitionarea in 2002 a unui imobil in Bucuresti.

Astfel afaceristul a cumparat cu suma de 75.000 de dolari o cladire in str. Badea Cirtan din capitala, pe care a vandut-o in acelasi an la un pret dublu, 145.000 de dolari, actualei SNLO. Mai mult, fosta companie a lignitului a incredintat direct SC ARC Targu-Carbunesti lucrarile de renovare si consolidare care au fost facute in imobil. Lucrarile efectuate au avut o valoare de aproximativ 7 miliarde de lei.

In acest caz au fost incalcate prevederile Ordonantei 60/2001 privind achizitiile publice si actele normative aflate in vigoare apelandu-se la metode ce intra sub incidenta Codului Penal – fals intelectual si uz de fals.

• Claudiu Matei

Dorin Varjan,

Directorul economic al Spitalului Judetean Gorj cercetat penal

Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj a inceput astazi urmarirea penala impotriva actualului director economic al Spitalului Judetean, Dorin Varjan. Bubele directorului i se trag de pe vremea cand era presedinte al FPS Gorj. Anchetatorii il cerceteaza in prezent pe Dorin Varjan cu privire la modul in care s-a efectuat privatizarea firmei ALMA Motru, sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice.

Contactat telefonic, pe fostul presedinte l-a lovit amnezia. la auzul vestii ca este cercetat penal, acesta a declarat ca nu-si aduce aminte nimic de acea tranzactie, desi la acea vreme dadea din perete-n perete ca titirezul deoarece nu reusea s-o dea.

Revenim cu amanunte!

• Radu Ciocoiu

Croitoru sub lupa organelor de ancheta

Primarul comunei Bolbosi, Viorel Croitoru se afla incepand din aceasta saptamanain vizorul politistilor si procurorilor. Acesta a aparut intr-un raport al Finantelor Publice Gorj alaturi de celilati primari care au facut afaceri cu firmele lui Relu stefanoiu. In urma celor publicate de Scandal de Gorj, Croitoru ar putea fi cercetat penal alaturi de afaceristul novacean pe care-l considera ca fiind prieten. Raportul finantelor a scos in evidenta un prejudiciu de aproximativ 7 miliarde de lei, care s-au scurs din bugetul primariei Bolbosi in conturile firmelor lui stefanoiu.

• Scandal de Gorj

Aquaterm-ul trece la masuri drastice si absurde

SC Aquaterm Tg-Jiu ameninta cu debransarea mai multor blocuri de la reteau de apa potabila din cauza datoriilor pe care asociatiile de proprietari le inregistreaza catre furnizor. In aceasta situatie cei care s-au dovedit buni platnici si si-au cumparat mai putina mancare pentru a-si putea plati intretinerea vor beneficia de acelasi tratament. Acesta este modul in care Aquaterm-ul intelege sa incurajeze pe cei care isi platesc datoriile la zi. Acest lucru nu-l intereseaza insa pe directorul Ion Popescu, care spune ca asa e legea, asa face, cu toate ca pe langa cei care nu au datorii se afla si unii care au primit teapa de la administratorii de asociatii care au fugit cu banii.

Somatiile care au fost lipite pe mai multe blocuri din oras nu vor fi puse deocamdata in executare din cauza gerului. Nu pentru ca directorul se gandeste ca targujianul care nu are caldura in casa sa poata macar bea un pahar de apa, ci pentru ca directorului de la Aquaterm ii este frica ca vor ingheta conductele si vor exista avarii a caror reparatii va trebui sa le suporte societatea pe care le conduce.

• Mihai Popescu

Centrul Brancusi a incasat ilegal 3.000 de dolari de pe urma operelor brancusiene

Conflictul iscat intre VISaRTA, societatea care-i reprezinta interesele lui Theodor Nicole, titularul dreptului de autor asupra operelor lui Constantin Brancusi, si Primaria Targu-Jiu continua in justitie, dupa ce procesul a fost castigat in instanta de fond de catre VISaRTA.

“Primaria Tg-Jiu incalca in continuare legea”

Gheorghe Voican, directorul executiv al VISaRTA, a declarat in exclusivitate pentru “Scandal de Gorj” ca societatea bucuresteana, impreuna cu cei de la Oficiul Roman al Drepturilor de Autor s-au deplasat la Targu Jiu pentru a incerca sa rezolve pe cale amiabila problema aparuta, insa: “Domnul primar nu ne-a primit, probabil era ocupat. Suntem persoana juridica de nivel national, nu ne substituim autorilor pe care il reprezentam, ci doar ii reprezentam prin mandat. Ne-am deplasat inainte de a deschide procesul. Ne-a primit d-na secretar Ungureanu. Primaria s-a aratat obtuza fata de pozitia noastra, chiar si dupa ce instanta s-a pronuntat si eu inteleg ca, avand acelasi primar reales, opinia institutiei nu s-a schimbat.”

Voican spune ca dreptul de autor asupra operelor lui Brancusi nu i-a apartinut niciodata Primariei Tg-Jiu de cand exista institutia si de cand exista sculpturile. Cu toate astea in urma cu aproximativ 5 ani, Centrul Cultural Constantin Brancusi a vandut “imaginea” operelor sculptorului gorjean unei firme de racoritoare internationala pentru suma de 3000 USD. Bani incasati si neredirectionati spre posesorul dreptului de copyright.

“Theodor Nicole nu exista, e numai o gaselnita”

Constantin Cretan, purtatorul de cuvant al Primariei Tg-Jiu recunoaste ca acesti bani au fost incasati, dar:” La acea vreme Centrul Constantin Brancusi nu cunostea situatia, erau lucrurile nelamurite. Dupa aceea am primit o informare ca Theodor Nicole este titularul dreptului de autor. L-am contactat in Canada in scris, avem retur in arhiva. Nu a fost gasit la adresa pe care au indicat-o cei de la Oficiul Dreptului de Autor si noi am considerat, in conditiile astea, ca de fapt persoana pe care ne-au indicat-o nu poate fi contactata, nu exista, e numai o gaselnita”

In rest, Constantin Cretan nu mai stie nimic, decat faptul ca de caz se ocupa juristii primariei.

Cert este ca, in ceea ce priveste incasarea de catre Centrul Constantin Brancusi a celor 3000 USD intervin doua infractiuni penale – inselaciune si fals.

• Radu Ciocoiu

VISARTA, prin contractul de reprezentare reciproca semnat cu societatea similara ei, ADAGP din Paris, are mandat de reprezentare in Romania, pentru multi autori francezi sau care au avut legatura cu Franta. Printre acesti autori se afla si Constantin Brancusi. De altfel, asa cum toata lumea stie, la data decesului, Brincusi era cetatean francez. Titularul actual al drepturilor de autor Constantin Brancusi este cetateanul canadian de origine romana Teodor Nicol. Teodor Nicol este legatarul universal al Nataliei Dumitrescu, decedata , care, la randul sau, a fost unul dintre legatarii universali al lui Constantin Brancusi. Natalia Dumitrescu, cand traia, a dat mandat de reprezentare societatii ADAGP din Paris iar Teodor Nicol, la randul sau, a dat mandatul de reprezentare tot acestei societati. Aceste drepturi sunt gestionate de catre ADAGP conform legislatiei franceze in domeniu. VISARTA a incheiat contract de reprezentare reciproca cu ADAGP pe intreg teritoriul teritoriul Romaniei (a spune inclusiv pe teritoriul Judetului Gorj mi se pare redundant) pentru toti autorii francezi aflati in repertoriul sau, aproximativ 5.000, printre acestia aflandu-se si Constantin Brancusi asa cum am mai spus, in conformitate cu legile romanesti si cu tratatele internationale la care Romania este parte.

Cel putin din anul 1996 de cand Legea 8 privind drepturile de autor si drepturile conexe este in vigoare in Romania, Primaria Targu-Jiu nu a detinut si nu detine drepturi de autor asupra niciuneia dintre creatiile marelui Brincusi indiferent unde s-ar afla ele, la Targu-Jiu, la Craiova, la Bucuresti, la Paris, Philadelphia etc. Primaria Targu-Jiu, prin reprezentantii ei legali, face o confuzie voita intre drepturile de proprietate si drepturile de autor. VISARTA nu a contestat niciodata drepturile de proprietate ale Primariei Tg. Jiu asupra Coloanei fara de sfarsit a eroilor neamului, a Mesei tacerii sau a Portii sarutului, de fapt nici nu o putea face, nu acesta este obiectul ei de activitate. De altfel, Legea 8/1996 reglementeaza situatia legala conform careia drepturile de autor pot fi cesionate. Cesionarea nu poate fi legala decat atunci cand a fost facuta in scris si sub semnatura privata. Ori Primaria Tg. Jiu nu a facut in fata instantei dovada existentei acestei cesiuni. In lipsa acestei cesiuni legea acorda aceste drepturi autorului care a creat opera. Aceste drepturi se transmit mostenitorilor tot pe cale legala. Neexistand aceasta cesiune iar Primaria Tg. Jiu nefiind mostenitor legal afirmam, asa cum am facut-o si am probat-o in fata instantelor din Tirgu-Jiu, ca aceste drepturi apartin legal lui Teodor Nicol iar VISARTA il reprezinta legal pe acesta pe intreg teritoriul Romaniei. Pe baza acestor afirmatii probate cu acte Tribunalul Gorj ne-a admis actiunea pe fond.

Solutia a fost apelata la Curtea de Apel Craiova atat de catre VISARTA cat si de catre Primaria Tg. Jiu. Noi am contestat doar faptul ca instanta de fond nu ne-a acordat drept cheltuieli de judecata decat o infima parte (aproximativ 5%) din cheltuielile facute si dovedite cu acte originale in dosar. Motivele pentru care Primaria Tg. Jiu a apelat solutia se gasesc la dosarul cauzei si nu le comentez pentru ca nu am dreptul sa o fac.

Fac precizarea ca judecata pe fond la Tirgu-Jiu a durat foarte mult, mai mult de 2 ani, cu toate ca noi am raspuns in termen la toate cerintele formulate de instanta si de Primaria Tg. Jiu. Dezbaterile in instanta de fond au avut loc pe data de 12.02.2004, pronuntarea hotararii a avut loc pe data de 25.02.2004, la cateva zile dupa demiterea d-lui Mischie. Noi consideram ca distanta prea mica dintre data pronuntarii hotararii la Tribunalul Gorj si data demiterii domnului Mischie este doar o vecinatate intamplatoare.

Prejudiciul cauzat detinatorului drepurilor de autor este de 3.000 USD iar cel cauzat VISARTA este , sau va fi in mod cert, mai mare de 3 000 USD (echivalent in lei) intrucat litigiul nu s-a terminat. Fac precizarea ca este vorba doar de un singur contract pe care l-am consultat doar in partea privind drepturile de autor datorita amabilitatii utilizatorului. Este posibil ca Primaria Tg. Jiu, prin Centrul de Cultura Constantin Brancusi, sa mai fi incasat si alte venituri cu titlu de detinator de drepturi de autor Constantin Brancusi insa acest lucru il vom rezolva atunci cand justitia romana se va pronunta definitiv in chestiunea Primaria Targu-Jiu, detinatoare de drepturi de autor Constantin Brancusi.

In final arat ca VISARTA a incercat, impreuna cu Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor care este autoritate guvernamentala unica in Rominia in ceea ce priveste supravegherea aplicarii Legii 8/1996 privind drepturile de autor, sa rezolve amiabil aceasta situatie litigioasa. Incercarea a esuat datorita pozitiei rigide, nu zic mai mult, a reprezentantilor Primariei Targu-Jiu la acea data care, din cate stim, sunt aceiasi si astazi.

• Gheorghe Voican, Director executiv

Hotul de Harsovescu! (tableta)

Va mai amintiti de cartita cu doua fete numita Victor Harsovescu? Este comisarul de politie care a lasat de inteles ani la rand, prin colaborarea cu presa, cum ca ar fi un justitiar, revoltat de abuzurile colegilor sai.

Aparentele ne-au inselat chiar si pe noi. Cu alte cuvinte Harsovescu s-a folosit de noi pentru a-si ataca dusmanii.

Dupa ani buni, impins de o avansare si o crestere salariala motivate de apropierea pensionarii, comisarul si-a schimbat optica propunandu-ne o colaborare pentru imbunatatirea imaginii politiei. Mana-n mana cu superiorii sai, Harsovescu a incercat sa ne manipuleze din nou.

Mai grava mi s-a parut atitudinea sa in incercarea disperata de a indeparta suspiciunile avute de colegii sai asupra sa, Harsovescu era in stare de orice.

Am facut public totul la acea vreme si am dat cu subsemnatul la politie. Pentru prima data am avut parte de o ancheta corecta. Dosarul a ajuns la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, procurorii demonstrand ca cele relatate de noi sunt adevarate.

Harsovescu este hot! Chiar el a recunoscut ca a sustras inscrisuri oficiale din sediul politiei, insa fapta s-a prescris. Asadar politistul si-a calculat in asa fel pasii incat acum poate iesi linistit la pensie. Daca primea inceperea urmaririi penale, politistul trebuia suspendat din functie si ajungea in instanta ca un infractor insa, cum fapta s-a prescris Harsovescu isi poate intocmi dosarul de pensionare fara emotii. Un lucru este cert totusi: Harsovescu este hot si a recunoscut-o!

Va mai amintiti de cartita cu doua fete numita Victor Harsovescu? Este comisarul de politie care a lasat de inteles ani la rand, prin colaborarea cu presa, cum ca ar fi un justitiar, revoltat de abuzurile colegilor sai.

Aparentele ne-au inselat chiar si pe noi. Cu alte cuvinte Harsovescu s-a folosit de noi pentru a-si ataca dusmanii.

Dupa ani buni, impins de o avansare si o crestere salariala motivate de apropierea pensionarii, comisarul si-a schimbat optica propunandu-ne o colaborare pentru imbunatatirea imaginii politiei. Mana-n mana cu superiorii sai, Harsovescu a incercat sa ne manipuleze din nou.

Mai grava mi s-a parut atitudinea sa in incercarea disperata de a indeparta suspiciunile avute de colegii sai asupra sa, Harsovescu era in stare de orice.

Am facut public totul la acea vreme si am dat cu subsemnatul la politie. Pentru prima data am avut parte de o ancheta corecta. Dosarul a ajuns la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, procurorii demonstrand ca cele relatate de noi sunt adevarate.

Harsovescu este hot! Chiar el a recunoscut ca a sustras inscrisuri oficiale din sediul politiei, insa fapta s-a prescris. Asadar politistul si-a calculat in asa fel pasii incat acum poate iesi linistit la pensie. Daca primea inceperea urmaririi penale, politistul trebuia suspendat din functie si ajungea in instanta ca un infractor insa, cum fapta s-a prescris Harsovescu isi poate intocmi dosarul de pensionare fara emotii. Un lucru este cert totusi: Harsovescu este hot si a recunoscut-o!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   10.02.2005. 12:07

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 45 - 3 - 9 februarie 2005

Liderii minerilor dezinteresati de soarta celor pe care ii reprezinta

Minerii din cadrul Complexului Energetic Rovinari au refuzat, de la inceputul acestei luni, masa calda servita la SC Cazare Cantine din cauza calitatii proaste a hranei. Se pare ca in sfarsit vor obtine ceea ce isi doresc de mult - bonuri de masa.Acest aspect a dus la declaratii contradictorii intre Ion Pisc, directorul Complexului Termoenergetic Rovinari si Marin Condescu, liderul minerilor din Oltenia. Insa, nu doar alimentatia este o problema pentru cei care lucreaza in minerit, nu numai la Rovinari, ci in toate bazinele miniere. Oamenii se plang de conditiile proaste de lucru, de pericolele la care se expun din cauza lipsei echipamentelor de protectie si de hotia celor care negociaza salariile.

Ortacii spun ca echipamentele de protectie sunt de cea mai proasta calitate si sunt scoase din uz inainte de termen, motiv pentru care ei sunt nevoiti sa-si achizitioneze altele cu bani din propriul buzunar, pentru a evita pericolele la care se expun in carierele miniere. Situatia troneaza de cativa ani buni, iar minerii considera ca de slaba calitate a echipamentelor se fac vinovate SRL-urile de la care SNLO face aprovizionarea in baza unor compensari.

O alta nemultumire a celor care lucreaza in minerit se refera la negocierea salariilor. Multi angajati spun ca, desi presteaza o anumita activitate, sunt incadrati pe un alt post, salariul fiind la jumatatea celui pe care ar trebui sa-l incaseze. Spre exemplu, un electrician este incadrat ca lacatus mecanic si pierde astfel la leafa aproximativ 1.500.000 de lei in fiecare luna. Ortacii spun ca de aceasta problema sunt vinovati liderii de sindicat, care sunt in cardasie cu directorii si nu mai sunt interesati de soarta celor multi.

• Adrian Iovan

Incaierare cu iz de mita

Politistul Vasile acuzat de talharie

Vasile Nicolae, agentul din cadrul Biroului de Investigatii Criminale al IJP Gorj implicat in vara anului 2004 intr-un scandal la o terasa din Tg-Jiu datoreaza 3000 USD unuia dintre cei cu care s-a batut. Inainte aparitiei colegilor sai la locul incidentului, politistul , impreuna cu doi prieteni, l-au scotocit in buzunare pe Nicolae Pisiu lasandu-l fara bani, telefonul mobil si ochelarii de soare, in contul unui serviciu neplatit.

Agentul Vasile, ajutat de biroul de presa al politiei sa pozeze drept victima a celor cu care s-a incaierat, nu mai poate continua mascarada in care se complace de luni de zile, deoarece persoanele acuzate ca l-au maltratat au fost puse in libertate si sunt dispuse sa vorbeasca de moralitatea omului legii.

Politistul Vasile a poftit la valuta

Intr-o noapte de la sfarsitul lunii iunie 2004, politistul Vasile Nicolae s-a cinstit pana dimineata alaturi, printre altii, de Nicolae Pisiu si Anton-Vasile Codoban. Politistul avea drept companie si doi prieteni ai sai: un recidivist, Danut Berbetocu si pe cumnatul acestuia. Cu toate ca Vasile era in timpul sau liber, cu siguranta statului politistului nu agreeaza un tandem fost infractor-reprezentant al legii si nici superiorii personajului amintit n-ar trebui sa permita acest lucru.

