Găseşte-ne pe Facebook
Abonează-te prin RSS


Comentarii:
Comisaru (Primare stoarce un pic si tu buge...)
ion (Am vazut ca se face referire la direct...)
racletu (An atentia sefului de statiune : ...)
racletu (An atentia sefului de statiune : ...)
tg-jiu (bai baiatule, ce-ai fi scris tu dac...)
andi (Sa le iau mortii in ******* handicapa...)
unul din novaci (Nu inseamna ca daca vor pl...)
ion (Daca Mitescu crede ca se va intoarce s...)
vasile (Nu cred ca daca la NOVACI ,PONTA nu...)
Cosmin (Echipa penalilor sau a viitorilor p...)
mircea (bravo baieti! ati invins nu prin vo...)
albici (lautari,bautura,femei,aroganta,vulg...)
NINA (VASILE Popeanga sa se retraga la pens...)
marius (sunteti niste prosti cati ales acea...)
ion (Pensie de 4000 RON , salariu de direct...)
ochi din umbra (si cat s-a furat......ca do...)
LORE (Sincer eu nu cred asta, in viata lui...)
klaus I (Domnule Popeangă, eşti o religv...)
ALO??? (Aloooo autoritatile,DNA-uul,ce face...)
CARABULEA (Auziti D-na Luci. Vine ,vine DN...)
gogu (citesc ce au scris jigodiile astea or...)
unu (continuam victoria. oamenii vor vedea...)
Somnea (Rusine!Nu-i adevarat!)
Somnea Maria (Nu mi-a murit nici un nepot!E...)
zoita (Un salariu foarte bun in 1990 era in...)
Tismana (Da la puscarie va ajunge si dl Pri...)
mihai (Vasile Popeanga, desi a fost mereu t...)
buzy (Atata timp cand domnul Popeanga pune...)
talvestii sunt prosti (voi ati inceput si t...)
rodi (RUSINE POPEANGA!!UN TRASEIST INCOMPET...)
DIACONESCU (URMEAZA INCA UN DOSAR PENAL ,,A...)
to be continued (Urmeaza nr 4.)
aura (parchezi unde vrei si mananci unde es...)
Gogutz (haaaaaa,Doar aici? pai si la Motru...)
mihai (Vasile Popeanga, desi a fost tradat...)
D.Liciu (Vasilica nici nu sti cat de mic in...)
AURELIA STANICA (BRAVO de trei ori BRAVO.St...)
klaus (Acest individ nu a facut nimic pentr...)
ion (domnul parvulescu este un hot !!)
costelus (Vrajeala ieftina,taranusii de mai...)
novacean (O echipa cu multe victorii la act...)
vio (Sa dea domnul ca Ta******* sa faca ord...)
geam (bravo baieti pe eisi pe mama lor)
vasilica (praf in ochii prostilor..... daca...)
ion popescu (ghinion, puscarie ai luat-o la...)
gorjanul (Ziaristi gretosi ? Adica au manca...)
D.Liciu (Vasilica nici nu sti cat de mic in...)
manglaonu (Scoate pe rentea afara ca a fura...)
jardicu (Baaa pe cinenu lasi sa moara nu te...)
papusika (Scapa de patrut k o iei dupa iel.)
ciulin (Florine scapa de jigodia de patrut...)
dan ion (ma intreb de unde au atitea bani p...)
dan ion (si pe la telesti domnul primar cu...)
ionut (Ei iau 2000lei 3000 lei pe un agent...)
Gogutz (Iohannis a spus că nu are nimic î...)
Gogutz (Iohannis a spus că nu are nimic î...)
pt mari (Ce draga, ti-e scarba ca ai vazut...)
vfd ('mosh craciun cu parul cretz,fura ratz...)
Interesat (Interesante comentarii!!!)
florin (s-a'sinucis' politic !)
gigel (lucrari de mintuiala la calnic sat n...)
ursu (Iată o nouă temă pentru ANI, DNA d...)
costica (din poza se observa ca nu e Bustuc...)
Misu (Patronii de la restaurantul andra sun...)
marius (Isi merita soarta oamenii din calni...)
ion (comuna lui ciocea nu va muirati)
emil (Este vina patronilor care angajeaza t...)
radu mamii ! (Buna tzig.....asta in pla mea...)
de cilnic (Domnule claudiu matei va rugam s...)
dan (Sa ne ajute DUMNEZEU !)
mari (o scirba de om acest vulpe)
Ion (Cati trbuie sa mai moara ca sa se ia o...)
gorjanul (Poate verifica procurorii si modu...)
gorjanul (De ce pierdeti timpul scriind de...)
gorjanul (Dar pe X3 ul nevestei, X 5 urile...)
gorjanul (Pentru ca toti e corupti (sic).)
gorjanul (Ba Negrescule , ba prostovane , s...)
gorjanul (Deci sarcina n a cotizat ??? Intr...)
gorjanul (bun articol , bine documentat .)
NINA (Se lauda ca are pile la pechetul Tg-=Jiu)
Gogutz (Noi vrem un roman nu un neamt in ta...)
Gogutz (Cred ca oamenii din ACL se oftica c...)
sapard (Comuna Stanesti nu a avut niciodata...)
Silvian (V-AM ZIS CA JURISTUL ESTE CEL MAI...)
tony (Respect!)
doru (Domnule Claudiu Matei, Aceasta fir...)
noris west (Un taran parvenit,genul de om c...)
ion popescu (dosarul a lincezit de ani buni...)
xxx (am citit toate comentariile si multi d...)
xxx (am citit toate comentariile si multi d...)
gigel (curva e curva pana moare)
cetatean (D-lor Calinoiu ,CIRCIUMARU,Leuste...)
eu (sa ii bage la puscarie)
tictac (Este cel mai bun articol si vizavi...)
Patriot (Asta o fi ruda cu baronul Mischie...)
ALBERT (CINE MA PUNE SI PE MINE IN LEGATURA...)
gogu (daca ar fi dreptate si organele fisca...)
nicu (Sunci si celulita cred ca vezi pe cre...)
vasile (Dobrica sa ne sugi pe toti sti tu c...)
asistent (Da este adevarat tot ceea ce se s...)

Sumar articole:
Ce interese se ascund în spatele rezilierii contractului de deszăpezire cu Coremi SA. Către ce firmă vor fi direcţionate cele 2 milioane de euro

Politică şi manipulare

Lucrări fictive la microhidrocentrala care a provocat inundaţiile de la Novaci. Ancheta penală îl vizează şi pe fostul TSD-ist Bogdan Buduran, fiul unui inginer de la SGA Gorj

Fostele iubite l-au uitat în puşcărie de proxenetul Bejinaru

Liberali, amenințați cu sancțiuni

Pavel continuă lucrările la centrul medical penal din Peştişani

Motivul incredibil pentru care un gorjean spune că i s-a fabricat un dosar penal

Primăria Băleşti, transformată în redacţie de ştiri, iar primarul Paicu în redactor-şef

Decizie definitivă în dosarul traficului de muniţie de la UM Sadu

Nepotul fostei şefe a Judecătoriei Cărbuneşti refuză să achite daune urmaşilor bărbatului pe care l-a omorât

Primarul Moşoiu mai aproape de puşcărie decât de primărie! Dosar penal pentru inducerea în eroare a organelor judiciare

PSD Gorj, câștigătorii învinși!

„Ghinion! Poporul s-a trezit din somn!”

Orzan către Tăriceanu: ,,Du-te bă de aici!(...) F...-ți gura mă-tii, Tăricene, de nenorocit! Slugă!”

Deputatul Vasile Popeangă părăseşte PSD pentru ACL

Echipa de campanie din Novaci a chefuit duminică: ,,Un fleac.. l-am ciuruit” cu 57%

Arbitru de fotbal, implicat într-un caz incredibil la Drăguțești

Ce a făcut o vedetă din Târgu-Jiu în Italia ca să demonstreze că este patriotă

Ups! Lidia Buble, cu vânătăi pe picior, la Târgu-Jiu

Talabă a coborât milităria jos din pod la Spitalul Rovinari

Un gorjean vrea să dea la schimb caprele pentru o mașină

Nepotul şefei CECAR Gorj a decedat după ce s-a răsturnat cu un tractor

Puşcăria la mare căutare, Penitenciarului Târgu-Jiu ocupat 104%

Primarul Vulpe a direcţionat bugetul comunei Câlnic în contul firmei de casă Gruconstruct

Chestii urâte de campanie. Sau, cine a pus rahat pe clanţă

Negrescu o pontează în lipsă pe proaspăta cumnată a lui Florin Urdea

Fiul fostului viceprimar din Borăscu, acuzat că şi-a făcut parte din piatra utilizată la pietruirea uliţelor

Decizie uimitoare luată de primarul comunei Padeş

Ce veste au primit inculpații din dosarul traficului de muniţie în ziua sentinței

Dian Popescu, preș în fața PSD

Patronul Lexi Star vrea să scape de pușcărie

Şef de secţie de la CFR, reţinut pentru un prejudiciu de 280.000 de lei

Malpraxisul doctorului Tabacu, agăţat într-o adresă de la IML ,,Mina Minovici”

Costoiu și Vișoianu, în vizită de lucru

Culmea semnelor rutiere la Bustuchin

Fiul primarului Hanu, implicat în mafia pariurilor . Cum acţiona reţeaua infracţională care a scos miliarde din retrogradarea echipei Minerul Motru

Motru, patria şmenurilor


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 53 - 1 - 6 aprile 2005

A inceput urmarirea penala privind accidentul in care a fost implicat Mocanu

Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj a redeschis dosarul in care Adrian Mocanu, varul celebrului om de afaceri romano-american, Clement Mocanu, a fost cercetat in urma cu trei ani pentru comiterea unui accident mortal.

In ziua de 29 septembrie 2002, Florin Dragoi din Tg-Jiu, a decedat in urma impactului masinii sale cu o alta condusa de Adrian Mocanu. Politia a ajuns la concluzia ca vinovat pentru accident a fost mortul, iar procurorul Gheorghe Focsan a confirmat solutia data de politisti.

“Scandal de Gorj” a tratat pe larg cazul in urma cu cateva saptamani, acordand o mare importanta ipotezei ca, de fapt, in momentul accidentului, la volan se afla Clement Mocanu, nu varul sau.

Asemenea indoieli are si socrul victimei, Nicolae Avram care, printr-o plangere adresata Parchetului, a cerut redeschiderea dosarului si infirmarea solutiei date acum trei ani.

Prin rezolutia de admitere a plangeri se recunoaste ca: “din examinarea actelor premergatoare efectuate in cauza rezulta ca solutia data este netemeinica fiind data in baza unui material probatoriu incomplet”.

Pana pe data de 30 aprilie, termenul de solutionare a dosarului, se va face o expertiza tehnica care sa stabileasca dinamica producerii accidentului si vitezele de deplasare ale celor doua autovehicule.

Procurorii sunt decisi sa afle si cine conducea masina in care se aflau cei doi Mocanu, pentru a stabili acest lucru se va face si o expertiza medicala complexa.

• Mihai Popescu

Primarele Rentea, jupanul comunei Sacelu

Danut Rentea, primul comunei Sacelu se crede stapan pe bunurile primariei. Masina institutie pe care o conduce (MPS – dupa numarul de inmatriculare al acesteia si Dacie dupa marca) deserveste, pe langa intereselor comunei si pe cele personale ale primarului. Zilnic, autoturismul Dacia poate fi vazut in fata gospodariei lui Rentea. Masina a fost primita de la Consiliul Judetean in urma cu doi ani, insa nu a fost inclusa inca in patrimoniul primariei. Cu toate acestea cheltuielile pentru reparatii si combustibil sunt platite din banii publici.

Danut Rentea este la al doilea mandat in fruntea comunei si dupa ultimele rapoarte ale organelor de control mai multe miliarde de lei din fonduri externe pentru lucrari ce trebuiau executate nu se pot justifica. Dar despre toate acestea in numarul viitor.

Pana una alta, in urma articolului nostru de saptamana trecuta cu rampa pentru persoanele cu handicap Rentea a ajuns celebru, posturile nationale prezentand minunea de la Sacelu.

• Daniel Dumitriu

Platiti destul de gras,

Purtatorii de vorbe ai institutiilor publice papa banii degeaba

Purtatorii de cuvant ai institutiilor publice din Gorj dau migrene ziaristilor atunci cand este vorba de a raspunde la o adresa in baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public. Raspunsul se tergiverseaza la infinit, iar atunci cand in sfarsit vine, socheaza de multe ori prin continut, pentru ca nu are toate datele de care ai nevoie, sau este un refuz.

Pentru a vedea daca purtatorii de cuvant intocmesc asemenea raspunsuri din rea-credinta, sau pur si simplu nu au buchisit legea ne-am permis sa le adresam cateva intrebari simple:

1. Ca purtator de cuvant cunoasteti Legea 544?

2. Care sunt informatiile de interes public pe care aveti obligatia sa le publicati din oficiu?

3. Conform legii, in cat timp sunteti obligat sa raspundeti unei solicitari verbale din partea organelor mass-media? Dar unei solicitari scrise? Legea 544 prevede cazuri de urgenta?

4. Exista un orar afisat cu zilele in care se comunica informatiile solicitate verbal?

5. In ce caz aveti voie sa dezvaluiti informatii clasificate?

6. Aveti voie sa dezvaluiti date personale despre persoanele fizice?

7. Care sunt sanctiunile care se aplica in cazul nerespectarii Legii 544?

Concluziile despre cunostintele lor in ceea ce priveste Legea 544 pot si trase cu usurinta din raspunsurile primite.

“Daca vreau le dau, nu sunt obligata!”

Mihaela Oarfa, purtatorul de cuvant al SNL Oltenia a fost iritata de ideea de a raspunde pe loc unor intrebari, spunand ca: “daca vreau sa le dau, nu sunt obligata.” In final a acceptat:

1.Da, cunosc Legea 544.

2. Ei, acum ma luasi din scurt! A, nu stiu sa-ti spun acum pe moment. Stai sa ma gandesc. (intre timp rasfoieste legea – n.r.). Pentru a avea o buna legatura trebuie sa informez corect presa, informarea publica a persoanelor, informarea interna a personalului…Deocamdata eu sunt pe partea de informare a presei.

De fapt raspunsul era foarte simplu, informatiile publicate din oficiu intr-o institutie publica se refera printre altele la structura organizatorica, program de functionare, numele celor din conducere, etc.

3. Eu trebuie sa-ti dau raspunsul in zece zile lucratoare ori sa-ti cer dreptul sa ma lasi pana la 30 de zile, ori iti dau raspunsul. Nu stiu daca Legea 544 prevede cazuri de urgenta. Nu sunt jurista, trebuie sa ma uit.

De fapt legea obliga autoritatile si institutiile publice sa raspunda solicitarilor verbale din partea presei imediat, sau in cel mult 24 de ore. La fiecare solicitare scris cei abilitati trebuie sa tina cont si de urgenta acesteia.

4. Raspund doar de presa, raspund in zece zile nu am orar.

Legea prevede acest orar si fiecare institutie ar trebui sa o respecte.

5. Nu am informatii clasificate. Nu stiu daca exista informatii clasificate la noi.

Informatiile clasificate exista in orice institutie de drept privat sau public si devin informatii publice doar cand favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica.

6. Nu am facut asa ceva. Nu si nici nu mi s-au cerut.

Pot deveni publice cand afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.

7. Raspundere disciplinara, reclamatie administrativa conducatorului general, sau institutiei publice si daca nu-i convine mai departe.

Mihaela Oarfa a uitat insa partea cea mai importanta – actionarea in contencios administrativ a institutiei care nu a pus la dispozitiei solicitantului informatiile cerute, desi era de interes public.

“Informatiile clasificate trebuie dezvaluite”

Lucian Medar, purtatorul de cuvant al Prefecturii, celebru pentru gafele pe care le face, nu s-a dezis nici de data asta.

1.Da, cunosc legea.

2.Dupa Legea 544? In primul rand trebuie sa punem la dispozitie organigrama. (rasfoieste de zor legea – n.r.). Apoi listele cuprinzand documentele de interes public…

3.Verbal? Imediat, dar stiu ca am la dispozitie 24 de ore. Scrise? Tot 24 de ore. Sau 48 de ore? Aici, sincer nu-mi aduc aminte. Cazuri de urgenta? Nu-mi amintesc…prevede, da.

4. Exista un orar. Avem la camera 120 este telefonul verde (!??), apel gratuit. Avem si linia verde…

5. Informatii clasificate? Pai care sunt clasificate, normal ca trebuie dezvaluite.

6. Nu am voie sa dezvalui date personale despre persoanele fizice. In nici un caz.

7. Ei, aici la sanctiuni m-ati prins ca, nu stiu, nu m-am uitat.

“Informatiile clasificate nu se dezvaluie”

Narcis Nonea, purtatorul de cuvant al Directiei Finantelor Publice Gorj, este total paralel cu Legea 544, cu toate ca sustine cu emfaza ca o cunoaste.

1.Da, o cunosc!

2.Programul institutiei, programul de audiente, organigrama .Eu stiu? Dar nu le puteti formula in scris?

3. Cat mai repede posibil. In doua zile. Scris se rezolva in 30 de zile. Legea 544 nu prevede cazuri de urgenta.

4.Un orar? Programul de audiente.

5.Informatiile clasificate nu se dezvaluie.

6.Nu avem voie sa dezvaluim in nici un caz date personale despre persoane fizice.

Din nestiinta purtatorului de cuvant al Finantelor Publice, realizam din ce cauza institutia pe care o reprezinta Nonea in relatiile cu presa a refuzat sa ne furnizeze oficial copii dupa fisele fiscale ale unor functionari publici, din care ar fi putut reiesi veniturile ilicite incasate de acestia.

Cu siguranta lui Narcis Nonea i-a scapat art. 14, alin. 1 din Legea 544, care spune clar ca informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice. mai mult decat atat cei vizati erau si functionari publici, adica platiti din banii contribuabililor.

7. Eu stiu? Le stabileste domn’ director.

Ceilalti purtatori de cuvant cu care am incercat sa stam de vorba au fost foarte ocupati, unii dintre ei nefiind de gasit, iar ceilalti cerandu-ne sa le lasam intrebarile si sa revenim a doua zi.

• Scandal de Gorj

Scandalos!!!

Primari ciubucari cumparati la pret de second hand

Sarguinta si frica de sef dovedite de Dan Barbulescu, om de incredere al lui Relu stefanoiu, au scos la iveala decadenta unor primari, functionari din Consiliu Judetean si sefi de institutii din Gorj. Barbulescu, pentru a se putea justifica in fata patronului, a notat intr-un catastif, ani de-a randul, toate sumele si bunurile pe care le-a dat spaga celor care i-au facilitat lui stefanoiu executarea unor lucrari de intretinere a drumurilor comunale si receptionarea unor lucrari necorespunzatoare calitativ, sau chiar neexecutate.

In urma perchezitiei facute in luna ianuarie a.c. pe proprietatile omului de afaceri, condica a fost confiscata, iar impotriva spagarilor s-a inceput cercetarea. Serviciul de Investigarea a Fraudelor din cadrul IJP Gorj si-a declinat competenta in favoarea PNA Gorj, urmand ca acesta sa i-a masurile care se impun.

Intre timp, Prefectura Gorj face publice rapoartele intocmite anii trecuti de Corpul de Control al Prefectului in urma verificarilor facute la primariile din teritoriu, unde s-au comis ilegalitati grosolane si s-au incasat zeci de miliarde de lei din banii publici pentru lucrari aranjate. Orasul Bumbesti-Jiu se adauga pe lista lunga a localitatilor in care firmele preferate de primar si “judet” si-au facut de cap…

Valoarea primaritei de la Berlesti – 78 de milioane de lei

Maria Dumitrascu, primarul comunei Berlesti conduce in topul primarilor care s-au pretat sa-si murdareasca mainile cu cateva milioane de lei aruncate de oamenii lui Relu stefanoiu. Luna norocoasa pentru Dumitrascu a fost august 2001, cand a primit in transe 77.800.000 de lei: 40 de milioane; 30 de milioane; in doua randuri cate 2 milioane si a incheiat luna cu 3,8 milioane si o Dacia Break, pe care a folosit-o pana in anul 2003.

Primarita neaga orice acuzatie, desi i-am citat din actele intocmite de Serviciul de Investigare a Fraudelor. Spune ca nu a luat nici un sfant de la stefanoiu si nici masina: “totul se petrece pentru a ascunde propriile plotogarii”!!???

Primarul din Rosia de Amaradia s-a vandut pentru doua cauciucuri

Relu stefanoiu l-a cumparat foarte ieftin pe primarul comunei Rosia de Amaradia, Cristinel Faitar, care s-a multumit cu 2 milioane de lei, in anul 2001, folositi pentru cheltuieli personale intr-o deplasare la Bucuresti, inca 15 milioane, luati un an mai tarziu, si doua anvelope. Intr-o declaratie pe care a dat-o ieri intr-un cotidian local, Faitar neaga ca ar fi luat mita de la Relu stefanoiu. Avand in vedere suma luata de el, are dreptate, nu a fost vorba ca a luat mita, ci pomana.

Primarul comunei Bolbosi – nume de cod “Milogu’”

Viorel Croitoru, primarul comunei Bolbosi, i-a dat lui Relu stefanoiu lucrari de miliarde de lei in schimbul unui frigider “Indesit”, primit de primar in 2003. In 2004, el s-a deplasat, in zilele de 27 si 29 august la statia peco de la Novaci a omului de afaceri pentru 1 milion de lei, respectiv 3 milioane. La inceputul lui septembrie s-a multumit cu plata deplasarii pe care a facut-o de la Bolbosi la Novaci cu taxi, iar pe 31 decembrie cu 30 litri de carburant si 200.000 de lei.

Croitoru era cunoscut printre salariatii SC Senaco cu numele de “milogu’”.

Primarul comunei Bolbosi da dovada si de lasitate, nu numai de milogeala. Contactat telefonic pentru un punct de vedere, Croitoru a gasit de cuviinta ca e mai bine sa ne inchida telefonul in nas.

600.000 de lei - un functionar al Consiliului Judetean

Functionarii din cadrul Consiliului Judetean platiti de Relu stefanoiu s-au multumit si ei destul de putin in comparatie cu serviciile prestate. Lui Gabriel Ungureanu i s-au dat 10 milioane de lei, masa si cazare la Ranca, in valoare de 2,5 milioane de lei si un autoturism Espero. Daniel Pavel s-a multumit cu 800.000 de lei odata si alta data 600.000 de lei.

seful lor, din acea vreme, Nicolae Mischie, a incasat, pe 27 august 2001, 300 de milioane de lei, pentru o deplasare in Bucuresti, o excursie in Singapore, mai multe masini cu materiale de constructii si un aspirator.

La directorul Gospodaririi Apelor merge si cu bonuri valorice

Grigore Draganescu, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Gorj a avut pretentii mai mari pentru a permite firmelor lui stefanoiu, SC Senaco si SC Gilort Transport, exploatarea ilegala a balastului de pe proprietatea institutiei pe care inca o mai conduce. La sfarsitul lunii iulie, Draganescu a bagat in buzunar 10 milioane de lei, iar la inceputul lunii decembrie inca 25 de milioane. Spre finalul lunii s-a alimentat cu 30 de litri de carburant si un bon valoric de 1,2 milioane de lei.

Contabilul societatii conduse de Draganescu, Ion Dondera, s-a ales cu 10 milioane de lei.

Atat directorul, cat si contabilul nu au putut fi gasiti pentru a-si spune parerea despre acuzele aduse. Subordonatii lui Draganescu au uitat subit numerele de mobil ale celor doi.

Nicolae Isar, reprezentantul Directiei Ape Jiu Craiova s-a infruptat si el din darnicia lui stefanoiu, primind de mai multe ori diverse sume de bani.

Din lantul mituitilor face parte si un inspector in cadrul Directiei de Finante Gorj, Ion Popescu, care in perioada iulie – decembrie 2004, a acceptat atat bani, cat si carburanti.

Lucrari “la comanda”

Ion Stanculete, primarul orasului Bumbesti-Jiu, nu este incondeiat in caietul lui Relu stefanoiu, dar s-ar putea regasi in ale altcuiva, sau cel putin asta lasa de banuit modul in care a permis executarea unor lucrari edilitare de catre niste firme alese in mod preferential. In anul 2001, 440 de milioane de lei din banii publici au intrat in contul unei firme doljene, pentru un covor asfaltic pe strada Garii, in lungime de 2000 mp. Firma a pus mana pe lucrare fara licitatie si dosar de achizitii. Contabilul sef al primariei, Simona Raiosu a dat din colt in colt in momentul in care, in urma unui control al organelor abilitate, i s-au cerut explicatii. In final ea a recunoscut ca lucrarea a fost facuta “la comanda”.

Pana in 2003, societatea a mai participat la alte licitatii organizate la Bumbesti-Jiu, alaturi de firme preferate de Consiliul Judetean Gorj la lucrari in judet. Pentru ca batea la ochi, firma doljeana n-a mai castigat pana in 2003, cand s-a ocupat la Bumbesti-Jiu de reparatii asfaltice si trotuare.

Primaria a transmis invitatii pentru depunere de oferta la cinci firme printre care si societatea dojeana. S-a prezentat doar aceasta, motiv pentru care procedura s-a repetat, iar de data asta firma a obtinut contractul pentru ca a fost singura participanta. Lucrarea a avut o valoare de aproape 1,5 miliarde de lei, dar primarul si contabilul sef au semnat un act aditional pentru lucrari suplimentare de inca 534 de milioane de lei.

Centrala termica de la scoala Generala nr. 1 Bumbesti-Jiu, a costat primaria cu 160 de milioane de lei peste valoarea contractata, dupa ce firma castigatoare a pus mana pe lucrare eludand cateva din prevederile legale.

Majoritatea lucrarilor efectuate la Bumbesti-Jiu incalca legea, motiv pentru care primarul Ion Stanculete si contabilul Simona Raiosu vor fi cercetati de PNA si Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj pentru abuz in serviciu.

Daca justitia isi va face in continuare datoria in privinta abuzurilor savarsite la primariile din judet, in curand, intr-o buna parte din localitati va fi nevoie de alegeri pentru primari, actualii avand toate motivele sa ajunga dupa gratii.

• Neli Matei

•Radu Ciocoiu

Scandal la echipa de fotbal feminin Pandurii

Protejata presedintelui Popete este sefa si secretara personala

O fotbalista, care este de regula rezerva, face pe sefa pentru ca este protejata presedintelui si merge in deplasari, nu cu autocarul echipei, ci cu masina sefului

• Fotbalistele au refuzat sa se echipeze si sa intre pe teren la jocul cu Constanta pentru ca nu si-au mai primit banii de trei luni;

• Fetele sustin ca nu mai au bani nici de tampoane pentru ca presedintele a uitat sa le mai achite primele de joc si indemnizatiile;

• Cu toate ca de doi ani e doar rezerva, la echipa continua sa fie tinuta o angajata a presedintelui Pompiliu Popete care nu are nici o treaba cu fotbalul;

• Antrenorul Cornel Ticveanu a dat-o afara in urma cu cateva saptamani pe protejata presedintelui dar aceasta a fost readusa dupa o saptamana;

• La ultimele doua deplasari, dupa conflictul cu antrenorul, Mihaela Popescu Blindu, nu a mai mers cu lotul in autocar ci cu seful in masina acestuia, plecand chiar cu o zi inaintea fetelor;• Fotbalistele au refuzat sa se echipeze si sa intre pe teren la jocul cu Constanta pentru ca nu si-au mai primit banii de trei luni;

• Fetele sustin ca nu mai au bani nici de tampoane pentru ca presedintele a uitat sa le mai achite primele de joc si indemnizatiile;

• Cu toate ca de doi ani e doar rezerva, la echipa continua sa fie tinuta o angajata a presedintelui Pompiliu Popete care nu are nici o treaba cu fotbalul;

• Antrenorul Cornel Ticveanu a dat-o afara in urma cu cateva saptamani pe protejata presedintelui dar aceasta a fost readusa dupa o saptamana;

• La ultimele doua deplasari, dupa conflictul cu antrenorul, Mihaela Popescu Blindu, nu a mai mers cu lotul in autocar ci cu seful in masina acestuia, plecand chiar cu o zi inaintea fetelor;

Aparitia echipei de fotbal feminin Pandurii a fost urmata de o multime de scandaluri si nemultumiri. Mai intai au protestat fotbalistii ca le strica terenul de joc si apoi au protestat antrenorii de la juniori ca se investeste intr-o echipa de fete si in viitorul fotbalului nu. S-a scris in presa apoi ca echipa a fost infiintata pentru a se spala bani si nimeni nu a protestat atunci. Ba chiar s-a mai scris ca de fapt nu ar fi vorba de o echipa de fotbal ci de anumite interese personale ale conducatorilor acesteia, lucru care pare sa se adevereasca acum dupa ultimele evenimente.

Tensiunile la echipa de fotbal fete Pandurii au atins cota maxima in ultima saptamana. Fotbalistele care au jucat pana acum pentru Pandurii, si au adus echipa pe locul I in clasament, au refuzat miercuri sa se mai echipeze si sa intre pe teren la jocul din etapa intermediara. Fetele au spus ca vor sa protesteze astfel pentru ca nu si-au mai primit banii promisi de cateva luni. “Nu mai avem nici bani pentru tampoane si nu avem cum sa ne antrenam in astfel de conditii” au declarat cateva dintre fotbalistele care nu au un loc de munca, singura lor sursa de venituri fiind fotbalul. Hotarate sa nu intre pe teren daca nu primesc banii, sau daca nu vine cineva din conducere sa discute cu ele, fetele se aflau la ora 16 in afara stadionului (cand oficial trebuia sa inceapa jocul) si i-au declarat antrenorului ca nu vor intra in vestiar sa se echipeze. La cateva minute insa si-a facut aparitia presedintele, Pompiliu Popete director la Olservmin, care a inceput cu amenintarile. “Daca nu intrati pe teren desfiintez echipa” s-a auzit din vestiarul fetelor, care fusesera chemate la sedinta, vocea celui care de fapt a furat echipa infiintata de Dumitru Viezure in urma cu trei ani. Sub presiunea amenintarilor sefului, fetele au intrat pe teren dar meciul nu s-a mai disputat pentru ca fotbalistele din Constanta, cu care trebuiau sa joace, nu au mai venit.