Dupa ce si-au transformat propriul stomac in distilerie, intre cei prezenti au intervenit divergente, alimentate in special de politist, care voia neaparat sa-si masoare puterile cu Codoban. Din cand in cand elanul lui Vasile era potolit cu inca un rand de bautura comandat de cei prezenti. Consumatia a fost platita de catre Codoban, pentru ca Pisiu nu avea la el decat valuta, 3000 USD, imprumutati pentru a-si rezolva anumite probleme. “Verzisorii” i-au trezit pofte nebanuite politistului, care si-a adus brusc aminte de toate datoriile, adica de faptul ca Pisiu, cu care se cunostea de mai multa vreme, ii datoreaza 1000 de dolari, pentru o favoare pe care i-ar fi facut-o cu cateva saptamani in urma. Pisiu nu s-a considerat deloc dator la Vasile, motiv pentru care nu i-a onorat cererea. Dupa mai multe amenintari din partea agentului, a venit vremea ca fiecare sa plece pe la casa lui, numai ca Vasile Nicolae n-a vrut sa lase lucrurile asa si, inainte de a se urca in masina l-a luat la bataie pe Codoban. S-a creat o bataie generala, fiecare aparandu-si propria piele si prietenii. Pisiu a reusit sa scape din invalmaseala si a fugit pe o strada laturalnica, dar a fost prins de politist si amicii acestuia. Dupa ce i-au tras o bataie care l-a lasat inconstient i-au golit buzunarele si dusi au fost. Pisiu a ajuns la un prieten care locuia in apropiere, la care i-a povestit tot ceea ce s-a intamplat. Peste cateva zile s-a prezentat la spital, ca sa obtina un certificat medico-legal pentru ranile suferite. Aici a fost arestat, acelasi lucru intamplandu-se si cu prietenul sau Vasile Codoban. Amandoi au fost acuzati de lovire si ultraj contra bunelor moravuri si au petrecut sapte luni in puscarie.

Povestea mitei de 1000 USD

Daca motivul din care Vasile Nicolae vroia neaparat sa se bata cu Codoban este destul de neclar, povestea valutei datorate de Pisiu politistului are drept suport un presupus trafic de influenta.

Cu doua saptamani inaintea incidentului de la bar Pisiu a fost chemat la politie fiind acuzat de o fosta prietena de comiterea unei infractiuni sexuale. Cel care l-a anchetat a fost chiar agentul Vasile Nicolae, care, conform declaratiilor lui Pisiu, i-a spus, ca intre doi vechi amici, ca libertatea lui depinde de cum “sare la cap”, deoarece politistul stia ca acuzatul de abia iesise din puscarie si o noua acuzatie l-ar fi adus imediat dupa gratii. Atunci a avut loc o discutie intre patru ochi, iar Nicolae Pisiu spune ca: “L-am intrebat ce trebuie sa fac, iar el mi-a spus ca trebuie sa-i dau 1000 de dolari, pentru ca trebuie sa-i dea si la seful lui din ei, iar totul va lua un curs spre bine”. Tanarul a promis ca va face rost de suma respectiva in urmatoarele zile si ii va plati bunavointa politistului. N-a fost nevoie sa faca acest efort financiar, pentru ca dovezile atasate la dosar si declaratiile martorilor l-au scapat pe Nicolae Pisiu de acuzatiile aduse de fosta iubita.

Politistul a ramas neimpacat ca nu si-a primit dreptul, si-a adus aminte de aceasta “nedreptate” in timp ce consuma alcool, impreuna cu Pisiu si altii, a vrut sa-si recupereze banii. Pentru ca cel care, chipurile, ii era dator n-a vrut sa-i dea de buna voie, i-a luat singur, dar nu numai 1000 de dolari, ci 3000, probabil calculand si ceva dobanda.

Vasile Codoban si Nicolae Pisiu au fost eliberati din penitenciar recent, urmand sa fie cercetati in stare de libertate pentru acuzatiile aduse la arestare. Intre timp, politistul isi vede linistit de treaba si, probabil, isi face noi prieteni.

• Neli Matei

Primarul de la Bolbosi prietenul de miliarde al lui Relu stefanoiu

Viorel Croitoru, primarul comunei Bolbosi, ocolit mult timp de bratele lungi ale legii din cauza pilelor pe care le avea la PSD, a ramas , de cand partidul sau drag a pierdut alegerile, descoperit in fata celor care ancheteaza magariile comise din banii publici. Sub protectia celor de la judet, Croitoru a facut afaceri cu bunul sau prieten, asa cum chiar el il numea, Relu stefanoiu. El a fost cercetat in mai multe dosare de catre Politia Matasari si Parchetul de pe langa Judecatoria Motru, dar nu s-a luat niciodata nici o masura, cu toate ca exista dovezi care confirma o serie de ilegalitati grosolane comise de catre primar si clientul procurorilor gorjeni, Relu stefanoiu.

Primaria Bolbosi si Gilort Transport Targu-Carbunesti, una dintre societatile familiei stefanoiu, au incheiat in toamna anului 2002 o afacere frumusica, de 15 miliarde de lei, pentru asfaltarea drumului comunal Balacesti-Bolboasa-Bolbosi. Pentru a nu fi nevoie de o licitatie unde alte societati cu oferte mai bune i-ar fi putut zbura de sub nas lui stefanoiu miliardele, lucrarea a fost fragmentata in trei parti. S-a inceput cu asfaltarea a 800 m in satul Balacesti. Din cauza balastarii superficiale, gropile si-au facut aparitia la mai putin de o luna de zile dupa ce a fost facuta. Nu s-a facut amenajarea podetelor si a santurilor de pe acest sector de drum, covorul asfaltic turnandu-se direct peste tuburile colmatate. Un an mai tarziu a mai fost executat un nou segment de drum in lungime de 750 m, calitatea lucrarii nefiind cu nimic mai buna decat in cazul primei portiuni de drum. Aceeasi calitate indoielnica a fost servita de Gilort Transport si pe drumul judetean Ohaba-Covrigi, in iunie 2003. De data asta muncitorii s-au gandit si la podete, dar din spirit de economie le-au inlocuit cu tuburi de ciment dezafectate. Pentru procurarea acestora chiar primarul Croitoru a asudat alergand pe la unitatile miniere din zona. Lucrarile facute s-au deteriorat rapid, dar acest lucru deja nu interesa pe nimeni, mai ales ca intre Croitoru si stefanoiu colaborarea mergea ca unsa.

Cadoul lui stefanoiu a costat primaria o jumatate de miliard de lei

In luna februarie 2003, pe marginea terenului de fotbal din comuna Bolbosi au fost montate doua tribune din metal si lemn, cu o capacitate de aproximativ 100 de locuri. Mandru de achizitia sa, care nu parea sa fie foarte costisitoare, dar era totusi o realizare, Croitoru s-a laudat in fata consiliului local, ca respectivele tribune au fost primite cadou de la prietenul sau Relu stefanoiu. Momentele sale de glorie si admiratie din partea subordonatilor sai au tinut destul de putin pentru ca la contabilitatea primariei a aparut o factura, in valoare de 100 de milioane de lei, care reprezenta valoarea asa-zisului cadou facut de stefanoiu. Factura fusese trimisa de catre SC Gilort Transport Targu-Carbunesti era partiala, societatea omului de afaceri urmand sa incaseze de la Bolbosi vreo 500 de milioane de lei, pentru tribune, dar si pentru imprejmuirea acesteia.

De dragul unei aparente respectari a legii achizitiilor publice, societatea lui stefanoiu a depus la Primaria Bolbosi si o oferta in care erau prezentate atat lucrarile efectuate, cat si cele care urmau a fi facute. Oferta, o simpla hartie scrisa cu pixul, nu poarta nici un numar de inregistrare, nici din partea SC Gilort, nici din partea primariei. In plus, firma afaceristului novacean a fost singura ofertanta pentru lucrarile facute la terenul de fotbal. Mai mult ca sigur tot din cauza prieteniei trainice dintre Croitoru si stefanoiu.

Pana la urma, Primaria Bolbosi a platit o jumatate de miliard de lei pentru cadoul, facut ca intre prieteni, de Relu stefanoiu. si nu din buzunarul lui Croitoru, ci din banii publici. Ca o parte din acesti bani au ajuns si in buzunarul primarului sub forma de comision, poate explica chiar Croitoru organelor de ancheta, daca acestea se vor arata vreodata interesate de afacerile de la Bolbosi. si ar trebui, mai ales ca, la cati bani s-au incasat pentru dotarile facute, terenul de fotbal din comuna ar trebui sa aiba si nocturna.

• Neli Matei

Clement Mocanu a dotat sediul politiei gorjene cu chiuvewte si WC-uri cu senzori

Clement Mocanu, “victima” rapacitatii autoritatilor gorjene, asa cum a fost prezentat in ultimul timp de majoritatea mass-media, nu este deloc sfantul zugravit de ziaristi pe posturile nationale de televiziune. Firma sa, SC ARC Targu-Carbunesti nu a lucrat numai pentru Consiliul Judetean Gorj si Nicolae Mischie, ci si pentru institutiile miniere si casele potentatilor ce le conduc, pentru politisti si IJP Gorj. Pentru aceste ”fapte”, Clement Mocanu nu s-a autodenuntat si nici nu s-a plans ca a fost fortat sa le faca.

Vinovatia lui Nicolae Mischie, in cauzele in care este cercetat, a fost si va fi dovedita in continuare de catre procurori, insa, cert este ca, ca in orice afacere de amploare, nu a fost implicat singur. Deci, pe baza probelor care exista cu siguranta, arestarile ar trebui sa curga…

Angajatii ARC Targu-Carbunesti, majoritatea moldoveni ce prestau la negru pentru omul de afaceri, s-au spetit muncind sa creeze un lux exorbitant unora ca Marin Condescu, Ionel Mantog, Petre Ceusescu, Dadalau si, spun surse oficiale, seful IJP Gorj, Constantin Nicolescu. Intre timp aceeasi firma facea lucrari in SNLO, hotelul USMO de la Ranca, sediul IJP. A fost mult de munca, deoarece, aflati in varful ierarhiei sociale, cei amintiti voiau confort atat acasa, cat si la birou.

Demn de amintit este faptul ca in sediul politiei, muncitorii de la ARC au instalat, la cateva dintre etaje, chiuvete pe senzori, adica apa porneste instantaneu in momentul in care mainile sunt varate sub sursa. WC-urile functioneaza si ele tot pe senzori. Baile sunt placate cu gresie, faianta si, acolo unde a fost nevoie, masti de righips.

Surse demne de incredere afirma ca seful IJP, Constantin Nicolescu a gustat si el din luxul pe care il pot crea oamenii lui Mocanu. El detine o vila cu crama la subsol care beneficiaza de toate utilitatile. Pentru a nu isca un scandal, casa nu este trecuta pe numele lui.

Marin Condescu, aparatorul intereselor brumei de mineri care a mai ramas in Oltenia, este un om foarte pretentios atunci cand e vorba de propriul confort. Oameni care au lucrat la casa acestuia din Cartierul Primaverii declara ca liderul minerilor se ocupa in exces de detalii, ca doar isi permite din punct de vedere financiar. Iritat de faptul ca nu a mai gasit in comert cele cateva bucati lipsa din gresia pe care o pusese in baia de la etaj a cerut angajatilor ARC sa dea jos toata gresia, faianta si peretele de righips si sa le inlocuiasca cu alte modele. Probabil pentru a pune mai bine in valoare cabina de dus pe care tocmai si-o instalase.

Mai tarziu a amenajat si un dormitor special pentru nepotul pe care i l-a nascut una dintre fiicele sale. Chestiune temporara, pentru ca, pana la urma, Rasoveanu, ginerele sau, si-a construit propria casa, bineinteles in acelasi cartier si cu aceeasi firma.

Ionel Mantog, proaspat secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei, isi permitea si pe vremea cand era director in cadrul SNLO. In cele cateva bai cu care si-a impanzit casa, a pus gresie si faianta de import, si a montat jacuzzi cu sistem audio, pentru ca muzica sa-i delecteze urechile atunci cand se imbaiaza. Tencuiala casei este dintr-un material extrem de scump, o singura galeata costand aproximativ 2,5 milioane de lei. In timpul constructiei s-a intamplat si un eveniment destul de neplacut pentru proprietar, dar intampinat cu bucurie de muncitorii care isi primeau cu greu salariile. Energia electrica a fost intrerupta de cei abilitati, pentru ca factura, de cateva milioane bune, nu fusese platita. Oamenii lui Mocanu au avut astfel o zi la dispozitie sa se odihneasca, pana patronul lor si proprietarul casei s-au lamurit cine trebuie sa plateasca consumul enorm de energie realizat de diverse masini aduse sa ajute la realizarea lucrarilor.

Tot SC ARC Targu-Carbunesti s-a ocupat si de deja celebrele casele ale lui Dadalau si Ceusescu, dar si de casa superba a directorului de la SC Complex Termoenergetic Rovinari SA, Ion Pisc. Aceeasi firma a adus imbunatatiri la Hotelul Energeticianul din Tg-Jiu, ce apartine institutiei conduse de Pisc.

Sotiile boss-lor amintiti se pot considera norocoase pentru ca au in bucatarii masini de spalat vase incorporate in mobila de bucatarie, iar la garaje si porti telecomanda, ca nu cumva sa-si rupa vreo unghie tragand de zavoare.

Oricum, conform declaratiilor unor muncitori de la ARC, s-ar putea sa nu se bucure foarte mult de buna functionalitate a viloaielor lor. La un moment dat, cand lucrurile nu mergeau foarte bine pentru firma, au fost folosite si materiale cu termen de valabilitate expirat. De exemplu, vopsea lavabila, expirata de patru luni.

Bineinteles, Clement Mocanu nu s-a neglijat nici pe sine. si-a construit o casa in comuna Runcu, langa cel despre care spunea sa l-a fortat sa comita ilegalitati. Atat de timorat era de vecinatatea lui Nicolae Mischie, incat si-a pus pe picioare o frumoasa casa de vacanta cu ponton pana la jacuzzi din mijlocul lacului pe de domeniul sau.

• Claudiu Matei

Trepadusii de la Celuc Motru ameninta!

Foarte multe personaje cunoscute la nivelul judetului Gorj devin foarte sensibile si iritate atunci cand cineva atinge subiectul masinilor inchiriate in carierele miniere din zona Motru. Viesparul s-a agitat destul de tare si in urma cu o luna de zile cand am publicat un material in care subliniam faptul ca persoane importante din minerit si chiar din politie si-au bagat la munca propriile masini de mare tonaj la o societate din Motru, SC Celuc Tans SRL. Astea erau informatiile noastre, vis-ŕ-vis de care am luat un punct de vedere administratorului Celuc, Sandu Opritescu, care a negat toate acuzatiile, iar parerea sa a fost prezentata odata cu materialul. Acest lucru nu a multumit pe cei implicati si mai ales pe un anume Alexandru Croce, care ne-a sunat prezentandu-se drept un contabil la o firma concurenta si ne-a spus ca are date in plus fata de cele prezentate de noi. A cochetat cu minciuna doar pentru a ne face sa mergem la o intalnire cu el la Motru, pentru a ne ameninta pe propriul teritoriu. Daca spunea din start cine este si ce vrea tot l-am fi onorat cu prezenta, asa din pura curiozitate. De fapt, acest Croce, reprezentant al Celuc, asa cum s-a prezentat cand am in orasul sau natal, voia doar sa afle cine a furnizat informatiile care au stat la baza articolului publicat. Asta in primul rand, iar in al doilea rand sa ne cerem scuze pentru cele scrise si sa dam o dezmintire. In caz contrar se va ajunge la tribunal, la care, sustinea el a depus deja o plangere, pe care totusi si-ar retrage-o daca noi i-am urma instructiunile. De instante nu ne este frica, ca am trecut prin fata a zeci, dar am ramas putin cutremurati de amenintarile si micul santaj la care a recurs domnul Croce. Incercam sa ne revenim, dar daca vom simti in continuare securea deasupra capului, vom depune si noi o plangere, sa fim chit, numai ca la politie, deoarece atitudinea reprezentantului Celuc nu are nici un suport legal. Daca dumnealui ar fi purtat o discutie civilizata, sustinuta si cu acte care sa dovedeasca ca are dreptate atunci cand afirma ca utilajele de la Celuc sunt doar ale firmei si nu apartin altor persoane i-am fi dat dezmintirea de buna voie, pentru ca ne intereseaza sa informam corect opinia publica.

• Mihai Popescu

Autoritatiile locale din Pades s-au infruptat din banul public

Cetatenii comunei Pades considera ca autoritatile locale din ultimii patru ani au bagat mana zdravan in banii publici. La inceput oamenii au privit fara sa comenteze ceea ce fac cei din primaria, dar considera ca deja s-a intrecut orice limita. Asa ca au inceput sa umble cu jalba in protap pe la diverse institutii abilitate in astfel de cazuri. Pana in prezent nu s-a luat insa nici un fel de masura.

In perioada 2001-2002, Primaria Pades a primit fonduri Phare pentru alimentarea cu apa in satul Motru-Sec. Cum casa viceprimarului Viorel Nicolescu se afla o aruncatura de bat, societatea care s-a ocupat de lucrare i-a tras apa omului in curte, bineinteles fara ca acesta sa faca vreo gaura in bugetul propriu. Cum viceprimarul trebuia sa beneficieze de tot confortul, ca doar de aia e persoana importanta in comuna, si-a luat de la primarie un calculator acasa, alte doua revenind contabilului Pirvulescu si agentului agricol Ion Baloi, care s-a ales si cu drujba primariei.

Suma de 98 de milioane de lei, alocata pentru pietruirea unor drumuri s-a “evaporat”, fara ca ulitele sa fi vazut vreun strop de balast.

Viceprimarul, agentul agricol si contabilul au prosperat mult in ultimul timp, dupa cum sustin cetatenii. Ei si-au ridicat o serie de constructii care au dat de gandit concetatenilor lor, care afirma ca n-ar fi lucru legal la mijloc. Pana una alta Nicolescu poseda si matrite de facut boltari, iar la acestea lucreaza oameni care primesc din partea primariei ajutor social.

Locuitorii din Pades sustin ca daca vreun organ de cercetare ar avea curajul sa ia la puricat actele primariei, dar si activitatile private ale celor care au lucrat si mai lucreaza in aceasta institutie, ar gasi lucruri interesante.

• Daniel Dumitriu

Meteorologii prognozeaza,

Un Tsunami va lovi in curand CJ Gorj

Daca cineva avea impresia ca valurile provocate de Dosarul Mischie se vor linistii odata cu eliberarea fostului Baron de Gorj… se inseala amarnic. Informatii provenite de la Institutul National al Surselor de Incredere din cadrul unui inspectorat judetean, anunta ca in perioada imediat urmatoare, actuala si fosta conducere a Consiliului Judetean Gorj va fi lovita in plin de un tsunamii, a carui epicentru este situat undeva in zona Parchetului Judetean. Dupa arestarea prevestitoare a Nasului, cutremurul de la parchet a inceput sa zguduie prin interogatorii, inaltele fotolii din CJ, in frunte cu cel al actualului presedinte, Ion Calinoiu, care a fost scuturat de politisti chiar ieri, miercuri. Aceasi sursa Anonima prognozeaza ca anchetatorii, pardon, Tsunami-ul, va lovi puternic la sfarsitul saptamanii viitoare, dupa ce vor scutura, de informatii mai multi functionari implicati in acest “lant infractional”, scuze, fenomen antropic. De asemenea, dl. Sursa mai precizeaza ca pana la finele acestei saptamani deja vor exista victime create de tsunamii, mult prea retinute insa pentru a-si da seama ce se intampla cu ei.