Protejata lui Popete a fost trimisa acasa de antrenor

Unul dintre motivele de nemultumire ale fotbalistelor, pe langa neplata drepturilor financiare promise, este mentinerea la echipa a unei impostoare care nu are nici o treaba cu fotbalul. Eterna rezerva la Pandurii Mihaela Popescu Blindu nu a reusit, in cei doi ani de cand echipa joaca in campionat, sa evolueze nici un meci ca titular, ea fiind trimisa in teren doar pe final de meci cateva minute pentru a se mai trage de timp cu schimbarea. Faza in care ea a reusit sa isi dea cu mingea in cap cand a fost pusa de antrenor sa execute o lovitura libera ramane antologica, executia, facuta chiar la primul meci la care a venit sa asiste si presedintele clubului Marin Condescu, fiind greu, daca nu imposibil, de repetat.

Motivele de nemultumire ale colegelor ei de la echipa vin din faptul ca respectiva face pe sefa pe la antrenamente si meciuri, desi nu are nici o functie oficiala, profitand de pozitia pe care o are la Olservmin, in biroul lui Popete, unde este angajata de aproximativ doi ani si unde se lauda ca este secretara. Ea vine cand vrea si la antrenamente si la meciuri si nu se deplaseaza impreuna cu fetele, chiar in aceasta saptamana, marti, lipsind de la pregatire. In urma cu cateva saptamani fetele au avut un motiv de satisfactie in acest sens, antrenorul Cornel Ticveanu trimitand-o acasa pe impostoare pentru ca i-a raspuns urat. “Apar des astfel de conflicte si eu eram nervos atunci” a declarat antrenorul referindu-se la incidentul in urma caruia a dat-o afara. Antrenorul Ticveanu a mai confirmat si faptul ca in urmatoarele trei zile pseudo-fotbalista nu a mai venit la nici un antrenament dar bucuria colegelor a fost de scurta durata, pentru ca seful le-a adus-o din nou pe cap la meciul urmator de la Tirgoviste. Pompiliu Popete a adus-o personal cu masina la teren si a impus sa fie reprimita in echipa. De atunci deplasarile acesteia la meciuri cu seful de la Olservmin au devenit o obisnuinta, ea plecand chiar cu mai multe zile inainte in deplasare cand echipa avea meci. Saptamana precedenta de exemplu fotbalistele au plecat la Bucuresti pentru meciul cu Smart cu o zi inainte, adica sambata, dar la plecarea echipei nu a fost prezenta si Mihaela Popescu Blindu. Aceasta le astepta insa la Bucuresti pe fotbaliste unde ajunsese inca de vineri cand fusese vazuta plecand spre capitala cu seful Popete in masina acestuia. Ea nici macar nu a incercat sa ascunda de colegele de echipa acest fapt recunoscand in fata lor ca a ajuns in Bucuresti cu o zi inainte cu presedintele. De fapt era si greu de ascuns pentru ca registrul hotelului unde s-a cazat echipa atesta faptul ca cei doi s-au cazat la acelasi hotel cu o zi inaintea fetelor.

Fotbalista parata a fost angajata de doua ori la Olservmin

Desi mai multe fete de la echipa de fotbal nu au un serviciu si practic, traiesc doar din fotbal si locuiesc la camin, pentru ele nu s-au putut face eforturi sa li se gaseasca un loc de munca. Protejata lui Popete de la echipa de fotbal feminin lucreaza insa la Olservmin de mai mult timp desi nu are nici o treaba cu mineritul si nici nu a fost cumva disponibilizata, inainte de a veni la fotbal fiind chelnerita la “Buturuga” in Parc. Popmpiliu Popete a descoperit insa in ea talente deosebite si a angajat-o chiar in biroul sau ca secretara. Ba mai mult, dupa un an, perioada legala in care poate fi angajat un fost miner la Olservmin, ea nu a fost trimisa in somaj ci s-au facut niste artificii pentru a fi din nou angajata. Acest lucru nu s-a putut face insa pentru antrenorul de atunci al echipei, Costel Andreuca, antrenor si la o grupa de copii la Pandurii, acesta fiind trimis in somaj de Popete desi el era mai necesar clubului. Fotbalista tinuta mereu pe banca de Andreuca a fost de fapt motivul pentru care acesta a plecat de la echipa. Antrenorul din primul an al fetelor a preferat sa isi pastreze demnitatea si a demisionat cand aceasta a inceput sa faca pe sefa la echipa si seful ei i-a cerut sa o foloseasca mai des la meciuri.

Ar fi interesant de aflat cum s-a reusit reangajarea fotbalistei la Olservmin, mai ales pentru organele de ancheta care cerceteaza acum activitatea de la aceasta firma a USMO si ilegalitatile care s-au comis aici. si, daca presedintele Marin Condescu afirma in aceste zile, ca la Olservmin s-au angajat doar fosti mineri disponibilizati si persoane cu probleme, ar trebui sa explice si ce probleme sociale avea fotbalista angajata in octombrie 2003 pentru ca nu era in nici un caz disponibilizata din minerit ci de la birtul din Parc.

• Adrian Iovan

Amenda pentru stalpii din magazin

Inspectorii de la Inspectia in Constructii Gorj au poposit saptamana trecuta la Crasna, pe mosia lui Nicovala, dupa ce s-au autosesizat din ziarul nostru cu privire la stalpii de electricitate inglobati in barul omului de afaceri.

Dupa ce au vazut minunea l-au amendat pe Nicovala cu 10 milioane de lei, asta ca sa nu mai zica nimeni ca inspectorii au luat, cu ceva ani in urma, “cascaval” de la cel poreclit “Maluca, stalpul comunei!”.

Important este ce va face de acum incolo actualul primar Aurel Vamvu pentru a intra in legalitate si a repara greseala predecesorului sau Bocse. Solutii ar fi: ori Nicovala darama o parte din maghernita asezata pe domeniul public, ori Electrica isi muta stalpii.

• Daniel Dumitriu

Gainarii! (tableta)

Primarii comunelor gorjene cercetati acum alaturi de stefanoiu si Mischie par a fi ultimii gainari ai judetului.

Paradoxul nu este insa acesta, ci altul: daca organele de ancheta ar duce la capat toate sesizarile primite pe numele primarilor, cel putin jumatate din acestia ar trebui sa faca puscarie.

Corpul de Control al Prefectului a facut public in ultimul timp o serie de rapoarte intocmite in urma controalelor la primariile din judet. Concluziile in majoritatea cazurilor sunt de ordin penal. E clar ca s-au facut magarii la majoritatea primariilor nu numai in ceea ce priveste licitatiile pe bani publici, dar si in privinta angajarilor, etc.

Peste toate acestea, primarii mituiti de stefanoiu sunt de cea mai joasa speta, ultimii smenari, asa cum reiese din materialele Serviciului de Investigare a Fraudelor.

Daca primarita de la Berlesti a fost mai smechera si s-a ales cu 78 de milioane de lei si un autoturism, ceilalti au ciugulit putin, totusi, la miliardele pe care le-au bagat in buzunarul lui stefanoiu.

Primarul de la Rosia de Amaradia cu 17 milioane si doua anvelope, directorul Draganescu cu vreo 35 de milioane si functionarii publici din Consiliul Judetean cu cateva milioane si un Espero sunt smecheri pe langa “milogul” de Bolbosi.

Croitoru s-a multumit – daca va vine sa credeti – cu un frigider, un “plin” de benzina si incredibila suma de 200.000 de lei. Nu degeaba era cunoscut drept milog de angajatii lui stefanoiu, care a luat de la Bolbosi peste 5 miliarde de lei.

De ce s-au injosit in acest hal acesti primari (!) e destul de clar – la comanda! In timp ce Mischie lua caimacul, ciubucarii de doi lei luau si ei zatul mucezit de pe fundul cestii.

Interesanta ar fi lista cu gainarii din politie, justitie si presa pe care i-a mituit stefanoiu…

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   01.04.2005. 12:32

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 52 - 25 - 30 martie 2005

De azi,

Incepe primul turneu national de fotbal pentru copii organizat la Targu Jiu

Municipiul Targu Jiu va deveni incepand de azi, pana duminica, teatrul de lupta a primului turneu national de fotbal in sala pentru copii organizat in judetul Gorj.

Cupa Municipiului Targu Jiu este o competitie, organizata de Clubul Sportiv Pandurii Lignitul Targu Jiu, cu sprijinul Primariei Municipiului Targu Jiu si a Asociatiei Judetene de Fotbal Gorj ce se va desfasura in trei sali regulamentare (Sala Polivalenta, Sala L.P.S. si Sala Tudor Vladimirescu) cu participarea a peste 35 de echipe din toata tara, la patru categorii de varste: 1993, 1994, 1995, 1996.

Scopul acestui turneu este popularizarea fotbalului pentru copii, descoperirea de noi talente, asigurarea competitiilor pentru copii si, nu in ultimul rand, formarea si mentinerea legaturilor prietenesti si sportive intre copii si cluburi. Initiativa este una de laudat deoarece este pentru prima data in municipiul Targu Jiu cand clubul fanion al Gorjului se gandeste si la micile talente, iar organizatorii promit un show pe cinste! Totodata organizatorii isi mai propun ca aceasta competitie sa devina una traditionala, care sa se desfasoare anual, cu participarea echipelor locale, nationale si chiar internationale.

Intrarea la meciuri este libera!

seful Postului de Politie Sacelu - retinut pentru trafic de benzina

seful Politiei Sacelu, Petree Boboc, este unul dintre multii politisti care se folosesc de pile pentru a trece printre capcanele legii, ca printre jaloane. Retinut pentru trafic de benzina, falsificator de acte pentru masina proprie, mai tot timpul plecat in statiune atunci cand ar trebui sa fie la serviciu, Boboc reuseste sa reprezinte in continuare Politia Romana in comuna Sacelu.

Boboc si embargo-ul

Petre Boboc, actualul sef al Postului de Politie Sacelu a imbracat uniforma prin anul 1994, fara sa urmeze cursurile vreunei scoli militare. Norocul sau s-a numit col. Amza, pe atunci sef de cadre in IJP. Boboc a debutat ca politist in comuna Licurici, dar intr-un an de zile a ajuns adjunct al sefului de post la Sacelu, ca sa fie mai aproape de casa, locuind doar la 5 km departare de sediul politiei. Ajutor la transfer i-a fost de asta data un consatean, col. Rinculescu. Prietenia dintre cei doi poate fi explicata prin faptul ca atat Rinculescu, cat si Boboc, sunt cam insensibili la respectare legii.

Binefacatorul Boboc-ului a fost mutat disciplinar, pentru o perioada, la Giurgiu, dupa ce mai multe pasapoarte s-au evaporat cand colonelul era sef la Serviciul Pasapoarte.

Petre Boboc a facut-o si mai lata, numai ca nu a suportat nici un fel de consecinta. In urma cu aproximativ 10 ani, cand era in voga embargo-ul cu combustibili, politistul a fost prins de politia de frontiera la Moldova Noua insotind un camion cu benzina. Omul se afla in concediu, dar era imbracat in uniforma si avea si pistol, cu toate ca acesta trebuia predat in momentul in care parasea comuna Sacelu. De data asta Boboc a omis sa-l lase, poate pentru ca arma ii dadea un sentiment de siguranta atunci cand cara ilegal benzina cu camionul unei rude de-ale sale.

Colegii sai de la frontiera nu l-au iertat si a fost retinut, iar combustibilul confiscat. Insarcinat cu aducerea lui Boboc de la Moldova Noua, a fost Valentin Mogoie, pe atunci sef al Biroului Ordine Publica, acum presedinte al PUR Gorj. Conducerea IJP l-a iertat atunci pe traficantul de benzina, milostivindu-l doar cu o mustrare, in timp ce oamenii simpli primeau ani grei de puscarie pentru astfel de fapte.

Placute de inmatriculare “imprumutate” de la un coleg

Scapat de sub obsesia imbogatirii rapide de pe urma traficului cu benzina, Petre Boboc si-a cumparat o Dacia 1300, neinmatriculata. A facut repede rost de un certificat de inmatriculare, cumparat de la agentul setran, omologul sau de la Politia Bustuchin. Acesta a comis un accident mortal cu Dacia sa, pe raza comunei Scoarta, in urma caruia masina sa a fost distrusa in totalitate. Asa ca nu-i mai erau de folos placutele de inmatriculare si certificatul.

Doi ani de zile, Boboc a circulat linistit, pana un om de bine a ciripit la urechea conducerii politiei gorjene despre ilegalitatea in care se scalda politistul. Nici de data asta nu s-a luat nici un fel de masura, motivul fiind, se pare, actualul sef al Serviciului de Ordine Publica, comisarul Picu. El s-a erijat in salvatorul lui Boboc din cauza faptului ca socrul acestuia mai mestereste cate o mobila prin vilele lui Picu.

si uite asa, agent sef Petre Boboc, ajuns intre timp sef de post, a scapat vesnic din belele cu ajutorul celor care stiu ce inseamna sa calci pe langa lege, iar ceilalti sa incerce sa te judece pentru acest lucru.

Norocul care-i surade ori de cate ori o da in bara il face pe Boboc sa fie increzator ca nu i se poate intampla ceva, asa ca trateaza cu indiferenta locul de munca, fiind mai tot timpul plecat. Din acest motiv nu a putut fi gasit nici pentru a-si exprima un punct de vedere. Explicatia afisata pe geamul Politiei Sacelu, a fost simpla si caracteristica inteligentei unui politist: “Sunt in statiune”.

• Adrian Iovan

Fostii prefecti Grebla si Surupaceanu protectorii primarilor penali ai PSD

Lunga hegemonie a PSD asupra Prefecturii Gorj a dus la raspandirea coruptiei in majoritatea comunelor si oraselor conduse de primari ai fostului partid de guvernamant. Persistarea in ilegalitate a fost incurajata de ascunderea de catre fostii prefecti ai PSD a afacerilor ilicite ale primarilor, dar si a raporturilor Corpului de Control al Prefectului.

Dupa schimbarea “stapanului” si venirea la putere a Aliantei PD-PNL, actuala conducere a Prefecturii Gorj a facut publice rapoartele tinute la dospit de catre fostii prefecti PSD Toni Mihail Grebla si Mugurel Surupaceanu. Dupa descoperirea lor, organele de cercetare au fost asaltate de sesizari, in urma carora vor fi intocmite cu siguranta multe dosare penale.

Urdari - feuda primarului Leuca si a rubedeniilor

Aristica Leuca, primarul comunei Urdari, este unul dintre conducatorii administrativi care datorita apartenentei la PSD a fost ferit pana acum de un dosar penal pentru abuz in serviciu. El si-a angajat in primarie fiul, pe Robert, initial ca referent debutant, dupa care ca si referent clasa III, grad profesional asistent in cadrul compartimentului contabilitate. Debutul sau in primaria condusa de al sau parinte a fost facut fara anuntarea in vreun ziar a concursului organizat pentru postul care urma sa fie ocupat de Robert si fara a exista un proces verbal al comisiei care l-a examinat. Dupa fiul sau a urmat fiului secretarei primariei, care a participat la un concurs organizat doar pentru el. Inima larga a primarului s-a deschis larg si pentru fostul primar, Eugen Sanda, care pe un post de agent fiscal, desi inainte de a fi prim gospodar nu avusese o astfel de functie in primarie, ci la Directia de Finante.

Leuca nu s-a deranjat deloc dupa controlul facut de cei de la Prefectura, asa ca si acum toti indivizii angajati pe ochi frumosi si pile inca mai activeaza in primarie.

Dupa ce si-a angajat toti cunoscutii, Leuca a trecut la lucruri mai serioase si mai profitabile, bineinteles nu pentru comunitate. A permis ca repararea sediului primariei sa se faca de catre SC Temgrup SRL Tg-Jiu, societate care a contractat lucrarea la 350 de milioane de lei si a inscris in oferta cu aproape 100 de milioane mai mult. La aceasta suma s-au mai alaturat alte 192 de milioane de lei, adaugati printr-un act aditional. si s-a tot adaugat pana, in final, primaria a platit cu aproape 3 miliarde de lei mai mult decat suma din contract.

Aceste ilegalitati au fost constatate de catre Corpul de Control al Prefectului in luna aprilie 2004, dar nu s-a luat nici un fel de masura, doar in iunie erau alegerile locale, iar PSD nu ar fi vrut sa-si pateze imaginea si sa ramana fara un primar. Raportul a fost trimis de abia acum cateva zile la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj.

Mazilu stapan absolut la ticleni

Primaria ticleni a fost verificata de catre Corpul de Control al Prefectului in 2003, cand prefect era Toni Mihail Grebla. Mai era un an pana la alegerile locale, iar primarul Constantin Mazilu era tot pesedist, asa ca in urma controlului nu a fost sesizat nici un organ de control, cu toate ca s-au descoperit destule ilegalitati. Efectuarea lucrarilor edilitare fara respectarea legii este o boala care l-a cuprins si pe Mazilu, ca pe multi alti primari PSD. In ticleni centrul civic a fost construit de catre SC Giurval SRL, la o valoare, conform contractului, de aproape 1,5 miliarde de lei. Caietul de sarcini si contractul au fost realizate cu carente mari, nefiind specificat nici unde durata de executie a lucrarilor.

Mazilu, subordonatii sai si consiliul local s-au jucat dupa bunul plac si cu gestionarea patrimoniului public si privat. Mai multe bunuri publice au fost vandute in ciuda faptului ca domeniul public este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil.

Primarul a acceptat si inchirierea unor spatii dupa ureche la diverse societati, fara a fi organizate licitatii publice.

Toate astea se adauga la o alta serie de activitati ilicite pe care publicatia noastra le-a adus in atentia opiniei publice chiar inaintea alegerilor locale. Pana in prezent nu s-a luat nici un fel de masuri impotriva lui Constantin Mazilu si a acolitilor lui. De abia acum indeletnicirile lor au intrat in atentia organelor competente.

Catunele – taramul incompetentei

Florinel tuila, primarul comunei Catunele, este un fidel membru de partid. Pentru PSD a facut si campanie electorala cu masinile primariei. Drept compensatie, Prefectura a inchis ochii dupa ce Corpul de Control al Prefectului a facut o verificare in 2003 in comuna lui tuila. Prima buba –Paraschiva Bocic, secretarul primariei cu diploma de tehnician agricol. Legea prevede ca, ocupantul unei astfel de functii importante intr-o institutie publica, sa aiba studii superioare juridice. La Catunele nu a fost necesar, spre ghinionul taranilor din comuna, care dupa ce si-au vazut pamantul recuperat in instanta s-au lovit de incompetenta secretarei. Aceasta nu pus in executare zeci de hotarari judecatoresti, probabil pentru ca in cartile ei de agricultura nu scria ca astfel poate intra sub incidenta Codului Penal si chiar dupa gratii.

Primarul a angajat-o si a lasat-o sa-si faca de cap, ca doar si el avea treaba, de exemplu, sa vanda ARO pe care l-a mostenit de la fostul primar, caruia ii fusese bagat pe gat la un pret fabulos de catre Mugurel Surupaceanu.

Florinel a facut licitatie pentru vanzarea masinii in iulie 2001, iar evaluarea autoturismului in august. Pe langa asta, evaluatorul a stabilit pretul fara a lua in calcul TVA-ul. Licitatia s-a reluat fara respectarea datei anuntate si in final masina a fost cumparata, numai ca cel care a luat-o nu a platit suma convenita, care oricum fusese stabilita la o valoare mai mica decat cea de pornire. Primarul, cu de la sine putere, a hotarat ca banii cash sa se transforme in compensare. Este greu de presupus ce s-a intamplat in continuare, cert este ca si acum ARO se afla in batatura Primariei Catunele, ca si Paraschiva Bobic de altfel, cu toate ca in raportul intocmit de Corpul de Control se propune eliberarea din functie a secretarului.

Despre povestea cu vanzarea ARO, care trebuia sa ajunga la IPJ Gorj, n-am putut afla nimic, deoarece purtatorul de cuvant comisar Cornelia Micu nu s-a putut interesa daca raportul a ajuns in mainile politiei, fiind prea ocupata sa spele imagine institutiei la o televiziune din Craiova.

• Neli Matei

Alt smen al tandemului Vulpe – Condescu

20 de miliarde din banii minerilor in buzunarul lui Mocanu

Cel care a devenit peste noapte justitiarul Gorjului, Clement Mocanu, uita sa le povesteasca procurorilor si despre tunurile date pe carca amaratilorde mineri. Acest Mocanu, care a dat cu coruptii de gardul vilelor pe care chiar el le-a construit acestora, a papat peste 20 de miliarde de lei dintr-o singura lucrare prestata pentru CNLO.

In iunie 2002, firma lui Mocanu, ARC Tg-Carbunesti a castigat licitatia pentru renovarea hotelului CNLO din statiunea Sacelu. Morisca licitatiilor arhicunoscuta pe perioada cat Vulpe a fost tartorul CNLO a functionat perfect si de aceasta data. Pe principiul “iau eu lucrarea asta si o iei tu pe urmatoarea” participantii, toti prietenii de miliarde ai lui Vulpe, au cazut de acord ca ARC sa renoveze hotelul de la Sacelu.

In prima etapa, iunie 2002, pentru lucrari efectuate in numai zece zile, ARC a incasat de la CNLO peste zece miliarde de lei. Altfel spus, Mocanu a incasat UN MILIARD PE ZI(!!!). Ce lucrari putea sa execute intr-o singura zi de un miliard de lei numai Mocanu si Vulpe ne-ar putea spune.

In a doua etapa, decembrie 2002-martie 2004, ARC a finalizat lucrarile pentru care incheiase contractul cu CNLO si a incasat alte zece miliarde.

Pe toata perioada lucrarilor Mocanu a venit insotit la Sacelu de prietenii sai Ion Vulpe, Marin Condescu, fostul prefect Grebla dar si de fostul secretar de stat in Ministerul Economiei, Gavril Baican.

• Claudiu Matei

Politica de curva la Consiliul Judetean

• Fiul consilierului Balan a fost angajat in urma unor smenuri grosolane

Consilierul judetean Ion Balan sustinea, in urma cu ceva timp, intr-una din sedintele institutiei care ii asigura acum o bucata de paine, ca organigrama Consiliului Judetean este prea incarcata si se impune o reducere de personal.

Propunerea consilierului moralist al Aliantei PNL-PD a fost sustinuta si de alti consilieri si s-a concretizat la inceputul acestei luni. Mai exact, incepand cu 1 martie, Consiliul Judetean a incetat raporturile de munca cu cel putin 12 functionari.

Paradoxul este ca, la numai o saptamana, institutia a facut si angajari. Noru Balan, fiul consilierului Ion Balan, “a promovat cu succes” examenul pentru ocuparea unui post de inspector gradul II in cadrul Directiei Judetene de Administrare si Gospodarire a Patrimoniului Gorj, cu nota 8,56 dupa ce raspunsurile din lucrarea sa au fost parca o reproducere exacta a celor pe care le detinea comisia de examinare.

Dar despre modul in care se stabilesc aceste comisii in cadrul Consiliului Judetean va povestim pe larg in numerele viitoare ale publicatiei noastre.

• Mihai Popescu

Primarul Rentea trimite handicapatii la cimitir

Un fel de caracal de Gorj pare a deveni zona de nord-est a judetului. Daca in orasul lui Tuca si Diaconescu zice-se ca s-ar fi rasturnat caruta cu prosti, la Sacelu si Crasna sigur s-a rasturnat cea cu fraieri.

Pai sa vedeti dracia dracului la Primaria Sacelu, cata atentie le acorda primarele persoanelor cu handicap – rampa de acces in sediul institutiei lipseste cu desavarsire, insa sagetile de pe peretii primariei indica altceva. Rampa s-a vrut a fi chiar batatura inclinata din spatele institutiei, insa dupa cum spuneam, sagetile primarului Danut, ii directioneaza pe cei cu handicap direct la cimitirul din dosul cladirii primariei.

Cre’ca Danut s-a gandit ca ar fi mai bine pentru cei cu probleme locomotorii sa mearga sa se odihneasca pe veci decat sa impinga in rotile caruciorului.

Iata ca daca la Arcani rampa pentru accesul persoanelor cu handicap duce la un zid (!?), la Sacelu aceasta duce direcft in cimitir.

Aleluia si amin!

• Daniel Dumitriu

Lui Nicovala i-au crescut doi stalpi in magazin

Mai la deal, la Carpinis-Crasna, pe mosia lui Nicovala & Edvaur agricultura a progresat intr-atat de mult incat doi stalpi de electricitate au rasarit direct intr-un magazin. Stapanul zonei, cunoscut de sateni sub nickname-ul de Maluca, se pare ca a suferit de dureri in cot din cauza legislatiei in domeniul constructiilor cand si-a amplasat magazinul si barul exact langa Primaria Crasna. Pe mosia lu’ Maluca, doi stalpi de electricitate, crescuti parca din temelia constructiei dau senzatia ca pentru boieru’ Nicovala legea nu e altceva decat hartie igienica.

Cu siguranta cei de la Inspectia in Constructii si Electrica ori si-au luat cascavalul, ori n-au mai trecut pe acolo de mai bine de un deceniu… de cand au fost plantati si inainte de a rasari stalpii cu pricina. Oricum, primul pe care ar fi trebuit sa-l stranga de oute ar fi fost Iulica Bocse, fostul primar al comunei, dar dupa cum sta treaba cu stalpii, boieru’ Maluca se pare ca face legea la Crasna.

• Daniel Dumitriu

Dictatura la Intreprinderea de Drumuri si Poduri

Realegerea in functie a liderului de sindicat din cadrul Intreprinderii de Drumuri si Poduri(IDP) Gorj, a declansat in unitate revolta angajatilor, care considera ca Ioan Rus nu a facut in ultimii cinci ani absolut nimic pentru muritorii de rand. Mai mult decat atat acesta a fraternizat cu patronatul in detrimentul celor multi.

Constient de faptul ca si-a ignorat menirea impusa de functie, Rus i-a amenintat, impreuna cu directorul IDP, Vasile Cornescu, pe membrii de sindicat ca, daca nu-l vor alege din nou, li se vor desface contractele de munca celor neascultatori.

In ziua cea mare, a alegerilor, Cornescu s-a implicat personal in sustinerea liderului, in momentul in care a aflat ca acesta este pe punctul de a pierde batalia. Chiar in sala in care se desfasura scrutinul pentru alegerea liderului, Cornescu a reimprospatat amenintarile. Intrigati de o asemenea purtare o parte din salariati au parasit sala sub forma de protest: “ Am parasit sala pentru ca nu puteam suporta umilinta lor. Bineinteles, Ioan Rus a fost reales lider de sindicat si imediat dupa aceea au si incins cheful impreuna cu unii membrii din conducerea societatii ca o sfidare la adresa noastra. Oricum, problemele celor multi nu-i intereseaza”, a declarat unul dintre participantii la alegerea “democratica” a liderului de la IDP.

• Mihai Popescu

Plang satele de dor de viata (in loc de tableta)

Asteptata Revolutie a tinerilor din Romania a demarat mai ales in mediul satesc o adevarata defrisare umana. Daca au vazut tinerii ca, conducerile politice ale timpului se ocupa numai de buzunare clientelare, acestia s-au napustit spre portile larg deschise ale frontierelor de STAT ale tarii si cu cativa banuti si curaj si-au luat drumul spre lumea civilizata din OCCIDENT. si asa, an de an, ne-am pomenit cu satele goale. S-au golit definitiv de nemasuratele averi lasate de Ceausescu si generatia lui de sacrificiu, adica noi cei prezenti, in etate de peste 50 de ani, care n-am cunoscut odihna, n-am cunoscut lumea si civilizatia decat 2 ore de televiziune. Dupa Revolutie s-a pus mana de catre cei abili la minte si la manie si au carat tot ce s-a putut, pana cand au luat si tarancute tinerele din tablourile lui Grigorescu, printre emancipari in strainatate. Te plimbi azi cu nostalgie in suflet prin satele tarii, dar mai ales ale Gorjului si oftezi adanc. Nu mai vezi tineri si tinere imbujorati, veseli, cu pofta de munca si de carte, combinate in modul cel mai frumos al cuvantului.

Mai exista cate un camin cultural, se mai da cate un bal, o joie a tineretului, se mai citea o carte de la biblioteca.

Azi, ce-a mai ramas in vatra satelor: hodorogi, pensionari ca mine si mai abitir, care abia asteapta bruma de pensie s-o imparta cu macar o fata sau un baiat ramas pe batatura, somer sau somerita, cu doi-trei copii.

Alta categorie reprezinta o ceata de dezorientati si descurajati ai vietii. Singurul lor alint psihologic este carciuma din sat, unde trag o dusca-doua de otravuri alcoolice sa-si linisteasca mintea. Chipurile si gandurile lor ravasite le vezi la tot pasul pe ulitele satului melancolic si jalnic, care plange intruna de 15 ani, fara ca Maica Domnului sa le dea un sfat mai bun, sa le arate o cale spre mai rasarit viitor. si cand ma gandesc ca sunt pe la prase medici, profesori, psihologi, cadre de partid bine platite, care nu fac nimic pentru acestia. si asa se mai duce o zi din viata lor si a satelor romanesti.

• Darie Lupui

   Scrie Comentarii (0)   25.03.2005. 12:29

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 51 - 18 - 23 martie 2005

Procurorul Ladaru receptiv la bunavointa cercetatilor

Barul din vecinatatea cladirii in care functioneaza Judecatoria si Parchetul Motru s-a transformat incet-incet in loc de negocieri intre magistratii dispusi la concesii si indivizi care dintr-un motiv sau altul sunt certati cu legea.

Ca lucrurile sa fie mai simple o usa din spatele cladirii da direct in localul cu pricina. Cel care o deschide cel mai des este procurorul Emil Ladaru, recunoscut in Motru ca baiat de treaba atunci cand ai nevoie de o pila care sa te fereasca de puscarie.

In opinia multor cetateni care au avut de-a face cu procurorul Emil Ladaru, acesta este unul dintre cei mai incorecti oameni din Parchetul Motru, dar si foarte usor de multumit, pentru ca-i plac chefurile si recompensele servite din pahar.

Un cetatean din comuna Pades il acuza pe Ladaru ca l-a neindreptatit in doua procese pentru ca varul sau, cu care era in conflict, a avut inspiratia de a se da bine pe langa procuror si i-a organizat niste chefuri pe cinste la o cabana de la Barajul Valea Mare. Omu’ avea si dare de mana pentru ca era patron si era sigur ca investitia nu va fi facuta degeaba. A avut dreptate, iar patronul a castigat procesele. Ghinionistul sau var spune ca: “Am fost condamnat de doua ori la un an si jumatate si apoi la trei ani cu suspendare, pentru ca am demolat o pivnita din curtea casei mele, iar varul meu m-a actionat in judecata si a sustinut ca am intrat pe proprietatea sa. Tribunalul Gorj m-a achitat pentru prima condamnare, iar pe cea de-a doua mi-a redus-o la jumatate. De fiecare data procurorul Ladaru a cerut sa fiu condamnat cu pedeapsa cu inchisoarea”.

Nefericitul afirma ca la cheful de la Barajul Valea Mare procurorul Ladaru nu a fost singur, ci insotit de presedintele Judecatoriei, Mihai Pistol si de judecatorul Constantin Iacob.

Plangerile impotriva procurorului Emil Ladaru sunt foarte numeroase si reclama mereu acelasi lucru – sensibilitatea acestuia in fata unui pahar si a unei mici atentii. Negocierile se poarta mai mereu in barul de vis-ŕ-vis, barmanul spunand fiecarui individ care se intereseaza cine il poate ajuta ca Emil Ladaru este: “un procuror cu care se poate discuta. E baietas de treaba. Daca ai o problema se rezolva sigur, numai sa negociezi cu el. Vine aici aproape zilnic si discuta cu clientii la masa”. Pe langa astfel de conversatii, o discutie la masa prim-procurorului Emil Mota nu ar strica actului de justitie din Motru.

• Mihai Popescu

Ministerul Administratiei si Internelor ia la puricat politia gorjeana

Aspectele semnalate de Scandal de Gorj referitor la neregulile unor politisti gorjeni au intrat sub lupa Ministerului Administratiei si Internelor. Se asteapta ca in perioada imediat urmatoare un control al MAI sa ia la puricat activitatea unor ofiteri superiori din IJP.

In ultimele zile, seful Inspectoratului de Politie a Judetului Gorj, comisarul Constantin Nicolescu a facut tot posibilul pentru a ocoli reporterii Scandal de Gorj. Motivul il constituie faptul ca am incercat sa-i adresam domniei sale o serie de intrebari legate de aspectele semnalate in paginile saptamanalului nostru referitoare faptele si conduita unor subalterni ai sai. Scuzandu-se ca nu are timp si expediandu-ne la Biroul de Relatii cu Presa, unde comisarul Cornelia Micu a incercat sa atenueze gestul sefului sau, nu am reusit sa aflam care este pozitia IPJ Gorj referitor la materialele publicate de noi. Mai mult, Intrucat conducerea inspectoratului se pare ca inca nu intelege ca politia s-a descentralizat, iar ei au devenit simpli functionari publici, am considerat de cuviinta sa ne adresam totusi cuiva care isi poate gasi timp pentru a ne raspunde la intrebari. Ne-am adresat Ministrului Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, care ne-a raspuns, imediat, prin intermediul purtatorului de cuvant, inspectorul principal Marius Tache. Aici profesionalismul e la el acasa. Nu mica ne-a fost surprinderea cand cei de la Bucuresti nu numai ca ne-au raspuns la intrebari in timp util, ci mai mult au declarat ca vor declansa cercetarile pentru a verifica veridicitatea aspectelor semnalate.

“Aspectele pe care le-ati semnalat dumneavoastra au fost aduse in atentia conducerii Ministerului Administratiei si Internelor, urmand sa se dispuna asupra gestionarii acestei situatii. Fie de catre Corpul de Control al domnului ministru, fie de catre conducerea Inspectoratului General al Politiei Romane. Sunt niste lucruri care intr-adevar daca sunt asa, eu nu pot decat sa fiu obiectiv, sa-mi stabilesc aceste prezumtii sau aceste indicii pe care dumneavoastra le-ati oferit, sa le valorificam si sa le putem proba printr-o activitate de verificare. Daca se confirma, atunci cu siguranta vor fi urmate si de masuri disciplinare, in functie de gravitate.”, a concis purtatorul de cuvant al MAI, Marius Tache.

Daca pana la urma, sefului politistilor gorjeni am reusit sa-i inmanam intrebarile prin intermediul purtatorului de cuvant, nu acelasi lucru il putem spune si in cazul sefului serviciului de Investigare a Fraudelor, comisarul Ion sandru.

El a disparut subit, in concediu medical, aceasta fiind una dintre practicile frecvente ale politistilor atunci cand sunt cercetati sau suspectati. Din acest motiv ne vedem obligati sa-i inmanam comisarului intrebarile in mod public. Omeneste vorbind!

1. Domnule comisar, ce anume prestati pentru Statiunea Pomicola? Serviciu de paza?

2. Pentru ce platiti chirie?

3. V-a fost rusine sa acceptati chiria de doar 50.000 de lei cum fusese stabilit initial?

4. La 1.000.000 de lei nu va e rusine?

5. Dumneavoastra ati participat la caratul spalierelor de vie care sunt adapostite in cula pe care o aveti in chirie?

6. Cum veti cara apa in piscina de la cula din varful dealului?

7. Va permiteti sa platiti dintr-un salariu de bugetar amenda de 20.000.000 de lei care v-a fost data de primarie pentru construirea pasajului ilegal dintre vila si bloc?

Speram ca in acest mod lasitatea sa-l paraseasca pe comisarul sandru si sa incerce sa raspunda la intrebarile de mai sus sau macar la telefon.

• Scandal de Gorj

Constantin Stanica - un avocat inutil in Baroul Gorj

Retrocedarea unei bucati de pamant pe care ai mostenit-o din mos-stramosi, se poate transforma in Gorj intr-o poveste interminabila presarata cu ilegalitati. Situatia devine un cerc vicios din care nu mai poti iesi din cauza trepadusilor interesati sa faca un ban de pe spatele tau, nu sa-ti rezolve problema. In circuit intra de multe ori si avocati de teapa unuia ca si Constantin Stanica, recunoscut in Baroul Gorj ca un individ care isi castiga banii in mod nemeritat.

Minodora Condoiu, din satul Rasovita, comuna Lelesti, incearca de ani de zile sa-si recupereze un petic de pamant pe care l-a mostenit de la parintii sai. Terenul este ocupat in prezent de o persoana care si-a construit acolo o vila, motiv pentru care Primaria Tg-Jiu a promis femei ca-i va da in compensatie in alta parte. Ea a fost plimbata prin mai multe locatii de catre ingineri din cadrul primariei. La un moment dat sefa Serviciului Agricol de atunci, Elvira Dan, a incercat sa faca un troc cu Condoiu – ii repartiza o bucata de teren cu conditia ca dupa aceea sa o vanda unei prietene de-a ei care avea nevoie de mai mult spatiu pentru a-si construi o casa. Femeia a refuzat si n-a mai primit nimic. Au mai existat promisiuni din partea celor in drept sa o ajute, dar pentru ca nu s-au concretizat Minodora Condoiu si-a cautat dreptatea in instanta, actionand Comisia Locala in judecata. si-a ales ca avocat pe Constantin Stanica, celebru in Baroul Gorj nu pentru cazurile castigate, ci pentru chitantele pe care clientii nemultumiti i le agatau de perdeaua biroului unde se strang avocatii.

Stanica a cerut 3,5 milioane de lei, convingand-o pe femeie ca va fi un fleac sa castige acest proces. De atunci l-a vazut doar de doua ori pledand pentru ea in fata completului de judecata, in rest o trimitea mereu pe fiica sa stagiara, care trebuia si ea sa castige experienta facand experimente pe nefericitii care ajungeau clienti ai tatalui sau. Familia Stanica nu a gasit de cuviinta sa-i depuna Minodorei, in instanta, actele care dovedeau ca are dreptul sa fie despagubita de primarie cu bani, sau cu alt teren. Cand femeia a incercat sa ceara explicatii celui pe care il platise, Stanica a facut crize de isterie si a scos-o afara din birou. Intre timp procesul isi urma cursul, iar situatia se schimba in functie de magistratul care-l judeca. Judecatoarea Alina Toma i-a dat castig de cauza Minodorei Condoiu, hotarand despagubirea acesteia in bani, insa Comisia Locala a facut apel, urmatoarea etapa din proces fiind judecata de Camelia Gaburoi. Femeia a ramas fara avocat, pentru ca onorariul platit lui Stanica era valabil doar pentru prima faza din proces si oricum il platise degeaba. Ramasa fara bani pentru un alt reprezentant legal, Minodora Condoiu nu a mai angajat pe nimeni si a pierdut procesul, urmand ca acum sa-si caute dreptatea la instantele doljene de la Curtea de Apel.

A incercat sa-si recupereze cei 3,5 milioane de lei, platiti avocatului Constantin Stanica, si pentru ca nu a reusit, s-a plans reprezentantilor Baroului Gorj, care au ridicat din umeri spunand ca nu este de competenta lor sa se implice in aceasta problema. Probabil in atributiile Baroului intra doar tolerarea unor avocati care isi inseala clientii.

• Daniel Dumitriu

Justitia gorjeana ocroteste evazionistii

Paradoxal, dar nu imposibil, pana in momentul de fata, in judetul Gorj nici un evazionist nu a executat vreo pedeapsa penala. Desi evaziuni si evazionisti exista berechet, nici unul dintre acestia nu a platit pana acum pentru faptele sale. Numai in anii 2002 si 2003 nivelul evaziunilor mari, care au fost descoperite in judetul Gorj, insumeaza peste 177 de miliarde de lei. Primul loc in topul evazionistilor, il ocupa deja celebrul afacerist de etnie rroma Ion Radulescu, pe care si Al Capone ar fi invidios. Patron al firmelor MAKUMBA, MUKAMBA si METROX PROD, Radulescu a reusit sa pacaleasca statul roman prin eludarea de la plata unor impozite si prin deducerea de TVA cu peste 119,5 miliarde de lei. Justitia a fost insa foarte blanda cu acesta. Dupa ce a fost retinut in prima faza, pentru un “mizilic” de evaziune de 18 miliarde, stabilindu-i-se o cautiune de 9 miliarde de lei de judecatorie, Radulescu a scapat basma curata la tribunal unde cautiunea i-a fost redusa la 800 de milioane de lei. si ca tacamul sa fie complet, tot judecatorii tribunalului au decis ca omul de afaceri sa fie condamnat in alte doua dosare de evaziune fiscala (prejudiciu 70 si 36 de miliarde de lei n.r.) la 2 ani, respectiv 6 luni de inchisoare… cu suspendare…

Pozitia doi, in billboard-ul evazionistilor gorjeni este detinuta de confratele lui Radulescu, Ion Mihai al IV-lea care prin firma sa PATRUMIRALU, a reusit sa dea o “tapa” statului de 54 de miliarde de lei.

Pe la jumatatea clasamentului se regasesc si nume celebre de folcloristi gorjeni precum Victor Tita si Niculina Stoican, fiecare cu cate o evaziune mica de cateva miliarde, insa mult prea mica pentru a fi luata in calcul. Asa considera si judecatorii gorjeni, care pana acum nu au reusit sa condamne pe bune pe nici unul dintre ei.

• Radu Ciocoiu

Calinoiu promoveaza incompetenti recunoscuti chiar si de catre Guvern

Activitatea Consiliului Judetean Gorj se rezuma in ultimul an, in mare parte, doar la smenuri cu lucrari din banii publici, la vile in cartierul Primaverii si zanganit de catuse. Cel putin atat poate intelege cetateanul simplu din relatarile presei scrise, sau din stirile televizate.

si cum presedintele Calinoiu a mostenit o astfel de situatie, continua linia predecesorului sau.

Incompetenta si promovata

Daniela Stricescu, fost si actual sef serviciu in cadrul consiliului judetean, a promovat in ultimii ani, in ciuda incompetentei de care a dat dovada.

Pana la jumatatea anului 2003, Daniela Stricescu a indeplinit o functie de conducere in cadrul institutiei sub aripa protectoare a vicelui din acea vreme, Ion Calinoiu.

In luna iulie a aceluiasi an, Stricescu a fost promovata ca sef serviciu Prognoze, Informatica – Achizitii Publice insa, la numai o luna de la numirea sa, proaspata sefa a primit un calificativ demn de capacitatea sa – “incompetenta”.

Calitatile sale manageriale au iesit in evidenta la organizarea licitatiei electronice pentru achizitionarea pachetului “Corn-lapte”, din august 2003.

Un mesaj trimis de pe site-ul Guvernului Romaniei si adresat vicelui Calinoiu (!?) il anunta pe acesta ca licitatia a fost anulata, motivul fiind clar: “incompetenta sefului Serviciului Achizitii Publice din cadrul Consiliului Judetean Gorj, privind metodologia de aplicare a OUG…”.

Anul trecut, situatia privind aceeasi licitatie, a fost similara, iar scandalul “Corn-lapte” a ajuns in instanta, dupa ce reprezentantul unei societati participante i-a acuzat de incompetenta atat pe cei care au gestionat licitatia, adica pe Daniela Stricescu, dar si conducerea Consiliului Judetean Gorj.

Luna trecuta, consiliul judetean a aprobat organigrama si statul de functii pentru aparatul propriu. Bineinteles pentru rezultatele deosebite obtinute in activitate, Daniela Stricescu a fost mentinuta in functie, doar protectorul ei este acum boss-ul.

Surse din cadrul institutiei afirma ca Daniela Stricescu, acum seful Serviciului Financiar-Contabil, Programe Achizitii Publice (na! – n.r.) nu se da in laturi de la a recunoaste faptul ca presedintele Calinoiu ii apreciaza “munca” si de aceea a fost promovata.

si uite asa, pentru ca Ion Calinoiu este satisfacut de “munca” subordonatei, o incompetenta recunoscuta si de Guvern organizeaza licitatiile, evalueaza ofertele si chiar jongleaza cu banii Consiliului Judetean Gorj.

• Adrian Iovan

Firma lui Radu Floarea, Tech Safety,

Primul loc in topul microintreprinderilor gorjene prin evaziune fiscala

Pana la declansarea scandalului arestarii patronilor de la UREX Rovinari, numele afaceristului Radu Floarea era unul aproape necunoscut. Patron al unei unitati de productie de echipamente de protectie, Floarea nu s-a afisat in mod public desi una din firmele sale a ajuns in pe primul loc in topul microintreprinderilor din Gorj.

Conform unui clasament organizat catre Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in anul 2003, SC Tech Safety SA din Targu Jiu se situa pe pozitia 99 la nivel national si pe locul 1 la nivel judetean in topul microintreprinderilor, cu un profit brut de aproximativ 23,5 miliarde de lei. Aici nimic in neregula. Ba din contra, bravo lui!

Totusi… la o a doua privire a acestui top, comparat cu bilantul societatii din anul respectiv se observa un lucru cel putin neobisnuit. In anul 2003, firma lui Radu Floarea, desi fusese infiintata doar de 10 luni, inregistra o cifra de afaceri de aproximativ 41,2 miliarde de lei si un profit brut de peste jumatate din aceasta. In conditiile in care nivelul fiscalitatii in Romania este unul foarte ridicat, acest lucru este cel putin improbalbil. Poate, doar… dar si asa este destul de dificil, in contextul in care firma Tech Safety ar fi beneficiat de facilitatile acordate firmelor inregistrate intr-o zona defavorizata. Nu este cazul firmei lui Radu Floarea. In acest context se naste intrebarea: Cum s-a ajuns la un profit brut asa de mare?

Radu Floarea nu detine doar o singura firma, Tech Safety fiind a doua, dupa SC NURELO SRL – societatea de productie. Totul se explica din bilantului societatii de productie. Daca in anul 2002, NURELO inregistra la o cifra de afaceri de 77,9 miliarde de lei un profit brut de 12,3 miliarde de lei, in anul urmator, odata cu infiintarea firmei TECH SAFETY lucrurile se schimba radical. In anul in care TECH SAFETY ajungea pe primul loc in topul microintreprinderilor din Gorj, cealalta firma a lui Radu Floarea intra in pierdere. Cifra de afaceri a firmei NURELO scade drastic la 24,3 miliarde de lei si pierderi de 13,6 miliarde.

Cu toate acestea, situatia nu pare a avea un inteles logic. Ce interes ar fi avut Floarea sa-si aduca o firma pe pierdere pentru ascensiunea celeilalte? Raspunsul e simplu: IMPOZITELE!

In timp ce NURELO era impozitata cu 25% asupra profitului, deoarece era trecuta la macrointreprinderi, cealalta firma a lui Floarea, TECH SAFETY , era impozitata cu 1,5% impozit pe cifra de afaceri, ca microintreprindere. Practic, firma de productie, NURELO, mergea pe pierdere si transfera veniturile in TECH SAFETY, in scopul sustragerii de la impozitarea profitului cu 25% la 1,5% asupra cifrei de afaceri. si asa se explica totul…

• Radu Ciocoiu

Doctorul Branzan - malpraxis sau rutina

Medicul cardiolog Branzan este acuzat ca a refuzat sa interneze un batran cardiac.

Sambata, 12 martie, unui batran i s-a facut rau, in timp ce se afla la o inmormantare in comuna Arcani. Acesta a fost adus de urgenta in Tg-Jiu la spital, de catre o ruda care stia ca batranul avea probleme cardiace grave.

La spital insa, medicul de garda, dr. Branzan a refuzat sa-l interneze pe barbatul de 67 de ani, fara sa-si motiveze in nici un fel gestul. Pana la urma cadrele medicale de la Sectia Interne au fost cei care i-au dat primul ajutor batranului, acesta ramanand de altfel internat in aceasta sectie.

Ultima data cand a fost internat, in aprilie anul trecut, medicii Spitalului de Cardiologie Covasna i-au pus urmatorul diagnostic: “cardiopatie ischemica cronica dureroasa, infarct miocardic vechi, anghina pectorala reziduala, aritmie extrasistolica ventriculara stanga, hipertensiune arteriala medie”. Mai mult, acestia i-au recomandat prezentarea de urgenta la serviciul de cardiologie teritorial pentru investigatii si stabilirea conduitei terapeutice in continuare.

Contactat telefonic pentru a-si exprima un punct de vedere, doctorul Branzan a declarat ca nu-si aduce aminte de caz si ar fi bine sa mergem sa depistam impreuna despre ce este vorba: “Nu-mi aduc aminte toate cazurile, pentru ca sunt foarte multe. Numai azi-noapte (miercuri spre joi – n.r.) au murit doi!”.

• Dara Pumneanu

Nababul Fluieratoru ajuns tepar din cauza PSD

Cristea Fluieratoru, oaresce mahar pe la Federatia Profesionala a Sindicatelor Miniere Motru n-a facut, din functia pe care o detine, doar politica sindicalistilor pe care-i reprezinta, ci si a unor grupuri de interese ce activeaza in zona.

In campania electorala pentru alegerea primarului municipiului Motru, Cristea Fluieratoru a cotizat la greu sa-si impuna omul agreat, insa norocul nu i-a prea suras.

In prezent, pentru magarii de sute de miliarde, da cu subsemnatul pe la PNA.

Fluieratoru si tepele

Cristea Fluieratoru, este un mic nabab al orasului Motru. Pe langa functia de conducere in cadrul Federatiei Profesionale a Sindicatelor Miniere Motru, Fluieratoru este si tartor al SC Initiativa Sind Impex S.A., societate care apartine sindicatelor si are ca obiect de activitate curatenia, investitii sociale si constructii.

Suparat ca pe vremea fostului primar, Ion Iorga, SC Initiativa n-a prea avut lucrari prin Motru, Fluieratoru s-a gandit ca in campania pentru alegerile locale sa-si sustina omul sau pentru primarie.

Astfel, Severus Militaru, lider de sindicat la Rosiuta, din partea partidului Alianta Socialista, a intrat in gratiile lui Fluieratoru si a beneficiat de o campanie in valoare de peste 200 de milioane de lei.

Supararea lui Fluieratoru, membru PSD (!?)a pornit de la faptul ca nu a fost pus pe listele pentru consilieri locali pe locurile eligibile.

Dupa esecul lui Militaru in primul tur de scrutin, finantatorul a schimbat macazul si in turul doi l-a sustinut pe candidatul propus de partidul din care face parte, Ion Iorga. Cei care au contribuit la atragerea lui Fluieratoru alaturi de Iorga sunt Marian Urucu, directorul de la Rosiuta si Vasile Rabu, director al EMS Motru, inlocuit recent din functie.

Practic, nici acum Fluieratoru n-a jucat cartea care trebuia pentru ca Iorga a pierdut alegerile, iar sumele investite in imaginea partidului n-au fost platite nici pana astazi furnizorilor de servicii.

Plangeri penale pe numele lui Fluieratoru

Majoritatea celor inselati de liderul de sindicat au depus plangeri penale pe numele acestuia. Atat furnizorii de materiale publicitare, cat si ceilalti care au luat teapa spun ca este singura solutie pentru a-si recupera banii.

De ceva vreme Cristea Fluieratoru se afla si in vizorul PNA, alaturi de alt sindicalist, Silviu Zabava. Acestia prin cele doua societati SC Initiativa Sind Impex S.A., respectiv SC Rosind Motru, care apartin Sindicatelor Miniere Motru, au folosit lichiditati, 192 de miliarde de lei, in derularea unor activitati.

Cele doua societati beneficiaza de fonduri si lucrari prin incredintare directa din partea SNLO. Dubios este insa ca in 2003, Initiativa Sind Impex a avut la o cifra de afaceri de 30 de miliarde un profit de numai 94 de milioane de lei(!?).

• Adrian Iovan

Dezolant! (tableta)

Am ramas surprins zilele trecute sa aud ca medicul cardiolog Branzan a refuzat sa interneze un bolnav caruia i s-a facut rau la o inmormantare.

Daca doctorul Branzan la venerabila sa varsta si-a pierdut si ultima farama de umanitate aproape totul in tara asta e pierdut din punct de vedere medical.

De ce insist atat pe umanitatea doctorului Branzan si nu invoc juramantul lui Hipocrate?

Medicul Branzan a suferit pana in ’89 de pe urma regimului comunist. A facut puscarie politica si a indurat ororile regimului dictatorial al lui Nicolae Ceausescu.

Cazul la care fac referire nu e unul banal, ci al unui cardiac cu un preinfarct la activ, care a ajuns sa fie internat pe la Sectia Interne cu un diagnostic care sa nu-l incrimineze pe Branzan.

Am tot respectul pentru dr. Branzan, cel care a suferi in inchisorile comuniste, insa ca si medic, prin gravitatea acestui caz, Branzan si-a dat examenul de pensionare.

Ar trebui sa constientizeze venerabilul doctor, ca atunci cand la o anumita varsta esti scarbit de meserie trebuie sa ai taria sa lasi locul celor mai tineri, cu pofta de munca si preocupati de soarta celor bolnavi.

Pensie cat mai lunga, domnule doctor!

Am spus ca aproape totul e pierdut in domeniul medical si prin prisma celor vazute la TV. Batrani si bolnavi plangand la coada la farmacie ca n-au gasit sau medicamentele s-au terminat poate fi una din imaginile cele mai crunte ale zilelor noastre.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   18.03.2005. 12:27

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 50 - 11 - 16 martie 2005

Articolele din Scandal atrag atentia

“Scandal de Gorj” a publicat in ultimele luni mai multe materiale care au deranjat destul de rau pe cei implicati, dar pe langa urlete si presiuni s-au facut si lucruri bune. Adica cei in drept sa ia masuri s-au autosesizat si au actionat. Astfel, in urma cu trei saptamani publicam un material referitor la faptul ca in Tribunalul Gorj se face evaziune fiscala, pentru ca unul dintre birourile de copiat acte de la subsolul institutiei nu are casa de marcat fiscala. Presedintelui Tribunalului, Gheorghe Miruta nu i-a picat bine articolul, dar a promis ca va lua masuri si a luat. A sesizat Garda Financiara si s-a facut un control. Rezultatul – 80 de milioane de lei amenda pentru lipsa casei de marcat fiscala si cinci milioane de lei pentru nereguli privind disciplina financiar-contabila.

La randul sau Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj “s-a inspirat” din publicatia noastra in intocmirea a trei dosare penale: tunul de 700 de milioane de lei dat, prin furt de motorina, la sectia CFU Jilt cu participarea lui Nicolae Giuran, devenit ulterior director; devalizarea S.C Tismana S.A. de fostul director Ion Popescu si mafia licitatii din Consiliul Judetean Gorj.

• Daniel Dumitriu

In cazul Tomulescu,

Procurorul Diaconescu si politistii batausi - scosi basma curata de Parchet

Cazul Madalin Tomulescu, un tanar din comuna Balesti, condamnat la 18 ani de puscarie pentru omor deosebit de grav si achitat dupa aproape 3 ani de detentie, a creat valuri inca de la prima aparitie in presa a povestii sale.

“Scandal de Gorj” prezenta in exclusivitate, in primavara anului trecut, povestea cutremuratoare a tanarului, iar dupa numai cateva luni acesta parasea inchisoarea increzator in justitie.

Ajuns in libertate, Tomulescu a povestit ziaristilor chinurile groaznice si tortura aplicata de anchetatori asupra sa pentru a-l determina sa recunoasca faptul ca el este autorul crimei.

In urma celor aparute in presa, Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj s-a autosesizat, insa fiind vorba de procurori si politisti, dosarul a ajuns la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova. La exact doua saptamani de la primele declaratii ale lui Tomulescu, procurorul Covei de la Craiova a dispus neinceperea urmaririi penale fata de Ion Diaconescu, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj; Constantin Rosca, comisar sef de politie; Ion Ragman, subcomisar, Gheorghe Curca, subcomisar si a agentilor sefi Nicolae Vasile si Iulian Bordea, pentru infractiunea de arestare nelegala si cercetare abuziva.

Rezolutia intocmita de procurorul doljean este de departe partinitoare. Mergand dupa zicala “corb la corb nu-si scoate ochii”, procurorul isi permite sa minta la modul ordinar. Asa-zisa ancheta facuta de procuror este in realitate un material intocmit de pe scaunul caldut din birou.

Din datele solicitate de la arestul IJP Gorj reiese ca Tomulescu a fost “gazduit” doar doua saptamani, in realitate acesta spune ca timpul petrecut in arest depaseste cateva luni.

Mai mult, in acelasi document care-i scoate practic nevinovati pe politisti si pe procurorul Diaconescu, se spune ca pentru reconstituirea crimei au fost necesare doar 45 de minute, adica de la 9.45 la 10.30. In realitate, un traseu Tg-Jiu-Tamasesti si retur poate fi parcurs in aproximativ 25 de minute cu masina. Reconstruirea ar fi trebuit sa dureze practic, dupa cum reiese din materialul intocmit de procuror, 20 de minute. De Fapt, Madalin Tomulescu spune ca reconstituirea a durat cateva ore, intrucat ea s-a petrecut in cea mai mare parte pe campul din Tamasesti.

In acelasi material, procurorul doljean spune ca au fost audiati ca si martori, cei care au fost in celula arestului atunci cand Tomulescu a fost retinut, iar acestia au relatat cum “criminalul” a povestit in detaliu cum l-a omorat pe cioban.

Contactat telefonic, unul dintre martori a declarat ca nu a fost audiat niciodata pe aceasta tema de catre nimeni.

Concluzia este ca daca nici macar cei care au fost in celula cu Tomulescu n-au fost audiati, procurorul Diaconescu si sleahta de politisti batausi cu atat mai mult n-au fost deranjati de catre procurorul Covei. Asadar, “motivarea cum ca actele premergatoare efectuate in cauza (!?) nu au confirmat existenta faptei” este o minciuna sfruntata.