De asemenea, informatologii mai precizeaza ca un al doilea tsunamii de intensitate puternica, al carui epicentru se afla tot la Parchet, va lovi direct in plex doi fosti directori din cadrul CNLO, Petre Ceausescu si Vasile Dadalau, chiar in aceasta dimineata de joi. Din nefericire, se pare ca si acestia doi vor fi mult prea retinuti, de cine nu stim, pentru a raspunde intrebarilor presei referitor la prejudiciul de peste 2 miliarde de lei.

• Flex in Plex

La Camera de Comert Gorj,

Un document costa zece milioane

Taxele si impozitele in Romania cresc, se pare, proportional cu numarul de ani care trec de la castigarea asa-zisei noastre libertati. Pentru a fi mereu in legalitate, mai ales atunci cand detii o amarata de firma, sau de A.F., trebuie sa bagi adanc mainile in buzunare. Impozitele de salarii, profit, etc., se percep odata pe luna, dupa care poti rasufla usurat, insa ori de cate ori ai nevoie de un act eliberat de o institutie trebuie sa cotizezi gras, sute de mii, sau chiar milioane de lei.

Camera de Comert si Industrie Gorj conduce detasat intr-un top al institutiilor cu cele mai scumpe “hartii”. Preturile iti dau friguri la inima si te imbolnavesc iremediabil de nervi. Un certificat de origine eliberat unui A.F. din Gorj a costat in urma cu cateva luni 9.900.000 de lei. Aceeasi hartie, eliberata de Camera de Comert Hunedoara a costat cu 9.300.000 de lei mai putin. Este adevarat ca angajatii Camerei de Comert Gorj sunt cei mai amabili care pot fi gasiti prin institutiile gorjene, dar parca totusi preturile sunt prea piperate.

• Scandal de Gorj

Senzational

Primaria Targu Jiu publica ilegal imagini cu operele lui Brancusi

Desi nu detine drepturile de a publica imagini cu operele titanului de la Hobita, Primaria municipiului Targu Jiu, editeaza anual pliante, felicitari si tot felul de inscrisuri in care sunt continute operele lui Brancusi.

Practic, municipalitatea nu detine dreptul de copyright asupra operelor lui Constantin Brancusi, chiar daca cele mai importante opere ale sculptorului se afla in patrimoniul Targu Jiului. Aceste drepturi sunt detinute in prezent de nepotul mostenitorilor lui Brancusi, familia Istrati, Theodor Nicole, care locuieste in Canada. Inclusiv in sigla municipiului Targu Jiu se regasesc o serie de simboluri ce semnifica opere ale Titanului asupra imaginii carora municipalitatea nu detine nici macar un drept.

Mai grav este faptul ca acest lucru a fost tinut secret, in mod voit de cei responsabili din primarie. Mai exact cel care cunoaste in detaliu aceasta problema foarte delicata este chiar cel care este platit de contribuabili pentru a oferii informatii, respectiv purtatorul de cuvant al institutiei, Constantin Cretan. De aceasta ilegalitate sunt constienti toti angajatii Primariei Targu Jiu, insa acestia sunt instruiti sa mentina cu sfintenie“ acest secret, despre care daca se afla poate afecta enorm foarte multe persoane.

Mai mult, se pare ca intre reprezentantul detinatorului dreptului de copyright, Theodor Nicole si municipalitate au existat mai multe procese, pe care insa Primaria Targu Jiu le-a pierdut pe toate.

Vom reveni cu amanunte!

• Radu Ciocoiu

Mocanu “imaculatu”! (tableta)

De la inceput trebuie sa precizez ca nu ne erijam in aparatorii lui Mischie, insa, acesta nu trebuie sa fie singurul raspunzator in fata legii. Nu sunt singurul care spune acest lucru. Toti cei care au aparut si vor mai aparea in fata procurorilor s-au infruptat din aceeasi friptura timp de patru ani. Acea friptura babana se numeste banul public. Bineinteles ca toti vor spune: “m-a fortat, m-a amenintat Mischie”. N-ar trebui sa tina astfel de motivatii in fata magistratilor. Daca ar fi avut sange in instalatie isi dadeau demisia si anuntau organele de cercetare penala. De ce n-au facut acest lucru? Pentru ca au avut si ei acolo de o ciorba de burta. Unul din cei doi fosti arestati din cadrul Consiliului Judetean se spargeau in figuri cu ceva timp in urma pe la terasele din municipiu, unde se afisa cu un autoturism de lux primit cadou de la Relu stefanoiu.

Dar Clement Mocanu, denuntatoru’, reprimatu’, oropsitu’, santajatu’, inselatu’, o fi chiar asa imaculat, precum pozeaza prin ziare, sau in fata camerelor de luat vederi? Asa pare sa fie in fata ochilor cititorului si telespectatorului de rand, manipulat de informatia care i se da.

In realitate insa, lucrurile stau altfel!

De cativa ani buni, Clement Mocanu a jucat la doua capete: pe de o parte se afisa alaturi de gasca de potentati ostila lui Mischie, pe de alta parte se distra pe la chefurile organizate de Mischie, cu diverse ocazii. Atat de mult il ameninta si il santaja Mischie, incat Mocanu si-a cumparat o proprietate la Runcu, vecina cu cea a lui Lae. Sa fim seriosi! Mocanu si Mischie au fost prieteni! Acesta din urma a ajutat firma americanilor sa beneficieze de lucrari de zeci, sau chiar sute de miliarde de lei in Gorj. Acum Mocanu i-a dat pe toti in gat la politie, el fiind mai neprihanit decat o fata virgina.

Corect ar fi ca toti cei care au mancat o friptura grasa atatia ani sa mearga acum impreuna la puscarie.

Daca Mischie a dormit cinci zile in arest cu galeata de urina la nas, toti ceilalti, inclusiv Mocanu, trebuie sa guste din bunatatile culinare oferite la bulau.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   03.02.2005. 12:05

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 44 - 23 - 29 decembrie 2004

SALONUL NATIONAL DE IMAGINI SI DOCUMENT TARGU-JIU 2004 – editia a XIII-a

I-a dat Targu – Jiului, care in aceste zile sarbatoreste 15 ani de la Revolutia din decembrie 1989, sa aiba parte de un eveniment cultural major datorat lui Teodor Dadalau si unui mai vechi prieten al nostru Louis Guermond – prin a carui truda si bunavointa 13 artisti fotografi din Franta vor expune creatiile lor in vitrinele magazinului “Romarta”.

Poate ca locul expunerii pare nonconformist, dar nici ca se putea afla un spatiu mai propice decat acesta pentru ca autori fotografiilor si beneficiarii operei lor contactul presupus de aceasta forma de arta sa se produca direct si nemijlocit.

Individualitati si personalitati puternice in acelasi timp, cei 13 fotografi francezi apartin unor cluburi de profil, fie exercita aceasta arta ca pe o profesie, fie sunt pur si simplu pasionati ai acestui mod de scriere cu lumina.

Unii dintre ei sunt laureati ai diferitelor concursuri de gen, altii isi publica realizarile in reviste si ziare din lumea intreaga. Cu totii se intalnesc insa in dragostea pentru frumusetea imaginii, care este autentica si definitiva.

O buna parte dintre oaspetii nostri de astazi nu sunt la primul contact cu Romania, ei expunand in chiar toamna acestui an la Sibiu, viitoarea capitala culturala a Europei. Este vorba de Patricia Boite, Igor Delmas, Pierre Lucas, Jean-Paul Senez, Henri Bouchon, Francois Ducasse, Yves Phčlippot, Didier von Tillmann. si, il adaugam noi, pe prietenul Louis Guermond, care este acum pe jumatate roman si care incearca sa demonstreze ca legaturile culturale dintre Franta si Romania nu sunt numai istorice, traditionale, ci si actuale si, mai ales, de perspectiva.

Cyril Tireau ne daruieste sentimentele traite de sine in urma unei calatorii in Peru, iar Jean-Pierre Charton, Claude Tible si Marc Potel pe acelea avute in urma unui periplu la New-York.

Sub auspiciile Consiliului Judetean Gorj, Primaria Targu-Jiu, Centrului pentru Cultura Traditionala Gorj si Centrului pentru Cultura si Arta “Constantin Brancusi” se aduna asadar, in aceasta zi de 20 decembrie 2004, in Targu-Jiul lui Constantin Brancusi - cel care apartine Romaniei si Frantei deopotriva - nu numai 13 fotografi ci si proiectii fotografice de pe trei continente.

Din aceasta pricina si din multe altele, multumim Franta! Te asteptam in continuare!

• Ion Cepoi

Ion Firiza, singurul cu sanse reale pentru a ocupa scaunul de prefect

Ultimele zile ale acestui an sunt si ultimele pentru vechea administratie. Daca la Bucuresti politicienii sunt in fierbere si se creioneaza deja noul Guvern, in plan local deja se trag sfori pentru instalarea noului prefect. Numele vehiculate in ultima saptamana nu-mi inspira incredere. Unii dintre cei care o sa-i enumar au venit in tandem cu subprefect cu tot.

Ion Firiza – singura solutie

Ion Firiza, un personaj aparut recent alaturi de familia Basescu, pare sa aiba sanse reale pentru a ocupa fotoliul de prefect.

Firiza este inginer de profesie, iar dupa ’90 s-a remarcat prin afacerile derulate, atat pe plan intern, cat si extern.

Prosper om de afaceri, Firiza n-a iesit niciodata in lumina reflectoarelor ca alti afaceristi, preferand sa ramana un tip modest fara sa se afiseze cu grandomanie in mediile locale.

Cei care-l cunosc indeaproape pe Ion Firiza spun ca acesta cunoaste problemele de substanta ale judetului si in repetate randuri s-ar fi exprimat ca acestea pot avea solutii din punctul sau de vedere.

Mai mult, surse de incredere din cadrul societatii lui Firiza au declarat ca acesta nu a derulat niciodata afaceri cu institutiile publice, in comparatie cu cei din actuala administratie, care au facut suficiente afaceri pe banii statului.

De cand numele lui Firiza a aparut in media gorjeana, tot mai multi membri ai Aliantei D.A. si-au manifestat sprijinul pentru ca acesta sa ocupe scaunul de prefect considerandu-l, in acest moment, persoana potrivita pentru reforma administratiei locale si rezolvarea problemelor majore ale judetului.

Ultimele zile ale acestui an sunt si ultimele pentru vechea administratie. Daca la Bucuresti politicienii sunt in fierbere si se creioneaza deja noul Guvern, in plan local deja se trag sfori pentru instalarea noului prefect. Numele vehiculate in ultima saptamana nu-mi inspira incredere. Unii dintre cei care o sa-i enumar au venit in tandem cu subprefect cu tot.

stefan Popescu Bejat, dupa opt ani de deputatie crede ca i s-ar cuveni scaunul de prefect. Nu-i contestam activitatea parlamentara, dar parca nu s-a prea evidentiat insa. Bejat e vizibil obosit, iar activitatea desfasurata in urma cu multi ani in fruntea Consiliului Judetean nu poate fi comparata cu ritmul in care se lucreaza acum in administratie. Mai mult, Popescu Bejat si-a pierdut in mare parte sprijinul de la centru de care se bucura in urma cu cativa ani.

Toni Mihail Grebla, dupa parerea mea, e scos definitiv din calcul, intrucat o adeziune a acestuia la PD sau PNL ar arunca Alianta D.A. de la Gorj, in aer.

Grebla e fondatorul FSN la Gorj si considerat un pilon de baza al PSD. O trecere in PD ar fi in mod evident una pentru ciolan, ceea ce in campania electorala capii Aliantei DA au exclus categoric aceste migrari.

Dan Ilie Morega nu are nici o sansa pentru a accede in functia de prefect, mai ales ca Basescu s-a dezis de acesta in plina campanie electorala, iar relatia cu Tariceanu, pe fondul tulburarilor din PNL Gorj, nu poate fi una cordiala.

Marin Condescu, acest Hopa Mitica al politicii joaca si de aceasta data un rol extrem de important in promovarea persoanei care va ocupa postul de prefect.

In ultimii ani, Condescu e mai mult afacerist si politician, decat sindicalist. Acesta s-a ocupat in ultimul timp mai mult de propriile afaceri, avandu-i alaturi pe Toni Grebla si altii, decat de problemele minerilor pe care-i foloseste de fiecare data ca obiect de santaj in negocierile politice.

Cu certitudine Condescu nu mai e credibil in randul maselor dupa scandalurile in care a fost implicat, jocurile facandu-le acum adeptii lui, liderii de sindicat din bazinele miniere. Condescu a fost implicat, alaturi de alti potentati ai Gorjului in scandalul stramutarilor. Acestuia, ca si celorlalti capi din minerit, SNLO i-a construit o vila in Cartierul Primaverii din Tg-Jiu, in schimbul unei proprietati la Farcasesti pe care o cumparase cu putin timp inainte ca excavatoarele carierei miniere sa vrea sa exploateze exact pe proprietatea sa.

Hopa Mitica Condescu a cazut tot timpul in picioare, indiferent cine a fost la putere. De aici si porecla de “sarpe”.

• Claudiu Matei

In 2004

Scandal de Gorj - alaturi de oameni impotriva coruptiei

La final de an orice institutie care se respecta face un bilant al actiunilor intreprinse in perioada trecuta. In mod surprinzator, fata de alti ani, in ceea ce ne priveste lucrurile s-au miscat destul de bine. Mai precis, in urma materialelor publicate de saptamanalul nostru organele abilitate au luat masuri. Nu multe, nu in toate cazurile au fost drastice, dar totusi s-au luat.

La inceputul lunii aprilie am declansat “scandalul” tundrea, publicand subiectul sub titlul de “Dupa 12 ani de puscarie un criminal a fost declarat nevinovat.” S-a dezvoltat o adevarata campanie de presa si pana la urma ceea ce trebuia sa se intample in urma cu 12 ani, s-a intamplat – Marcel tundrea a fost eliberat. Tot in urma materialelor publicate de redactorii nostri, Doinel Popescu a fost trecut pe tusa din politia rutiera.

Comuna Crasna a scapat de un doctor incompetent si obsedat in urma articolului: “Dr. Oarna ii cere asistentei sa-l masturbeze si trimite oameni normali la nebuni”.

Reteaua traficantilor de gazolina din comuna Vladimir a primit o lovitura crunta dupa ce, in urma unei vizite la fata locului am scris un material intitulat: “ Locotenent de jandarmi si fratele sau – capii hotilor de gazolina de la Vladimir”.

Senatorul Ion Florescu a pierdut, alaturi de alti prieteni ai sai, milioane de lei dupa ce am scris de cariera de carbune ilegala de la stiucani.

Presedintele Consiliului Judetean, Ion Calinoiu, a devenit vedeta pe posturile nationale de televiziune, dupa ce am scris de afacerea in urma careia s-a ales cu o vila in cartierul Primaverii din Tg-Jiu.

Mai multi politisti au fost si sunt cercetati de procurori dupa ce am dat in vileag ilegalitatile in care au fost implicati.

Insa cea mai mare realizarea a fost eliberarea presupusului criminal de la Tamasesti. Tanarul Madalin Tomulescu se bucura acum din nou de libertate, dupa ce am purtat singuri un razboi mediatic pentru ai demonstra nevinovatia.

Speram ca anul viitor sa aduca mai multa dreptate in cazurile in care autoritatile au comis voit sau nu, o ilegalitate.

Primarul de la Godinesti a fost Mos Craciun pentru copii comunei

Primarul comunei Godinesti, Gheorghe Corbeanu le-a impartit cadouri celor 300 de copii din comuna deghizat in Mos Craciun, Corbeanu a mers impreuna cu staff-ul primariei la toate serbarile scolilor din comuna pentru a imparti daruri.

Gheorghe Corbeanu a declarat ca a fost intampinat cu multa bucurie de copii, dar si de parintii acestora. Niciodata la Godinesti nu s-a mai intamplat asa ceva si toata lumea a fost incantata. “Sper ca aceasta bucurie sa o pot face de acum incolo in fiecare an copiilor comunei”, a declarat primarul Corbeanu.

Expozitie de pictura la Muzeul Judetean

Daniel Pala si Alin Coltescu au vernisat la sfarsitul saptamanii trecute a VI-a expozitie de pictura, la Muzeul Judetean.

Cei doi, detinuti ai Penitenciarului Tg-Jiu, au expus icoane pe sticla si grafica cu tematica religioasa specifica sarbatorilor de Craciun.

Daniel Pala si Alin Coltescu au incantat privitorii cu talentul lor, lucrarile fiind apreciate de catre personalitatile prezente la vernisaj.

Una dintre lucrarile celor doi pictori a fost donata de catre comandantul Penitenciarului Tg-Jiu, col. Eugen Simescu, pentru Aurora Ghiorghievici.

Ultima runda (tableta)

Iata-ne ajunsi la final de an! Nu stiu daca mai buni, dar cu siguranta mai tristi ca a mai trecut un an din viata.

Suntem in pragul Craciunului si parca de la an la an spiritul sarbatorilor dispare lent. Oameni stresati de problemele cotidiene, din cauza lipsurilor umbla pe strazi mai tristi, mai crispati, mai ganditori.

A fost un an greu pentru toti! Rar mi-a fost dat sa vad oameni zambind. Poate a venit momentul sa uitam pentru cateva zile toate problemele care ne macina si sa fim mai buni cu noi insine si cu semenii nostri. E vremea bilantului! Din punctul meu de vedere acest an nu a adus nimic deosebit pe plan local. Un singur lucru a reusit sa ma impresioneze in mod deosebit: solidaritatea gorjenilor in cazul Aurora Ghiorghievici. In rest, chestiuni obisnuite care n-au iesit cu nimic in evidenta, nici macar schimbarea culorii judetului din rosu in portocaliu nu m-a surprins.

Poate la anul, schimbarile vor aduce si ceva bun pentru gorjenii simpli, pentru cei nevoiasi, pentru acele categorii sociale care intr-adevar au nevoie de sprijin.

“Scandal de Gorj” va ramane in slujba gorjenilor si daca pana acum n-am fost chiar atat de aproape de oameni, vom demara o campanie la inceputul anului viitor si vom aduce la cunostinta autoritatilor problemele gorjenilor din cele mai indepartate catune ale judetului.

Ramanem aproape de cititorii nostri, carora le dorim un An Nou plin de impliniri, sanatate si “La multi ani!”