• Adrian Iovan

Boierul comisar sandru si-a tras pasaj intre vila si bloc

seful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Gorj, comisar Ion sandru, isi amenajeaza casa de vacanta in mijlocul pomiculturii de pe Dealul Targului. Pentru a-si satisface poftele de mosier, sandru a primit de la Ion Calinoiu, directorul Statiunii de Cercetare-Productie Pomicola, aproximativ 1.500 mp de teren, pe care s-a si apucat sa-l scurme pentru a-si construi piscina. si cum e singur cuc pe varful dealului si nu-l vede nimeni, sandru s-a apucat sa fure si stalpii din pomicultura pe care ii foloseste la realizarea visului sau grandoman.

sandru – Fat Frumos din varful dealului

Foisorul din Dealul Targului a fost in siguranta ani de-a randul, pana in momentul in care politistul Ion sandru a prins cheag si s-a cocotat pe scara ierarhica din ce in ce mai sus. Asa i-a venit, probabil, si ideea sa priveasca Tg-Jiul de la inaltime. Prin tertipuri pe care functia i le permite, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor a pus mana pe cula. A renovat-o, iar langa, pe pamantul oferit de Ion Calinoiu, a inceput constructia unui beci si a sapat doua gropi imense, pentru a-si putea praji vara burta langa o piscina cu apa cristalina. Pana acum investitia nu l-a costat mare lucru, pentru ca lucrarile au fost facute cu angajati si utilaje de la ACH Tg-Jiu. Muncitorii l-au ajutat si sa faca economie la materiale – au smuls spalierele pe care era agatata vita de vie apartinand Statiunii Pomicole si le-au folosit pentru a intari digurile gropilor. In structura de rezistenta a beciului au fost introdusi cativa stalpi care sustineau bazinele statiunii. Stalpii care au prisosit sunt si acum depozitati in cula, alaturi de cateva ladite pentru fructe si o dovada incontestabila a faptului ca sandru a devenit proprietarul turnului – o firma inscriptionata cu numele nevestei, Aurora sandru, si cu adresa cabinetului sau medical. Firma nu-si gaseste rostul in turn, dar laditele da. Surse apropiate politistului spun ca, vara, prietenii lui sandru se autoservesc din livada cu pomi fructiferi a statiunii. Poate vreunul vine nepregatit, iar gazda il ajuta oferindu-i posibilitatea prin care sa-si transporte fructele.

Proprietar de pasaj intre bloc si vila

Inainte de a deveni proprietarul unui conac, Ion sandru si-a construit un “barlog” si in Tg-Jiu, adica o vila, cu toate ca mai detine si un apartament. Sentimental incurabil, pe sandru nu l-a lasat inima sa renunte la a mai locui in apartament, asa ca a gasit modalitatea perfecta de a trai cu sufletul impacat. Blocul in care este apartamentul, situat la etajul I, este chiar langa casa, asa ca politistul s-a gandit sa uneasca cele doua locuinte printr-un pasaj de trecere. Intentia s-a materializat intr-o scara lunga la capatul caruia s-a facut trecerea in apartament. Pana acum sandru nu a spart zidul apartamentului, insa are tot timpul.

Contactat telefonic pentru a-si exprima un punct de vedere cu privire la respectarea autorizatiei de constructie a pasajului, Constantin Cretan, purtatorul de cuvant al Primariei Targu Jiu a sesizat serviciul urbanism din cadrul institutiei. Ajunsi la fata locului inspectorii primariei au constatat ca sandru nu a respectat prevederile autorizatiei de constructie si va fi amendat cu o suma intre 20 si 75 de milioane de lei. In realitate sandru are autorizatie pentru construirea unei rampe pentru accesul la cabinetul medical al sotiei al persoanelor cu handicap, pe langa aceasta construind o scara si pasajul dintre vila si apartamentul sau din bloc.

si in cazul lucrarilor din Dealul Targului, Serviciul de Urbanism din cadrul primariei a sistat continuarea lucrarilor pana la intrarea in legalitate, deoarece inspectorii nu au reusit sa depisteze cine este raspunzator pentru acestea.

Anul trecut, in primavara, vila a fost si renovata, iar materialele necesare au fost procurate de la trei depozite din zona 9 Mai. Oameni din anturajul politistului declara ca nici de data asta sandru nu s-a chinuit cu plata, pentru ca patronii depozitelor de unde au fost luate materialele ii sunt prieteni, iar transportul s-a facut cu Dacia cu numarul de inmatriculare 1-GJ-1045, ce-i apartine politistului. Salahori la renovare au fost “gurile cascate” din cartier, adica fosti puscariasi pe care Ion sandru ii foloseste ori de cate ori are nevoie pentru ca este o mana de lucru foarte ieftina.

Alexandr(Ion) cu cola

seful Serviciului de Investigare a Fraudelor nu uita insa ca viata nu inseamna numai punerea la punct a situatiei materiale. Asa ca Ion sandru se mai si distreaza. Localurile sale preferate sunt: “Jiul”, “Paralela 45”, “Boema”. Aici bea de-a moca pentru ca patronii barurilor sunt atat prietenii, cat si protejatii sai. Cand nu are timp sa ajunga in zona 9 Mai, pentru ca trebuie sa presteze si prin batatura IJP-ului, sandru mai poposeste si pe la barul “Intim”, din centrul orasului. Oricum, ramane fidel bauturilor sale preferate: Alexandrion si Stalinskaia cu cola. Din cand in cand pasiunea sa ii creeaza si probleme. La finele anului 2003, in fata localului Jiul, sandru a intrat cu masina intr-un BMW parcat in fata restaurantului. La fata locului nu a venit nici un echipaj de politie, sandru si-a luat masina si a reparat-o intr-un service din 9 Mai, tot la un protejat de-al sau.

Judecator de pace pentru subordonati

La nevoie, Ion sandru se dovedeste un sprijin de nadejde pentru prietenii sai. Interventia sa a reusit sa-l salveze pe Dorin Butu, politistul care l-a batut anul trecut pe paznicul Muzeului Judetean, Ion Circiu. Butu fusese acuzat de abuz in serviciu, purtare abuziva si vatamare corporala grava si era cercetat de catre un procuror al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova. sandru impreuna cu ocrotitul sau, victima si doi martori cu lectia bine invatata, - si ei tot politisti - s-au prezentat la Craiova, in biroul procurorului general Victor Nicolcescu si au rezolvat problema. Carciu a primit 30 de milioane de lei si a renuntat la acuzatii.

Turnul a revenit lui sandru din cauza…sexului

Ion Calinoiu, directorul Statiunii Pomicole Tg-Jiu spune ca intre institutia sa si politistul sandru s-a facut:” un contract de asociere, de participatiune, de prestari servicii (!?).” Ce presteaza seful Serviciului de Investigare a Fraudelor pentru Statiunea Pomicola nu este insa foarte clar: “Noi aveam probleme foarte mari. Foarte mult tineret mergea acolo, seara in mod deosebit. L-am renovat, au spart usile, au daramat in interior, ma rog, erau si alte probleme din astea specifice tineretului. In plus ne-au afectat cu productia pe acolo, pentru ca atunci cand mergeau luau din pomi. Am tot apelat la organele de politie sa facem ceva. S-a ivit ocazia si…”

si s-a incheiat un contract de prestari servicii cu sandru, pentru suma de 1.000.000 de lei pe luna, dupa cum declara Calinoiu. Lucru care n-are nici un fel de logica, deoarece daca este vorba de un contract de prestari servicii atunci politistul ar trebui sa primeasca bani pentru munca depusa, nu sa dea el, ca atunci este vorba de un contract de inchiriere, iar valoarea stabilita este ridicol de mica.

“Nu prea stiu ce a facut acolo”

Directorul statiunii gaseste o explicatie aberanta si pentru excavatiile din jurul turnului sustinand ca:” Da, modificarile din fata turnului el le-a facut. Nu, nu este un beci acolo. Va rog sa ma credeti ca nici nu prea stiu ce a mai facut acolo. Digurile sunt facute ca sa preintampine alunecarea, era pericol de prabusire.” Despre gropi spune ca nu exista si nu se construieste altceva decat niste diguri.

Calinoiu neaga de altfel si sustragerea spalierelor care sustineau vita de vie: “ Sa stiti ca de acolo nu s-a luat nimic. Noi am avut vie pe care am defrisat-o, am depozitat acolo spaliere rupte care nu s-au mai putut valorifica.” Realitatea imortalizata pe aparatul foto il contrazice insa. Se vede foarte clar ca spalierele sunt in perfecta stare si ar fi putut sustine in continuare vita de vie.

Directorul neaga si faptul ca sandru are in administrare si teren, pe langa turn: “Nu-i vorba de teren, nu-i vorba de plantatie, nu-i vorba de nimic. Vom folosi turnul pentru a depozita acolo fructele(!!?).

• Neli Matei

Radu Ciocoiu

Comisarul Catarone implicat in traficul cu gazolina

In urma cu doua saptamani “Scandal de Gorj” publica un articol despre magariile din politia gorjeana.

Surse din IJP declarau atunci ca adjunctul de la Directia Generala de Informatii si Protectie Interna, fosta doi si un sfert, nu este strain de traficul cu gazolina din zona Hurezani, Capreni, Licurici si Bustuchin.

sefului de post de la Licurici a negat orice implicare a sa in traficul cu gazolina si in afacerile tandemului Catarone-Mazilu, iar adjunctul sefului de post de la Capreni a facut o adevarata criza de nervi in momentul in care s-a incercat un dialog cu el.

Comisarul Catarone, sef birou DGIPI Gorj a derulat in ultimii ani afaceri profitabile in zona de sud-est a judetului. Punctul de lucru Slavuta, din zona Capreni a fost pentru multi ani izvor nesecat pentru veniturile politistilor cu tupeu. Printe acestia s-a numarat si politistul Catarone. Acesta, ajutat de un inginer de la Competrol si de adjunctul Politiei Capreni, depozitau gazolina sustrasa de hotii din zona intr-o gospodarie dupa care combustibilul era comercializat in zona Motru, acolo unde comisarul avea mai multe locatii.

La un moment dat adjunctul de la Politia Capreni, Marian Olteanu, a fost judecat in Consiliul de Onoare si Disciplina al IJP din cauza problemelor cu traficul cu gazolina. Surse demne de incredere sustin ca aceste probleme i-au fost create chiar de Catarone. Insa…

Un comisar se scuza

Comisarul Catarone spune ca acuzele care i se aduc nu sunt adevarate si ca se incearca o denigrare a persoanei sale: “Este adevarat ca trec prin Capreni cand merg la socrii mei, iar cu acel inginer m-am vazut o data sau de doua ori, dar asta nu inseamna ca am facut trafic de gazolina. Am avut locuinta la Motru, insa acel apartament l-am vandut. Va spun ca nu am fost niciodata implicat in asa ceva”.

Marian Olteanu nu a avut insa nervii atat de tari incat sa raspunda la intrebari cu calm. Din cauza istericalelor nu a putut spune nimic concret: “Ceproblema aveti dom’ne cu mine? V-am spus sa ma lasati in pace, eu n-am nici o problema cu dvs. Aveti probleme de serviciu, avem purtator de cuvant. Nu avem ce discuta! Nu am ce sa raspund la intrebarile dvs. V-am spus destul de clar! Stam de vorba prin purtatorul de cuvant. Eu nu am ce discuta cu dvs. Daca e vorba de probleme personale, sunt ale mele si nu va intereseaza pe dvs. Pe mine nu ma intereseaza. Nu stiu nimic. Sa traiti!” Cam asta a fost reactia lui Olteanu, politist neimplicat in traficul de gazolina.

• Claudiu Matei

Directorul economic al Consiliului Judetean Gorj se apara anemic

Numele Anei Albulescu, directorul economic al Consiliului Judetean Gorj, a fost legal in ultimul timp de foarte multe ilegalitati comise in institutia respectiva, inclusiv de o licitatie pentru pietruirea unui drum comunal la Bumbesti-Pitic, care a avut loc la cateva luni dupa executarea lucrarii, si pentru care Albulescu a incasat remuneratia care se acorda membrilor comisiilor de licitatii.

Pentru ca asa este deontologic i-am oferit Anei Albulescu posibilitatea de a-si exprima un punct de vedere fata de acuzatiile care i se aduc si i-am pus cateva intrebari. A raspuns in doua zile, in scris, si, dupa cum reiese din material, cu ajutorul unui avocat. Asta nu a impiedicat-o insa sa omita realitatea…licitatia de la Bumbesti-Pitic a fost fictiva, lucru confirmat si de faptul ca Parchetul s-a autosesizat, dar si de declaratiile fostului primar al comunei, Gheorghe Calugaru.

Considerati ca in activitatea dumneavoastra, ca director economic al Consiliului Judetean Gorj, ati intreprins si masuri ilegale?

R: In activitatea mea ca director economic al Consiliului Judetean Gorj nu am intreprins niciodata masuri ilegale.

Din cate comisii de licitatii remunerate ati facut parte in ultimii patru ani?

R: Am participat ori de cate ori am fost solicitata sa fac parte dintr-o comisie de licitatie. Nu am tinut o evidenta contabila a acestora. Precizez ca particip in aceste comisii din 1994 si conform precizarilor comune ale Ministerului Finantelor Publice si Ministerul Muncii, membrii comisiilor sunt remunerati in baza unor tarife aprobate de cele doua ministere.

De ce ati fost de acord sa participati la licitatia fictiva de la Bumbesti-Pitig?

R: Nu stiu ce intelegeti prin “licitatie fictiva”. Am participat la licitatie in baza invitatiei transmisa de primarie si aceasta s-a desfasurat conform prevederilor legislatiei in vigoare la acea data.

In cadrul consiliului Judetean se practica frecvent metoda licitatiilor fictive?

R: Nu au existat la nivelul Consiliului Judetean Gorj “licitatii fictive”. Afirmatia dvs. o consider fara suport.

Cine sunt persoanele care v-au impus sa favorizati anumite firme?

R: Nu stiu sa se fi favorizat o firma sau alta, iar mie nu mi s-a impus niciodata in activitatea de membru intr-o comisie de licitatie sa punctez favorabil o firma sau alta. Adjudecarea unei licitatii este decizia intregii comisii si nu a unui singur membru.

Vom reveni cu noi dovezi care stabilesc adevarul, in nici un caz cel indicat de directorul economic Ana Albulescu.

Turnatorul de serviciu

• Un consilier judetean al Aliantei, care a scos si el capul in…presa saptamana trecuta, a spart gheata cu primul smen din aceasta legislatura – si-a angajat fiul in Consiliul Judetean. Cica odrasla ar fi picat initial examenul, insa, prin grija tatalui, lucrarea a fost refacuta si astfel problema s-a rezolvat.

• Sindicatele miniere de la Motru au fost bagate pana in gat in campania electorala pentru alegerea primarului. O societate de “initiativa” ce apartine unui lider de sindicat a finantat candidatul PSD. Nu s-a orientat bine sindicalistul ca Iorga a picat de pe cal, iar societatea care a prestat pentru imaginea acestuia nu si-a achitat nici pana acum sutele de milioane catre parteneri.

In timp ce falsii revolutionari huzuresc,

C-tin Ciora asteapta sa i se recunoasca meritele avute in Revolutie

Revolutia din decembrie ’89 a demonstrat ca romanii sunt un neam de eroi, dar ca, printre ei, exista si multi escroci. In Gorj, ca si in alte judete, sunt destui “impuscati” care beneficiaza fara nici un merit de favorurile care s-au acordat revolutionarilor, iar cei care au infruntat intr-adevar gloantele umbla si acum, dupa 15 ani, pentru a li se recunoaste meritele. Sigurele lucruri cu care s-au ales pana acum sunt doar cicatricele plagilor impuscate.

Constantin Ciora, din satul Radosi, comuna Crasna, satisfacea stagiul militar la U.M. 01026 Bucuresti in decembrie 1989, a participat la luptele care s-au dat in ziua de 22 si a fost impuscat in mana. In luna septembrie 1990 in Crasna au venit doi reprezentanti ai Prefecturii Gorj pentru a verifica daca Ciora a participat sau nu la Revolutie.

S-a deplasat de doua ori si la Bucuresti, unde s-a facut si reconstituirea, la fata locului, a ceea ce s-a intamplat in data de 22 decembrie. Dupa reconstituire i s-a spus ca dosarul sau va fi inaintat in instanta si se va stabili cuantumul despagubirilor pe care le merita. Nu a primit decat 50.000 de lei, in anul 1992, de la Prefectura Gorj. si de atunci tot asteapta…

• Mihai Popescu

Boierul Ion (tableta)

Cula este un cuvant de provenienta turca (kula) si a aparut la inceputul secolului al XVIII-lea in Oltenia. Expansiunea otomanilor i-a determinat pe boieri sa-si construiasca astfel de cladiri inalte pentru a se putea apara. O astfel de cula exista si pe Dealul Targului.

Unul dintre boierii Gorjului, pe numele sau de botez Ion, a pus laba pe ea.

seful Serviciului de Investigare a Fraudelor, din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Gorj (suna pompos, nu?) a devenit stapan si pe 1.500 mp de teren langa turnul din Dealul Targului. Boierul sandru, cel care in urma cu cinci ani cotrobaia prin oarece sertare extaziindu-se la poze de familie, isi construieste acolo piscina si beci, binefacatoare in zilele toride de vara.

Se si vede jupanul Ion in cerdac pe un sezlong privind Targu-Jiul de sus, de pe deal, alaturi de prietenul sau politistul bataus Butu.

Cei care au muncit pe proprietatea ciocoiului sandru spun ca acesta a folosit pe la constructiile de acolo spaliere furate de la Statiunea Pomicola. Ion, boierul din Dealul Targului ar putea fi acuzat de complicitate la furt, iar fotografiile noastre stau marturie pentru colegii sai pentru care legea nu e doar o amanta, hai sa-i zicem Felicia, pe care s-o ocolesti cand n-ai chef de ea si s-o inseli cu propria-ti muiere.

Sper ca latifundiarul din IJP sa nu se supere pe mine ca doar nici eu nu ma supar cand aud cum isi varsa naduful cand citeste “Scandal”: ”Pe asta eu l-am arestat futu-l in Pasti pe ma-sa si cre’ ca-l infund iara!”.

Cum sa ma supar eu pe boierul Ion, cand stiu ca numai la un Alexandrion cu cola ii vin astfel de greturi?

Poate mai auzim de tine Jupane! Pe la Parchet…

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   11.03.2005. 12:25

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 49 - 3 - 9 martie 2005

Dihonie la Camera de Comert

Cristina Lupulescu reclamata de salariati la prefectul judetului

Un grup de angajati ai Oficiului Registrului Comertului (ORC) Gorj s-au declarat nemultumiti de conducerea institutiei si au adresat un memoriu in acest sens prefectului stefan Popescu Bejat.

Semnatarii memoriului o acuza pe Cristina Lupulescu, directorul ORC, ca a numit in functii pe cei apropiati ei, fara ca acestia sa sustina concurs.

Angajatii nemultumiti spun ca Lupulescu isi asuma laurii muncii lor, in timp ce ei sunt tot timpul blamati. “Daca lucrurile merg bine este meritul ei, daca merg prost este numai vina noastra. Doamna director stie sa vorbeasca frumos doar cu conducerea de la Bucuresti. Are un talent deosebit in a-si face subordonatii sa se simta simple mijloace de atingere a obiectivelor financiare. Are tendinta de a trata oamenii ca pe obiecte, cu atat mai valoroase, cu cat sunt mai repede substituibile”, declara printre altele semnatarii sesizarii ajunsa pe masa prefectului.

Acestia sustin ca directorul Cristina Lupulescu a desfiintat “Biroul unic” in urma cu 2 ani, insa acesta trebuie sa functioneze din nou si solicita conducerii Prefecturii Gorj sa se implice pentru ca cei care vor face parte din acea structura sa sustina concurs, iar sef sa le fie tot o persoana aleasa in urma unui examen: “Nu dorim sa fie numita iarasi o persoana agreata de sefa, deci sa nu se mai faca avansari in functie pe criteriul favoritismelor si preferintelor ei, asa cum s-a procedat pana acum.”

Cristina Lupulescu nu a dorit sa-si exprime un punct de vedere fata de acuzatiile care i se aduc, decat daca i se arata sesizarea, pentru a vedea semnaturile celor care au intocmit hartia. Cum dorinta nu i-a fost indeplinita, a preferat sa nu comenteze.

• Mihai Popescu

Turnatorul de serviciu

• In urma cu patru luni, intr-un club de noapte din Tg-Jiu a avut loc un scandal de proportii. Peste 20 de tineri au fost implicati intr-un adevarat macel. Ba mai mult, unul dintre mascatii renumiti ai targului, aflat la un restaurant din apropierea clubului, a luat-o si el grav pe cocoasa. Acest lucru s-a intamplat in momentul in care scandalul s-a mutat in strada, iar politistul a vrut sa-si cheme colegii de la DIR.

De ce n-a suflat politia o vorba despre acest scandal? Pentru ca, gura targului vorbeste ca, patronul colorat al clubului marcheaza din greu la unul din capii politiei, ca altfel maghernita ar fi fost de mult inchisa.

• Actualul vicepremier, Adrian Videanu, regele neincoronat al marmurei din Romania, a livrat, prin societatea sa, toata marmura cu care au fost placati peretii sediului CEC Tg-Jiu. Astfel cateva miliarde bune au ajuns la Videanu si din targul nostru. Barfitorii spun ca nu este prima data.

Afaceri de familie pe banii statului

SC Tismana SA, societate de prestari servicii si gospodarire comunala, subordonata Consiliului Judetean Gorj, a fost ani de-a randul vaca de muls a fostului director Ion Popescu, actual consilier local al orasului Tismana, din partea partidului Forta Democrata.

Ilegalitatile comise de Popescu, cu ajutorul sotiei sale erau cunoscute si la nivelul Consiliului Judetean, deoarece directorul Ana Albulescu facea parte din Consiliul de Administratie al SC Tismana, iar Ion Balan, actual consilier judetean PD, din comisia de cenzori. Presedinte al Consiliului Judetean era, la vremea instalarii lui Popescu in functie, prefectul de acum stefan Popescu Bejat.

Cu toate ca magariile facute ar fi putut asigura cativa ani dupa gratii celor implicati, singura masura care s-a luat a fost schimbarea din functie a lui Ion Popescu.

Popescu distruge, Consiliu Judetean cumpara

Ion Popescu a inchiriat majoritatea activelor SC Tismana SA catre SC Tispocona SRL firma patronata de sotia sa, Dorina Popescu, dar si unor parteneri de afaceri si chiar si propriei persoane. Este cazul casei de protocol Tismanita, care, printr-un contract de inchiriere, i-a revenit lui Popescu, Aurel Craete si Gheorghe Bala.

Chiar si inainte de inchiriere gestiunea cabanei s-a aflat mereu la dispozitia directorului, cheile poposind in permanenta in buzunarul acestuia. Astfel el a avut timp berechet sa-si ia tot ceea ce i-a trebuit din cabana. La un moment dat s-a incercat inventarierea bunurilor, dar Popescu s-a opus cu vehementa, ceea ce a dus la concluzia ca ele nu se mai gaseau acolo unde le era locul. Mai mult decat atat, in cursul anului 1999 s-a dispus casarea partiala a unor obiecte, dar in procesul verbal de casare nu au fost consemnate bunurile rezultate din casare, lucru care poate duce la o singura concluzie – procedeul a fost efectuat fictiv.

Dupa ce Cabana Tismanita a fost la dispozitia rapacitatii lui Ion Popescu, ea a fost cumparata de catre Consiliul Judetean Gorj pentru a fi modernizata si pusa la dispozitia celor cu gusturi fine si functii inalte la nivelul judetului.

SC Tismana - proprietatea familiei Popescu

In anul 2000, Ion Popescu a angajat, printr-un contract de inchiriere, firma consoartei sale pentru transportarea de muncitori si materiale pe ruta Tismana-Godinesti-Stramba-Matasari. Transportul era facut cu o Dacia Papuc iar Tispocona a taxat in regim de taxi SC Tismana SA, adica la km, pretul fiind stabilit de catre Dorina Popescu prin a sa societate.

Acesta nu este insa singurul contract dubios incheiat “in familie”. SC Tismana SA a executat lucrari pentru Tispocona, lucrari pentru care in devize au fost incluse preturile materialelor fara cota aferenta de cheltuieli de aprovizionare. Prejudiciul depasea, la nivelul anului 2000, 15.000.000 de lei.

Ion Popescu a ajuns la concluzia ca, pe langa banii care intrau in bugetul familiei prin firma sotiei, i se cuvin si tevile din canalul termic ce leaga blocurile de locuit cu centrala termica . De fapt, din postura de director n-a trebuit decat sa comande. Asa ca a dat dispozitie sa fie scoasa din canalul termic 280 ml de teava, care a fost sectionata si transportata acasa la familia Popescu. Prejudiciul creat – peste 37 de milioane de lei.

Directorul s-a aprovizionat din magazia societatii pe care o conducea si cu doua cazi de baie si a livrat catre Tispocona calorifere fara ca acestea sa fie evaluate.

Ce nu a luat acasa a vandut la altii, cu toate ca materialele respective fusesera aduse pentru anumite lucrari, nu pentru comercializare. SC Tismana a vandut catre un anume stefan Voiculescu din Hobita bunuri in valoare de peste 15.000.000 de lei, fara sa adauge la factura si cheltuielile de comercializare. Gaura in bugetul SC Tismana – 27 de milioane de lei.

Afacerea “brutaria”

Directorul Ion Popescu i-a inchiriat firmei nevestei, in anul 2000, o brutarie cu toate dotarile, inclusiv spatiu de functionare, teren anex si salariati. Totul pentru o chirie de 3.000.000 de lei pe luna si 612.000 de lei amortizare mijloace fixe. In plus, i-a asigurat si toate autorizatiile de functionare a brutariei, Sanepid, Mediu, Pompieri, etc.

In contractul incheiat intre SC Tismana si SC Tispocona se precizeaza ca aceasta afacere s-a facut din cauza problemelor financiare pe care le are societatea de stat, care are datorii de 78 de milioane de lei chiar catre firma sotiei directorului. Cu toate astea Tispocona este de acord cu plata chiriei catre SC Tismana. Motivul este lesne de inteles. Brutaria a adus un profit enorm familiei Popescu, pierderile SC Tismana fiind cam de 120.000.000 de lei la fiecare trei luni de zile, din cele 12 cat a tinut contractul.

Inchirierea brutariei a fost facuta fara aprobarea Consiliului Judetean Gorj si nici Adunarii Generale a Actionarilor. Descoperita peste un timp de catre reprezentantii Consiliului Judetean, afacerea cu brutaria a umplut paharul, motiv pentru care “epoca” Ion Popescu a luat sfarsit, acesta fiind inlocuit din functie. S-a facut si o sesizare la Parchet, ilegalitatile comise fiind evidente, dar procurorii au gasit de cuviinta sa dea neinceperea urmaririi penale.

• Adrian Iovan

Clement Mocanu implicat intr-un accident mortal

Florin Dragoi, tatal a doi copii minori, a decedat la varsta de 33 de ani, in urma unui accident rutier care ridica multe semne de intrebare in legatura cu vinovatia autorului, mai ales ca in incident a fost implicat omul de afaceri Clement Mocanu ca si pasager si varul sau, conducator auto al masinii care a intrat in coliziune cu cea condusa de Dragoi. Oficial, vinovat de accident a fost declarat mortul, insa continutul dosarului lasa loc de interpretari fata de modul in care s-a facut cercetarea si s-a stabilit vinovatul.

Contradictii in declaratii

Florin Dragoi se deplasa, in ziua de 29 septembrie 2002, la volanul unui Fiat Ducato, pe ruta Tg-Jiu – Rovinari. In localitatea Vart, autovehiculul sau a intrat in coliziune cu o masina de teren marca Toyota, in care se afla patronul ARC Tg-Carbunesti, Clement Mocanu, pe scaunul din dreapta, dupa cum reiese din declaratiile date imediat dupa producerea accidentului. Mocanu si varul sau, Adrian Mocanu, care era si sofer, s-au ales doar cu cateva zgarieturi, in schimb Dragoi a decedat. Singurul martor ocular al evenimentul a devenit Clement Mocanu care a declarat politiei rutiere ca: “In aproprierea unei curbe, din sens opus a venit cu viteza foarte mare o autoutilitara Fiat, care a trecut pe banda noastra de mers lovindu-ne frontal. In urma ciocnirii violente, autoturismul nostru s-a rasturnat in afara partii carosabile, avand avarii foarte mari.” Afirmatiile sale sunt sustinute si de catre varul sau. Un alt martor sustine teoria celor doi, spunand ca, in momentul producerii accidentului se afla in strada si: “Am observat ca autoutilitara s-a ciocnit frontal cu Toyota, in urma ciocnirii aceasta fiind proiectata in afara partii carosabile. Declar ca am vazut inclusiv momentul impactului dintre cele doua masini si am remarcat ca autoutilitara depasise putin axul drumului spre partea stanga a directiei de mers, impactul avand loc dincolo de axul drumului inspre autoturismul Toyota”.

Acelasi martor, contactat de reporterii nostri, a declarat cu totul altceva, considerand ca adevarul nu mai poate face rau nimanui dupa 2 ani de la producerea accidentului: “Eram cu spatele, n-am vazut, am auzit doar bubuitura si cand m-am intors Toyota era rasturnata intr-o parte si Fiat-ul in alta. Mai mult nu stiu ce sa va spun, cei care stiu sunt cei cu Toyota ca ei au asistat pe viu la ce s-a intamplat”.

Martorul a mai adaugat ca politistii au ajuns la el pentru a-i lua declaratia cu privire la modul in care s-a produs accidentul dupa aproape doua saptamani.

Dosar cu carente

O coincidenta bizara se intalneste in procesul verbal intocmit de politistii care s-au deplasat la locul accidentului. Unul dintre cei doi martori alesi de oamenii legii sa urmareasca desfasurarea cercetarilor era un angajat al ARC Tg-Carbunesti, lucru destul de neobisnuit, daca tinem cont de faptul ca Mocanu ii era patron.

Tot in procesul verbal se vorbeste despre faptul ca: “nu exista urme de franare identificate pe carosabil, urmare a ploii abundente”. Lucru greu de crezut, atata timp cat urmele facute de cauciuc nu sunt similare cu cele trasate cu creta sa poata fi sterse de ploaie.

Ciudat este si faptul ca politistii n-au intocmit expertiza dinamicii produceri accidentului, care este neaparat necesar in cazul unui accident rutier soldat cu victime.

Dosarul intocmit in urma accidentului este destul de subtirel si la propriu si la figurat. Schita accidentului, este facuta la doua luni dupa producerea acestuia, chiar cu o zi dupa expirarea termenului legal prevazut de lege.

Fotografiile judiciare nu prezinta in detaliu petele de ulei de pe carosabil si nici cioburile de sticla ce au sarit din parbrizele masinilor in momentul impactului. Pozitia acestora este extrem de importanta pentru stabilirea vinovatului.

Rezolutia intocmita de procurorul Gheorghe Focsan contine doar cateva fraze si confirma rapid propunerea organelor de politie de a nu se incepe urmarirea penala.

“Noi trebuia sa fim morti acum”

Contactat telefonic pentru a-si exprima punctul de vedere, Mocanu a sarit ca ars cand a auzit despre ce era vorba. Intrebat despre modul in care s-a produs accidentul si despre modul superficial in care a fost instrumentat dosarul, romano-americanul a inceput sa devieze discutia pentru a scoate in evidenta ca el este de fapt o victima a sistemului si a mai marilor judetului, asa cum, de fapt, face ori de cate ori presa scrie cate ceva despre el.

“Intr-adevar m-am implicat intr-un accident… am fost implicat intr-un accident la care, cred ca baiatul ori a facut stop cardiac, ori a adormit la volan, iar noi… Noi trebuia sa fim morti acum, din cauza unui… unui conducator auto… care din pacate a murit si care… pacat de el. Am inteles ca a adormit la volan.

Au fost martori, deci au fost martori acolo, asa pentru dumneavoastra ca tot sunteti de la Scandal de Gorj. Deci au fost martori si din doua-trei masini in fata, in spate. Au vazut cum ne-a lovit. Nu puteam sa fim singuri pe sosea.”

“Conducerea actuala a judetului este mai corupta decat cea veche”

Intrebat daca poate confirma sau nu ceea ce surse autorizate declara - ca la momentul producerii accidentului, de fapt la volan se afla chiar el - Mocanu a reactionat sub influenta unui atac de isterie. Cu aceasta ocazie, romano-americanul s-a lansat intr-o serie de acuzatii la adresa politiei si a actualei conduceri a judetului, a carei victima se considera:

“Mai putin ma intereseaza pe mine ce au afirmat surse din politie. Pot sa afirme tot ce vor ei. De ce n-au afirmat acum doi ani cand s-a intamplat accidentul si au afirmat acum? De ce? Pentru ca a inceput un scandal in politie acolo si ca sunt rafuieli... dar ca eu am dat in capii Gorjului si sunt foarte suparat ca inca cei de la Bucuresti n-au facut nimic si se vede ca, conducerea actuala a judetului este mai corupta decat conducerea veche a judetului. O sa rezolvam si problema asta!…nu stiu daca dumneavoastra va uitati la televizor, ca Romania va avea foarte mari probleme din cauza ca n-a facut nimic in lupta impotriva coruptiei. Deci ar trebui sa scrieti despre asta mai bine!

“Politistii si-au batut joc de mine”

Clement Mocanu afirma ca nu el este vinovat de modul in care s-a facut cercetarea pentru ca: ”Nu cunosc nici un politist si nu ma intereseaza nici un politist. Din contra politistii si-au batut joc de mine in legatura cum au rezolvat toate cazurile pe care eu am facut plangere impotriva unor oameni din Gorj. Cand s-a produs accidentul nu eram la volan, nu stiu cum s-a solutionat dosarul. Deci, te rog frumos foloseste-ti putin capusorul! Eu n-am avut decat de suferit din urma acelui accident. Daca n-am fost la volan ce trebuia sa ma duca la politie sa dau declaratii?”

“Cei vechi si cei noi au dat-o la pace”

Mocanu nu s-a retinut nici in a-i ataca pe toti gorjenii in momentul in care a fost intrebat daca a amenintat vreodata familia victimei: “Nu am amenintat-o niciodata. Gorjenii au o mare problema a lor, sunt niste mari diversionisti. N-am amenintat niciodata pe nimeni. M-am intalnit o singura data cu o ruda a baiatului care, bineinteles m-a injurat pe mine. E normal asta este caracterul si stilul gorjenilor. si atata tot. Dar va dati seama, nu pot sa-mi pun mintea cu orice idiot.”

Mocanu considera ca tot ceea ce se intampla se datoreaza faptului ca: “ am avut curajul sa spun adevarul si v-am stricat treburile in Gorj. La toti, ma. Ma, la toti! Oamenii care v-au tinut pe voi in comuna primitiva si nu v-au lasat sa va dezvoltati ca oras si v-au tinut asa ca pe niste sclavi si si-au batut joc de voi pe ei inca ii aparati, ii stimulati in a fura in continuare. Ma deranjeaza ca astazi am primit un semnal ca cei vechi cu cei noi au dat-o la pace si se stinge totul. Oameni corupti vechi cu astia noi care au venit, care si ei au fost corupti au dat mana. si asta ma deranjeaza”

Reamintim celor uimiti de aceasta avalansa de acuzatii ca totul a pornit de la cateva intrebari simple despre moartea unui om care a lasat in urma sa doi copii orfani.

• Neli Matei

Radu Ciocoiu

Calinoiu s-a dat la ziariste

Ion Calinoiu, presedintele Consiliului Judetean si idolul ziarizdelor ce presteaza prin presa locala, le-a oferit acestora cate un martisor si o garoafa (ne asteptam la trei trandafiri) de 1 Martie.

Inca de la debutul conferintei de presa, Calinoiu si vicele Cornel Popescu au trecut la pupaturi. Nu intre ei, ci pe fiecare ziarista in parte. Asta a fost cel mai important lucru petrecut la conferinta de presa a consiliului judetean.

Caralicea si Iriza - ranitii revolutiei de la Targu Jiu

Zilele trecute era sa fac o criza de apoplexie cand prin fata ochilor mi-a trecut, precum o domnisoara de moravuri usoare, o lista pe cat de penibila pe atat de gretoasa. Pe hartoaga in cauza erau insirate numele a 24 de indivizi care, cica, ar fi reprezentat lista “Luptatoriilor-raniti” in decembrie 1989, in judetul Gorj.

Nu pot a ma afirma asupra calitatii de revolutionar a tuturor celor care se inscriu pe acea lista, insa in ceea ce-i priveste pa unii dintre ei era cat pe ce sa dau coltu’ cand le-am vazut numele pe lista eroilor Revolutiei.

Niste celebri anonimi la acea data, Iriza Scarlat si Gheorghe Caralicea Margulescu, care ulterior devenea prefect, sunt trecuti la loc de cinste printre cei care la acea vreme au iesit sa strige impotriva comunismului. Culmea nesimtirii o reprezinta faptul ca imediat dupa aceea, Mrs. Scarlat Iriza, ajuns si deputat, avea sa intre intr-un partid politic cu doctrina socialista, contrar crezurilor sale din 22 decembrie.

Eeeeeee! Totusi, s-ar putea sa ma insel… ce-i adevarat i-am vazut pe cei doi revolutionari de marca schiopatand intr-o zi prin Palatul Administrativ, insa am crezut atunci ca e vorba de vreo batatura pricinuita de pantofii de 1000 de euroi si nicidecum de ranile Revolutiei.

si pan’ la urma ce raniti vere?!!! Poate in amoru’ propriu, nicidecum in Revolutie, ca din cate isi aduce aminte neuronul meu, la acea data, in Targu Jiu nu s-a tras nici macar un glont.

• Flex in plex

Facilitati acordate si ranitilor de la Gorj

a) prioritate in asigurarea unei locuinte din fondul disponibil de locuinte sociale, in localitatea de domiciliu, daca nu au detinut in proprietate o alta locuinta pana la data atribuirii;

b) stabilirea chiriei la nivelul minim prevazut de lege pentru locuintele din fondul locativ de stat, daca dispun de un venit lunar mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;

c) cumpararea sau inchirierea cu prioritate, fara licitatie, din fondul de stat, a unui spatiu comercial sau de prestari servicii corespunzator, cu o suprafata utila de pana la 100 mp, inclusiv in indiviziune, sau concesionarea ori inchirierea cu prioritate, fara licitatie, a unei suprafete de teren de pana la 100 mp din domeniul public pentru construirea unui spatiu comercial sau de prestari servicii, cu o clauza de neinstrainare timp de 10 ani de la data dobandirii;

d) acordarea gratuita de proteze, orteze si scaune cu rotile pentru invalizii care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, costul integral al acestora fiind suportat de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989;

e) acces gratuit al copiilor la cresele si gradinitele din subordinea administratiilor locale, precum si asigurarea gratuita a rechizitelor pentru scolari, daca venitul lunar este mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;

f) acordarea unei subventii de stat egala cu 50% din dobanda aferenta unui credit bancar de pana la 20.000 euro, contractat pentru cumpararea sau construirea unei locuinte in localitatea de domiciliu, daca nu au detinut sau nu detin o proprietate locativa, precum si posibilitatea garantarii creditelor contractate cu indemnizatia calculata conform prevederilor prezentei legi;

g) atribuirea, in limita posibilitatilor, in proprietate si cu clauza de neinstrainare timp de 10 ani de la data dobandirii, a 10.000 mp de teren in extravilan si 500 mp de teren in intravilan - acesta din urma pentru destinatia de locuinta, daca nu a avut sau nu are in proprietate un alt spatiu locativ;

h) atribuirea in proprietate, fara plata, a locului de veci;

i) acces gratuit al persoanelor prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) si art. 4 (1) – cu suportarea cheltuielilor de la bugetul ministerelor respective si de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate – la tratamente si medicamente in spitalele, policlinicile, bazele de tratament si statiunile balneoclimaterice ale Ministerului Sanatatii, Ministerului Apararii Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor;

j) acces gratuit la medicamente, prin medicul de familie, costul integral al acestora fiind suportat din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate;

k) transport urban gratuit cu mijloacele de transport in comun si, anual, 12 calatorii gratuite pe calea ferata, la clasa I, dus-intors cu toate categoriile de trenuri de calatori; anual – 12 calatorii gratuite dus-intors pana in localitatea resedinta de judet, cu mijloace de transport in comun, pentru persoanele care domiciliaza in mediul rural. In limita celor 12 calatorii gratuite, pot calatori si membrii familiei titularului. De aceste gratuitati beneficiaza si insotitorul pensionarului de invaliditate de gradul I sau al marelui mutilat;

l) scutirea de la plata taxelor si impozitelor pentru o locuinta din proprietate si terenul aferent acesteia, pentru autoturisme hycomat si mototriciclu, precum si scutirea de taxe la importul unui singur autoturism tip hycomat sau atribuirea gratuita, in proprietate, a unui mijloc de transport autonom corespunzator standardelor internationale pentru marii mutilati si persoanele prevazute la art.3 alin.(1) lit. b) pct.1 care au un grad de invaliditate locomotorie;

m) acordarea unei indemnizatii lunare, adaugata la pensia pentru limita de varsta, echivalenta cu un coeficient de 0,6, calculat conform prevederilor art. 4 alin. (2);

n) pensionarea cu 5 ani inainte de implinirea varstei standard, prevazute de lege;

o) scutirea de la plata taxelor pentru serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune, pentru cei cu venituri lunare mai mici decat salariul mediu brut pe economie.

(2) Drepturile acordate conform prezentei legi nu sunt considerate venituri, nu se impoziteaza si nu afecteaza acordarea altor drepturi.

Martisoare electrocasnice (tableta)

E vremea martisorului! Cand eram elev eram bucuros sa pot oferi colegelor si doamnelor profesoare cate un martisor. Acum aud ca pentru unele profesoare de prin scolile Harbu Jiului martisorul s-a transformat in obiect de uz casnic. Astfel, in loc de flori si snurulet, madamele primesc acum filtru de cafea, fier de calcat, cuptor cu microunde, servicii din portelan si… alte bijuterii. “Nu-i mai cumparam lantisor ca i-am cumparat anul trecut alaturi de cercei. Hai sa-i luam bratara si inel”, spun scolarii apucand drumul bijuteriilor din centru cu banii din cheta clasei.

Ziceam ca eram bucuros sa le pot oferi flori si martisoare profesoarelor si colegelor mele, pentru ca bunica mea nu avea asa multi bani si ma intreb, oare, acum ce fac cei mai saracuti dintre elevii care n-au banii de cheta?

Ma gandesc ce ar fi facut profesoarele mele daca ar fi fost in locul celor de acum.

Sigur ar fi luat obiectele, s-ar fi dus la magazin, ar fi luat banii si i-ar fi inapoiat la fiecare. Rusine celor care nu se bucura la o floare, numai!

Am asistat intamplator la o discutie intre un redactor al “Scandal” si romano-smecherul Clement Mocanu. Ba, fratilor, sa mor io, daca omu’ nu e baietas da cartier!

Sa moara mama daca nu si la vorbire acest Clamant nu e figurant! Sa-nebunasc daca nu se sparge numa-n basini.

O sa va prezentam intr-unul din numerele viitoare cum si-a folosit moldoveano-americanu’ “capusoru’” intr-ale smenurilor in “epoca primitiva” numita Gorj. Pa bune!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (1)   09.03.2005. 12:23

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 48 - 25 februarie - 2 martie 2005

SCRISOARE DESCHISA DOMNULUI GHEORGHE GRIGURCU

Stimate Domnule Gheorghe Grigurcu,

In legatura cu scrisoarea dumneavoastra, pe care mi-ati adresat-o prin intermediul presei, referitoare la faptul ca incetarea aparitiei revistei “Columna”, pe care o conduceti, inseamna ca am lasat de ijbeliste cultura gorjeana, doresc sa fac urmatoarele precizari:

- Aparitia revistei a fost un eveniment cultural asumat de Dumneavoastra, pe care la vremea respectiva l-am apreciat si noi ca fiind unul de exceptie, fapt pentru care echipa redactionala merita felicitari.

- Consiliul Local si Primaria Targu-Jiu au sprijinit aparitia revistei, alocand fondurile necesare tiparirii acesteia.

- Incetarea finantarii are la baza doar motive care nu sunt imputabile Primariei si Consiliului Local si care sunt generate de solicitarile ulterioare exagerate de fonduri, nu doar pentru tiparirea revistei, ci pentru alte si alte cheltuieli, mai mult sau mai putin justificate de dumneavoastra (drepturi de autor, salarii etc.) dar oricum pentru care noi nu avem baza legala de a le asigura. In consecinta, ati refuzat sistematic dialogul direct cu noi, folosind ca intermediar unul dintre responsabilii cu aparitia revistei, pe domnul Vasile Ponea, care a acceptat initial propunerile noastre de continuare a finantarii, ulterior, ca urmare a opozitiei Dumneavoastra, renuntandu-se la colaborare.

- Sumele solicitate de Dumneavoastra pentru reluarea aparitiei revistei (500 de milioane de lei anual) sunt total lipsite de decenta fata de banul public, in conditiile in care, pentru reaparitia unei alte reviste, la fel de prestigioasa, “Brancusi”, sunt alocate 60 de milioane de lei pe an. Legatura pe care o faceti Dumneavoastra intre sumele alocate pentru Ansamblul Artistic Profesionist “Doina Gorjului” si aparitia revistei “Columna” este lipsita de un rationament logic si doresc sa va informez ca nu Primaria este finantatoarea prestigiosului Ansamblu “Doina Gorjului”, asa cum din ignoranta sau cu rea intentie insinuati.

- In privinta trecerii in oferta mea electorala pentru actualul mandat a finantarii aparitiei revistei “Columna”, imi mentin propunerea pe care am avansat-o in numeroase randuri, ultima oara cu cateva zile inainte de publicarea scrisorii dumneavoastra, de a va sprijini in acest demers, cu respectarea legalitatii si a unor limite de rezonabilitate.

• Cu pretuire, Primar, Dr. ing. Florin Carciumaru

Condescu penal

Marin Condescu este cercetat de Parchetul National Anticoruptie in cazul Hotelului de la Ranca, construit anul trecut de catre ARC Tg-Carbunesti pe banii minerilor.

Asa zisul lider al minerilor este unul din cei mai influenti oameni din Gorj avand in vedere ultimele numiri in functii importante la nivel central.

Doua personaje importante au ajuns in functii importante - secretar de stat, respectiv director executiv - in urma influentelor lui Condescu la varful Aliantei D.A. Tot la interventia acestuia vor fi numiti in curand si directorii Complexelor Termoenergetice de la Rovinari si Turceni.

Concubinaj pervers in minerit

Marin Condescu a scos, in urma cu un an si jumatate, opt miliarde de lei din buzunarul minerilor pentru a construi un Hotel la Ranca.

De aerul de munte urma sa se bucure tot ortacul de rand care, pana la urma, a vazut hotelul doar in poze si la TV.

La sfarsitul anului 2003, Condescu, din functia de lider de sindicat a retinut minerilor o cotizatie suplimentara fara ca acestia sa-si dea acordul.

Astfel pentru 16.600 de mineri au cotizat cate 500.000 de lei fara sa semneze nimic in acest sens. Tabelele cu cei 8,314 miliarde de lei au fost semnate doar de liderii de sindicat, acolitii lui Condescu.

Retinerile salariale din octombrie 2003 pentru mineri au fost aprobate de conducerea fostei CNLO si sindicate in acelasi protocol in care erau prevazute si unele “salarii de performanta” pentru directorii companiei si ai subunitatilor ce apartin acesteia.

Acel protocol este semnat si parafat de fostul director general Ion Vulpe, director economic Danut Pistritu, directorul Directiei Resurse Umane si Legislatie, Ionel Mantog si chiar Marin Condescu.

Astfel concubinajul pervers dintre directorii CNLO si Condescu este evident. Atat in cazul stramutarilor cat si in acesta toti trebuie sa fie trasi la raspundere.

Condescu si distribuirea functiilor importante

Doi PSD-isti de frunte, Ionel Mantog si toni Mihail Grebla, ocupa de cateva saptamani functia de secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei si comertului, respectiv director executiv al PATROMIN, in conditiile in care Alianta D.A. guverneaza.

Cei doi au ajuns in aceste fotolii in urma influentei lui Marin Condescu si a altor persoane aflate in gasca acestuia.

Este binecunoscut faptul ca atat Mantog, cat si Condescu sunt cercetati penal pentru modul in care si-au construit vile in Tg-Jiu capatand statutul de stramutati de lux.

• Adrian Iovan

Rufele murdare ale politiei gorjene

Accidente rutiere mortale, trafic de gazolina, victime colaterale ale capriciilor politistilor de a avea o cabana in zona montana, averi impresionante si slugarnicie – cateva cuvinte care caracterizeaza o parte a politiei gorjene.

Despre magariile politistilor gorjeni s-ar putea scrie romane intregi, despre lucrurile bune pe care le fac doar cateva pagini.

Opinia publica trebuie sa stie cine sunt cei care lucreaza in slujba cetateanului, iar cei interesati vor afla, incepand cu acest numar al publicatiei noastre, secretele celor care se ascund dupa o imagine bine pusa la punct.

Picu, alcoolul si accidentul mortal

Comisar Ion Picu, seful Serviciului de Ordine Publica din cadrul IJP Gorj, are o foarte mare slabiciune pentru licorile bahice, lucru care a dus, din pacate, la evenimente tragice.

In urma cu aproximativ 15 ani, in perioada in care Picu era sef al Politiei Bumbesti-Jiu, a avut loc pe Defileul Jiului un accident rutier soldat cu un mort. Autor – Ion Picu. Acesta se afla in masina impreuna cu victima si cu col. Aurel Dobre. Surse din cadrul IJP sustin ca masina a intrat in parapetii de pe marginea drumului din cauza cetii bahice ce se lasase in capul conducatorului auto. Ion Picu nu a raspuns niciodata penal pentru ucidere din culpa, deoarece a facut in asa fel ca alcoolemia sa figureze in acte ca fiind mai mica de 1 la mie. A primit insa o pedeapsa administrativa si a fost mutat disciplinar la Targu-Carbunesti. Mutarea a obtinut-o cu foarte mare greutate, pentru ca, seful de pe atunci al IJP, col. Hodorog, voia sa-l elimine din politie. Dupa acest incident nu s-a invatat minte, urmand si altele, dar nu cu urmari atat de grave.

Mizand pe prescrierea faptei, avand in vedere ca au trecut 15 ani, Ion Picu recunoaste senin suprimarea vietii unei fiinte umane: “ Da, domnule, este adevarat, dar nu-mi aduc aminte daca eram baut, au trecut 15 ani de atunci!

Paradoxal pentru un om la care-i place sa traiasca din plin, Picu este si o persoana cu multe proprietati: o vila la Ranca, una la Novaci, apartament in Tg-Jiu si o garsoniera in Timisoara. Sursele citate afirma ca vila de la Ranca este construita in regim de stramutare, dar Picu neaga acest lucru, asa cum neaga si faptul ca, din functia pe care o ocupa, favorizeaza anumite firme de paza si protectie in obtinerea autorizatiei de functionare:” Nu exista asa ceva, nu-i linia mea de munca. Nu eu intocmesc dosare, n-am favorizat niciodata pe nimeni si eu nu fac asa ceva.”

Cu toate astea sursele amintite spun ca Picu practica acest lucru, iar la un moment dat una dintre firmele preferate nu a avut bani sa cotizeze cash, asa ca l-a recompensat pe politist cu 2 tone de benzina, pe care acesta le-a valorificat intr-o benzinarie.

La acelasi comisar nu au trecere insa si fostii sai colegi. De exemplu, ofiterii pensionari Sperlea si Cismaru, care n-au obtinut licente pentru firma de paza, deoarece de la ei Picu nu ar fi primit nici dovada concreta de recunostinta. Cel mai suparat din cauza atitudinii lui Picu a fost Sperlea care chiar a amenintat ca va demasca afacerea cu firmele de paza si protectie.

Mazilu si gazolina

Sursa citata mai sus spune ca adjunctul, Catarone si seful de birou Mazilu, de la DGIPI Gorj, nu sunt straini de traficul de gazolina devenit o afacere de sute de milioane de lei in comunele Hurezani, Capreni, Bustuchin, Licurici.

La Licurici ajutor pentru cei doi a fost chiar seful de post, Igoianu, care ii sprijinea in aprovizionarea cu gazolina pentru uz personal, dar si pentru cei care mai aveau nevoie de prin DGIPI.

Igoianu a declarat ca nu este absolut nimic adevarat: “ sefu’, ii cunosc asa din vedere! Nu este adevarat ca cei doi se aprovizionau cu gazolina de la hoti prin intermediul meu. Totul este o aberatie. Sunt sigur 100%.”

si pentru ca-i cunostea “doar din vedere” l-a informat imediat telefonic pe comisarul Mazilu ca niste ziaristi pun intrebari indiscrete.

Cu un calm suspect, avand in vedere temperamentul sau coleric, comisarul Mazilu ne-a declarat ca nu este implicat in afacerile de la Licurici: “ Nu este vorba de mine. Nu eu sunt implicat. Interesati-va cine este din zona. Eu am o masina Diesel de 10 ani, nu aveam nevoie de gazolina. Deci, este vorba despre altcineva.”

500 USD lunar pentru copilul d-nei comisar

Comisarul Cornelia Micu, reprezentantul IJP-ului in relatiile cu presa, nu s-a ocupat mereu de vorbe mestesugite servite ziaristilor. Micu a fost in urma cu cativa ani angajata a Biroului de Evidenta Populatiei, insa a plecat de acolo din cauza unui scandal cu pasapoarte false. Era vorba de 40 de astfel de acte facute pentru niste rromi din Valcea. Pentru ca era nepoata fostului sef de cadre din MAI, col. Hotoboc, a iesit basma curata din acest scandal. In final s-a gasit si un tap ispasitor, asa cum se intampla in astfel de cazuri – Zana Firulete, o angajata civila.

In timp, pecetea pusa in fruntea actualului comisar a inceput sa se stearga si a capatat o pozitie destul de solida, lucru care i-a permis inclusiv sa lupte pentru angajarea fiului intr-un post bine platit. In 2003, cam in perioada in care ARC Tg-Carbunesti, punea wc-uri cu senzori in sediul IJP, Cornelia Micu, in urma unor recomandari din Consiliu Judetean, a reusit sa-l plaseze pe fiul sau la una dintre firmele lui Clement Mocanu, in Bucuresti. Remuneratia era una demna de o odrasla de politist – 500 USD. Dupa un an baiatul a plecat in cabinetul primului ministru Nastase.

Politisti dati in “primire”

Cunostintele despre bravurile politistilor gorjeni pot fi completate de pe un site nou aparut pe internet, www.cica-justie.go.ro. In materialul prezentat pe site s-a gasit loc si pentru seful Biroului de Arme si Munitii, Purece. Nevasta politistului s-a descurcat o perioada in labirintul compensarilor in Petrosani, dupa care a lucrat pentru Artego, unde a prejudiciat societatea cu cateva miliarde bune. Acum familia poseda o vila, un apartament, 2 autoturisme, un tractor, si o statie peco.

Se povesteste, bineinteles, si despre Ion Voinescu, prim adjunctul IJP, care pe langa faptul ca are o avere frumusica, poseda si utilaje inchiriate la diferite firmele de pe urma carora incaseaza bani pentru chirie.

seful Biroului Logistica, Titu Folcut, este si el incondeiat. Acesta impreuna cu contabilul sef Muscalau se ocupa de organizarea chermezelor de la politie, dupa care pleaca multumit la casoiul pe care si la construit in cartierul Vadeni cu ajutorul firmei ARC.

Ceea ce a uitat creatorul site-ului sa precizeze este ca, pentru a-si multumi conducatorii, Folcut isi serveste stapanii la masa ori de cate ori se iveste ocazia, cu sort in brau si tot tacamul. Pentru a face impresie a invatat si cum se tine tava.

“Futu-i vila mami ei!”

Comisarul Daniel Craciun, seful Serviciului Cercetari Penale, si-a dorit, in urma cu cativa ani, sa devina coproprietarul unei cabane in zona Izvoarele Cernei. La un moment dat a inceput si constructia, numai ca, din cauza unei viituri, muncitorii care locuiau acolo au fost luati de ape. Pentru capriciul sefului de la Cercetari Penale de a avea o casa in mijlocul unei oaze de liniste si frumusete au murit doi oameni. Craciun nu vorbeste cu placere despre ceea ce s-a intamplat si din declaratiile sale reiese ca-i pare rau in primul rand ca a ramas fara cabana si ca toti ziaristii au scris ca are vila : “ Cum sa am cabana? De unde sa am? Am incercat sa fac cu inca trei politisti in 1999 treaba asta, a venit viitura si s-a ales praful de tot. Da, au murit doi oameni acolo. Eu nu am mai fost pe acolo de atunci si nu ma mai duc in viata mea.”

Despre victime a amintit in treacat si doar pentru ca reporterii nostri l-au intrebat, insa a insistat in a declara ca in privinta cabanei totul a fost perfect legal: “ As vrea sa prezint toata treaba asta vis-a-vis de documente sa nu se creeze suspiciuni. Va prezint tot nu e nici un secret, pentru ca ma deranjeaza ca totdeauna se scrie «Craciun are vila». Futu-i vila mami ei ca era din carton presat toata ziua! O singura camera de 3/3.”

• Neli Matei & Radu Ciocoiu

Fuck you Romania

Institutiile statului au fost create pentru sufocarea omului de rand, pentru a-i lua si ultimul ban si pentru incurajarea coruptiei. Cei care vor sa aiba un trai cinstit nu pot supravietui, decat daca nu-si platesc taxele si impozitele impuse de stat. si daca totusi faci astfel de eforturi financiare mai ai un hop de trecut – obtuzitatea si nestiinta functionarilor. Asa ca pana la urma ajungi la concluzia ca cei de la “Parazitii” au perfecta dreptate cand spun: “Statul frate, te rupe-n cur, te dezbraca…/ N-am dat jos de pe steag stema / Sa fim condusi de minti luminate cu lanterna / Votati coruptia! / Publicitatea decide! / cine inca patru ani de-acum ucide minti lucide / Sa ramanem corecti nu pare indicat”.

Finantele executa amenzi prescrise

De mai bine de un an de zile incerc sa le explic unor inspectori de la Administratia Finantelor Publice Gorj ca o amenda penala de prin 2000 a fost prescrisa.

Mai exact, in urma cu cinci ani am primit o amenda in urma unui proces de calomnie intentat de patru fosti securisti. Hotararea a ramas definitiva dupa ce am fost arestat, asa ca nu puteam plati amenda.

Le-am explicat aceste lucruri si inspectorilor AFP, insa le-a fost prea greu sa inteleaga, in cele trei sau patru vizite pe care mi le-au facut. Am dat explicatii si in sediul Finantelor la o doamna care nu vrea deloc sa inteleaga ca “a prescrie” nu inseamna ca ea va trebui sa plateasca din buzunarul propriu contravaloarea amenzii sterse.

In loc sa se intereseze in ce stadiu se afla acea amenda cei de la Finante au gasit de cuviinta sa-mi trimita somatie insotita de doua titluri executorii asupra bunurilor mobile si imobile din proprietatea mea.

Consider ca inainte de a face acest lucru se impunea sa se intereseze la Biroul Executari Penale, din cadrul Judecatoriei Tg-Jiu, despre soarta acelei amenzi. Asa, sa nu se mai faca de ras si sa nu mai consume banii institutiei degeaba pe hartii si plicuri. Nici acum nu este tarziu sa se intereseze de sentinta penala nr. 442 din 4 februarie 2004, data in dosarul 1059/2004. si uite asa o sa constate ca si-au iritat degeaba limba lipind timbre pe plicul cu somatia. Sau pot pur si simplu sa faca o copie dupa facsimil pentru a nu mai face efortul deplasarii.

Mai grav este insa faptul ca in astfel de situatii se afla zeci de oameni simpli, care nu stiu ce sa faca si traiesc clipe de cosmar doar pentru ca celor din institutiile publice le place sa trimita adrese dure.