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   23.12.2004. 11:53

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 43 - 17 - 22 decembrie 2004

La Rovinari,sarbatorile de iarna debuteaza cu Serbarile Zapezii

Mos Craciun vine la rovinareni acasa

Administratia locala din Rovinari a pregatit pentru locuitorii acestui oras o surpriza de proportii. SERBARILE ZAPEZII vor marca debutul sarbatorilor de iarna in aceasta localitate. Incepind cu 18 decembrie „Mosul“ va colinda prin oras pentru toate categoriile de varsta. Astfel, una din surprizele oferite locuitorilor acestui oras este manifestarea cultural-artistica ce va avea loc sambata aceasta la Casa de Cultura. Programul va incepe la orele 11.00 cu un spectacol sustinut de copiii din localitate, intitulat „Obiceiuri de iarna“ si va continua cu un concurs de frumusete, “Miss Craciunita”. In cadrul acestui spectacol-concurs vor incanta auditoriul si invitati de marca din lumea cantecului si dansului, printre care si interpretul de muzica populara, Puiu Codreanu. Acest eveniment cultural-artistic reprezinta doar inceputul, sarbatorile de iarna vor aduce de asta data, numeroase ocazii de distractie si recreere rovinarenilor, printr-o suita de manifestari surpriza, menite sa readuca bucuria in casele acestora.

Mos Craciun va colinda in aceste zile si pe la elevii si prescolarii din localitate. Dupa cum declara primarul orasului Rovinari, Dorin Filip: „acestia reprezinta viitorul urbei si al tarii, si oricat de multe ocazii s-ar ivi pentru a le imprima legamantul fata de locul natal, nici una nu ar trebui pierduta“. „Oricare dintre acestia ar putea fi mandria de maine a localitatii noastre“ a mai subliniat edilul din Rovinari.

O alta categorie de populatie mai putin privilegiata, pe care conducerea primariei a avut-o in vedere este reprezentata de persoanele cu handicap si persoanele asistate social. Primarul a fost si de aceasta data cu sufletul langa acestia si impreuna cu reprezentantii Consiliului Local au decis ca sarbatorile sa fie un prilej de bucurie si masa imbelsugata si pentru acestia. Au fost alocate fonduri pentru 300 de persoane din aceasta categorie, fiecare primind cate un pachet in valoare de 330.000 lei, continand, printre altele, si alimente de baza, precum zahar, ulei etc.

Persoanele care primesc o masa gratuita la Cantina Sociala din Rovinari au fost si ele avute in vedere de administratia locala de aici. In zilele de 25 si 26 decembrie, portia de hrana a fost suplimentata atat cantitativ, cat si calitativ, prin introducerea unor produse alimentare mai greu accesibile persoanelor cu venituri mici.

Suflul acestor sarbatori se resimte pe strazile orasului, decorate adecvat pentru aceasta perioada a anului. Este pentru prima data cand orasul induce cu adevarat starea specifica sarbatorilor de iarna, luminile si decoratiunile exterioare contribuind din plin la aceasta. Toata aceasta perioada a sfarsitului de an, 2004 si inceputul noului an 2005 va fi presarata cu colinde, cantece si spectacole care vor infrange frigul de afara si prin caldura sufleteasca a locuitorilor din Rovinari. Primarul Dorin Filip promite un adevarat recital de voie buna in aceasta perioada a anului si mizeaza pe dorinta de regasire si implinire sufleteasca a rovinarenilor, care sunt invitati sa participe la toate aceste manifestari.

• Adrian Iovan

Eliberat dupa aproape trei ani de puscarie,

Nevinovat, Madalin Tomulescu isi recunoscuse initial crima in urma torturii aplicate de politisti

Procurorul Ion Diaconescu a mai adaugat pe lista nevinovatilor pe care i-a bagat in puscarie inca un nume – Madalin Tomulescu, acuzat in urma cu doi ani de uciderea unui cioban in satul Tamasesti, comuna Balesti. Tanarul a fost eliberat din puscarie saptamana trecuta, dupa ce o instanta de la Curtea de Apel Craiova l-a achitat, absolvindu-l de acuzatia de omor calificat.

Dosarul intocmit la Tg-Jiu continea suficiente dovezi care sa-i demonstreze nevinovatia, numai ca in Gorj, Madalin nu si-a putut recastiga libertatea, pentru ca cei care l-au anchetat au cautat un tap ispasitor, nu autorul crimei.

Dupa ce, pe baza unui rechizitoriu intocmit de Diaconescu, Judecatoria Tg-Jiu l-a condamnat la 18 ani inchisoare, Madalin a asteptat in Penitenciarul Craiova un an de zile judecarea apelului. Numai dupa ce, incepand cu luna iunie, “Scandal de Gorj”, a publicat mai multe articole referitoare la acest caz, lucrurile au inceput sa se miste ajungandu-se in final la eliberarea nevinovatului.

Perioada de detentie a fost una terifianta pentru Madalin Tomulescu, mai ales ca a avut de-a face cu metodele de tortura folosite destul de des de politia gorjeana impotriva arestatilor care nu vor sa-si recunoasca faptele.

Ajuns acasa langa parintii sai, care au luptat mereu pentru a dovedi nevinovatia fiului lor, Madalin ne-a povestit intr-un scurt interviu despre grozaviile pe care le-a trait in spatele gratiilor.

Rep.: In ce imprejurari ai fost fortat sa recunosti o fapta pe care nu ai comis-o?

M.T.: Cand m-au ridicat prima data, m-au dus la Politia din comuna. Mi-au luat o declaratie in care le-am spus ca nu eu am facut fapta. Am semnat un ordin de perchezitie si de la mine, au facut si la fratele meu perchezitie la domiciliu.

Rep.: Ce voiau sa gaseasca?

M.T.: Toporul. S-au intors si mi-au spus. „ba, gasiram probe!” Mi-au pus catusele si m-au dus la Targu-Jiu. Cand am ajuns la Targu-Jiu, la municipiu (Politia municipala), m-au luat la omor, fara sa ma intrebe ceva, sa dau o declaratie.

Rep.: Numeste-mi cativa dintre politistii care te-au batut!

M.T.: Pai, era Bordea, Vasile, Curca, mai era unul pe care nu-l cunosc, scund de seamana cu Toma si unul cu mustata care zicea ca e seful lor. Cum m-au bagat in birou, direct omor. Mi-au spus: „Zi ma, care-i treaba?”. I-am intrebat ce au cu mine si de ce ma bat. Mi-au spus ca nu-i intereseaza cine-i autorul si ca trebuie sa iau fapta.

Rep.: Cum te-au maltratat in arestul politiei?

M.T.: Pe rotisor, in cuier, pe scaune… Dadeau cu apa pe mine si iar ma bateau. Apoi m-au dus la Judeteana (IJP Gorj). Acolo era si procurorul Ion Diaconescu si i-am spus acestuia ca politistii m-au batut si el mi-a spus ca n-am venit la el sa ma spovedesc si acolo a inceput iar bataia.

Rep.: Procurorul Diaconescu s-a aflat printre cei care te-au batut?

M.T.: Da, el mi-a dat cativa pumni si le-a spus politistilor „dati-i ma ca lumea ca acesta nu recunoaste”. Apoi a venit si Ragman si Rosca (politisti) si care cum veneau in birou imi dadea omor cu bastoanele, cu pumnii, cu picioarele.

Rep.: Ce inseamna rotisor si cuier?

M.T.: Pai, la rotisor te pune sa te asezi in ciuci si sa-ti bagi mainile intre picioare. Iti pun catusele ca sa nu te poti misca si apoi iti baga un par printre maini si picioare. Te ridica si te pun intre scaune sau intre doua birouri, cu capetele de la par pe ele. Apoi te invartesc ca pe un pui la rotisor, timp in care te lovesc cu picioarele, cu mainile, cu bastoanele.

Rep.: si pe cuier?

M.T.: Cuierul… Este un cui. Te leaga pe la subrat cu un cearsaf si te ridica si te agata intr-un cui. Te leaga la picioare cu o sfoara, cu catusele sau cu sarma, apoi te calca pe sarma sau pe catuse de iti trage toate oasele din tine, sa-ti rupa mainile. Am avut noroc ca nu m-au bagat la robot, ca nu cred ca mai traiam.

Rep.: Unde se aflau aceste camere?

M.T.: Nu sunt camere speciale. In birouri se intampla.

Rep.: Ai cerut sa fii dus la medicul legist?

M.T.: M-au dus la medicul legist din Gorj, dar nu stiu pentru ce. Atunci i-am spus ca am lovituri pe corp si nici nu m-a bagat in seama. Mi-a zis: „A pai asta-i ancheta, mai”. Dupa o luna jumatate m-au dus la expertiza la Jilava si nici acolo nu mai realizam ce vorbesc. Spuneam ca eu am facut fapta ca sa scap de stress-ul acesta, nu mai stiam ce vorbesc. Important pentru mine era sa scap de bataie. Nu-mi era ca mor, moartea nu mai era pentru mine o problema, ci chinul. Procurorul imi dadea mereu de ales intre puscarie si moarte. Le-am spus sa ma omoare si procurorul mi-a spus ca nu vrea sa ma omoare si ca vrea sa scape de crima.

Rep.: Cat au durat supliciile?

M.T.: Aproximativ o luna si jumatate si daca nu era zilnic, se intampla din doua in doua zile. In primele doua saptamani, nu am putut manca nimic.

Rep.: Dupa cat timp ai cedat si ai recunoscut fapta?

M.T.: Cam dupa o luna… M-au luat si m-au dus la reconstituire si mi-au explicat exact ce sa fac. M-au dus la fata locului si mi-au facut doua fotografii, apoi m-au dus si la Jiu si i-am intrebat „de ce?”. Mi-au spus ca trebuie sa mai facem o poza. Cand am ajuns acolo, mi-au spus ca nu e bine cum am aratat cu mana si ca trebuie sa mai arat o data. Am inteles apoi ca au scris ca am aruncat toporul in Jiu, de aia nu l-au gasit. In timpul acesta m-au inregistrat si pe casete video si cand am recunoscut si la televiziuni mi-au spus sa declar ca sunt vinovat, ca-mi recunosc fapta…

Recunoasterea faptei in fata camerelor de luat vederi i-a adus la un moment dat lui Madalin neplaceri, deoarece procurorul Ion Diaconescu a facut rost de o copie a unei casete care a fost prezentata pe un post de televiziune si a trimis-o instantei care a judecat cazul la Craiova. Din fericire, judecatorii doljeni nu au luat-o in calcul, bazandu-se pe dovezile existente la dosar.

• Scandal de Gorj

Fabulatiile rectorului Emil Moroianu

Rectorul Universitatii “Constantin Brincusi”, Emil Moroianu, da semne clare de uzura psihica si oboseala. Sau cel putin asta e concluzia care se poate desprinde avand in vedere ultima boroboata a rectorului, materializata intr-un “plan de masuri urgente” pentru acoperirea deficitului de 50% cumul/plata cu ora pentru cadrele didactice de la Facultatea de Inginerie.

Dupa ce salariile profesorilor au crescut si au tot crescut, pana la urma s-a ajuns la fundul sacului si este nevoie de masuri urgente pentru a redresa situatia. Numai ca rectorul nu a gasit cea mai buna cale de a face bani, ci mai degraba una ridicol de proasta. Pentru a putea acoperi deficitul de la Facultatea de Inginerie, Morianu s-a gandit sa ia de la Facultatea de stiinte Juridice si Administrative si de la cea de stiinte Economice, cate 20% din cumulul/plata cu ora de la cadrele didactice titulare si asociate; 20% de la cadrele de la D.P.P.P.D; 10% de la Colegiul Universitar si 10% din veniturile banesti ale personalului TESA.

Tot in beneficiu celor de la Facultatea de Inginerie, Emil Moroianu a hotarat cu de la sine putere ca: “ Magistratii care sunt cadre didactice la Facultatea de stiinte Juridice si Administrative, ca si avocatii ce detin grade de preparatori, asistenti si lectori de la aceeasi facultate vor varsa cate 5% lunar, din veniturile lor, in veniturile astfel realizate in beneficiul Facultatii de Inginerie”. Cu alte cuvinte ei vor fi obligati sa faca din proprii bani acte caritabile pentru ca ai lor colegi sa-si ia salariile.

In acelasi scop, rectorul nu i-a uitat nici pe profesorii care au intr-un fel sau altul legaturi cu firmele particulare. Prin acelasi “plan de masuri urgente” acestia sunt obligati sa: “ verse lunar, in plus, 3% din cifra de afaceri anuala in beneficiul Facultatii de Inginerie, prin incheierea unui contract de sponsorizare pentru salarizarea cadrelor didactice de la Facultatea de Inginerie.”

si ca gaselnita sa fie completa, cu ocazia Sarbatorilor de Iarna, rectorul, impreuna cu decanul facultatii care are nevoie de fonduri, vor organiza un bal la care cei care vor sa participe trebuie sa plateasca 200 de Euro de invitat.

Pentru bunastarea celor de la inginerie, Moroianu nu-i iarta nici pe copii. Astfel, din fondul de 40 de milioane de lei alocati pentru copiii angajatilor U.C.B., pentru Pomul de Craciun, vor fi luati jumatate.

Altii primesc de Craciun, drept cadou, niste disponibilizari “in vederea suplimentarii fondului de salarizare a personalului didactic de la Facultatea de Inginerie”.

Portarii, femeile de serviciu si administratorul Facultatii de Inginerie, isi vor pierde locul de munca pentru ca personalul didactic sa-si poata primi banii.

Cu astfel de masuri, este posibil ca in scurt timp, sa bata vantul falimentului prin Universitatea condusa cu atata pricepere de catre rectorul Emil Moroianu.

• Daniel Dumitriu

Nepotism si bataie de joc la finantele gorjene

Finantele publice gorjene au fost tulburate in ultimele luni de ancheta declansata impotriva fostului director general Dumitru Udroiu. Spiritele s-au calmat relativ repede, mai ales la varful institutiei. Cel putin doi dintre directorii executivi au inceput sa traga sfori la Ministerul Finantelor pentru a ocupa locul ramas gol dupa plecarea lui Udroiu.

Insa, pentru contribuabilii care alearga zile intregi dupa hartoage pe la finante nu este de o importanta capitala goana dupa putere a celor din conducere, cat jigodismul si haosul care domneste in institutie.

Ca si in alte institutii hranite din banii publici, unde cei din conducere isi angajeaza tot neamul, fara sa tina cont de nici un criteriu, si la Directia Generala a Finantelor Publice Gorj situatia este aceeasi.

Cei trei directori executivi adjuncti isi au cu ei odraslele. Astfel, Constantin sarapatin este coleg cu fiul sau Razvan Augustin, incadrat ca inspector asistent, clasa 1. Gabriel Popeanga are fiul, Bogdan, angajat pe un post similar cu al baiatului lui sarapatin. si cum nora lui Popeanga, Daniela, trebuia sa manance si ea o paine alba, ocupa o functie de referent asistent.

La debutanti se “evidentiaza” Daniel George Boncea, odrasla directorului executiv adjunct Voichita Boncea. George ocupa un modest post de referent debutant, dar are timp sa promoveze, asta depinde insa si de evolutia profesionala a mamei sale.

Intentionat l-am lasat in final pe seful Trezoreriei Tg-Jiu, Nicolae Berculescu. Acesta are si el fiul angajat prin Finante ca inspector asistent. Numai ca “pacatele” sale sunt cu mult mai mari, mai ales in ceea ce ii priveste pe subordonatii sai. Berculescu tolereaza intr-un modul nefiresc si jalnic, haosul in Trezoreria Tg-Jiu. Nesimtirea ordinara a functionarelor de la ghiseu nu are margini. Aroganta cu care intampina acestea fraierii de contribuabili e nemaiintalnita. Cu Kent-ul in gura si cu un aer superior, asa sunt intampinati cetatenii la ghiseu. Daca au noroc si functionara isi termina barfa si tigara, dupa 10-15 minute de asteptare sunt intrebati si de problemele ce le au.

De cand n-a mai trecut domnul sef Berculescu pe la ghiseu?

Vom reveni in numerele viitoare cu probleme mult mai grave din “bucataria” finantelor gorjene.

• Claudiu Matei

Cu trei ani inainte de pensionare

O casiera de la AND risca sa ramana somera din cauza ca nu stie sa utilizeze computerul

Cand mai are trei ani pana la pensionare o femeie risca sa ramana fara serviciu pentru ca nu stie sa utilizeze calculatorul.

Casiera pana in urma cu o saptamana, aceasta poate opta acum pentru un post de muncitor necalificat sau somer.

Doina Timplariu, in varsta de 55 de ani, a lucrat timp de 12 ani la Agentia Drumurilor Nationale Gorj ca si casiera. Femeia mai are trei ani pana la pensionare insa, nu mai poate fi mentinuta pe acest post intrucat de putin timp institutia a fost nevoita sa treaca la un sistem informatizat in special pentru comercializarea rovinetelor pentru autovehicule.

Doina Timplaroiu il acuza pe directorul AND Gorj, Ion Dina ca a trimis-o la un asa zis curs pentru calculatoare, cu toate ca ea nu mai lucrase niciodata cu computerul. “Cursul a fost practic prezentarea programului ce urmeaza a fi utilizat. I-am spus directorului ca in doua zile nu se poate invata mare lucru insa, acesta a fost ferm pe pozitie, afirmand ca o sa dea o decizie prin care postul de casiera va fi repartizat altei persoane”, a declarat fosta casiera.

Aceasta spune ca dupa acest episod, directorul Dina a obligat-o sa intre in concediu medical pana la clarificarea situatiei. “Dupa ce am predat ce aveam pe inventar m-a pus sa-mi i-au concediu medical, pe care sa-l prelungesc apoi pana la sfarsitul lunii ianuarie. Mi-a dat de ales intre muncitor necalificat cu lopata pe drum si somer”, a mai adaugat Doina Timplariu.

Mai mult, femeia sustine ca directorul Ion Dima si-a format la AND un grup de rude si prieteni care-l influenteaza in luarea deciziilor. “Sora sotiei sale este tehnician la normare iar contabila si-a angajat ambele fiice in institutie. Ultima angajata va ocupa postul ramas liber la casierie. Nu cred ca este normal ca dupa atatia ani de munca, cand mai am putin pana la pensionare sa raman pe drumuri”, a conchis Doina Timplariu.

Pana la inchiderea editiei nu am reusit sa avem o convorbire cu directorul Dina pentru a-si exprima un punct de vedere intrucat, dupa spusele angajatilor se afla in teren la o receptie.

• Mihai Popescu

Ghiseul (tableta)

Ghiseul a fost inventat de comunisti pentru a te apleca, pentru a te umili in fata functionarului.

Institutiile cu pretentii au desfiintat ghiseul din respect pentru clienti si pentru a evita plecaciunile.