Preturi exorbitante la Camera de Comert

Un alt cosmar al omului de rand se materializeaza atunci cand detii o firma amarata si vrei sa fii cu actele in regula. Indiscutabil treci si pe la Camera de Comert si Industrie. In Gorj un singur act eliberat de institutia respectiva te consta cateva milioane de lei. Pentru a fi din toate punctele de vedere corect, trebuie sa te imprumuti de bani ca sa poti plati toate taxele impuse de Camera de Comert.

Desi exista o hotarare de guvern care reglementeaza cuantumul taxelor, acestea oscileaza de la un judet la altul.

La Gorj, pentru modificarea certificatului de inregistrare ca urmare a schimbarii sediului social trebuie sa scoti din buzunar aproximativ trei milioane de lei, iar pentru infiintarea unui punct de lucru aproape patru milioane de lei. Pentru infiintarea unei societati pretul este de aproape zece milioane de lei. Ordonanta amintita stabileste preturi mai mici decat cele practicate de Camera de Comert Gorj. Este de inteles faptul ca institutia se autofinanteaza, dar cum ramane cu sansele acordate micilor intreprinzatori si tinerilor?

Pentru a putea evita sa da-i bani cu nemiluita la Camera de Comert exista doua variante – ori faci ca marii potentati ai zonei, adica functionezi ilegal, ori desfiintezi societatea cu care sperai sa castigi cinstit o bucata de paine. La toate astea poti adauga o injuratura in barba: “Fuck you Romania!”

• Claudiu Matei

Mischie incatusat de nepot

Circul arestarii lui Mischie a scos in prim plan doua personaje apropiate acestuia. In imediata apropiere a gorilelor cu cagula ce l-au insotit pe fostul presedinte al consiliului Judetean la Parchet si-au facut aparitia seful acestora, Lupulescu si adjunctul sau, inspectorul principal Cristian Popescu.

Subcomisarul Lupulescu este unul dintre fostii SPP-isti ai presedintelui Senatului Romaniei, Nicolae Vacaroiu. El a fost adus in Gorj pentru a fi inscaunat sef al Inspectoratului Judetean de Politie de catre insasi Nicolae Mischie, fiind de notorietate prietenia acestuia cu Vacaroiu. Avansarea sa in scaunul de sef al IJP nu s-a mai facut, asa ca a fost uns sef al mascatilor.

Cristian Popescu este ruda apropiata a lui Nicolae Mischie si a fost promovat adjunct al Directiei de Interventii Rapide dupa ce la conducerea acestea a fost numit Lupulescu.

Vremurile s-au schimbat si cei doi au ajuns sa-l duca incatusat la Parchet tocmai de binefacatorul lor.

• Adrian Iovan

Prostie de gobor (tableta)

De ceva timp pe un site a aparut un fel de Armagedon al politiei gorjene. Bineinteles ca celor vizati a inceput sa le tataie curu’ si au dat din colt in colt zile de-a randul sa afle cine a aruncat acele informatii pe piata. Investigatiile redactorilor nostri i-a pus insa de-a dreptul pe jar.

DGIPI, fostul doi si un sfert, pare sa se fi alertat cel mai tare. seful de post de la Licurici si-a sunat prietenii si i-a pus in garda, iar comisarul Mazilu a si sarit sa se disculpe.

Craciun de la Cercetari Penale a incercat si el sa se justifice cum ca nu a avut cabana la Izvoarele Cernei, ci o baraca cat juma de celula din arestul IJP, pe care, culmea, o impartea cu inca trei colegi de breasla.

Dar Picu le da clasa la toti. Sa nu isi mai aminteasca daca era baut cand a facut un accident mortal este cea mai mare gogoasa pe care am auzit-o in viata mea. De fapt, cred ca ii era mai usor sa spuna de cate ori a condus treaz in viata lui, decat daca in momentul uciderii acelui barbat era alcoolizat bine. si daca a uitat intr-adevar inseamna ca nu a invatat nimic din acel eveniment tragic. A uitat ca o familie a ramas fara cineva drag, a uitat ca alcoolul ucide mai ales cand te urci la volan, asa ca ...

La inceputul anului trecut l-am surprins pe Picu intr-un restaurant din Defileul Jiului consumand alcool alaturi de alti doi barbati si o dama de companie, cadou din partea casei.

La plecare comisarul a iesit din restaurant si s-a urcat la volanul autoturismului sau. Daca colegii sai de la circulatie l-ar trata din cand in cand ca pe orice conducator auto din trafic, poate s-ar mai schimba ceva.

Despre comisarul Folcut “Scandal de Gorj” a scris in repetate randuri. Afacerea “Biroul Logistica” pare sa fie destul de profitabila. Firmele agreate de Folcut presteaza catre politie, iar conturile lor se ingrasa cu sute de milioane de lei. MVM, societatea lui Ion Mosoiu sau ARC, societatea deja celebrului Clement Mocanu, sunt doar doua dintre acestea. Apropo de ARC, sau apropo de Mocanu, wc-urile si renovarea din sediul politiei au costat sute de milioane de lei, iar lucrarile s-au extins dupa aceea si spre cartierul Vadeni si nu numai. Militenii cred probabil ca nimeni nu le va afla niciodata smenurile. Dar cu un nou episod mult mai amplu vom reveni intr-unul din numerele viitoare.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   25.02.2005. 12:21

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 65 - 24 februarie - 2 martie 2005

Oamenii lui Becali se tiganesc la tribunal

Constantin Semen si Gheorghe Feteanu, actualul, respectiv fostul presedinte al PNG Gorj au ajuns mahalagii prin instanta pe tema: Cine a furat banii lui Becali?

Fostii ofiteri MapN si MI si-au adus cu ei, ca martori, si invataceii mai tineri, care mai rontaie si ei cate o grisina pe la partid. si ca tacamul sa fie complet au cerut sa fie audiati, tot ca martori, si cativa ziaristi, care au scris la momentul potrivit de evaporarea banilor veniti la Tg-Jiu de la partid pentru campania electorala si despre certurile intre cei doi.

Politicieni de “marca” ai judetului, Semen si Feteanu au avut oarece schimburi de replici, gazduite cum altfel decat in presa, la predarea, respectiv preluarea scaunului de presedinte al PNG Gorj.

Ranit in orgoliul sau de militian, Feteanu a depus plangere pentru calomnie impotriva lui Semen, pentru ca acesta l-ar fi acuzat intr-o conferinta de presa ca a plecat de la partid cu banii si toate cele. Semen ori nu-si aduce aminte ce a vorbit, ori nu mai vrea sa recunoasca si da vina pe ziaristi, cum ca au inventat cele aparute in presa.

Jeluirea celor doi martiali nu intereseaza prea mult. Un lucru este cert, insa. Platile pe care Feteanu si PNG trebuia sa le faca pentru publicitatea electorala n-au mai fost facute, asa ca cei care s-au incurcat cu ei au luat o mare teapa.

Se stie ca Feteanu a iesit din partid pe usa din dos, ciufulit un pic de Becali pentru banii disparuti fara urma de la filiala gorjeana.

La venirea lui Semen, intrebat de presa cine va plati publicitatea, acesta a afirmat ca…Feteanu. Adica banii de la Becali au ajuns la Gorj, dar Feteanu “a uitat” sa plateasca facturile.

• Adrian Iovan

Hidroconstructia - “Julieta” directorului Romeo Seliste

Romeo Seliste, directorul SC Hidroconstrutia SA, sucursala Jiu, va arunca in strada 61 de familii din colonia ACH, incepand cu data de 1 august. Posesor al unei averi imense si al unui fiu imbogatit de pe urma afacerilor cu societatea condusa de tata, Seliste va demola baracile a 164 de persoane pentru a construi un cartier rezidential, unde potentatii judetului isi pot cumpara vila mult visata.

Colonia ACH de la periferia municipiului Tg-Jiu a fost construita in anii ‘80 pe un teren viran aflat pe marginea raului Jiu. In “ghetou” locuiesc de atunci angajati ai Hidroconstructia, pensionari ai aceleiasi societati, disponibilizati sau persoane care si-au schimbat intre timp locul de munca, dar nu si locuinta. Devenit celebru pentru ca este singurul om din tara care calcula, in urma cu cativa ani, kw-ul de curent electric consumat la mp de spatiu ocupat, Seliste a facut de multe ori zile fripte locatarilor din ACH. Insa, in acest an s-a intrecut pe sine, aducand la cunostinta celor care nu mai fac parte dintre angajatii ACH ca trebuie sa evacueze locuintele pentru ca fostul proprietar al terenului pe care se afla constructiile si-a revendicat proprietatea. Pentru a nu-si pune oamenii in cap, Hidroconstructia a deformat adevarul in sensul ca povestea cu fostul proprietar ar fi deja rezolvata, adica ar fi primit, conform unor surse oficiale, teren in alta locatie din partea societatii, dar conducerea acesteia a clocit o idee “grandioasa” – un cartier rezidential. Familiile care ocupa acum baracile si asa lipsite de caldura si apa calda isi pot muta copii si batranii sub cerul liber, sau eventual in cele 3 apartamente, 2 vile si o casa de vacanta ale celui care ii va lasa pe drumuri.

Pana pe data de 31 iulie, ultima zi, in care tertii – asa cum sunt numiti de cei de la Hidroconstructia – mai au acoperis deasupra capului, platesc o chirie de 6000/mp, iar curentul electric cu 3147/kw, cu TVA inclus (!?). Oamenii si-au platit cu regularitate atat curentul, cat si chiria, cu toate astea Hidroconstructia nu le-a imbunatatit niciodata conditiile de trai.

Norocul celor 164 de suflete este ca nazismul a sucombat de mult, ca altfel, pentru a scapa in liniste de ei, poate lui Romeo Seliste i-ar fi trecut prin cap sa-i gazeze, ca baraci aidoma celor din lagarele de concentrare avea la indemana.

Deocamdata nimeni nu este interesat de soarta celor care urmeaza a fi evacuati, cu toate ca, oamenii au facut memorii la institutiile care au dreptul si puterea sa intervina.

Acelasi dezinteres exista si in ceea ce priveste ilegalitatile comise de catre directorul Romeo Seliste, dar din cu totul alte motive. Acuta durere in cot a organelor de control fata de furturile care s-au comis la Hidroconstructia are la baza zeci de tone de materiale care se regasesc resedintele a diversi functionari publici.

Cine sunt acestia puteti afla in numarul viitor al publicatiei noastre, cand veti putea citi si despre afacerile de familie, pe banii statului, ale lui Romeo si Cosmin Seliste, fiul sau.

• Neli Matei

Vip horoscop

Zilnic zeci de persoane isi dau programul peste cap pentru a prinde cuvintele magice ale cititorilor in stele, pentru a vedea ce le mai rezerva viitorul. Dar daca esti persoana publica si stii ca destinul ti-l face apartenenta politica, sau sacul cu bani pe care-l dai pentru a prinde un ciolan, ce faci? Pentru personalitatile noastre avem oferta speciala – un horoscop atipic, axat nu pe zodia sub care s-a nascut, ci pe invartelile pe care le fac si jocurile la care se preteaza.

Fecioara – Indiferent de semnul astral sub care s-a produc ilustra sa venire pe lume, purtatorului de foi prin Prefectura, Lucian Medar, i se potriveste de minune zodia Fecioarei din cauza virginitatii mentale pe care, de cand ocupa functia, legile si responsabilitatile care-i revin n-au reusit inca sa i-o penetreze. Motive de ingrijorare ca situatia s-ar schimba nu prea exista, pentru ca partidul de guvernamant, oricare ar fi el, nu doreste oameni cu idei, ci executanti ce reactioneaza imediat la “aport”. Viitorul ii rezerva un trai linistit, atata timp cat, cand se trezeste dimineata vede in fata ochilor portocaliu. Din acelasi considerent nici sectorul financiar nu va avea de suferit.

Taur – Pentru prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, Dumitru Bocsan, astrele prezic un viitor luminos in care se i contureaza din ce in ce mai tare, cele doua slabiciuni, femei frumoase si proaspete si, mai nou, functia de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Daca in plan profesional riscurile asumate sunt minime, in cel personal exista pericolul sa vada “rosu” in fata ochilor din cauza vreunui sot, sau iubit gelos. Pana una, alta, o prietenie cu un medic priceput si mai multa precautie n-ar strica. Situatia financiara depinde in mare masura de necesitatile noilor cuceriri.

Rac – Gheorghe Miruta, inca presedinte al Tribunalului Gorj, va avea, in viitorul apropiat, o perioada de involutie in ceea ce priveste cariera. Norocul sau se va schimba odata cu parasirea – din pacate doar pentru el – a fotoliului de presedinte si revenirea in postura de simplu judecator. Astrele ii sunt insa favorabile in meseriile de detectiv si psiholog pe care a inceput sa le practice empiric in urma cu ceva timp cand a luat la intrebari tot tribunalul ca sa descopere cine l-a dat pe el la ziar. Pe plan personal insa lucrurile merg bine, farmacia fiicei sale prinde contur, iar la vila sa din municipiu muncitorii trudesc din greu. Din punct de vedere financiar vor exista momente de grea cumpana, generate in special de pierderea importantei functii si implicit a influentei.

Varsator – Pastorul vietii unui celebru avocat, prea celebru pentru a-i mai fi amintit numele. Nascut, conform sintagmei “prost sa fii, noroc sa ai”, personajul in cauza nu se va trezi in curand din betia succeselor repurtate, mai ales ca aceasta este mereu alimentata din belsug cu bere de butoi prin terasele din oras. Viitorul apropiat ii rezerva vedetei noastre nimic mai mult decat ceea ce merita – un inceput de ciroza si recunoasterea, din partea clientilor, a justei valori, lucru care va conduce automat la reducerea numarului halbelor de bere si a luminilor reflectoarelor.

Consiliul Judetean cheltuieste bani pe femei

Aproximativ 24 de milioane de lei, adica vreo 650 de euro de persoana plateste Consiliul Judetean Gorj pentru 6 femei, angajate pe functii de conducere, care urmeaza cursuri de specializare ale Institutului National de Administratie. In timp ce tinerii absolventi – la care legea prevede si pentru ei astfel de cursuri – isi platesc singuri specializarile, institutia gorjeana cheltuieste bani pentru preferatele conducerii: Ana Albulescu – director economic; Rodica Maruta – sef Serviciu Buget, Impozite si Taxe; Daniela Stricescu – sef Serviciu Financiar-Contabil; Camelia Grecu – sef Serviciu Resurse Umane; Margareta Merfu; Mariana Ivanov - sef Serviciu Strategii, Dezvoltare Regionala.

Pentru cele 6 doamne Consiliu Judetean usureaza bugetul cu aproximativ 150 de milioane de lei. Singura sansa a tinerilor care lucreaza in aceasta institutie si la care le-ar prinde bine un sprijin financiar pentru a se putea perfectiona, este sa astepte cu rabdare pensionarea celor aflate acum in topul preferintelor, si, daca se poate, sa le linguseasca pentru a avea sanse in viitor. Pana atunci pot doar invata, ca nu capacitatea conteaza, ci modul in care te intelegi cu sefu’, mai ales la masluirea licitatiilor publice.

• Mihai Popescu

Licheaua Cismaru vrea sa iese din anonimat

Un anume Claudiu Cismaru, fiu de militian, ne musca grav de cur pe un forum pe internet. Angajat sa arda gazul de pomana pe la Universitatea “Constantin Brancusi” sub titulatura de administrator de retea, progenitura de gabor isi masturbeaza intelectul pe la institutia care produce ingineri pe banda rulanta. Asta in cazul in care nu-si masturbeaza altceva in discutiile despre dragoste si sex de pe acelasi forum .

Martafoiul, pe langa faptul ca se ia de grafica site-ului nostru, spune ca “am un dinte impotriva lor pentru ca sunt prostovani”. Daca are un dinte impotriva noastra ii propunem sa vina la sediul redactiei si sa si-l infiga, la alegere, in curul cui doreste ‘mnealui. Sau macar, daca are sange in instalatie, sa purtam o discutie lamuritoare fata in fata. Pentru ai satisface narcisismul promitem sa-l asteptam cu covorul rosu si, pe deskopul calculatorului, cu una din paginile web pe care el le administreaza, cea a Bisericii Crestine Baptiste Maranata Tg-Jiu, unde foloseste ilegal imaginile operelor brancusiene. Lucru despre care Gheorghe Voican, directorul executiv al VISaRTA, proprietarul drepturilor de autor asupra imaginilor operelor lui Brancusi, va fi incantat sa afle.

• Claudiu Matei

Primaria Plopsoru la cheremul lui Petre

Comuna Plopsoru este condusa de ani de zile de acelasi primar. Daca vremurile s-au schimbat, in sensul ca partidul i-a picat de la putere, Petre Grigorie a ramas acelasi subjugat al iubirii de sine si superficial in treburile primariei, mai ales in cele contabile. Pentru a fi la moda cu ceilalti primari, a facut si el ceva invarteli pe banii statului, cu firme alese preferential, invarteli care, cu toata importanta pe care si-o acorda, il aduc in atentia organelor de control, si, de ce nu, in atentia celor de cercetare penale.

Primaria Plopsoru a angajat, in luna martie 2003, S.C. Temgrup SRL Tg-Jiu pentru balastarea drumurilor si ulitelor comunale. Gest laudabil din partea primarului Petre Grigorie sa se gandeasca sa astupe gropile din drumurile de tara, numai ca modul in care a ales firma care sa se ocupe de acest lucru l-a aruncat pe partea cealalta a legalitatii pe care se lauda mereu ca o respecta.

In urma unei selectii de oferte, facute asa cum se obisnuieste in Gorj, adica de ochii lumii, oferta Temgrup a fost declarata cea mai avantajoasa, iar contractul in valoare de 994 de milioane de lei a fost incheiat chiar a doua zi dupa declararea castigatoarei, primaria taind din start macaroana celor care poate ar fi vrut sa conteste modul in care s-a perfectat aceasta afacere.

Inca de la selectia de oferte si pana in momentul receptionarii lucrarilor, nu s-a specificat niciunde ce drumuri au fost balastate si nici pe ce distante. Temgrup a consemnat in situatia de lucrari ca este vorba de: “4000 km x 23.160 lei/km”(?!!), dar foile de parcurs care ar fi justificat transportul materialelor nu se regasesc in evidenta contabila.

Camera de Conturi Gorj si Directia de Finante urmeaza sa-si exprima un punct de vedere si sa ia masurile care se impun, dupa ce vor face niste verificari – ne place noua sa credem – minutioase.

Primaria Plopsoru a continuat “idila” cu Temgrup si in cazul altor lucrari, de exemplu, reparatii si igienizari la scolile si obiectivele ce apartin domeniului public si privat al comunei.

De data asta comisia de selectie a ofertelor a declarat castigatoare SC Temgrup, fara a se mai obosi sa mai consemneze in procesul-verbal preturile oferite de firmele participante.

S-a pastrat acelasi mister cu privire la identificarea in acte a locatiei in care s-au facut aceste lucrari. In aceasta nebuloasa a existat un singur lucru cert – primaria a platit catre SC Temgrup 894 de milioane de lei. De ce si pentru ce, urmeaza sa desluseasca tot Camera de Conturi si Directia de Finante.

Probabil combatanti aprigi ai birocratiei, reprezentantii Primariei Plopsoru, in frunte, bineinteles, cu primarul Grigorie Petre, au lipsa o gramada de acte care se intocmesc, pentru respectarea legalitatii, in tot felul de actiuni ale institutiei. N-a ramas neatins nici sectorul concesionarilor si inchirierilor de terenuri. Persoane juridice si fizice au beneficiat de contracte in acest sens fara ca cineva sa-si bata capul cu procese verbale de adjudecare a licitatiei, durata concesionarii, semnaturile comisiei de licitatii, etc.

Nici in privinta folosirii masinilor primariei situatia nu este mai roz. Ilie Toma, seful biroului agricol, cel care a utilizat una dintre cele doua Dacii ale institutiei, a omis sa depuna la contabilitate foile de parcurs ale deplasarilor pe care le-a facut pe banii primariei. Primarul n-a facut nici macar atat, desi are masina de la primarie in dotare. El motiveaza ca n-are rost sa se intocmeasca nici un act justificativ, pentru ca plateste el personal toate cheltuielile legate de masina.

Ramane de vazut cat de legale vor parea toate aceste lucruri organelor de control care vor lua la puricat Primaria Plopsoru. Pentru o cat mai buna colaborare, este indicat ca participantii la control sa se adreseze sefului comunei cu “d-le primar inginer Petre Grigorie”, altfel risca sa-l supere.

• Neli Matei

Calaul Sichitiu (tableta)

Tot mai des isi fac aparitia in presa niste babe plangacioase, alese in fruntea unor comunitati locale in urma cu un an, care se caineaza cu asupra lor se fac presiuni de tot felul.

“Cei de la Alianta ne-au trimis controale pe cap sa ne determine sa trecem la ei”, pare sa spuna in cor gloata de PSD-isti.

Principalul calau politic, dupa spusele oprimatilor primari PSD, ar fi Ion Sichitiu seful Corpului de Control al Prefecturii.

In realitate, Sichitiu le-a cam tras-o acestora, pe corect si le-a mai trimis pe cap si Directia de Finante si Camera de Conturi.

Ce a facut Sichitiu de-i cer acum primarii capul? A confirmat in cateva randuri cele relatate in presa si a ceritificat, in majoritatea cazurilor ceea ce vorbeau cetatenii comunei pe la colturi – primarul e un hot!

Dar ce ofuscati s-au simtit sefii comunelor si chiar ai oraselor. Atat de tare incat au si scapat cateva milioane din buzunar direct in conturile unor ziare locale, la care oricum cotizeaza lunar, de si-au facut “bietii” ziaristi “mila” de ei si le-au acordat pagini intregi sa-si verse naduful pe Sichitiu.

Parerea mea este ca cel care ii mai trezeste din cand in cand pe primari la realitate isi face treaba fara vreun imbold politic.

Dar in loc sa iese in aceleasi ziare pe care le platesc si sa spuna ca in institutiile pe care le conduc s-au mai strecurat si greseli, cacaciosii din fruntea acestora se dau victime.

Cand ii mai trosneste Sichitiu cu cate un raport, abia atunci isi mai coboara si ei besinile din masinile luxoase primite spaga si reactioneaza.

La un bilant rapid al primului an de mandat, daca luam fiecare primar in parte, vom constata ca putini sunt din cei care n-au ignorat la modul grosolan problemele alegatorilor.

Ba mai mult, au furat la modul ordinar din banii publici, fonduri Phare, Sapard…

Unul, doi au facut cunostinta cu beciurile IJP, restul dau in continuare linistiti muie la prostii care i-au ales.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   24.02.2005. 12:57

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 47 - 17 - 23 februarie 2005

Evaziune fiscala in Tribunalul Gorj

Sediul Tribunalului Gorj a devenit pentru unele firme agreate “pamantul fagaduintei”, acolo unde nici un organ de control nu poate ajunge si unde acestea prospera netulburate, chiar daca pentru a face acest lucru ocolesc sau chiar ignora legea. si oricum nu e nici o problema deoarece se afla la adapostul bratului protector al Zeitei OARBE a Justitiei. Ba mai mult, in aceasta institutie publica s-a format o alta societate, in care regulile impuse muritorului de rand sunt aplicate in mod arbitrar dupa bunul plac al celor care o conduc. Simplul fapt ca poarta mantaua Legii creeaza falsa impresie unor judecatori ca sunt protejati pe deplin de auspiciile acesteia si ca o pot aplica dupa cum doresc ei.

Conducerea Tribunalului face lobby in favoarea firmelor din subteran

Legea 544/2001 reprezinta pentru cele trei firme de copiere si dactilografiere de la subsolul Tribunalului Gorj mediul perfect pentru dezvoltarea micilor afaceri. Practic, aproape toti cei care trec pe la arhiva de la subsolul institutiei apeleaza la serviciile acestora. Din nefericire insa, lucrurile devin grave atunci cand serviciile acestor firme sunt impuse petentului chiar de conducerea Tribunalului.

Astfel, oricine face o cerere, in baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public sau orice persoana care cere sa copieze un document din propriul dosar este obligat de conducerea Tribunalului Gorj sa le faca la biroul de copiere acte al firmei Rinca Impex SRL din Novaci. Mai mult, pentru ca potentialul client sa nu care cumva sa scape firmelor ce-si desfasoara activitatea sub acoperisul tribunalului, pe rezolutia cererilor aprobate judecatorul care semneaza specifica faptul ca: “Se aproba in conditii in care achita pentru lucrarile si xeroxarea se face in incinta tribunalului.” Asta in contextul in care “in incinta tribunalului”, nu exista decat doua birouri de copiere, ale caror tarife sunt duble fata de cele normale si unul de dactilografiere, care practica niste preturi de redactare aproape triple. Chiar si rezolutiile date sunt foarte suspecte deoarece legea lasa la latitudinea petitionarului si nu a judecatorului modul in care doreste sa primeasca duplicatele documentelor cerute: pe hartie (copii xerox) sau in format electronic (prin scanare sau fotografiere). Acceptand si faptul ca tribunalul nu dispune de mijloacele necesare pentru a elibera aceste copii decat prin xeroxare, conducerea tribunalului nici nu ia in considerare posibilitatea ca petentul sa-si faca singur copiile, daca acesta dispune, de exemplu, de un aparat digital de fotografiat.

si mai grav este faptul ca firmele in favoarea carora judecatorii tribunalului fac voluntar sau nu lobby si care-si desfasoara activitatea la subsolul Tribunalului Gorj nu sunt dotate cu case de marcat fiscale. Asa se face ca sub protectia sediului in care isi desfasoara activitatea, Tribunalul Gorj devine un rai al evazionistilor in lipsa caselor de marcat fiscale, deoarece majoritatea veniturilor celor trei firme sunt neinregistrate. De controale nici nu mai poate fi vorba.

• Radu Ciocoiu

Beciuri de tortura la UCB Targu Jiu

Casa in care, in prezent isi are sediu Rectoratul Univesitatii “Constantin Brancusi” din Targu Jiu ascunde un trecut sangeros, pe care insa putine persoane, ramase inca in viata, il mai cunosc.

De la sublim la oribil

Construita in stil brancovenesc, in perioada interbelica, de marele om politic targujian Grigore Iunian, pe atunci ministrul Justitiei, casa a ramas pana in zilele noastre unul dintre cele mai frumoase edificii de pe teritoriul judetului Gorj. Dupa decesul omului politic, in 1939, familia Iunian a continuat sa locuiasca aici, pana in jurul anului 1947, inainte de inceperea nationalizarii, cand s-a retras la rudele pe care le avea in Paris. Din 25-26 august ti pana la plecarea in Franta, despre familia Iunian nu se mai aude nimic, o data cu “disparitia” acesteia incepand si seria ororilor ce aveau sa se petreaca in respectabila retedinta, sub conducerea comunittilor.

Comandamentul inchizitorilor

Astfel, din 1948 ti pana in jurul anului 1951, imobilul devine “comandamentul” de tortura al securitatii comuniste, fiind transformat intr-un centru al inchizitiei pentru intelectualii anticomunisti, taranii anticolhoznici si tineretul idealist. Intreaga resedinta a fost amenajata dupa nevoile securitatii, camerele fiind destinate anchetelor, iar demisolul transformat intr-o imensa sala de tortura, echipata cu lanturi ti chingi, asemenea salilor de supliciul din Evul Mediu. Motivul pentru care demisolul a fost special ales pentru a fi amenajat in acest fel l-a constituit grosimea zidurilor, tipetele detinutilor politici adusi aici pentru a fi torturati neputand fi auzite din afara. In alta ordine de idei, la demisolul casei Iunian nu existau celule pentru detinuti, acestia fiind adusi aici din alte locatii ale securitatii pentru a fi anchetati si schingiuiti.

Martori au ramas zidurile

Modalitatile de tortura folosite de inchizitorii comunisti, stau inca incrustate in groasele ziduri ale superbului edificiu. Desi de atunci cladirea a beneficiat de mai multe lucrari de reparatii si renovare, inelele si o parte din chingiurile folosite pentru torturarea “dusmanilor poporului” au ramas.

Dupa mai bine de cincizeci de ani, deti timpul a tters foarte multe marturii, pe zidurile de la demisolul cladirii inca mai pot fi observate inelele prinse in tavan, de care erau ancorati cu catute detinutii, pentru a fi batuti cu bestialitate.

Un caz aparte, in ceea ce priveste detinutii care au trecut prin beciul securitatii din Tg. Jiu, il reprezinta cunoscutul medic cardiolog gorjean Constantin Lupescu, care a incetat din viata anul trecut. Acesta a fost arestat de autoritatile comuniste si adus aici pentru interogatorii, deoarece ar fi detinut in mod ilegal o anumita cantitate de aur. La scurt timp dupa aceea, Constantin Lupescu a fost eliberat din ordinul direct al lui Gheorghe Gheorghiu Dej, care se bucurase de ingrijirile medicului gorjean in perioada in care liderul comunist fusese detinut politic in lagarul de la Tg. Jiu. Un alt caz este cel al unui barbat din comuna Pettitani care a fost anchetat zi de zi doar pentru faptul ca era cumnat cu un ofiter condamnat la moarte pentru propaganda impotriva comunismului. Batranul marturisette cum, ori de cate ori “inchizitorilor” nu le convenea cate un raspuns, incepeau sa-l loveasca: “Eram anchetati in continuu. Ne anuntau cu o zi inainte ca suntem chemati la birouri si stiam imediat despre ce era vorba. Stam cate o zi intreaga, ei ne puneau intrebari ti, daca nu le convenea ce spuneai, iti dadeau doua picioare in fund ti te luau la palme. Statea cate un securist in fiecare latura a incaperii. Iti dadea unul o palma ti te trimitea la alalalt, pan’ te palmuiau toti. Eu eram mai mic, dar pe altii ii bateau la pielea goala ti ii treceau pe roata. Nu mai traiette nici unul dintre cei care au fost cercetati atunci cu noi. Unii au innebunit ti dupa cativa ani au murit. Toate rudele cumnatului meu au fost anchetate”, a marturisit Gheorghe Tabacu.

Era terorii s-a incheiat

Dupa aceasta perioada neagra, o data cu reimpartirea teritoriala ti administrativa a tarii, Casa “Iunian” devine sediul mai multor institutii, uitandu-se practic faptul ca beciurile cladirii au servit odinioara ca sali de tortura. Fostele sali ale ororii de la demisolul casei au fost transformate, in 1971, intr-un bufet destinat ziarittilor. Trebuie mentionat faptul ca la demisolul acestei cladiri, la inceputul anilor ‘70 avea sa debuteze celebrul rapsod popular Tudor Gheorghe.

Din 1975 ti pana in prezent, Casa “Iunian” a fost sediul unor institutii de cultura, arta ti educatie. Aici au functionat Casa Pionierilor si Palatul Copiilor, pana in 1989, iar de mai bine de un deceniu cladirea adapostette Rectoratul Universitatii “Constantin Brancusi” Tg. Jiu.

• Radu CIOCOIU

Consiliul Judetean - mafia licitatiilor!!!

Directorul economic al Consiliului Judetean Gorj, actualul sef al Inspectoratului in Constructii si o reprezentanta a Directiei de Finante au fost in urma cu cinci ani complicii omului de afaceri Ion Cretoiu si ai Primariei Bumbesti Pitic la organizarea unei licitatii fictive pentru o lucrare care se efectuase cu cateva luni inainte de data licitarii.

Afacerea, in valoare de peste 900 de milioane de lei, este un exemplu elocvent al modului in care trepadusii din institutiile publice atenteaza la banul public in favoarea conturilor grase ale unor afaceristi pe care ii agreeaza din motive lesne de inteles.

Directorul economic al CJ Gorj fura legal

S.C. Crecompany S.A., societatea omului de afaceri Ion Cretoiu, a castigat in luna noiembrie 2000 o licitatie fictiva desfasurata in comuna Bumbesti Pitic pentru pietruirea drumului comunal ce leaga DN 67 de satul Carligei. Valoarea lucrarii – 963 de milioane de lei. Licitatia a fost facuta doar pentru avea o oarecare acoperire in acte, lucrarea fiind efectuata inca din luna iunie. Totul a fost facut “ ca la carte”. Primaria a anuntat public organizarea, in data de 30 octombrie, a selectiei de oferte pentru realizarea pietruirii. In mod hilar in anunt se specifica: “Caietul de sarcini se poate procura de la Serviciul Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul Consiliului Local”. Un circ ieftin pentru acoperirea unei magarii financiare.

Pe data de 30 octombrie a avut loc selectia de oferte si licitatia. Din comisia de licitatie au facut parte, printre altii: Gheorghe Calugaru, primar; Ileana Irimescu, din partea Directiei de Finante Gorj; Ilie Merfu, din partea Directiei Tehnice a Consiliului Judetean (in prezent seful Inspectoratului in Constructii Gorj – n.r), Ana Albulescu, director economic al Consiliului Judetean. Albulescu este cea care repartizeaza fondurile catre primarii, pentru ca acestea sa-si plateasca lucrarile care se efectueaza in comuna. Nu este greu de dedus ca primarilor li se indica din start cu ce firme trebuie sa lucreze.

Desi licitatia din octombrie a fost organizata doar pentru acoperirea urmelor ilegalitatii comise in iunie, Albulescu, Merfu si Irimia nu s-au putut abtine sa nu-si incaseze remuneratia care se acorda in astfel de cazuri. Toti trei au luat cumulat 10,5 milioane de lei, bani incasati de la Primaria Bumbesti Pitic.

S-au aratat interesate de lucrarea de pietruire cinci firme, printre care si S.C. Crecompany. In ziua de 11 noiembrie Consiliul Local a dat hotararea prin care firma lui Cretoiu era desemnata ca fiind castigatoare a asa-zisei licitatii. Dupa 72 de ore se incheia procesul verbal de receptie la terminarea pietruirii.

Crecompany si lucrarile fara deviz

Fostul primar, actual viceprimar, Gheorghe Calugaru, contabila primariei, Ileana Daneci si casiera institutiei, Despina Costreie, au facut putina lumina cu privire la modul in care s-a desfasurat toata povestea. Calugaru a declarat ca in luna mai s-a prezentat la Consiliul Judetean Gorj unde a solicitat sa i se acorde fonduri pentru pietruirea celor 2,5 km ai drumului comunal dintre DN 67 si Carligei. I s-a promis, de catre o persoana la care nu i-a spus numele, ca in zilele urmatoare vor ajunge la Bumbesti Pitic cateva masini ale Agentiei Drumurilor Judetene, institutie subordonata consiliului si specializata in astfel de lucrari. Conform spuselor primarului, de lucrare s-a apucat, fara sa-l anunte, Crecompany, bineinteles trimisa de protectorii din consiliu. La rectificarea bugetara, facuta de catre Consiliul Judetean Gorj, ca ordonator de credite, Primaria Bumbesti Pitic a primit 600 de milioane de lei, despre care Calugaru spune ca: “Am facut o licitatie si am dat banii.” Fostul primar, ajuns la ora confesiunilor, a subliniat ca, in comuna pe care o conducea nu era prima data cand se intampla asa ceva: “Mentionez ca firma Crecompany a mai executat, in afara de aceasta lucrare, si alte lucrari care nu le-a trecut in deviz care constau in construire pod peste raul Galbenu si pietruirea unui drum national.”

Banii incasati de catre trio-ul Albulescu-Merfu-Irimia, pentru participarea la licitatie ca si membrii ai comisiei nu s-au regasit in casierie si nu existau acte justificative pentru cheltuirea lor. Casiera Costreie a dat si explicatia. Cei peste 10 milioane de lei au fost luati de catre contabila primariei, Ileana Daneci, fara a lasa un act justificativ. Era si normal ca Daneci sa nu lase nici o urma a banilor platiti celor trei pentru o licitatie care n-a avut loc.

Zece milioane nu este o suma foarte mare, numai ca, daca practica se pune in aplicare la fiecare primarie care organizeaza licitatii, in final se strange o suma considerabila in buzunarul membrilor comisiilor.

Contabila primariei, constienta de repercusiunile penale ale unui act ilicit, a preferat sa fie laconica in declaratii. si totusi a recunoscut ca in luna noiembrie 2000, cand scriptic a fost facuta pietruirea drumului comunal de catre Crecompany, nu s-au inregistrat transporturi de materiale, cum ar fi fost normal in cazul unei lucrari de reabilitare drumuri. Lucru care intareste declaratia primarului cu privire la luna in care a fost efectuata intr-adevar lucrarea.

Mai mult de jumatate din lucrarile efectuate in comunele judetului au la baza interese si acte fictive. Despre povestea a sute de miliarde de lei impartiti de Consiliu Judetean intre anumite societatile, puteti citi informatii incendiare in numerele viitoare ale “Scandal de Gorj”.

• Neli Matei

Termo Turceni vaca de muls a partenerilor directorului Marin

• Societatile doljene par sa aiba intaietate la contractele cu Complexul Termoenergetic Turceni de cand in fruntea acestuia se afla craioveanul Contantin Marin.

• Grupul Tender are interese la Turceni

• Firma fostului subprefect Vilceanu a incasat anul trecut de la Turceni peste sapte miliarde de lei

Societatile doljene preferate de directorul Marin

Conducerea Complexului Termoenergetic Turceni este pe punctul de a fi debarcata. Considerentul politic din care se ia aceasta masura paleste insa in fata unor afaceri mai mult sau mai putin dubioase derulate cat timp in fruntea CT Turceni s-a aflat Constantin Marin. O serie de societati comerciale au castigat de-a lungul timpului zeci de miliarde de lei in urma afacerilor cu Complexul energetic de la Turceni, astfel incat au si fost catalogate ca firme agreate.

Nuclearmontaj SA Craiova este o firma din cadrul Grupului Tender (consortiu ce apartine omului de afaceri Ovidiu Tender, implicat in scandalul RAFO) care acorda consultanta si asistenta tehnica pentru repararea si punerea in folosinta a echipamentelor energetice la Energomontaj SAEM si Termoserv Turceni.

Surse din cadrul Complexului Termoenergetic Turceni afirma ca societatea din Craiova deruleaza aceasta afacere ajutata fiind de fratele directorului Marin.

Termoserv Turceni este o societate care presteaza pentru Complexul Termoenergetic, iar presedintele consiliului de administratie al acesteia este nimeni altul decat Constantin Marin.

Astfel, Marin incaseaza lunar, pe langa salariu de director la CT Turceni si contravaloarea a 20% din salariu directorului de la Termoserv. Lucru pe care il si recunoaste: “Ca presedinte al consiliului de administratie cam asta este procentajul, dar nu stiu exact cati bani primesc pentru asta.” In schimb neaga toate informatiile legate de Nuclearmontaj: “Nu cred ca Nuclearmontaj acorda consultanta la cele doua societati, iar fratele meu nu are nici o legatura cu firma de la Craiova”.

O alta societate agreata este Grimex Oltenia SA Craiova. Aceasta a castigat in urma cu trei saptamani licitatia pentru demolarea blocului energetic nr. 8.

15 miliarde de lei au ajuns, in urma cu o luna de zile in contul altei societati doljene, prin achizitionarea de catre CT Turceni a doua microbuze si un autocar de la Hiarex International SRL Craiova.

Directorul Constantin Marin spune ca firmele doljene nu au castigat licitatii preferential: “Nu are nici o legatura cu faptul ca eu locuiesc in Craiova. Nu cunosc persoane din cadrul acestor societati”.

Peste sapte miliarde in contul fostului subprefect Vilceanu

La sfarsitul lunii septembrie anul trecut SC Trefo SRL Rosia Jiu a castigat licitatia pentru “vulcanizare covor asfaltic”. Valoarea serviciilor prestate depasind sapte miliarde de lei. SC Trefo are ca obiect de activitate fabricarea utilajelor pentru mine, cariere si constructii si apartine sotiei fostului subprefect PSD, Eugen Vilceanu. Aceeasi firma a derulat afaceri in domeniul reparatiilor de utilaje si benzi miniere si cu SNL Oltenia. Constantin Marin spune ca Trefo si Complexul Termoenergetic Turceni nu au derulat afaceri nici cat timp Eugen Vilceanu era subprefect al judetului si nici in prezent: “E un contract preluat de la SNLO si omul si-a facut treaba in continuare”, a precizat Marin.

Tot o afacere cu iz politic si miros de PSD pare a fi si aceea prin care patru societati comerciale au falimentat in momentul in care au pierdut contractele de prestari servicii transport catre CT Turceni.

ITIA, Tamsa, Transrut si Presut Matasari au ramas practic fara obiect de activitate cand Complexul Termoenergetic Turceni a incheiat alte contracte pentru transportul persoanelor si marfurilor cu societati din Bucuresti si Turnu Severnin.

Constantin Marin spune ca in urma cu o saptamana a demisionat din PSD si nu cunoaste nimic despre faptul ca va fi schimbat din functie.

si sindicalistii au smenul lor

Pentru a nu avea probleme cu sindicatele, Constantin Marin le-a creat liderilor acestora diverse facilitati. In cladirea Carierei Jilt Nord functioneaza de aproximativ un an un magazin care apartine liderului de sindicat Adrian Marciuc. Societatea care detine magazinul nu plateste nimic pentru ca functioneaza in cladirea carierei, costurile fiind suportate de aceasta. Acelasi Adrian Marciuc, impreuna cu Cornelius Garjoaba, lider de sindicat la Dragotesti si Vasile Geamanu, liderul de la Jilt Sud, detin SC SindJilt SRL, societate la care sunt angajati in special disponibilizati. Singurul sindicalist cu care nu s-a inteles Constantin Marin este Condescu. Directorul a fost anchetat de politisti dupa ce Condescu a depus o plangere impotriva lui.

• Claudiu Matei

Primarul Circiumaru a lasat de izbeliste cultura gorjeana

Periodicul cultural “Columna” aparut in urma cu trei ani era la acea vreme o speranta pentru oamenii de cultura din Gorj ca in judetul nostru si intelectul poate fi delectat nu doar papilele gustative ale sutelor de participanti la nenumaratele festivaluri organizate in Tg-Jiu. Speranta a inceput sa piara nu peste mut timp datorita lipsei de fonduri, dar a fost revigorata de catre primarul Florin Circiumaru, care a promis ca se va implica pentru sustinerea financiara a revistei. Promisiunile s-au dovedit a fi desarte si “Columna” a incetat sa apara.

Pentru ca suntem de parere ca in judetul nostru autoritatile locale trebuie sa acorde o sansa culturii, publicam integral o scrisoare deschisa adresata, de criticul literar Gheorghe Grigurcu, celui care a spulberat visele intelectualilor din Gorj.

Scrisoare deschisa

domnului primar Florin Circiumaru

Domnule primar,

Cand, in toamna anului 2001, a vazut lumina tiparului primul numar al revistei “Columna”, evenimentul a fost salutat ca unul semnificativ al intregii tari, de catre cele mai importante ziare din Capitala (Romania libera, Adevarul, Cuvantul, Ziua, etc.,), precum si de majoritatea revistelor noastre de cultura, in frunte cu Romania literara. Adevarul literar si artistic titra o pagina intreaga inchinata Columnei cu sintagma “Miracolul de la Tg-Jiu”. Am incercat atunci, alaturi de colaboratorii mei, un sentiment de intensa bucurie deoarece se ivea pentru prima oara in Tg-Jiu un periodic cultural de raza nationala, comparabil cu cele din centre precum Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Craiova. Acest fapt devenise cu putinta datorita autorilor care au binevoit a onora coloanele Columnei, in larga masura scriitori, critici, intelectuali dintre cei mai insemnati din tara ca si de peste hotare, din diverse generatii: Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Octavian Paler, G. Dimisianu, Alex. stefanescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, Barbu Cioculescu, Alexandru Lungu, Miron Kiropol, serban Foarta, Constantin Abaluta, Liviu Ioan Stoiciu, Al. Cistelecan, Alexandru Niculescu, Ion Pop, Ioan Moldovan, Gabriel Chifu, Pavel susara, Mihai Zamfir, Dan Stanca, Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican si altii. De asemenea au aparut in fiecare numar al revistei noastre si cei mai relevanti autori din Tg-Jiu. Ne-am propus o aparitie de patru numere pe an, dar din pacate n-am fost in stare a mentine acest ritm, ultimul numar al Columnei datand de la finele anului 2003. Scurt si cuprinzator vorbind: lipsa resurselor financiare ne-a sufocat. In acest context imi permit sa va reamintesc, domnule primar, promisiunile incurajatoare pe care mi le-ati facut in 2001, cu privire la sprijinul pe care-l veti acorda publicatiei noastre si mai cu seama imprejurarea ca in programul dumneavoastra electoral, tiparit anul trecut ati mentionat asigurarea aparitiei Columnei. Oare nu aveti obligatia morala de-a va respecta promisiunile?

E drept, poate actul de cultura nu va preocupa in mod deosebit (persista nu doar la Tg-Jiu mentalitatea specifica vechiului regim, potrivit careia cultura ar fi o anexa mai mult ori mai putin neglijabila a mecanismului “fortelor de productie” si al “relatiilor de productie”), dar aflu nu fara mirare ca, bunaoara, Doinei Gorjului i s-au alocat pentru anul in curs nu mai putin decat 10 (zece) miliarde de lei! Cu toata pretuirea ce-o aratam acestei formatii, va atrag atentia ca o revista precum “Columna”, cutez a zice fara falsa modestie, o realizare de prima mana pe acest meleag, nu e cu nimic mai prejos de institutia folclorica mentionata. si n-avem nevoie nici de un sfert, nici macar de zece la suta din bugetul de care beneficiaza “Doina Gorjului”: ne-am multumi cu o farama dintr-insul, cu cinci la suta. E mult si atata, domnule primar? Se pare ca sunteti un om ambitios, care aspira la manifestari constructive, dornic a lasa ceva pe urma sa. Sper ca va dati seama ca doar cu petrecerile cu lautari, cu meciurile de fotbal si cu Zilele berii (fie si in varianta innoita, ale verii!) nu veti ramane nici in Biblioteca, nici in Istorie! Dar mai intai de toate consider ca aveti datoria de onoare de a va respecta angajamentul luat, nu numai fata de redactia noastra, ci si fata de electorat. E oare nevoie sa va reamintesc ca, intrucat ati ocupat intre timp si locul politic al d-lui Nicolae Mischie, un atare angajament se rasfrange si asupra partidului pe care il intruchipati ca un demnitar de seama?

In cursul intregului an precedent v-au vizitat de multe, de foarte multe ori, doi reprezentanti ai revistei ce agoniza, domnii Viorel Garbaciu si Vasile Ponea, spre a va solicita ajutorul, de fapt implinirea promisiunilor categorice pe care ni le-ati facut. Le-ati repetat celor doi colegi promisiunile in chestiune, ba ati avut chiar aerul de-a accepta solutiile practice pe care vi le-au propus, dar n-ati facut nimic. Un an intreg, n-ati facut absolut nimic. Totul a ramas in stadiul simplelor vorbe. De nenumarate ori le-ati declarat “facem” si “dregem”, insa nu s-a facut si nu s-a dres nimic. Sa fie aceasta o forma de refuz ce n-are barbatia si demnitatea de a-si asuma expresia? Inca nadajduim ca nu e asa. Inca nadajduim ca sunteti in fond un om de cuvant, un om onest care, covarsit de alte treburi, nu si-a putut onora promisiunile, dar le va onora neintarziat. Intrucat s-au produs tergiversari consternante, s-au acumulat tensiuni apasatoare, iar vietile ca si energiile omenesti sunt fatalmente limitate, vom mai astepta o luna de la data publicarii prezentei scrisori deschise, dupa care vom trage o concluzie definitiva, in fata opiniei publice.

• Al dumneavoastra, Gheorghe Grigurcu

Omul de incredere al lui Clement Mocanu stramutat de lux

Dupa ce a construit case pentru trei sferturi din conducerea CNLO si jumatate din Consiliul Judetean Gorj, directorul economic al firmei de constructii a afaceristului Clement Mocanu si-a tras la randu-i o vila de stramutat, in noul cartier de lux din Targu Jiu. Otilia Semeniuc, mana dreapta a romano-americanului, a beneficiat din plin de bunavointa partenerilor din CNLO care au despagubit-o cu aproximativ un miliard si jumatate, desi pentru casa demolata, din satul stiucani, acesta a platit unei familii nevoiase numai 450 de milioane de lei. Lucrarile la casa directoarei au fost efectuate chiar de firma pentru care lucreaza, ARC Tg-Carbunesti.

Pana la finalizarea lucrarilor, Otilia imparte, frateste, acelasi imobil, cu Clement Mocanu.

Otilia Semenciuc, directorul economic al firmei ARC Targu Carbunesti, a devenit unul din stramutatii de lux. Aceasta a cumparat, in iulie 2002, o casa in satul stiucani, din comuna Slivilesti, de la Constantin si Elena Croitoru. Pentru casa formata din 2 camere, bucatarie, hol, pivnita si o polata, acoperite cu tigla, la care se adauga anexe gospodaresti si un teren de 1050 mp, tanara venita din Bucuresti a platit 450 milioane de lei. In mai putin de un an, tanara era stramutata din satul de la marginea judetului, incheind un contract cu fosta Companie Nationala a Lignitului Oltenia (CNLO), care, in schimbul casei de tara se obliga sa-i construiasca o alta locuinta, in cartierul Varsaturi, din municipiul Targu Jiu. In urma negocierilor cu reprezentantii EMC Motru, valoarea lucrarilor pe care unitatea miniera trebuia sa le suporte pentru noua locuinta erau de aproximativ 1.400.000.000 de lei. In urma unei selectii de oferte, pentru alegerea firmei care sa construiasca locuinta stramutatei, a fost desemnata castigatoare chiar SC ARC SA Targu Carbunesti. Valoarea lucrarilor s-a ridicat, in final, la 2,5 miliarde de lei, Otilia Semenciuc obligandu-se sa suporte diferenta. “In stiucani am cumparat casa. Familia avea nevoie de bani, avea doua case si in asta stateau copiii. Casa din Targu Jiu nu e terminata, s-a facut o mansarda in plus, ceea ce am suportat eu. Am vorbit cu toti actionarii, ca mie-mi place cum construim noi. si din cauza asta, nu puteam s-o fac cu cineva care nu-mi place cum construieste”, a spus Otilia Semenciuc. Desi sustine ca a achizitionat casa de la stiucani, pentru ca ii place “la tara” si cunostea zona, femeia a ramas dezamagita cand reporterii nostri i-au spus ca satul in care s-a aflat casa achizitionata este intr-o zona miniera defavorizata, inconjurata de excavatiile utilajelor ortacilor: “Mie imi place la tara, de-asta am si cumparat acolo…. E treaba lor… Poate nu am stiut eu”.

Casa de vacanta, locuita de condurecea firmei

In 2000, in calitate de administrator al SC ARC Targu Carbunesti, Clement Mocanu a achizitionat un teren in zona de sub munte, pe Valea Sohodolului, in comuna Runcu. Sprijinit de prietenul lui, pe atunci, Nicolae Mischie, acesta a cumparat un teren de 2.900 de mp, chiar din proprietatea Luciei Bicescu, matusa fostului baron, cu 150 de milioane de lei. Doi ani mai tarziu, in 2002, el a cumparat tot pe numele societatii pe care o administra, 2.000 mp de teren si o casa de vacanta. Terenul si casa, formata din cinci camere, bucatarie si mansarda, le-a achizitionat cu 20.000 de dolari. Imediat, a inceput sa ridice constructii, insa fara a detine vreo autorizatie in acest sens. Ulterior, a facut o deviere a Jalesului, chiar pe domeniul sau. Dupa izbucnirea scandalului legat de autodenuntul sau la PNA, prin care sustinea ca a construit case mai multor persoane din conducerea unor institutii, pentru a-i facilita obtinerea de lucrari in judet, Clement Mocanu pierde si “titlul” de administrator al firmei.

Sustinuta de Mocanu, tanara Otilia Semenciuc, pe atunci director economic al societatii, a devenit, pentru o perioada, administratorul firmei de constructii. In luna mai 2004, intre firma ARC Targu Carbunesti si Otilia Semenciuc se incheie un contract de vanzare-cumparare, prin care aceasta devenea proprietara a imobilului de la Runcu. Valoarea tranzactiei era de 820 milioane de lei. Intre timp, Otilia Semenciuc a revenit pe functia de director economic si a devenit actionar, revenindu-i 1% din actiunile firmei, iar Clement Mocanu a fost reinvestit ca administrator al firmei, prelungindu-i-se mandatul. “Mi s-a dat decizie, pentru a prelua administratia firmei, dar nu am facut modificarea la Camera de Comert si apoi am renuntat eu. Tot atunci am facut si un contract, ca sa cumpar casa de la Runcu, dar nu am respectat contractul si a ramas a firmei, autorizatia de constructie este chiar pe numele meu. Acum sunt si actionar la firma si acolo locuiesc, la Runcu, pana se termina cea din Targu Jiu. Este o casa pentru actionarii firmei”. Tot la Runcu locuieste si Clement Mocanu, care da vina pe fostii sai parteneri de afaceri, pentru esecurile din ultima perioada.

• Adrian Iovan

Hai ca pute (tableta)

M-am crucit saptamana trecuta dupa ce am citit in doua publicatii cele mai infecte “articole” din ultimii ani.

Un cotidian regional il descria pe seful politiei gorjene ca fiind cel mai tare din Oltenia. Articolul, evident comandat, cuprindea pe langa kilogramele de limbi, CV-ul, dar mai ales lupta lui Nicolescu cu grupurile de infractori gorjeni de cand acesta a descalecat la Tg-Jiu. Comisarul Nicolescu era comparat cu comisarul Catani, iar Tg-Jiul cu un camp de lupta unde hoardele cu sabii in mana decapitau in mijlocul strazii.

Tot acest circ ieftin are un singur scop: crearea unei imagini la MAI pentru ca Nicolescu sa nu fie schimbat din functie, mai ales ca au existat semnale in acest sens. Asta pentru ca este stiut faptul ca seful politiei gorjene este apropiatul unei gasti formate din membrii marcanti ai PSD Gorj, lideri de sindicat si oameni de afaceri.

Vorba unuia din cei pe spatele carora Nicolescu si-a facut imagine: “De cat un fraier venit de la Petrosani, mai bine sa vina un smecher de la Bucuresti”.

Al doilea material, la fel de balos ca si primul, il are ca “obiect” pe seful judetului Ion Calinoiu si lucrurile minunate pe care le poate face acesta.

Sa mor io, daca procurorii sunt interesati mai mult de mamaliga si gimnastica lui Calinoiu, decat de smenurile facute cu casa din Cartierul Primaverii!

Dar ce m-a pus de-a dreptul in cur a fost poza de pe “prima”, cu Calinoiu facand mamaliga cu aragazul stins si punga de faina nedesfacuta.

Imi vine sa le dau dreptate unor colegi de-ai mei de la publicatia virtuala “nebunii.ro” care spun cam asa:

“Presa o curva nespalata!

(A 4-a putoare in stat)

Oamenii din presa, presarii, sunt niste specimene umane, care chiar se cred supraoameni. Au trecut cateva ore pe la scoala si-au invatat ca ei sunt formatori de opinie, ca pot rasturna guverne, ca reprezinta opinia publica si alte asemenea smecherii, bune de spus fraierilor si chiar isi iau de multe ori rolul in serios.

Numai ca marea majoritate a celor ce scriu in Romania au uitat ca rolul lor este sa informeze CORECT pe toata opinia publica si apoi, daca mai e timp, sa o imbrobodeasca cu pareri personale.

De cele mai multe ori aceste pareri personale(ca cea de fata) sunt platite (nu e cazu’, dar, nu refuz un mizilic) de cei interesati sa propage acele idei.

Adevarul relativ, devine absolut cand nea Costica, beneficiarul de presa citeste despre cutare si cutare bazaconie scoasa de un presar.

De unde stii nea Costica ?
Pai, a scris in ziar...
Asta e piatra filozofala si ei presarii o stiu.
Si profita.
Mama lor de jegosi...
Iar tu, neam prost de Costica iei leapsa ori de cate ori cumperi un ziar, sau deschizi radioul, sau, mai rau te uiti la tembelizor.
Iti faci apoi o opinie si cu ea mori.
Nu-i pacat, mai nea Costica?
P.S.
De ce o curva?
C-o platesti sa-ti bagi...in ea.
De ce e a 4-a putoare in stat?
Ca mai sunt 3 care put.”

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   17.02.2005. 12:17

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 46 - 10 - 16 februarie 2005

InterEx – cat p-aci sa fie gratis!

CDE R (Compania de Distributie Europeana Romania), filiala Groupement des Mousquetaires in Romania, a deschis sub sloganul „Cat p-aci sa fie gratis” un nou magazin INTEREX in Targu-Jiu. Magazinul s-a deschis din data de 9 februarie 2005, la ora 8.00, pe Aleea Digului nr. 3, Piata Litovoi. A 14-a locatie la nivel international si a 3-a din Romania, INTEREX Targu-Jiu este un magazin special conceput pentru a satisface nevoile de proximitate si accesibilitate ale locuitorilor din Targu-Jiu, pentru a se adapta exigentelor de consum si pentru a oferi un plus de confort vietii cotidiene. Constructia magazinului, care a presupus o investitie totala de 3 milioane de Euro, a inceput in aprilie 2004. Magazinul are o suprafata de vanzare de 2.700 de metri patrati si dispune de o parcare cu 200 de locuri. INTEREX comercializeaza un numar de 17.000 de articole: produse alimentare, produse cosmetice, detergenti, electrice si electrocasnice, papetarie, produse pentru copii, accesorii pentru baie si bucatarie, articole de menaj, accesorii auto, jucarii, textile, produse de sezon etc., avand raioane specializate de vracuri, patiserie, paine, carmangerie proprie si raion de produse feliate. Magazinul dispune de 16 case de marcat si are un program zilnic intre 8.00 si 21.30. INTEREX este deschis si duminica intre orele 8.00 si 19.00. Plata cumparaturilor se poate face prin tichete de masa, carduri bancare sau numerar, forma de comercializare de baza a produselor fiind autoservirea. INTEREX este promotorul unei culturi bazate pe respect pentru calitate si pentru cumparator. In scopul mentinerii acestor standarde, magazinul si-a creat un mod propriu de organizare. Politica magazinului este de a face toate demersurile necesare pentru ca preturile INTEREX sa fie mai mici sau maxim egale cu preturile existente pe piata, chiar daca acest lucru presupune, nu de putine ori, adaos comercial zero. Astfel, esenta eficientei serviciilor INTEREX o constituie aprovizionarea in ritm continuu, din locatii cat mai apropiate si, pe cat posibil, direct de la producator, ceea ce garanteaza atat calitatea si prospetimea produselor, cat si preturile de bun-simt. In sprijinul acelorasi valori, magazinul INTEREX este gazda promotiilor saptamanale organizate de furnizorii care au produse prezente pe rafturile magazinului. Toate aceste eforturi demonstreaza ca INTEREX este un magazin pentru orice buzunar si, mai ales, un magazin cu bun-simt. Originalitatea demersului INTEREX consta in valorificarea sistematica a resurselor si competentei locale. Astfel, cladirea INTEREX din Targu-Jiu este construita cu antreprize din Targu-Jiu, iar personalul magazinului este constituit 100% din locuitori ai orasului. Planurile CDE R vizeaza deschiderea in 2005 de noi magazine INTEREX si in alte orase din tara. CDE (Compania de Distributie Europeana) este a 5-a companie din lume in domeniul distributiei si comercializarii de produse alimentare si nealimentare, fiind prezenta in Bosnia, Kosovo, Serbia si Romania.