Recent am ajuns in fata unui ghiseu unde ca sa fii intrebat de sanatate chiar trebuia sa faci plecaciuni. Initial am crezut ca am nimerit intr-o bodega puturoasa unde niste prostituate isi asteapta clientii. Nu! Ma aflam chiar intr-o institutie publica! Trei gagici arogante cu tigarile in coltul gurii discutau gesticuland. Nu auzeam ce anume vorbeau pentru ca gaura mica a ghiseului (cat sa intre un pachet de tigari) era astupata cu o bucata de lemn. M-am holbat vreo 10-15 minute la mimica celor trei pana cand una, probabil iritata de prezenta mea m-a intrebat ce vreau. Bineinteles dupa ce si-a terminat barfa si tigara. Voiam ceva care costa 11.000 de lei. Drept pedeapsa ca m-am holbat atata timp prin geam m-a trimis sa platesc “imensa” suma la ghiseul vecin unde era o coada cam de juma’ de ceas de asteptare. Aici alte doua madame la fel de “amabile”. Una iti scrie datele la calculator, iar cealalta stampileaza chitanta si incaseaza banii. Intr-un final am revenit la primul ghiseu cu acea chitanta si mi-am rezolvat problema. Ma chinuisem patru zile! Greu muncesc functionarii din ziua de azi! si cand te gandesti ca mai sunt si cate doi pe metru patrat parca-ti vine sa le plangi de mila. Dar vorba ultimului hit de pe piata muzicala romaneasca:” las-o ba ca-i bine asa / ne-am obisnuit cu ea.” Cu ce? Cu situatia de rahat in care ne aflam. Dar cui ii pasa de noi ce-i multi?

P.S. nimic despre politica, nimic despre alegeri si rezultatul acestora. Cred ca v-ati intoxicat in ultimul timp.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   17.12.2004. 11:51

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 42 - 9 - 15 decembrie 2004

Procurorii, Circiumaru si statul… de drept

Cu doar cateva zile in urma, primarul orasului francez, Bordeux, nimeni altul decat prim ministru Alain Juppé, a fost condamnat la 14 luni de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, pentru o banala infractiune de tranzactii cu locuri de munca fara acoperire.

Complementar, vestitului primar, care nu era si presedintele unui anumit partid, i s-a ridicat si dreptul de a mai fi ales in functii publice, ca asa e la ei, la francezi, pentru ca nu le functioneaza…statul de drept!

Intre Bordeux si municipiul Tg-Jiu, nu s-a stabilit (inca) vreo relatie de infratire, din simplul motiv ca Florin Circiumaru a fost atat de preocupat cu restaurarea operelor lui Brancusi si a parcurilor ce le adapostesc, incat nu a putut ajunge pana la …Bordeux! Sau nu si-a dorit o infratire cu un primar cercetat penal in aceeasi perioada in care era cercetat si el, de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj.

Alain Juppé a demisionat din functia de primar, fara a mai astepta sa-l demita primul ministru al Frantei. Pentru ca asa e la ei, la francezi, unde procurorii se supun numai legii si constitutiei,…care de curand este una europeana.

Florin Circiumaru, calca cu nonsalanta pe Constitutia Romaniei si pe Codul Penal. si sfideaza chiar juramantul depus cu mana pe Biblie la investirea lui in functia de primar, potrivit careia, ”S-a legat in fata lui Dumnezeu sa respecte Constitutia si Legile Romaniei si sa faca tot ce sta in puterea si in priceperea lui, pentru a respecta cetatenilor municipiului Tg-Jiu, drepturile recunoscute de…lege”!

In dosarul 593 P/2004, Florin Circiumaru a fost cercetat penal pentru comiterea infractiunii de Abuz in serviciu impotriva intereselor persoanelor, prevazuta si pedepsita de art.246 Cod Penal si de art41 din legea 10/2001 cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Cercetarea asidua a instrumentat-o “vestitul” comisar de “militie”, Ion sandru, sub supravegherea Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj si a durat aproape 10 luni. Cat s-au scurs doua….alegeri!

Inceperea urmariri penale a dispus-o la 10 iunie 2004, procurorul Dumitru Bocsan, ale carui “dispuneri” nu au fost respectate de “militianul” Ion sandru, astfel ca profesionistul procuror Gheroghe Constantinescu a dispus restituirea dosarului pentru a fi reaudiat faptuitorul Florin Circiumaru, precum si secretara Consiliului Local Tg-Jiu, spre a se stabili ce-l impiedica pe faptuitorul Circiumaru, sa execute o decizie a Curtii de Apel Craiova, pronuntata in numele legii, dupa procedura legii 10/2001, potrivit careia sa restituie printr-o dispozitie de restituire, o suprafata de 4292 m˛ teren, abuziv detinut de municipiul Tg-Jiu, in domeniul sau…privat.

Nici de aceasta data IPJ-ul lui sandru, nu a respectat dispozitia procurorului, motiv pentru care “Justitiarul” prim procuror Gheorghe Emil Mota, comite el insusi primul “abuz in functie”, prin a nu mai repartiza dosarul procurorului Constantinescu, cel ce instrumenta legal cercetarea si trebuia sa o finalizeze. Prim procurorul Mota ce “pozeaza” doar in fata …mass media ca un “Justitiar profesionist”, repartizeaza dosarul procurorului Gheorghe Focsan, un “(ne)profesionist cu frica fata de…PSD”!

si acesta, sfidand insusi dispozitiile colegului sau, Constantinescu, carora “militianul” comisar sandru, nu s-a supus confirma o rezolutie de NUP, pentru care orice profesor de drept penal al Romaniei, l-ar pica la examenul de drept …penal!

Acum intra in “rol” prim procurorul Emil Mota, care potrivit prevederilor art.278 (1) Cod Procedura penala, trebuia sa cenzureze cu profesionalism si frica lui PSD-u, ”rezolutia vadit nelegala a subalternului sau inamovibilul si independentul, Focsan”.

El avea de ales intre a-l inculpa si trimite in judecata pe Florin Circiumaru, presedintele PSD-ului gorjan si atunci fereasca-l dumnezeu de mania lui…Ilie Botos, sau a mentine rezolutia “colegului” sau Gheorghe Focsan si atunci si-ar fi atras cenzura “magistratilor” judecatori, ce se supun numai …legii.

Intre doua solutii posibile “prefacutul justitiar” Mota, a ales abuziv o cale nelegala, declinandu-si, mai presus de prevederile procedurale, competenta sa, catre adjunctul Pupazan C-tin, care s-a speriat…tare!

Ca spaima lui, de la PSD i se trage, astfel ca dupa ce vreo cateva nopti in care intrebarea dificila: “cum sa-l trimita tocmai el in judecata pe cel mai iubit fiu al PSD-ului din Gorj?” i-a creat insomnii, s-a hotarat ca intre doua rele sa aleaga pe cea mai…buna!

Adica sa mentina o rezolutie nelegala, dar sa nu supere PSD-ul, care oricum face reale eforturi sa-l mentina in functia de prim-procuror adjunct, pe care multi procurori de frica fata de art. 16 din Constitutie si-ar dori-o. si ar merita-o!

Ca asa-i in statul roman de drept! Statul…PSD! Cel care se (ne) supune numai…legii! Adica si legii 10/2001, una propusa si votata de…PSD, dar pe care nici procurorul Focsan, nici prim-procurorul adjunct Pupazan, n-au rasfoit-o.

si nici nu o vor citi, pentru ca nu au interes. si cand interes nu e, nici raspundere nu e! Este doar leafa si…functia. Au cuvantul…magistratii Gorjului.

• Gheorghe Maracine

Prim procurorul Mota si adjunctul sau Pupazan reclamati la procurorul general al Romaniei

Emil Mota, prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj si procurorul adjunct Constantin Pupazan, au fost reclamati la Parchetul General datorita nerespectarii legii in cazul unor retrocedari unei proprietati catre Eugenia Diaconescu si Daniela Vonica.

Rodica Marian, procuratorul celor doua femei si cea care a facut plangerea sustine ca Mota si Pupazan se fac vinovati de abuz in serviciu, infractiune comisa cu intentie, ca reprezentanti ai Ministerului Public.

Curtea de Apel Craiova a dat castig de cauza reclamantelor Diaconescu si Vonica pentru restituirea unui teren in Tg-Jiu, pe str. 14 Octombrie, insa primaria, mai precis primarul Florin Circiumaru nu a emis o dispozitie motivata de restituire in natura, motiv pentru care femeile au depus plangere la Parchet impotriva edilului pentru nerespectarea hotararii judecatoresti.

Cazul a fost anchetat de catre Servicul de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Gorj, de unde politistii au trimis dosarul la Parchetul Judetean cu propunere de neincepere a urmarii penale fata de primar. Cazul s-a invartit intr-un cerc vicios specific justitiei romane, in care totusi doi procurori au avut curajul sa specifice in rezolutiile intocmite ca Florin Carciumaru a gresit.

De exemplu, procurorul Gheorghe Constantinescu consemna in rezolutia data: “Propunerea organelor de politie este netemeinica si nelegala bazata pe un probatoriu incomplet, pe o interpretare eronata a probelor si pe o necunoastere a actelor normative.”

Dumitru Bocsan, pe atunci simplu procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, a trimis dosarul a politie cu propunerea de incepere a urmaririi penale pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. In final toata treaba s-a terminat cu N.U.P.

Rodica Marian a depus la prim procurorul Emil Mota o plangere impotriva rezolutiei de N.U.P., de care omul legii a promis ca se va ocupa personal, pentru ca, oricum, numai el poate solutiona o astfel de plangere. Cum era vorba de o persoana cu “greutate” la nivelul judetului, Mota a pasat problema adjunctului sau Pupazan, netinand cont de faptul ca plangerile impotriva rezolutiilor procurorilor sunt rezolvate doar de catre prim procuror.

Constantin Pupazan a rezolvat destul de repede si cu siguranta convenabil problema: a mentinut rezolutia de neincepere a urmaririi penale impotriva lui Florin Circiumaru.

Acest lucru a determinat plangerea care a fost depusa la Parchetul General. Emil Mota a fost acuzat de catre beneficiarele terenului de abuz in serviciu deoarece e repartizat in mod gresit plangere impotriva primarului catre procurorul adjunct, iar acesta pentru rezolutia pe care a dat-o in dosar, desi, se pare ca actele existente in dosar inclina spre o alta solutie.

• Adrian Iovan

Secretarul Consiliului Local Motru a inselat 15 fosti consilieri

In urma cu trei ani, Anica Tomescu, directorul economic al Primariei Motru, a acceptat la plata indemnizatii nelegale, acordate consilierilor locali, in suma de 347 milioane de lei. Directorul economic nu si-a indeplinit sarcinile de serviciu in acest caz pentru ca nu a refuzat la viza de control financiar preventiv documentele care contineau operatiuni ilegale.

In urma cu un an, Camera de Conturi Gorj a dispus dupa un control, sa puna sechestru asiguratoriu asupra averii Anicai Tomescu, iar fostii consilieri sa returneze sumele incasate ilegal. 15 dintre acestia au contestat in instanta raportul Curtii de Conturi, iar dosarul se afla pe rolul Curtii de Apel Craiova.

Cei 15 fosti consilieri in cauza trebuie sa returneze la bugetul de stat cate 12 milioane de lei de fiecare, la care se adauga aproximativ 7 milioane de lei penalitati.

Dumitru Petcu, secretarul Consiliului Local Motru, este suspectat de fostii consilieri ca nu a angajat un avocat in dosar, desi a incasat cate un milion de lei de la fiecare dintre clientii sai.

La ultimul termen al procesului, care a avut loc la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Petcu a motivat ca avocatul pe care l-ar fi angajat este internat in spital si nu a putut ajunge in instanta.

Surse oficiale afirma insa ca nu exista nici un aparator angajat, iar Petcu si-a bagat banii in propriu buzunar. In prezent dosarul a fost trimis spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova, in conditiile in care este posibil ca pana la finalizarea acestuia penalizarile sa depaseasca indemnizatiile incasate ilegal.

Cu putin timp inainte de a parasi fotoliul de primar, Ion Iorga a dispus incasarea esalonata a banilor de la cei 21 de consilieri, fara sa existe o hotarare definitiva in acest sens.

• Adrian Iovan

A inceput Cupa ESO

Pe parcursul a cinci zile, in Sala Sporturilor din Tg-Jiu se va desfasura a doua editie a Cupei ESO la fotbal in sala. Meciurile vor fi transmise in direct pe postul TV Sport in fiecare zi intre orele 16-21. Astazi, jocurile vor debuta la orele 18.00 din pricina meciului de handbal.

Participarea la turneu este una selecta, patru divizionare A, FC National, FC Arges, Universitatea Craiova si Sportul Studentesc, si patru echipe din liga a doua: Pandurii Tg-Jiu, Minerul Motru, FC Caracal si Jiul Petrosani.

Organizat de cotidianul regional Editie Speciala de Oltenia, in colaborare cu Clubul Pandurii Lignitul Targu Jiu, turneul il va avea ca director pe vicepresedintele Comisiei de Disciplina Sandu Boc, care il inlocuieste in acest an pe Gigi Nedelescu. Premiile turneului se ridica la 21.000 de euro, care se vor imparti astfel: 10.000 euro pentru locul I, 5.000 de euro pentru locul II si 3.000 de euro pentru locul III. Golgeterul turneului si cel mai bun jucator vor fi si ei recompensati cu 1.000 de euro. In urma cu un an, la turneul organizat la Valcea, Cupa ESO a revenit studentilor de la Sportul, care s-au impus cu 6-2 in finala cu Universitatea Craiova. In finala mica s-au intalnit Pandurii si Rapid, „oltenii mici” impunandu-se cu scorul de 9-2.

„Sunt onorat ca mi s-a propus sa conduc acest turneu si cred ca va fi unul foarte puternic. Spun asta pentru ca sunt echipe puternice din prima divizie care au confirmat participarea la Cupa ESO. Sper sa vina toate cu intreg lotul valid si sa fie un spectacol agreabil pentru spectatorii din Gorj. Eu ii stiu iubitori de fotbal si cunoscatori ai fenomenului, pentru ca am avut ocazia sa ii cunosc cu ocazia jocurilor pe care le-am urmarit la Targu Jiu”, a spus Sandu Boc, cel care va fi supervizorul acestui turneu.

si Emil Sandoi spune ca acest turneu este benefic pentru aceasta perioada in care competitiile s-au sfarsit. „E o initiativa extraordinara. Ma bucura faptul ca si noi participam din nou si este un merit al domnului presedinte Marin Condescu, faptul ca acest turneu se organizeaza la Targu Jiu. Este in acelasi timp si meritul echipei noastre, pentru ca la turneul de sala de la Valcea am obtinut locul trei dupa ce am jucat spectaculos si am avut si cel mai bun portar. In ceea ce priveste turneul, e foarte bine si pentru jucatori si pentru echipe, pentru ca asa reusim sa tinem fotbalistii in priza. Nu ne intereseaza in mod deosebit ce rezultate au, desi cred ca fiecare echipa isi doreste sa castige acest turneu, atata timp cat participa si atata timp cat sunt si premiile puse in joc”, a incheiat Emil Sandoi.

Un gorjean in legiunea straina

Un tanar din Tg-Jiu atras de mirajul Legiunii Straine si-a incercat norocul pentru o perioada inrolandu-se, dupa ce fusese aleg pentru a face parte din gruparea “Tigri lui Arcan” ce activa in Iugoslavia. Tanarul a acceptat sa impartaseasca, in exclusivitate, publicatiei noastre cateva dintre experientele prin care a trecut in acea perioada.

Rep.: Ce te-a determinat sa te inrolezi in Legiunea Straina? Cum ai ajuns acolo?

Dorin: era o motivatie mai veche. Am fost racolat initial de locotenentii lui Arcan pentru a merge in Iugoslavia. Nu am ajuns insa in gruparea sa “Tigri lui Arcan” pentru ca el tocmai fusese ucis. Exact in acea perioada unul dintre locotenentii sai, capitan Dragan, facea racolari in randul rusilor, ucrainienilor, moldovenilor si romanilor, fosti sportivi sau “legionari” .

Rep.: Ai ajuns totusi in Iugoslavia?

Dorin: Da, am ajuns in momentele in care mortii erau uitati pe trotuare si ii strangeau cu tractoarele. Am participat insa la o scena pe care n-am s-o uit toata viata: la marginea unui oras intrase armata albaneza peste etnicii sarbi si ii stransesera acolo intr-un loc unde le-au crapat testele cu barosul. A fost o imagine cutremuratoare.

Rep.: Nu ai ajuns practic la bazele gruparii conduse de Arcan?

Dorin: Nu. Noi, cei racolati, credeam ca toata nebunia de acolo va dura. Chiar Arcan facuse o declaratie ca daca vor veni americanii, gruparea sa poate sa duca razboiul si zece ani. In schimb, dupa uciderea sa, totul s-a destramat. Eram 176 de persoane racolate recent si bineinteles ne-am intors acasa.

Rep.: Cand ai plecat in Legiunea Straina?

Dorin: La inceputul anului 2003. M-am prezentat la baza de recrutare de la Auban, la cativa kilometri de Marseille. Dupa o selectie la prima vedere am fost admis, mi-au dat o alta identitate si de aici au inceput testele adevarate, fizice, psihice si medicale. Acolo era o adevarata selectie. La testele psihice picau 90% dintre recruti. Dupa cele trei teste ramaneau extrem de putini.

Odata intrat m-au imbracat intr-o tinuta sport de culoare verde. si camerele in care dormeam erau asortate la aceeasi culoare. In timp ce avansai, odata cu aceste teste, se schimba si tinuta in albastru. Pasul cel mare, dupa care erai sigur ca esti “legionar” era sa devii portocaliu.

In toata aceasta perioada te observa atent, te urmaresc clipa de clipa, efectiv. In timpul unei zile iti repeta de cel putin 30 de ori, te intreaba daca vrei sa pleci. Esti liber sa redevii civil in orice moment. Chiar vor sa vada daca rezisti tentatiei de a fi liber si repeta asta cu obstinatie.

Am prins acolo Zilele Legiunii Straine si am participat la un ceremonial si ne-au dus la cimitirul lor, ceva de dimensiunea orasului Tg-Jiu, cu zeci de cruci aliniate care te inspaimanta. La intrare iti prezinta niste fise cu totaluri de morti in anumite razboaie. Oricum, cand intri in Legiune lasi o adresa ca in cazul in care se intampla ceva sa fie instiintati ai tai. Am fost dusi si la un fel de azil al lor, unde erau ingrijiti militarii raniti in diferite misiuni.

Dupa faza asta pregatitoare te duce la baza lor propriu-zisa de antrenament, o baza uriasa de zeci de hectare de teren. Acolo treci pe la fiecare unitate, de infanterie, artilerie si altele cate doua luni.

Rep.: Ce limba se vorbeste acolo?

Dorin: In prima faza nu este obligatorie, dupa aceea devina obligatorie limba franceza.

Rep.: Alti gorjeni ai mai intalnit acolo?

Dorin: Gorjeni n-am mai intalnit acolo.

Rep.: Exista un comandant al Legiunii Straine?

Dorin: Exista. Ofiterii superiori sunt numai si numai militari francezi de cariera.

Rep.: Practic, ce inseamna Legiunea Straina si care sunt misiunile ei?

Dorin: Serveste interesele Frantei in diferite zone. Oamenii Legiunii lucreaza sub acoperire.

Rep.: Alimentatia cum era?

Dorin: Dimineata mancai foarte putin, sau doar o ceasca de cafea cu doua feliute de paine. Seara o bucata de carne, nici fripta, nici fiarta, simpla. Noaptea aveai doar un singura ora de somn, sa faci orice, dar sa nu dormi.

Rep.: De ce toate aceste pregatiri?

Dorin: Asta am intrebat si eu un alt roman atunci cand m-am hotarat sa plec si mi-a zis ca se intampla toate astea pentru ca atunci cand pleci intr-o misiune nu poti sa mananci cat vrei, nu poti sa dormi cat vrei.

Rep.: Cat dureaza perioada pregatitoare?

Dorin: Patru luni de zile de precontract.

Rep.: Se primesc bani?

Dorin: Da, se plateste fiecare zi stata acolo, cu aproximatie 975 de euro pe luna.

Rep.: si in momentul in care ai incheiat un contract cu ei?

Dorin: Salariu merge la fel, lunar, numai ca in perioada misiunilor sare, chestiile astea nu se stiu.

Rep.: Ce te-a determinat sa pleci de acolo?

Dorin: Chestiile alea socante. Azilul lor mai bine zis, n-am vrut sa patesc ce au patit acei oameni.

Rep.: Te-ai mai duce inapoi?

Dorin: Sa fiu sincer m-am tot gandit la chestia asta…

• A consemnat Claudiu Matei

Oameni langa oameni (tableta)

Campania declansata de jurnalistii de la “Impact in Gorj” pentru salvarea vietii tinerei de 18 ani Aurora Ghiorghievici este de departe evenimentul anului in judetul nostru. Sustinuta ulterior de aproape toata media gorjeana, campania de strangere de fonduri pentru transplantul imperios necesar Aurorei este cu siguranta evenimentul cel mai mediatizat si de cea mai mare anvergura din judet. Implicarea politicienilor, oamenilor de afaceri, simplilor cetateni, in doua cuvinte a OAMENILOR CU SUFLET, in aceasta campanie, demonstreaza ca gorjenii sunt sensibili la problemele altora.

Am asistat la licitatia care a avut loc la finalul saptamanii trecute in acelasi scop si am ramas placut surprins sa vad ca persoane publice care apar frecvent prin ziare pot fi OAMENI. Persoane controversate, politicieni scortosi si obtuzi au fost pentru cateva ore OAMENI CU SUFLET.

Marti seara am participat la Sala Sporturilor la doua meciuri de fotbal care s-au desfasurat tot pentru Aurora.

Sa vezi orgoliile ziaristilor ciufuti si politicienilor burtosi cum se sting intr-un joc caritabil e extraordinar! Nu pot sa nu remarc si aptitudinile unora dintre ei: Buleac din prima tabara si, surprinzator, Ponta si Chiritescu din cealalta. Cel mai emotionant moment al serii a fost de departe confruntarea dintre Craiova Maxima (Boldici, Sandoi, Camataru, Bacu, Beldeanu, Adrian Popescu) si o selectionata a nationalei anilor ’70, la care au jucat Silviu Lung, Sandu Boc, Adrian Bumbescu, si Satmareanu.

Toate acestea pentru salvarea vietii Aurorei Ghiorghievici. Campania nu s-a incheiat pentru ca pana la strangerea sumei necesare transplantului mai este mult. Sper insa, ca de sarbatori Aurora sa se poata bucura pe deplin.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   09.12.2004. 11:48

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 41 - 3 - 8 decembrie 2004

Comisarul sandru l-a scos basma curata pe subordonatul batausi Butu

Dorin Butu, politistul din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor Gorj, anchetat de catre un procuror craiovean pentru maltratarea paznicului Muzeului Judetean, Ion Circiu, nu va mai aparea in fata judecatorilor pentru abuz in serviciu, purtare abuziva si vatamare corporala grava.

Circiu a fost batut in luna martie de catre Butu, fiindu-i spart timpanul din cauza loviturilor primite.

Procurorul Ion Vinatoriu de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, cel care a anchetat cazul, a reusit sa-i impace oarecum pe cei doi, stabilind ca politistul sa-i plateasca victimei interventia chirurgicala de care are nevoie pentru a-si recapata in totalitate auzul, dar si o despagubire de 10 milioane de lei. La acestea se adauga si o amenda administrativa de 10 milioane de lei.

Dorin Butu a scapat ca prin urechile acului de excluderea din politie, care ar fi devenit certa in cazul in care el ar fi fost trimis in judecata. Poate acest lucru il va face pe viitor sa gandeasca o secunda inainte de a mai tranti cate un pumn celor care nu sunt cooperanti in timpul interogatoriului.

Un rol important in toata aceasta poveste l-a avut inca de la inceput seful Serviciu de investigare a fraudelor, comisarul sandru.

Acesta a incercat imediat dupa conflict sa nu se ajunga la plangere penala. Astfel si-a sfatuit subordonatul sa-i dea o suma modica lui Carciu si sa-l amane cu promisiuni, astfel incat, sa treaca termenul legal. Iata ca dupa eforturi sustinute sandru a reusit sa-si scape subordonatul batausi.

• Adrian Iovan

La Catunele,

Primarul tuila face legea dupa cum dicteaza PSD-ul

Florinel tuila, primarul comunei Catunele si-a demonstrat in campania electorala fidelitatea fata de partidul care l-a propulsat in functie-PSD. Cum masinile bagate pe gat primariei in urma cu cativa ani de catre prefectul Mugurel Surupaceanu nu si-au prea gasit utilitatea, ele i-au fost acum de folos primarului pentru a-i face campanie lui Adrian Nastase si candidatilor gorjeni ai PSD pentru un fotoliu de parlamentar. Autoturismul ARO pe care primarul incearca sa-l vanda de luni bune si-a scuturat rugina pe drumurile comunei, cu geamurile frumos impopotonate cu afise electorale. Bineinteles ca benzina n-a platit-o tuila din propriu buzunar.

Extenuat dupa atata alergatura in numele partidului, primarul a uitat sa-si puna subordonatii sa dea a afisele jos, sau macar sa ascunda masina de privirea curiosilor. Ori poate a lasat-o in curtea din fata a primariei pentru ca seful cel mare de la Bucuresti inca n-a castigat cursa pentru presedintie, iar cetatenii isi amintesc ca trebuie sa-l voteze ori de cate ori vad posterul de pe Aro.

Oricum, tuila si-a dresat angajatele sa alunge pe oricine vrea sa fotografieze primaria, dar mai ales masina aservita partidului. Zilele trecute am intrat si noi in contact cu crizele de isterie ale administratorului Primariei Catunele. Femeia s-a facut foc si para cand a vazut obiectivul aparatului de fotografiat indreptat catre cladirea in care lucreaza. Primarul n-a invatat-o ca o institutie publica poate fi fotografiata fara acordul nimanui. Dar probabil a invatat-o si pe ea lectia pe care el o stie prea bine: minte cat poti de mult pentru a-ti salva pielea. El asa face. Contactat telefonic pentru a fi intrebat daca a facut campanie electorala PSD-ului cu masina primariei, tuila a declarat: “N-am folosit masinile primariei. Aro n-a fost pornit de peste doi ani de zile. Am folosit masina mea si pe cea a viceprimarului. Atat.” Realitatea este insa confirmata de fotografii.

• Claudiu Matei

La Motru

Carierele miniere nasc miliardari

O buna parte din averile potentatilor gorjeni isi regasesc radacinile in rotile masinilor de mare tonaj care circula si muncesc prin carierele miniere din zona Motru. Oricat de paradoxal ar suna, cei care si-au asigurat financiar inca trei generatii de urmasi de acum incolo, stiu despre ce este vorba. De exemplu, Marian Urucu, seful Carierei Rosiuta si consilier local la Motru. Conform unor surse oficiale, Urucu detine patru-cinci masini proprii, inchiriate, bineinteles pe alt nume, la SC Celluc Trans SRL Motru, societate de transporturi rutiere. Firma respectiva are o cifra de afaceri de 35 de miliarde de lei, un profit de 11 miliarde de lei si 80 de masini, majoritatea inmatriculate cu numar “CEL”. Cum o afacere profitabila este o vaca buna de muls pentru toti cei la care le permite pozitia sociala, la Celluc au mai subscris si altii. Mihail Dafinoiu, directorul EMC Motru, participa si el cu doua masini, usor de recunoscut, deoarece numarul de inmatriculare contine “DAF”. sefii de sectoare de la Minele Plostina si Horasti nu s-au lasat nici ei mai prejos avand bagate la “produs” cate una-doua autovehicule Raba. Oamenii de afaceri Liviu si Dumitru Predescu au si ei cate trei masini.

Lista poate continua cu politisti, de la Motru, dar nu numai. Ion Voinescu, comisar-sef adjunct al IJP Gorj s-a infruptat si el din cornul abundentei de la Celluc. Acum si-a retras masinile din firma, dar sunt gestionate de catre cumnatul sau Ion Pupaza, prin alte parti.

Sandu Opritescu, administratorul SC Celluc, neaga, bineinteles, orice implicare in societatea sa a celor amintiti mai sus: “Bunurile apartin societatii, sunt patrimoniul ei. Nu am contracte de inchiriere, nu ne da voie SNLO la contracte de subinchiriere. Nu cunosc problema pe care o ridicati dumneavoastra”.

• Mihai Popescu

Vlaicu, Vana si Ponta - dansatori de elita

Junii PSD s-au spart in figuri la sfarsitul saptamanii trecute, la sarbatoarea studentilor din cadrul Universitatii “C-tin Brancusi”.

Spectacolul Miss Boboc organizat de TSD si Societatea Studentilor Gorjeni i-au adus in scena pe primii trei dansatori ai judetului, Marius Vlaicu, Iulia Vana si Victor Ponta.

Tinerele participante au fost eclipsate de catre Iulia Vana, dansatoare de elita, sefa tinerilor pesedisti, consilier judetean.

Veleitati de stripper a dovedit ca are si subprefectul Marius Vlaicu. Acesta s-a dezbracat dintr-o singura miscare, atunci cand s-a trezit dansand atat de aproape de nurii Andreei Banica de la Blondy. Aceasta l-a simtit pe Marius infierbantat, asa ca si-a infipt un crac peste burta acestuia ca sa-i verifice “taria” politica.

Victor Ponta a confirmat zvonurile conform carora ar fi dansat pe mese pe la noi, si prin tari straine, si a facut atmosfera alaturi de cele doua soliste de la Blondy si de Daciana Sarbu, sefa Autoritatii Nationale pentru Tineret, venita sa-l sustina pe acesta in cursa pentru Parlament.

• Scandal de Gorj

“Sacrificiu pentru arta”

Profesionalismul artistului fotograf gorjean Teodor Dadalau este recunoscut inca o data in plan national.

Expozitia de fotografie “Tabere de sculptura in Romania”- Brancusiana de la Tg-Jiu, organizata de Uniunea Artistilor Plastici din Romania in colaborare cu, Consiliul Local si Primaria Municipiului Tg-Jiu a avut loc vineri 3 decembrie la Teatrul National din Bucuresti.

Artistul Doru Dadalau a declarat in exclusivitate pentru Scandal de Gorj, ca aceasta noua expozitie are o semnificatie aparte intrucat doi dintre sculptorii prezenti la Tabara de Sculptura de la Tg-Jiu au decedat. “Expozitia se va desfasura sub genericul ,,Sacrificiu pentru arta” pentru ca intr-adevar arta cere sacrificii”-a conchis Dadalau.

• Vera Nistor

Calinoiu a gustat din cadoul ziaristilor

Ion Calinoiu, Presedintele Consiliului Judetean a implinit, chiar de ziua alegerilor, varsta de 50 de ani. Acesta a ales insa, sa sarbatoreasca cu o zi mai devreme impreuna cu ziaristii gorjeni.

Cativa jurnalisti i-au oferit de ziua sa ceea ce ii place cel mai mult lui Calinoiu: doua dansatoare. Cadoul a fost gustat atat la figurat cat si la propriu de catre presedintele Consiliului Judetean.

Programul oferit de cele doua dansatoarea a scos in evidenta si alta latura, a politicienilor prezenti, unii fiind intimidati de prezenta acestora. Chiar daca usor surprins, Calinoiu a facut fata cu succes surprizei, si a creat chiar atmosfera alaturi de dansatoare.

• Scandal de Gorj

Un milion de dolari investiti in mocirla

Amenajarea peisagistica a celor doua parcuri in care se afla Ansamblul Monumental “Constantin Brancusi” poate fi considerata una dintre cele mai mari realizari, din ultima perioada, ale municipalitatii. Intreaga investitie a insumat peste un milion de dolari si aparent lucrarile merita toti banii. Doar aparent, pentru ca turistii veniti sa admire operele brancusiene risca sa ramana impotmoliti in pavimentul de milioane, care s-a transformat in mocirla.

Hotelul de la Ranca al lui Condescu a facut prima victima

Construirea hotelului minerilor la Ranca face ca orice investitie enorma, - doua milioane de euro - victime colaterale. In urma cu aproximativ o saptamana si jumatate a venit randul inginerului C-tin Mosila, angajat al Olservim. Indeplinind ordinele boss-ilor de la Centrala Nationala a Minerilor din Romania (CNMR), Mosila conducea intr-una din zile autovehiculul GJ-65-USO, transportand trei papuci senila de la EMC Rovinari la Ranca. Papucii urmau a fi folositi la buldozerul care lucra la terenul sportiv al hotelului.

Bazandu-se inca pe renumele mineritului, cei care l-au trimis nu i-au dat acte de provenienta a marfii. Mergand, probabil pe acelasi considerent, Mosila n-a oprit la semnalul agentilor de circulatie. In final, politistii l-au ajuns din urma si l-au luat la puricat. soferul a dovedit la politie o atitudine total nesincera, declarand ca duce papucii la un buldozer afectat de inundatii, iar pana la urma s-a plictisit de fetele oamenilor in uniforma si a plecat fara sa-si termine declaratia. Finalitatea aventurii a fost: suspendarea carnetului de conducere pe termen de 90 de zile si un dosar penal in care deocamdata se efectueaza cercetari.

Imediat dupa eveniment, liniile telefonice ale politiei s-au inrosit, superiorii soferului incercand sa faca trafic de influenta pentru a-l scoate pe acesta basma curata. Deocamdata, reprezentantii legii rezista “eroic”.

Marin Condescu, boss-ul CNM a inceput deja sa se laude cu faimoasa investitie de care cu siguranta nu vor beneficia palmasii.

• Daniel Dumitriu

Patru magistrati gorjeni in Consiliul Superior al Magistraturii

Patru magistrati gorjeni au fost selectati pentru a face parte din Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independentei Justitiei.

Victor Nicolcescu, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova are 56 de ani din care 32 de activitate, Dan Voinea, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, are 27 de ani de activitate si 54 varsta, Dumitru Parauseanu, procuror sef sectie in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, are 18 ani de activitate in domeniu si 50 de ani varsta si Lavinia Ilie, prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Carbunesti, sunt cei care astepta sa fie desemnati prin Hotarare a Parlamentului Romaniei sa faca sau nu parte din viitorul Consiliu Superior al Magistraturii.

Acest organism indeplineste rolul de consiliu de disciplina a judecatorilor si tot acesta este cel care propune presedintelui tarii numirea in functie a judecatorilor si procurorilor.

• Adrian Iovan

Procurori gorjeni in CSM (tableta)

Iata ca in curand vom avea doi procurori gorjeni in Consiliul Superior al Magistraturii. Daca Dan Voinea se bucura de notorietate mai cu seama de la celebrul proces de la Targoviste, in urma caruia cuplul Ceausescu a fost condamnat la moarte, iar Victor Nicolcescu este de aproape patru ani procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, nu acelasi lucru se poate spune si despre mai tinerii lor colegi.

Dumitru Parauseanu, dar mai ales tanara Lavinia Ilie au fost propusi de magistratii gorjeni si selectati ulterior pentru a fi desemnati ca membrii ai CSM, cu toate ca nu sunt atat de cunoscuti pe plan local. In plan profesional sigur sunt apreciati si de aceea ar fi un mare castig ca si acestia sa li se alature lui Voinea si Nicolcescu.

Mai sunt si alti procurori gorjeni care-si fac treaba exemplar, dar care n-au iesit niciodata in lumina reflectoarelor.

Dar pana la urma acestia sunt de apreciat, isi fac meseria si atat. Cei care-i apreciaza nu pot fi decat colegii de breasla si ziaristii. Partile intr-o cauza penala sunt intotdeauna subiective.

Nu vreau sa manipulez, insa in afara de cei care si-au dat cu stangul in dreptul intr-un rechizitoriu, celebri de acum Diaconescu, Roibu si alti doi-trei, exista magistrati exemplu la Gorj.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   03.12.2004. 11:37

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 40 - 25 noiembrie - 1 decembrie 2004

In perioada neagra a comunismului

Teroare si tortura la Turburea

Ilinca Stamatoiu, o batrana de 86 de ani, din comuna Turburea, este una dintre numeroasele victime facute de era comunista, insa cazul ei este cu totul special, deoarece, alaturi de ea, au suferit si cei opt copii ai sai. Dintre acestia doi nu au rezistat si au murit. Femeia a facut cunostinta si cu inchisorile comuniste si cu pumnii si picioarele activistilor de partid. Toate astea pentru ca, impreuna cu sotul sau au refuzat sa-si inscrie pamantul la colectiv. Pentru femeie nici acum chinul nu a luat sfarsit, o framanta amintirile, dar mai ales faptul ca, din cauza autoritatilor, nu-si poate recupera o parte din pamantul pentru care a suferit atat de mult. Dupa cum spune batrana, organele abilitate au refuzat ani de zile sa-i restituie padurea pe vechiul amplasament. Asta s-a intamplat pana zilele trecute cand, pentru a-si putea recupera ceea ce le-a apartinut de drept, familia Stamatoiu a protestat in fata Prefecturii.

Schingiuiti pentru ca s-au opus colectivizarii

Rep.: Cine era familia dvs. si cu ce i-ati deranjat pe comunisti?

I.S.: Eram o familie simpla de tarani cu opt copii din comuna Turburea. Sotul meu, Toma era un om bun, harnic. Datorita faptului ca nu a fost de acord cu regimul comunistilor am avut multe de suferit. Am patimit, muma, de nu stiu cum sa va spun, atata am patimit de mult si de rau! Comunistii m-au saracit, mi-au luat bunurile din casa, nu au tinut cont ca aveam opt copii. Pentru ca nu a vrut sa se treaca la colectiv si sa le dea pamantul, sotul meu a fost batut de catre activistii comunisti. Era legat de un scaun in consiliu, care era pe atunci intr-o casa nationalizata, si-l chinuiau ca sa semneze. El manca hartia si atunci ii spuneau: “f…. D-zeii ma-tii, mananci hartia partidului?” si-l chinuiau si mai tare. Ii spuneau reactionar si el saracu’ era un taran simplu, muncitor, cu demnitate.

Ramasesem singura familie necolectivizata din comuna si eram cei mai chinuiti si mai persecutati. Nu tineau cont de nimic pe lumea asta, nici macar de copii!

Mi-au luat, muma, toate lucrurile din casa: masina de cusut, butoaie, paturi si doua vaci cu lapte. Am suferit mult de tot muma, mult! si-au batut joc de noi, desi n-am facut rau la nimeni. Eram blanda si credincioasa. Nu voiam decat sa-mi cresc linistita copiii, asa in saracia mea. Am indurat de nu stiu cum ma mai tine pamantul!

“Am dormit langa hardaul cu rahat”

Rep.: Ati fost arestata de comunisti ce va amintiti din perioada aceea?

I.S.: Au venit, muma, odata in casa la mine si i-am incuiat acolo. Am fugit dupa primar, care m-a aparat in fata lor, dar degeaba. S-a facut o ancheta. Eu aveam copilul de doua luni la tata si ne-au tarat prin beciurile Raionului Filiasi, aproximativ doua saptamani. Stateam cu copilul la tata, acolo, inchisa. Dupa aceea m-au dus in puscarie timp de patru luni.

Rep.: Ce s-a intamplat cat ati fost in detentie?

I.S.: Am dormit cu capul langa hardaul cu rahat, pentru ca nu mai era loc, inchisorile de atunci erau pline. Am dormit cu capul pe un ilic adus de acasa. Eram plina de bube pe fata, pe nas si pe la gura, din cauza mirosului de urina de la hardau. Am chinuit mai rau ca un animal, iar copilasii mei stateau acasa singuri si erau mici. Ieseam la geam si bateam in el ca sa vada cineva ca sunt acolo inchisa. Sa se stie! Ma brutalizau, ma luau la bataie si sufeream enorm.

“Le dadeam copiilor sa manance porci morti!”

Rep.: Dar cat ati fost in libertate cum reuseati sa va intretineti familia?

I.S.: Din cei opt copii, doi au murit. Gateam urzici ca nu aveam ce gati si asta mancam. Ca sa nu pierim, le-am dat sa manance porci morti, azvarliti de lume. Ca si Hristos am suferit de mult! Puneam struguri din vie in pod, ca sa le dau iarna copiilor, dar veneau comunistii si ne luau tot pana la ultima boaba, numai ca sa-si bata joc de noi.

Rep.: Autoritatile comunei nu v-au ajutat?

I.S.: Cum sa ne ajute? Mai rau ne-au facut! Copiii mei nu aveau dreptul sa mearga la scoala ca ziceau ca-s copii de necolectivist. Pe cel mare, pe Lucian, l-au dat afara din Profesionala de mecanici auto din Filiasi. L-au lasat pe drumuri, dar a avut noroc cu un nas care l-a bagat la o scoala unde el era director. Copiii mei nu au avut copilarie, au chinuit sarmanii, mai rau ca animalele.

Rep.: Sotul dvs. nu muncea ca sa asigure venituri familiei?

I.S.: El a fost si pe front inainte. Dupa ce a venit acasa nu-si mai gasea sa munceasca nicaieri , fiindca nimeni nu-l primea la lucru, desi aveam copii multi. In perioada comunistilor trebuiau platite cotele, daca nu plateai aveai necazuri cu activistii. Deci, copiii mei nu stiau ce-i gustul carnii, al laptelui sau al untului, ca ne luau comunistii tot. Nu aveam un graunte de mancare, mancam ce v-am spus. La un moment dat sotul meu a reusit sa se angajeze la descarcat vagoane la Isalnita, dar a trebuit sa fuga, ba la Petrosani, ba prin Banat, ca-l cautau comunistii, ca trebuia sa ne tina cat de cat sa nu murim de foame. si cand s-a casatorit fata mea, aveam mandat de arestare, ca daca aveam de unde da la comunisti nu m-ar fi arestat. I-au luat fetei si butoiul pe care i l-am dat zestre.

Rep.: Va amintiti cateva nume ale activistilor care v-au facut viata un calvar?

I.S.: Multi oameni din comuna mi-au facut rau. Imi bateau sotul de-l lasau negru de lovituri. Printre comunistii timpului se numarau: Porumbel, Vasile Celoiu, sarlau, Veverita si Dragoi. Am suferit mult. Acum sunt batrana si bolnava, dar nu voi uita niciodata chinurile pe care le-am indurat. Ma mir cum de mai am zile de la D-zeu!

• A consemnat Vera Nistor

Inspectoratul scolar - alba-neagra cu postul unui profesor

Nicolita Constantinescu, a indeplinit timp de 22 de ani functia de maistru-instructor la scoala Generala nr. 1 Motru. In 1990 a fost titularizata, iar in mai 2003 a obtinut gradul didactic I. Aceste lucruri nu au ajutat-o insa sa-si pastreze postul, deoarece a fost anuntata ca locul de munca, de pe care spera sa iese la pensie, va fi restrans, cu toate ca pentru a corespunde cerintelor statutului personalului didactic, adica Legii 128/1999, a absolvit cursurile scolii Postliceale – tehnician proiectant imbracaminte. A fost sfatuita sa accepte “mana intinsa de catre Ministerul Educatiei”, adica un alt loc de munca la Colegiul Tehnic Motru si sa nu mai faca valuri, daca vrea sa ramana in sistem. Femeia a semnat transferul mergand pe considerentul ca, daca superiorii sai o cer, nu poate fi nimic ilegal. La inceputul anului scolar Nicolita Constantinescu s-a prezentat la noul loc de munca, iar dupa cateva zile a aflat ca postul sau nu este viabil decat pentru 1-2 ani. S-a dus jalba in protap la Ministerul Educatiei care a intervenit la Inspectoratul scolar Gorj si femeia a fost trimisa la fostul loc de munca pentru doar cateva zile insa, deoarece inspectorul sef adjunct, Gheorghe Gamaneci a considerat ca a gresit cand i-a redat postul, asa ca a trimis-o din nou la Colegiul Tehnic.

Surpriza cea mare a venit insa mai tarziu, cand a auzit ca pe vechiul sau post, cel restrans, a fost titularizata o alta persoana. Dupa zeci de interventii la Inspectoratul scolar si la Minister, Nicolita Constantinescu si-a cautat dreptatea in instanta. Printr-o hotarare judecatoreasca, data in decembrie anul trecut, a obtinut dreptul de a se reintoarce la scoala Generala nr. 1 Motru, insa pana in prezent nimeni nu a pus in aplicare decizia magistratilor. In aprilie 2004, Inspectoratul scolar a dispus directorului scolii, Corneliu Ghitescu, reincadrarea Nicolitei Constantinescu, insa dispozitia a fost ignorata. Femeia a depus plangere pentru nerespectarea hotararii judecatoresti, iar dosarul se afla la Politia Motru din februarie. Desi infractiunea este clara si cazul putea fi usor definitivat nimeni nu s-a obosit pana acum sa clarifice situatia. Totusi, Inspectoratul scolar ar putea insista ca directorul scolii sa accepte sa intre in legalitate.

• Mihai Popescu

   Scrie Comentarii (0)   25.11.2004. 11:35

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 39 - 18 - 24 noiembrie 2004

In urma demersurilor facute de primarie

Orasul Rovinari intra intr-un amplu proces de modernizare

Guvernul Romaniei a confirmat saptamana trecuta aprobarea a peste 100 de miliarde de lei destinate Primariei Rovinari. Aceste fonduri vor fi alocate orasului datorita demersurilor intreprinse de catre primarul Dorin Filip si echipei pe care acesta o conduce. Banii vor fi folositi pentru materializarea unor proiecte ce vizeaza imbunatatirea conditiilor de trai ale cetatenilor din Rovinari. Realizarea obiectivelor spre care tinteste administratia Filip sunt: o Sala Polivalenta, locuinte pentru tineri si refacerea in mare parte a cladirii spitalului din localitate.

In scurt timp orasul Rovinari va beneficia de o Sala Polivalenta moderna ce va avea o capacitate de 1.800 de locuri si va putea gazdui diverse evenimente de la competitii sportive, pana la spectacole, sau alte manifestatii cultural-sociale. Pentru constructia Salii Polivalente au fost aprobati 60.000 de euro.

Criza de locuinte ce se manifesta cu precadere in randul tinerilor sau a familiilor aflate la inceput de drum, a determinat conducerea Primariei Rovinari sa se orienteze spre atragerea de fonduri pentru constructia de locuinte. In acest sens, s-a aprobat un fond de circa 100 de miliarde de lei pentru constructia de locuinte destinate tinerilor. Patru blocuri noi vor fi construite pentru acestia in Rovinari, prin proiectul aprobat de Agentia Nationala a Locuintei.

Demersurile edilului din Rovinari, sprijinite si de prefectul judetului Gorj, Mugurel Surupaceanu, au dus la obtinerea a peste 2 miliarde de lei pentru repararea si modernizarea spitalului din aceasta localitate. Aceste fonduri se vor adauga la cele provenite din bugetul local, pentru ca unitatea spitaliceasca din Rovinari sa beneficieze de un spatiu cu aparatura si utilitati moderne.

Toate aceste proiecte fac parte din programul pe care il urmareste primarul si echipa pe care o conduce, pentru modernizarea orasului Rovinari.

In acest an, pentru prima data in istoria orasului, Sarbatorile de Iarna vor aduce bucurie in randul tuturor locuitorilor acestei localitati. Pe langa pregatirea orasului cu ornamente si jocuri de lumini specifice acestui sezon vor fi organizate diverse manifestari de Craciun si de Revelion si vor fi acordate diverse premii participantilor. Pentru persoanele defavorizate social va fi organizata o masa bogata, in acest fel omul cu mai putine resurse financiare va simti cate ceva din spiritul sarbatorilor de iarna.

• Felicia Ciociltea

In ciuda dovezilor evidente

Prim procurorul Mota - aparatorul politistilor batausi Giura si Chitan

Procurorul Constantinescu vs…

Subofiterii Giura Marius Octavian si Chitan Ion Catalin, politistii de la rutiera din cauza carora Anton Anastasiu a stat intr-un corset ghipsat timp de 20 de zile, au declansat in Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj un adevarat razboi al contradictiilor. Procurorul Gheorghe Constantinescu a fost primul care a intocmit un rechizitoriu in care politistii erau acuzati de purtare abuziva fata de Anastasiu. Argumentele la care a facut apel au fost suficiente ca procurorul sa dea inceperea urmaririi penale impotriva lui Giura si Chitan si trimiterea acestora in judecata. Cel mai forte argument folosit a fost expertiza medico-legala efectuata la IML Craiova in care se spunea ca Anton Anastasiu a suferit in ziua incidentului cu politistii multiple leziuni care au necesitat 16-18 zile de ingrijiri medicale. Versiunea lui Anastasiu si a colegului lui de suferinta Gabriel Prunescu a fost sustinuta si de cei 14 martori audiati de procuror.

…prim procurorul Mota

Emil Mota, prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj a reactionat imediat considerand ca: “solutia data este vadit netemeinica si nelegala, fiind in contradictie cu declaratiile martorilor si concluziile actelor medico-legale”. Cu privire la unii martori, prim-procurorul a argumentat ca acestia si-au schimbat declaratiile, lucru care ii face neplauzibili. Mota a luat si din actele medicale doar ceea ce i-a convenit in asa fel incat sa reiese ca de fapt Anastasiu si prietenul sau au avut parte de un accident rutier, nu de o cotonogeala pe cinste din partea politistilor. Ipoteza total absurda avand in vedere ca un eventual accident rutier trebuia sa apara in procesul-verbal intocmit de catre Giura si Chitan, care in seara incidentului erau de serviciu si conform regulamentului, trebuiau sa inregistreze toate evenimentele rutiere.

Fara prea multa logica si argumente, prim procurorul Emil Mota a infirmat rechizitoriul facut de catre procurorul Gheorghe Constantinescu si a dispus, din postura de sef, scoaterea de sub urmarire penala a politistilor, discredintandu-si intr-un fel - prin ordonanta pe care a dat-o - atat colegul care intocmise rechizitoriul cu profesionalism, dar si meseria de procuror.

Verdict: vinovati

Anton Anastasiu a considerat ca decizia prim procurorului nu este corecta si a depus o noua plangere impotriva batausilor sai. De data asta de caz s-a ocupat Vasile Popescu, procuror sef Birou CCOA, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Acesta a sustinut solutia data de catre procurorul Constantinescu si chiar a adus mai multe dovezi care sa arate ca Giura si Chitan sunt vinovati. A gasit si o explicatie verosimila la faptul ca anumiti martori si-au schimbat declaratiile – au fost amenintati si influentati de catre politisti. In plus, martorii adusi de inculpati erau toti taximetristi care stiau ce fel de declaratii trebuie sa faca daca mai vor sa practice vreodata taximetria. Popescu stabileste si veridicitatea actelor medicale despre care Mota spunea ca nu sunt concludente pentru caz. In rechizitoriu intocmit de procurorul CCOA se spune: Invinuirea (politistilor – n.r.) este sustinuta cu actele medicale si medico-legale depuse la dosarul cauzei, din care rezulta cu certitudine ca cele doua parti vatamate au leziuni produse prin agresiune individuala, probatiunea administrata in cauza excluzand alt mod de producere a leziunilor. Acestea nu conduc la concluzia producerii lor prin accident rutier”. Motiv pentru care s-a dat din nou inceperea urmaririi penale impotriva lui Giura Marius Octavian si Chitan Ion Catalin pentru purtare abuziva, iar dosarul va ajunge in final in fata judecatorilor, asa cum trebuia sa se intample de la inceput.

Motivele pentru care prim procurorul Emil Mota a intocmit acea ordonanta contrara realitatii ar trebui sa intereseze sefii sai ierarhic superiori.

• Daniel Dumitriu

Octogenar cu dosar penal

Vanatoare “cu cantec” la Calnic

Un batran de 82 de ani din comuna Calnic s-a ales saptamana trecuta cu un dosar penal pentru braconaj cinegetic (adica vanatoresc) in miez de noapte. Pentru politie a fost doar inca un caz cu care s-a putut mandri in fata presei, pentru presa a fost un alt material care a umplut spatiile ramase goale in editia de a doua zi. Cum a putut un batran octogenar sa impuste noaptea un mistret ? – este o intrebare pe care, se pare, nu si-a pus-o nimeni. si totusi…

Surse oficiale au declarat ca batranul, Aristica Vulpe, este doar un paravan in spatele caruia se ascund oameni cu bani, dar fara permis de vanatoare. Acestia au fost de fapt cei care au impuscat mistretul, dar dintr-un motiv necunoscut, dar usor de banuit, l-au convins pe Vulpe sa ia asupra sa fapta, avand in vedere ca avea permis, lipsindu-i doar autorizatia pentru vanatoarea respectiva. Cei implicati au mers pe considerentul ca la varsta asta batranul va scapa doar cu o amenda, in nici un caz nu se va alege cu un dosar penal. In momentul in care dosarul a fost intocmit, jocurile erau deja facute, asa ca nu se mai putea face nimic, iar Vulpe a recunoscut fapta. Interesat sau nu, acest lucru poate descoperi politia care inca nu a terminat cercetarile.

Cert este ca braconajul comis de octogenar in fondul Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Gorj pe fondul de vanatoare de la Bradiceni nu este tocmai subiectul preferat al directorului asociatiei, Nicolae Tonca. Acesta a refuzat o discutie fata in fata pentru a ne lamuri intrebarile legate de acest caz si a preferat sa-si exprime punctul de vedere, lapidar, prin telefon: “Aristica Vulpe a recunoscut ca a impuscat mistretul. Ce daca are 82 de ani! La noi in asociatie mai sunt batrani care au peste 75 de ani si care sunt intr-o stare de sanatate buna. Dosarul se afla in cercetare si nu sunt in tema, nu stiu cum au evoluat cercetarile. La final voi intra si eu in posesia concluziilor. Nu stiu daca au mai fost implicate si alte persoane, dar voi afla in urma cercetarilor”.

• Adrian Iovan

Desi il doare-n p…

Primarul de la Barbatesti este cercetat de PNA

Constantin Patrascu, primarul comunei Barbatesti, facea inaintea alegerilor locale niste declaratii originale, cum ca: “Am o casa in Socu, una la Barbatesti, un apartament in Tg-Jiu, n-am copiii, asa ca ma doare-n p…!” Numai ca in ultimul timp se pare ca durerea s-a acutizat tinzand sa-i sufoce libertatea.

Chiar in luna iunie, inainte de alegerile locale, publicatia noastra aducea la cunostinta opiniei publice o serie de ilegalitati comise de Patrascu: coruperea unei minore in tinerete; inselarea unui concetatean la care i-a promis niste boltari pe care acesta nu i-a mai vazut, desi ii platise; implicarea intr-un furt de tevi de la o societate; si cel mai grav gajarea unui imprumut la banca cu bunuri din domeniul public. El si-a platit contributia locala la alimentarea cu apa a comunei cu bani dintr-un imprumut de la o banca pe care l-a girat cu mai multe unitati de utilitate publica printre care si sediul primariei.

Pentru ultima boroboata, PNA a inceput anchetarea autoritatilor de la Barbatesti, bineinteles in frunte cu primarul Constantin Patrascu. Intre timp au mai fost descoperite si niste acte false intocmite tot pentru alimentarea cu apa.

In aceste conditii faptul ca primarul nu are copii constituie un dezavantaj, pentru ca atunci cand va pleca in voiaj fortat la “mitica” nu vor fi foarte multe persoane care sa-i duca pachet. Poate totusi isi va face mila Mimi, inginerul agronom al primariei cu care primarul cutreiera padurile si campiile comunei cand imparte pamantul la oameni.

• Mihai Popescu

Fiul unui detinut politic se destainuie:

“Tatal lui Patriciu si sotia lui Brucan raspunzatori de soarta unor detinuti politic”

Dumitru Nasaramba a fost, la inceputul anilor ’50, unul dintre cei mai mari contestatari ai regimului comunist si unul dintre cei mai puternici sustinatori ai familiilor celor arestati politic. Din cauza convingerilor sale politice, Nasaramba si-a pierdut viata, fiind impuscat de un pluton de executie in puscarie, in timp ce incerca sa convinga un preot sa nu ceara comunistilor sa-l lase sa spovedeasca condamnatii la moarte.

Daca istoria aproape ca l-a uitat, Dumitru a ramas viu in memoria fiului sau, Gheorghe, care a acceptat sa stea de vorba cu noi despre tatal sau.

“Sergiu Cunescu a dormit de multe ori la noi”

Rep.: Cine a fost tatal dvs. si cum a luat fiinta nucleul de lupta anticomunista in aceasta zona?

G.N.: Tatal meu s-a numit Dumitru Nasaramba. La inceputul anilor ’50, impreuna cu un invatator, Dumitru Totir, un avocat Florescu si cu un fost deputat taranist, a initiat la Turnu Severin un grup de rezistenta anticomunista. Tipareau frecvent un manifest “Socialistul” cu mesaj vehement impotriva oranduirii comuniste. Miscarea lor era una clar politica, de culise, bineinteles.

Rep.: Concret, care era activitatea acestui grup?

G.N.: Pe langa tiparirea acelui manifest, cu ajutorul unei retele bine organizate, ajutau personalitatile vremii, oprimate de regimul comunist, sa treaca granita, peste Dunare, in Iugoslavia si ajutau familiile detinutilor politici. Strangeau bani de la adeptii miscarii anticomuniste si cumparau alimente pentru familiile arestatilor.

Rep.: Ce va amintiti din acele vremuri?

G.N.: Eram copil, insa anumite aspecte mi-au ramas tiparite in minte pe vecie. L-am cunoscut pe Sergiu Cunescu. Dormea de multe ori la noi. Mai tarziu, dupa multi ani, cand am amintit numele tatalui meu, Cunescu mi-a inchis usa in nas. Uitase ca tata l-a gazduit si dormise cu mine in pat.

O alta persoana mi-a ramas insa in memorie in mod deosebit: Ion Ularu. Acesta l-a “turnat” pe tatal meu si alti 80 care faceau parte din miscarea anticomunista. Prin 1952, tatal meu avea o concubina, iar Ularu se lipise de el pentru ca si el o iubea pe acea femeie. Eram copil insa am inteles acest lucru. Venea foarte des la noi si o data mi-a adus o trusa de traforaj. Era extrem de scumpa la acea vreme si acel cadou m-a facut sa-l tin minte. Era un simplu muncitor, iar dupa denuntul facut la securitate, in urma caruia tatal meu si camarazii sai au fost arestati, l-au facut asesor popular la Craiova, la Tribunalul Militar. Ajunsese reprezentantul societatii in completele de judecata. L-am recunoscut in 1999 la nunta unui nepot al sau, aici la Motru. L-am abordat direct: “Ma numesc Nasaramba Gheorghe, fiul lui Nasaramba Dumitru, om al carui sange mai este poate si astazi pe mainile dumitale”. Va spun acum ca am fost fericit sa-l vad si sa-i spun asta. Eu nu platesc polite, insa e bine sa i se aduca aminte acele vremuri, cand din cauza lui au murit oameni. Ularu a devenit mult mai tarziu procuror la Craiova, iar acum este pensionar.

Arestatii politic fortati sa asiste la executiile condamnatilor la moarte

Rep.: Cum au reusit sa-l aresteze pe tatal dvs.?

G.N.: Era in gara la Craiova. Mergea cu pachet la Bucuresti. Cumparase niste carne de la un preot, Popescu Paul, de la Brosteni si urma sa o lase la Bucuresti la sotiile celor arestati. Unul dintre bunii prieteni ai lui tata a fost Titel Petrescu si el arestat in acea perioada. Asa cum v-am spus, in urma “turnatoriei” lui Ularu, pe tata l-au arestat de pe peronul garii, l-au dus in inchisoare la Craiova si l-au acuzat de “crime de inalta tradare”. Nu a fost condamnat pentru ca nici n-au apucat sa-l judece. Ca sa-i terorizeze pe arestatii politic ii puneau sa asiste la executiile condamnatilor la moarte. La o astfel de ceremonie un preot detinut politic i-a cerut sefului plutonului de executie sa-i permita spovedirea condamnatilor. Tata s-a repezit spre popa sa-l impiedice sa ceara acest lucru cunoscand urmarile, dar cei din pluton au intors armele spre ei si i-au impuscat pe amandoi. Asta se intampla in toamna anului 1952. Nu am aflat nici pana acum unde a fost inmormantat tata.

Rep.: In cartile despre rezistenta anticomunista se mentioneaza ceva despre grupul de la Severin?

G.N.: Corneliu Ioanitoiu a scris despre rezistenta anticomunista in muntii Romaniei, un fel de enciclopedie in care i-a trecut pe toti cei pe care i-a gasit in documente ca au facut puscarie, au fost condamnati sau omorati. Am citit despre tatal meu in aceasta carte. Mia Trocan, originara de la Pesteana, profesor universitar a scris ceva despre acele vremuri, dar acelea sunt minciuni.

Sotia lui Silviu Brucan a fost comunista

Rep.: Ati incercat sa cautati un dosar al tatalui dvs.?

G.N.: Am lasat memorii la Bucuresti la Ticu Dumitrescu, insa n-am primit nici un raspuns. Am fost si la Tg-Jiu la Asociatia Fostilor Detinuti Politici si am dat peste unul Paraschivu, prin ‘95 cand l-am vazut mi s-a taiat rasuflarea. Acesta fusese prim-secretar pe la Baia de Arama in vremea comunistilor, iar acum il gasisem ca reprezentant al fostilor detinuti politic.

Rep.: Ati mai depistat si alte persoane de acest gen?

G.N.: Mult mai tarziu am gasit in Gazeta de Vest lucruri extrem de interesante. In anii de rezistenta 1949-1953, procuror general al Regiunii Oltenia era Sasa Sidorovici, nimeni alta decat sotia lui Silviu Brucan, iar director al inchisorii de la Craiova a fost Cornel Patriciu, tatal lui Dinu Patriciu. Cu alte cuvinte si ei doi au fost raspunzatori de soarta celor omorati in acele vremuri. Nu vreau sa fac alte comentarii pentru ca imi aduc perfect aminte ce imi spunea tata: “Eu ma lupt sa scapam de ciuma rosie de la Rasarit, iar pe voi o sa va manance cainii de la apus”.

• A consemnat C. Matei

   Scrie Comentarii (0)   18.11.2004. 11:33

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 38 - 11 - 17 noiembrie 2004

Plingere la politie impotriva unor jucatori:

Scandal de... comina la Pandurii

Politia Targu Jiu a primit recent o plangere impotriva unor fotbalisti de la Pandurii care au agresat verbal si l-au alergat pe portarul de la intrarea in Hotel Gorj. Comisar Cornelia Micu, purtatorul de cuvint al IPJ, a informat ca s-a primit la Politia Tirgu Jiu din partea lui Butusina Constantin o plingere importiva unor fotbalisti de la echipa de fotbal Pandurii. Cetateanul il acuza pe Scarlat Cristian ca l-a alergat in timpul serviciului dupa ce portarul ii ceruse acestuia banii pentru parcare. Fotbalistul a replicat ca el nu mai locuieste la hotel si nu are de ce sa ii plateasca. Plingerea s-a trimis la Departamentul de Ordine Publica si urmeaza sa se efectueze verificari. Portarul hotelului sustine ca incidentul a avut loc in seara de simbata (dupa meciul cu “U” Urziceni - n.r) iar cel care l-a alergat era insotit de fotbalistul Mihai Nicolae care se afla in stare de ebrietate si cu care nu a avut decit un schimb de replici. Antrenorul Emil Sandoi s-a prezentat luni la hotel pentru a discuta personal cu angajatul care sustine ca a fost agresat. Tehnicianul a declarat ca jucatorii nu recunosc faptul ca l-ar fi lovit pe portar si ca acestia vor depune la rindul lor plingere impotriva portarului.

Emil Sandoi face pe detectivul prin hotel

Dupa incidentul cu portarul Hotelului Gorj care a depus plingere impotriva unor fotbalisti, Emil Sandoi a avut parte de un alt eveniment neplacut. Sosit la hotel pentru a discuta cu portarul pe care jucatorii sai l-ar fi agresat, Emil Sandoi a avut surpriza sa afle de la acesta ca unul dintre fotbalisti ar fi fost in stare de ebrieteate. Tehnicianul a ramas luni seara pina tirziu, dupa ora 23 in incinta hotelului pentru a-l astepta pe fotbalistul Mihai Nicolae. Acesta a aparut putin inainte de miezul noptii si intre el si antrenor a avut loc un schimb de replici foarte dure.

Emil Sandoi i-a strigat ca nu are nevoie de fotbalisti care isi pierd noptile prin cluburi de noapte: “Fotbalisti care pierdeau noptile au mai fost pe aici dar n-au rezistat. De asta au fost unii dati afara pentru ca umblau noaptea prin baruri si restaurante! Pai de asta intirzii tu de la antrenamente, de asta nu vi la pregatire. Nu ma intereseaza ce motive ai avut, eu nu discut cu tine. Nu am ce sa discut cu tine. Pot sa iti spun acum sa iti faci bagajele si sa pleci la Bucuresti.” Mihai Nicolae a replicat ca nu a lipsit decit la un antrenament pentru ca .... (!!!) nu s-a trezit la timp.

Antrenorul i-a dat un ultimatum lui Nicolae spunind ca va verifica in fiecare seara daca va fi in camera la ora 22 si la prima abatere il va trimite acasa. Nicolae nu e la primul incident de acest gen, el fiind acuzat de portarul hotelului ca era in stare de ebrietate si cu alte ocazii. Situatia jenanta in care a fost pus antrenorul Emil Sandoi, de a-si urmarii jucatorii prin hoteluri a fost creata deoarece conducerea a adus jucatorii la un hotel din centrul orasului. Atunci cind Sandoi a protestat importiva acestei masuri a invocat tocmai posibilitatea de a se ajunge la incidente de acest gen, tentatiile fiind mari intr-un hotel inconjurat de numeroase baruri si restaurante.

• Scandal de Gorj

La fostele firme ale lui Surupaceanu

Foame si disperare

Averea prefectului de Gorj, Mugurel Surupaceanu, are la baza o serie de afaceri dubioase derulate in perioada in care acesta se ocupa alaturi de mama sa de cele cateva firme pe care le infiintase mai ales in zonele defavorizate din judet si nu numai. O parte din magariile sale au fost aduse in atentia opiniei publice de catre mass-media, dar, in ceea ce-l priveste pe prefect si plotogariile sale, mereu mai este cate ceva de spus: miliarde de lei, fonduri nerambursabile, primite pentru crearea unor locuri de munca care nu s-au concretizat niciodata; foame si disperare la SC Maestro Rovinari.

Surupaceanu-Sebastian, un cuplu imbatabil in smenuri

Colaborarea dintre Surupaceanu si Sebastian Radu, un om de afaceri bucurestean s-a dovedit dintotdeuna profitabila pentru actualul prefect. Cei doi au fost asociati la SC Magico Trading SRL, o firma fantoma din Petrosani, dupa care au trecut la lucruri mult mai banoase. Majoritatea utilajelor achizitionate de catre firmele lui Surupaceanu, au fost luate de la SC Seba Industrial SRL Bucuresti, apartinand lui Sebastian Radu.

Firma bucuresteanului si-a deschis la un moment dat o filiala la Mihailesti. Imediat exemplul i-a fost urmat de Surupaceanu care a deschis si el o filiala a SC Aktyv in aceeasi localitate. La nici doua luni dupa aceea, Aktyv a obtinut 150.000 de euro, fonduri nerambursabile, pentru achizitionarea de utilaje. Cum societatea lui Sebastian avea ca obiect de activitate fabricarea altor masini si utilaje specifice, prefectul a incheiat afacerea cu prietenul si partenerul sau, pentru ca banii sa se imparta in “familie”.

Surupaceanu a colaborat cu Sebastian si printr-o alta firma a sa, SC Megtyl Rovinari, solicitand impreuna finantari externe pentru o fabrica de piese pentru instalatii de uscare a lemnului, respectiv sectie productie usi interior.

Megtyl a obtinut, in 2003, finantare din partea Ministerului Integrarii Europene, pentru achizitionare de utilaje. Bineinteles, acestea au fost luate de la SC Seba Bucuresti, avand o valoare de 3,4 miliarde de lei.

Miliarde de lei pentru locuri de munca inexistente

Mugurel Surupaceanu a infiintat la Rovinari, in urma cu cativa ani, doua societati, SC Megtyl SRL, unde actionar majoritar este Iuliana Surupaceanu, mama prefectului si SC Maestro SRL.

Pentru Megtyl, societate cu obiect de activitate comert cu ridicata a altor masini si echipamente, familia Surupaceanu a primit patru miliarde de lei, credite nerambursabile, pentru crearea unei linii tehnologice de prelucrare a lemnului. La finele lui 2003, cifra de afaceri a firmei era de 262 de milioane de lei, iar numarul de angajati era ZERO.

In contul Maestro, Surupaceanu a primit sase miliarde de lei, pentru crearea a 100 de locuri de munca. La sfarsitul anului trecut, societatea producatoare de mobilier pentru birouri si magazine, inregistra o cifra de afaceri de 7,5 miliarde de lei si doar 35 de angajati, din cei 100 pe care trebuia sa-i aiba. In prezent societatea are doar 18 angajati, majoritatea dintre ei neavand contracte de munca inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca.

Situatia de aici a degenerat de mult timp, totul culminand saptamana trecuta cu o greva, declansata de salariatii ramasi, care lucrau moca pentru SC Gloria SA si Amilux SRL Cluj-Napoca, societatile care au preluat SC Maestro de la Surupaceanu.

Surupaceanu recidiveaza in “santaj”?

Daca creditele nerambursabile ar fi fost folosite, la momentul respectiv, altfel decat in scopuri improprii, poate nu s-ar fi ajuns in situatia ca oamenii sa nu-si primeasca salariile timp de mai multe luni. In plus, conditiile de lucru sunt total inumane, masinile lasate mostenire de prefect sunt necorespunzatoare din punct de vedere tehnic, iar angajatilor nu li s-a facut protectia muncii. Oamenilor le este frica sa spuna daca Surupaceanu mai are vreo implicatie in firma, doar cate unul mai recunoaste timid. Acest lucru este insa confirmat de faptul ca, in urma cu doua saptamani, un utilaj greu folosit pentru dezradacinarea copacilor, a fost revopsit in curtea Maestro, sub directa supraveghere a prefectului, urmand a fi vandut. Noi ne asteptam ca acesta sa ajunga in proprietatea Directiei Silvice Gorj, insa destinatia a fost alta, Directia Silvica Calarasi. Asta pentru a nu se crea valuri in jurul afacerii.

Argumentul incontestabil este insa altul. In momentul in care Mugurel Surupaceanu a aflat ca o echipa a “Scandal de Gorj” a vorbit cu grevistii de la Maestro si-a pus la treaba unul dintre trepadusi, care avea menirea sa ne determine sa nu scriem despre problema de la Rovinari sub pretextul ca i-am face lui un bine, deoarece prefectul urma sa-i aranjeze o oarecare afacere acolo. Adevarul are insa o cu totul alta nuanta. In ultimele luni, prefectul a lucrat indelung la imaginea sa de aparator al intereselor celor multi si neindreptatiti. In fata camerelor de luat vederi, Surupaceanu s-a aratat foarte interesat de ceea ce se intampla la Urex Rovinari, adica de faptul ca societatea a fost devalizata de fostii proprietari, iar oamenii nu si-au luat salariile de mult timp. Prezent la fata locului de mai multe ori a incercat sa calmeze spiritele. In cazul Maestro insa, nu a ridicat nici macar un deget pentru a indrepta situatia. Oamenii au stat mai multe zile in greva si nimeni nu i-a bagat in seama. In final patronatului i s-a facut mila si le-a aruncat la fiecare cateva sute de mii de lei din salariul restant, ca sa se reintoarca la lucru. De foame angajatii au acceptat.

ITM-ul sub papucul prefectului

O privire aruncata in trecutul firmelor lui Surupaceanu de la Rovinari, descopera ca, nici pe vremea acestuia, situatia muncitorilor nu era mai buna. In urma unui control al inspectiei muncii la Maestro s-a aplicat o amenda de 30 de milioane de lei pentru neinregistrarea contractelor de munca. Amenda a fost contestata si in final anulata, dupa ce s-au tras ceva sfori. Surse de incredere afirma ca au fost suficiente persoane care au putut face acest lucru: contabilul de pe atunci al firmelor prefectului este un apropiat al unui director responsabil cu legislatia muncii; un angajat al postului de radio al lui Surupaceanu are unul dintre parinti salariat al Inspectoratului Muncii; consilierul SC Maestro este fratele lui Horia serban, directorul Inspectoratului Teritorial al Muncii Gorj. Cu serban, Mugurel Surupaceanu a facut afaceri. SC Aktyv a furnizat mobilier de un miliard de lei pentru ITM.

In numerele viitoare ale publicatiei noastre vom dezvalui in premiera amanunte fulminante despre afacerile cu iz ilicit ale lui Surupaceanu si despre influentele pe care acesta inca le mai exercita la SC Maestro Rovinari.

• Scandal de Gorj

Nota 1 la purtare (tableta)

Am vrut sa scriu cu ceva timp in urma despre initiativa laudabila a profesorilor gorjeni de a aduce elevii la teatru. Intr-una din serile trecute mi-am dat seama ca faceam o mare greseala.

Nu vreau sa jicnesc pe nimeni insa generatia asta e una de prosti, needucati si nesimtiti. Niste tineri tampiti care confunda sala de teatru cu boschetariile de prin discoteci. Este adevarat ca avem si elevi eminenti dar sunt extrem de putini in comparatie cu gloata house. Acestia din urma sunt cei care cred ca Sadoveanu e vre-un manelist sau Preda face parte din vreo trupa hip-hop.

Pana la urma acestia nu au nici o vina. Caracterul ti-l formezi in familie. Educatia primita de la parinti in anii copilariei te formeaza ca om. Odata ajuns la scoala, profesorii au un rol extrem de important in cizelarea personalitatii. Orele de dirigentie din timpul scolii generale si liceului au fost pentru mine, lectii pentru viata adevarata. Dirigintele meu, Liviu Stroescu, un extraordinar profesor si un om deosebit are meritul de a ne fi invatat cum sa ne comportam in societate. Avea un mod haios de a ne prezenta situatii negative, ce sa nu facem, cu trimitere la Codul bunelor maniere.

Am vazut acum la teatru elevi care habar nu au de cele mai elementare reguli ale bunului simt.

Grav este insa, ca profesorii se aflau langa ei. si mai grav mi se pare aducerea acestor handicapati moral cu forta la teatru.

Este pacat de munca extraordinarilor actori ai Teatrului “Elvira Godeanu”. Este pacat ca niste pusti nesimtiti isi bat joc de sutele de ore de repetitii ale artistilor gorjeni.

Ma intreb totusi, daca la ceea ce am asistat eu a fost un accident izolat, sau inca nu avem la Tg-Jiu un public pregatit sa vada un spectacol, o piesa de teatru?

Ne inclinam in fata actorilor targujieni si vom face asta si in fata profesorilor care vor reusi sa-si invete elevii cum sa se comporte in societate. Pana atunci le acordam nota 1 la purtare.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   11.11.2004. 11:31