Primul magazin INTEREX a fost deschis in anul 1999 la Sarajevo, Bosnia, urmand in scurt timp alte magazine in: Tuzla, Banja Luka, Brcko, Bugojno, Visoko, Mostar, Bijeljina, care insumeaza in prezent 800 de angajati. De asemenea, magazine INTEREX functioneaza in Kosovo (CDE K) la Pristina (90 angajati) si Serbia (CDE S) la Cacak (90 angajati). In Romania, primul magazin INTEREX a fost deschis pe 9 aprilie 2002 la Ploiesti. Pana in prezent, INTEREX Ploiesti, Giurgiu si Targu-Jiu au creat 250 de locuri de munca in Romania.

Nicolae Giuran, directorul U.E.F Motru participant la delapidarea a 33 de tone de motorina

Un fost inginer la o sectie a E.M. Jilt a fost promovat director la Unitatea de Exploatare si Foraj Motru, dupa ce a participat la un “tun” de 700 de milioane de lei, dat in bugetul societatii prin disparitia a peste 33 de tone de motorina din rezervoarele locomotivelor ce deservesc exploatarea miniera. Motorina a fost delapidata sistematic, cantitatile disparute figurand in acte ca fiind folosite la alimentarea locomotivelor, numai ca, in perioada aprovizionari, utilajele erau scoase din functiune.

Zeci de tone de motorina disparute din rezervoare

Corpul unic de control din cadrul S.C. Complex Energetic Turceni S.A. a efectuat la jumatatea anului trecut o verificare a gestiunii pe perioada ianuarie 2003 – mai 2004, la sectia CFU Jilt, din cadrul Exploatarii Miniere Jilt. Sectia respectiva are ca obiect de activitate asigurarea vagoanelor pentru incarcarea carbunelui din Jilt Nord, Jilt Sud si Tehomir, transportul acestuia pe liniile uzinale si predarea vagoanelor la statia CFR Dragotesti. si cum locomotivele merg pe motorina s-a ivit o ocazie perfecta pentru ca unii sa-si rotunjeasca veniturile.

Locomotiva DA 2100-003 a fost alimentata pe data de 26 august 2003 cu 2.500 de litri de motorina, numai ca respectivul utilaj se afla in reparatie in acea zi si a fost inactiva pana in luna decembrie. De aici se trage destul de usor concluzia ca alimentarea locomotivei a fost facuta doar pe hartie, combustibilul mergand, cu siguranta, spre alta destinatie. In luna noiembrie figura s-a repetat de data asta fiind vorba de 5.000 l de motorina, cu care a fost alimentata o alta locomotiva defecta.

La o diferenta de doar cateva zile, instructorul de tractiune Ion Lupsoiu, unul dintre tapii ispasitori in aceste alimentari ilegale, a bagat intr-o alta locomotiva 2.730 l, in conditiile in care aceasta nu functiona. Dupa trei zile, atunci cand a fost reintrodusa in activitate, s-a mai facut o alimentare de 1.600 l de motorina.

Luna noiembrie 2003 a fost extrem de fructuoasa in privinta acestor practici. Locomotiva DA 2100-004 a fost retrasa de pe linie in ziua de 27, avand in rezervor 400 l de motorina. A doua zi a mai primit 2.650 l, iar pe data de 29 a fost predata la remiza cu un rest in rezervor de 600 l. A fost pusa in functiune la inceputul lunii decembrie, facandu-i-se din nou alimentarea cu 1.070 l. Acelasi Lupsoiu Ion a aprovizionat o alta masinarie cu 2.000 l, in conditiile in care fusese trecuta pe linie moarta pana in luna aprilie 2004 si, in plus, mai avea in rezervor 2.500 l.

Pentru ultima locomotiva alimentara fictiv in perioada verificata de corpul de control al Complexului Energetic Turceni s-a folosit o practica putin altfel decat cea folosita pana atunci. Lupsoiu a “hranit” utilajul cu 2.500 l, insa in fisa de bord a fost consemnata doar cantitatea de 500 l, pentru ca a doua zi dupa operatiune sa mai bage in rezervor 2.900 l.

Unul dintre vinovati a devenit director

Din tona in tona s-a ajuns in final la un prejudiciu de 700 de milioane de lei, pentru o cantitate de 33.380 l de motorina. De retinut este faptul ca verificarea facuta de corpul de control s-a facut prin sondaj. Este foarte posibil ca prejudiciul sa fie cu mult mai mare daca cei in drept ar purica alimentarile cu motorina ale locomotivelor pe o perioada mai indelungata de timp.

Au fost gasite vinovate mai multe persoane. Sau dat avertismente, sanctiuni de retinere a 10% din salariu si doar o concediere, cea a lui Ion Lupsoiu.

Ing. Nicolae Giuran, sef sectie CFU, a fost cel care prin semnarea bonurilor de consum a dat viza de introducere in costuri a unor cantitati de motorina ce nu au fost utilizate in productie. Adica el este unul dintre principalii vinovati ai prejudiciului de 700 de milioane de lei. Complexul Energetic si-a rezervat dreptul ca prin actiune civila in instanta sa recupereze banii de la Lupsoiu si Giuran. Intre timp fostul inginer sef a avansat in functie, a fost numit director al Unitatii de Exploatare si Foraj Motru. Asta cu toate ca imediat dupa constatarea prejudiciului conducerea Complexului Termoenergetic Turceni a depus plangere la politie pentru delapidare si abuz in serviciu impotriva lui Giuran.

• Neli Matei

Pentru ca au incalcat legea,

Mocioi, Bucur, Iriza si Florescu – averile la control

Trei fosti deputati si un actual senator de Gorj isi vor pune averile la dispozitie pentru verificare unei comisii alcatuite dintr-un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si din doi judecatori ai Inaltei Curti. Pe lista neagra a comisiei se afla: Ion Florescu, fost deputat si actual senator PSD; Scarlat Iriza, fost deputat pesedist; Constantin Bucur, fost deputat PRM; Ion Mocioi, fost deputat din partea aceleiasi formatiuni politice. Conform legii, parlamentarii sunt obligati sa-si declare averea la incheierea mandatului, in termen de 15 zile. Ion Florescu s-a supus prevederilor legale la data de 31.01.2005, deci dupa expirarea termenului de gratie. Dupa cum scrie in declaratie, Florescu este un individ sarac care nu detine, impreuna cu sotia, decat un apartament dobandit in 1990. Nu are masina si nici conturi in banca, iar averea sa este aceeasi cu cea pe care a avut-o in perioada 2000-2004.

Scarlat Iriza si Gheorghe Popescu si-au depus declaratia de abia in urma cu doua zile, dupa ce Institutul pentru Politici Publice a sesizat Comisia speciala de control a averilor inaltilor demnitari despre faptul ca 128 de fosti si actuali parlamentari, printre care si gorjenii nostri, au incalcat legea.

Scarlat Iriza are pe departe cea mai interesanta declaratie de avere. In urma cu cateva luni, adica in luna mai 2004, pe timpul cat era inca deputat, Iriza avea, printre altele, un depozit bancar de aproape 2,4 miliarde de lei, certificate de trezorerie in valoare de 235 de milioane de lei si creante (valori de primit) de aproape 1,6 miliarde de lei.

Se pare ca agoniseala lui s-a evaporat, sau a fost reinvestita pana la inceputul acestei luni, pentru ca, nu mai are nici depozit bancar, nici certificate de trezorerie. In schimb si-a luat masina – o autoutilitara din 1995, pe care a achizitionat-o in 2004. Conform declaratiei de anul trecut, ex-deputatul pesedist circula pe jos, neavand declarata nici o masina.

Suparati probabil ca n-au mai prins nici un coltisor de fotoliu parlamentar, peremistii Constantin Bucur si Ion Mocioi, nu si-au declarat averea pe care o aveau la incheierea mandatului nici pana in acest moment.

Mocioi figureaza de anul trecut cu o avere compusa din doua apartamente, o casa, un teren intravilan, unul agricol, un spatiu comercial si un autoturism Dacia din 1977. Bucur nu are nici macar o bojdeuca in Gorj, nu e de mirare ca pe vremea cand era deputat nu-l prea vedea nimeni la culoare prin Gorj. In schimb detine un apartament in Bucuresti, unul in Braila si o casa in Ialomita. O masina cu care sa faca naveta intre resedinte n-are.

Comisia de control ce urmeaza sa-i verifice si pe cei patru gorjeni va stabili daca declaratiile lor de avere au fost sincere, iar bunurile au fost dobandite in mod legal. In cazul in care parlamentari vor fi prinsi cu mata in sac se poate ajunge si la sechestru asiguratoriu asupra bunurilor si chiar la scoaterea la licitatie a acestora.

• Adrian Iovan

circ ieftin!

Pistolul lui Udroiu la tampla lui Mocanu

Controversatul afacerist Clement Mocanu a aruncat saptamana trecuta un nou “part” in presa centrala.

Daca in Gorj mass-media nu-i mai acorda atata atentie, Mocanu a apelat la un cotidian de scandal din capitala, “pentru a face lumina in ceea ce poate fi numita caracatita mafiei locale”.

Mocanu a uitat si de aceasta data sa spuna ca este si el in vizorul organelor de ancheta pentru ilegalitatile comise alaturi de cei pe care i-a denuntat.

Cotidianul Atac publica saptamana trecuta un material sub titlul “Clement Mocanu, denuntatorul lui Mischie, amenintat cu moartea”, in care afaceristul se plangea de presiunile si amenintarile la care este supus de cand a denuntat coruptii din Gorj. Mocanu a lasat sa se inteleaga ca amenintarile au culminat imediat dupa arestarea lui Mischie si au venit din partea fostilor apropiati ai acestuia.

Mocanu a declarat ca fostul director general al CNLO, Ion Vulpe, l-a avertizat “sa plece cat mai repede din tara”, iar Dumitru Udroiu, directorul Finantelor Publice Gorj, i-a spus de fata cu martori: “Vezi ca te asteapta glontul pentru ca este mai ieftin decat sumele pe care le-am platit eu sa raman in functie”.

Suma care se vehiculeaza ca ar fi fost platita prin Ministerul Finantelor este de aproximativ 2 miliarde de lei.

Dumitru Udroiu a precizat ca nimic din ceea ce declara Mocanu nu este adevarat. Mai mult decat atat, Udroiu subliniaza ca: “nu am avut niciodata vreo discutie de acest gen cu Clement Mocanu”.

Obisnuit sa se autodenunte pentru a scapa de raspunderea penala, dupa ce ani la rand a smenuit miliarde alaturi de coruptii judetului, lui Mocanu i s-a cam infundat.

In cazul afacerii “Casa Ganescu”, afaceristul este cercetat penal pentru complicitate la abuz in serviciu, autodenuntul neexonerandu-l si in acest caz de raspunderea penala pentru cele peste 2 miliarde halite de la Consiliul Judetean Gorj.

O alta escrocherie a lui Mocanu pusa pe masa politistilor si procurorilor este legata de achizitionarea in 2002 a unui imobil in Bucuresti.

Astfel afaceristul a cumparat cu suma de 75.000 de dolari o cladire in str. Badea Cirtan din capitala, pe care a vandut-o in acelasi an la un pret dublu, 145.000 de dolari, actualei SNLO. Mai mult, fosta companie a lignitului a incredintat direct SC ARC Targu-Carbunesti lucrarile de renovare si consolidare care au fost facute in imobil. Lucrarile efectuate au avut o valoare de aproximativ 7 miliarde de lei.

In acest caz au fost incalcate prevederile Ordonantei 60/2001 privind achizitiile publice si actele normative aflate in vigoare apelandu-se la metode ce intra sub incidenta Codului Penal – fals intelectual si uz de fals.

• Claudiu Matei

Dorin Varjan,

Directorul economic al Spitalului Judetean Gorj cercetat penal

Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj a inceput astazi urmarirea penala impotriva actualului director economic al Spitalului Judetean, Dorin Varjan. Bubele directorului i se trag de pe vremea cand era presedinte al FPS Gorj. Anchetatorii il cerceteaza in prezent pe Dorin Varjan cu privire la modul in care s-a efectuat privatizarea firmei ALMA Motru, sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice.

Contactat telefonic, pe fostul presedinte l-a lovit amnezia. la auzul vestii ca este cercetat penal, acesta a declarat ca nu-si aduce aminte nimic de acea tranzactie, desi la acea vreme dadea din perete-n perete ca titirezul deoarece nu reusea s-o dea.

Revenim cu amanunte!

• Radu Ciocoiu

Croitoru sub lupa organelor de ancheta

Primarul comunei Bolbosi, Viorel Croitoru se afla incepand din aceasta saptamanain vizorul politistilor si procurorilor. Acesta a aparut intr-un raport al Finantelor Publice Gorj alaturi de celilati primari care au facut afaceri cu firmele lui Relu stefanoiu. In urma celor publicate de Scandal de Gorj, Croitoru ar putea fi cercetat penal alaturi de afaceristul novacean pe care-l considera ca fiind prieten. Raportul finantelor a scos in evidenta un prejudiciu de aproximativ 7 miliarde de lei, care s-au scurs din bugetul primariei Bolbosi in conturile firmelor lui stefanoiu.

• Scandal de Gorj

Aquaterm-ul trece la masuri drastice si absurde

SC Aquaterm Tg-Jiu ameninta cu debransarea mai multor blocuri de la reteau de apa potabila din cauza datoriilor pe care asociatiile de proprietari le inregistreaza catre furnizor. In aceasta situatie cei care s-au dovedit buni platnici si si-au cumparat mai putina mancare pentru a-si putea plati intretinerea vor beneficia de acelasi tratament. Acesta este modul in care Aquaterm-ul intelege sa incurajeze pe cei care isi platesc datoriile la zi. Acest lucru nu-l intereseaza insa pe directorul Ion Popescu, care spune ca asa e legea, asa face, cu toate ca pe langa cei care nu au datorii se afla si unii care au primit teapa de la administratorii de asociatii care au fugit cu banii.

Somatiile care au fost lipite pe mai multe blocuri din oras nu vor fi puse deocamdata in executare din cauza gerului. Nu pentru ca directorul se gandeste ca targujianul care nu are caldura in casa sa poata macar bea un pahar de apa, ci pentru ca directorului de la Aquaterm ii este frica ca vor ingheta conductele si vor exista avarii a caror reparatii va trebui sa le suporte societatea pe care le conduce.

• Mihai Popescu

Centrul Brancusi a incasat ilegal 3.000 de dolari de pe urma operelor brancusiene

Conflictul iscat intre VISaRTA, societatea care-i reprezinta interesele lui Theodor Nicole, titularul dreptului de autor asupra operelor lui Constantin Brancusi, si Primaria Targu-Jiu continua in justitie, dupa ce procesul a fost castigat in instanta de fond de catre VISaRTA.

“Primaria Tg-Jiu incalca in continuare legea”

Gheorghe Voican, directorul executiv al VISaRTA, a declarat in exclusivitate pentru “Scandal de Gorj” ca societatea bucuresteana, impreuna cu cei de la Oficiul Roman al Drepturilor de Autor s-au deplasat la Targu Jiu pentru a incerca sa rezolve pe cale amiabila problema aparuta, insa: “Domnul primar nu ne-a primit, probabil era ocupat. Suntem persoana juridica de nivel national, nu ne substituim autorilor pe care il reprezentam, ci doar ii reprezentam prin mandat. Ne-am deplasat inainte de a deschide procesul. Ne-a primit d-na secretar Ungureanu. Primaria s-a aratat obtuza fata de pozitia noastra, chiar si dupa ce instanta s-a pronuntat si eu inteleg ca, avand acelasi primar reales, opinia institutiei nu s-a schimbat.”

Voican spune ca dreptul de autor asupra operelor lui Brancusi nu i-a apartinut niciodata Primariei Tg-Jiu de cand exista institutia si de cand exista sculpturile. Cu toate astea in urma cu aproximativ 5 ani, Centrul Cultural Constantin Brancusi a vandut “imaginea” operelor sculptorului gorjean unei firme de racoritoare internationala pentru suma de 3000 USD. Bani incasati si neredirectionati spre posesorul dreptului de copyright.

“Theodor Nicole nu exista, e numai o gaselnita”

Constantin Cretan, purtatorul de cuvant al Primariei Tg-Jiu recunoaste ca acesti bani au fost incasati, dar:” La acea vreme Centrul Constantin Brancusi nu cunostea situatia, erau lucrurile nelamurite. Dupa aceea am primit o informare ca Theodor Nicole este titularul dreptului de autor. L-am contactat in Canada in scris, avem retur in arhiva. Nu a fost gasit la adresa pe care au indicat-o cei de la Oficiul Dreptului de Autor si noi am considerat, in conditiile astea, ca de fapt persoana pe care ne-au indicat-o nu poate fi contactata, nu exista, e numai o gaselnita”

In rest, Constantin Cretan nu mai stie nimic, decat faptul ca de caz se ocupa juristii primariei.

Cert este ca, in ceea ce priveste incasarea de catre Centrul Constantin Brancusi a celor 3000 USD intervin doua infractiuni penale – inselaciune si fals.

• Radu Ciocoiu

VISARTA, prin contractul de reprezentare reciproca semnat cu societatea similara ei, ADAGP din Paris, are mandat de reprezentare in Romania, pentru multi autori francezi sau care au avut legatura cu Franta. Printre acesti autori se afla si Constantin Brancusi. De altfel, asa cum toata lumea stie, la data decesului, Brincusi era cetatean francez. Titularul actual al drepturilor de autor Constantin Brancusi este cetateanul canadian de origine romana Teodor Nicol. Teodor Nicol este legatarul universal al Nataliei Dumitrescu, decedata , care, la randul sau, a fost unul dintre legatarii universali al lui Constantin Brancusi. Natalia Dumitrescu, cand traia, a dat mandat de reprezentare societatii ADAGP din Paris iar Teodor Nicol, la randul sau, a dat mandatul de reprezentare tot acestei societati. Aceste drepturi sunt gestionate de catre ADAGP conform legislatiei franceze in domeniu. VISARTA a incheiat contract de reprezentare reciproca cu ADAGP pe intreg teritoriul teritoriul Romaniei (a spune inclusiv pe teritoriul Judetului Gorj mi se pare redundant) pentru toti autorii francezi aflati in repertoriul sau, aproximativ 5.000, printre acestia aflandu-se si Constantin Brancusi asa cum am mai spus, in conformitate cu legile romanesti si cu tratatele internationale la care Romania este parte.

Cel putin din anul 1996 de cand Legea 8 privind drepturile de autor si drepturile conexe este in vigoare in Romania, Primaria Targu-Jiu nu a detinut si nu detine drepturi de autor asupra niciuneia dintre creatiile marelui Brincusi indiferent unde s-ar afla ele, la Targu-Jiu, la Craiova, la Bucuresti, la Paris, Philadelphia etc. Primaria Targu-Jiu, prin reprezentantii ei legali, face o confuzie voita intre drepturile de proprietate si drepturile de autor. VISARTA nu a contestat niciodata drepturile de proprietate ale Primariei Tg. Jiu asupra Coloanei fara de sfarsit a eroilor neamului, a Mesei tacerii sau a Portii sarutului, de fapt nici nu o putea face, nu acesta este obiectul ei de activitate. De altfel, Legea 8/1996 reglementeaza situatia legala conform careia drepturile de autor pot fi cesionate. Cesionarea nu poate fi legala decat atunci cand a fost facuta in scris si sub semnatura privata. Ori Primaria Tg. Jiu nu a facut in fata instantei dovada existentei acestei cesiuni. In lipsa acestei cesiuni legea acorda aceste drepturi autorului care a creat opera. Aceste drepturi se transmit mostenitorilor tot pe cale legala. Neexistand aceasta cesiune iar Primaria Tg. Jiu nefiind mostenitor legal afirmam, asa cum am facut-o si am probat-o in fata instantelor din Tirgu-Jiu, ca aceste drepturi apartin legal lui Teodor Nicol iar VISARTA il reprezinta legal pe acesta pe intreg teritoriul Romaniei. Pe baza acestor afirmatii probate cu acte Tribunalul Gorj ne-a admis actiunea pe fond.

Solutia a fost apelata la Curtea de Apel Craiova atat de catre VISARTA cat si de catre Primaria Tg. Jiu. Noi am contestat doar faptul ca instanta de fond nu ne-a acordat drept cheltuieli de judecata decat o infima parte (aproximativ 5%) din cheltuielile facute si dovedite cu acte originale in dosar. Motivele pentru care Primaria Tg. Jiu a apelat solutia se gasesc la dosarul cauzei si nu le comentez pentru ca nu am dreptul sa o fac.

Fac precizarea ca judecata pe fond la Tirgu-Jiu a durat foarte mult, mai mult de 2 ani, cu toate ca noi am raspuns in termen la toate cerintele formulate de instanta si de Primaria Tg. Jiu. Dezbaterile in instanta de fond au avut loc pe data de 12.02.2004, pronuntarea hotararii a avut loc pe data de 25.02.2004, la cateva zile dupa demiterea d-lui Mischie. Noi consideram ca distanta prea mica dintre data pronuntarii hotararii la Tribunalul Gorj si data demiterii domnului Mischie este doar o vecinatate intamplatoare.

Prejudiciul cauzat detinatorului drepurilor de autor este de 3.000 USD iar cel cauzat VISARTA este , sau va fi in mod cert, mai mare de 3 000 USD (echivalent in lei) intrucat litigiul nu s-a terminat. Fac precizarea ca este vorba doar de un singur contract pe care l-am consultat doar in partea privind drepturile de autor datorita amabilitatii utilizatorului. Este posibil ca Primaria Tg. Jiu, prin Centrul de Cultura Constantin Brancusi, sa mai fi incasat si alte venituri cu titlu de detinator de drepturi de autor Constantin Brancusi insa acest lucru il vom rezolva atunci cand justitia romana se va pronunta definitiv in chestiunea Primaria Targu-Jiu, detinatoare de drepturi de autor Constantin Brancusi.

In final arat ca VISARTA a incercat, impreuna cu Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor care este autoritate guvernamentala unica in Rominia in ceea ce priveste supravegherea aplicarii Legii 8/1996 privind drepturile de autor, sa rezolve amiabil aceasta situatie litigioasa. Incercarea a esuat datorita pozitiei rigide, nu zic mai mult, a reprezentantilor Primariei Targu-Jiu la acea data care, din cate stim, sunt aceiasi si astazi.

• Gheorghe Voican, Director executiv

Hotul de Harsovescu! (tableta)

Va mai amintiti de cartita cu doua fete numita Victor Harsovescu? Este comisarul de politie care a lasat de inteles ani la rand, prin colaborarea cu presa, cum ca ar fi un justitiar, revoltat de abuzurile colegilor sai.

Aparentele ne-au inselat chiar si pe noi. Cu alte cuvinte Harsovescu s-a folosit de noi pentru a-si ataca dusmanii.

Dupa ani buni, impins de o avansare si o crestere salariala motivate de apropierea pensionarii, comisarul si-a schimbat optica propunandu-ne o colaborare pentru imbunatatirea imaginii politiei. Mana-n mana cu superiorii sai, Harsovescu a incercat sa ne manipuleze din nou.

Mai grava mi s-a parut atitudinea sa in incercarea disperata de a indeparta suspiciunile avute de colegii sai asupra sa, Harsovescu era in stare de orice.

Am facut public totul la acea vreme si am dat cu subsemnatul la politie. Pentru prima data am avut parte de o ancheta corecta. Dosarul a ajuns la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, procurorii demonstrand ca cele relatate de noi sunt adevarate.

Harsovescu este hot! Chiar el a recunoscut ca a sustras inscrisuri oficiale din sediul politiei, insa fapta s-a prescris. Asadar politistul si-a calculat in asa fel pasii incat acum poate iesi linistit la pensie. Daca primea inceperea urmaririi penale, politistul trebuia suspendat din functie si ajungea in instanta ca un infractor insa, cum fapta s-a prescris Harsovescu isi poate intocmi dosarul de pensionare fara emotii. Un lucru este cert totusi: Harsovescu este hot si a recunoscut-o!

Va mai amintiti de cartita cu doua fete numita Victor Harsovescu? Este comisarul de politie care a lasat de inteles ani la rand, prin colaborarea cu presa, cum ca ar fi un justitiar, revoltat de abuzurile colegilor sai.

Aparentele ne-au inselat chiar si pe noi. Cu alte cuvinte Harsovescu s-a folosit de noi pentru a-si ataca dusmanii.

Dupa ani buni, impins de o avansare si o crestere salariala motivate de apropierea pensionarii, comisarul si-a schimbat optica propunandu-ne o colaborare pentru imbunatatirea imaginii politiei. Mana-n mana cu superiorii sai, Harsovescu a incercat sa ne manipuleze din nou.

Mai grava mi s-a parut atitudinea sa in incercarea disperata de a indeparta suspiciunile avute de colegii sai asupra sa, Harsovescu era in stare de orice.

Am facut public totul la acea vreme si am dat cu subsemnatul la politie. Pentru prima data am avut parte de o ancheta corecta. Dosarul a ajuns la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, procurorii demonstrand ca cele relatate de noi sunt adevarate.

Harsovescu este hot! Chiar el a recunoscut ca a sustras inscrisuri oficiale din sediul politiei, insa fapta s-a prescris. Asadar politistul si-a calculat in asa fel pasii incat acum poate iesi linistit la pensie. Daca primea inceperea urmaririi penale, politistul trebuia suspendat din functie si ajungea in instanta ca un infractor insa, cum fapta s-a prescris Harsovescu isi poate intocmi dosarul de pensionare fara emotii. Un lucru este cert totusi: Harsovescu este hot si a recunoscut-o!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   10.02.2005. 12:07

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 45 - 3 - 9 februarie 2005

Liderii minerilor dezinteresati de soarta celor pe care ii reprezinta

Minerii din cadrul Complexului Energetic Rovinari au refuzat, de la inceputul acestei luni, masa calda servita la SC Cazare Cantine din cauza calitatii proaste a hranei. Se pare ca in sfarsit vor obtine ceea ce isi doresc de mult - bonuri de masa.Acest aspect a dus la declaratii contradictorii intre Ion Pisc, directorul Complexului Termoenergetic Rovinari si Marin Condescu, liderul minerilor din Oltenia. Insa, nu doar alimentatia este o problema pentru cei care lucreaza in minerit, nu numai la Rovinari, ci in toate bazinele miniere. Oamenii se plang de conditiile proaste de lucru, de pericolele la care se expun din cauza lipsei echipamentelor de protectie si de hotia celor care negociaza salariile.

Ortacii spun ca echipamentele de protectie sunt de cea mai proasta calitate si sunt scoase din uz inainte de termen, motiv pentru care ei sunt nevoiti sa-si achizitioneze altele cu bani din propriul buzunar, pentru a evita pericolele la care se expun in carierele miniere. Situatia troneaza de cativa ani buni, iar minerii considera ca de slaba calitate a echipamentelor se fac vinovate SRL-urile de la care SNLO face aprovizionarea in baza unor compensari.

O alta nemultumire a celor care lucreaza in minerit se refera la negocierea salariilor. Multi angajati spun ca, desi presteaza o anumita activitate, sunt incadrati pe un alt post, salariul fiind la jumatatea celui pe care ar trebui sa-l incaseze. Spre exemplu, un electrician este incadrat ca lacatus mecanic si pierde astfel la leafa aproximativ 1.500.000 de lei in fiecare luna. Ortacii spun ca de aceasta problema sunt vinovati liderii de sindicat, care sunt in cardasie cu directorii si nu mai sunt interesati de soarta celor multi.

• Adrian Iovan

Incaierare cu iz de mita

Politistul Vasile acuzat de talharie

Vasile Nicolae, agentul din cadrul Biroului de Investigatii Criminale al IJP Gorj implicat in vara anului 2004 intr-un scandal la o terasa din Tg-Jiu datoreaza 3000 USD unuia dintre cei cu care s-a batut. Inainte aparitiei colegilor sai la locul incidentului, politistul , impreuna cu doi prieteni, l-au scotocit in buzunare pe Nicolae Pisiu lasandu-l fara bani, telefonul mobil si ochelarii de soare, in contul unui serviciu neplatit.

Agentul Vasile, ajutat de biroul de presa al politiei sa pozeze drept victima a celor cu care s-a incaierat, nu mai poate continua mascarada in care se complace de luni de zile, deoarece persoanele acuzate ca l-au maltratat au fost puse in libertate si sunt dispuse sa vorbeasca de moralitatea omului legii.

Politistul Vasile a poftit la valuta

Intr-o noapte de la sfarsitul lunii iunie 2004, politistul Vasile Nicolae s-a cinstit pana dimineata alaturi, printre altii, de Nicolae Pisiu si Anton-Vasile Codoban. Politistul avea drept companie si doi prieteni ai sai: un recidivist, Danut Berbetocu si pe cumnatul acestuia. Cu toate ca Vasile era in timpul sau liber, cu siguranta statului politistului nu agreeaza un tandem fost infractor-reprezentant al legii si nici superiorii personajului amintit n-ar trebui sa permita acest lucru.

Dupa ce si-au transformat propriul stomac in distilerie, intre cei prezenti au intervenit divergente, alimentate in special de politist, care voia neaparat sa-si masoare puterile cu Codoban. Din cand in cand elanul lui Vasile era potolit cu inca un rand de bautura comandat de cei prezenti. Consumatia a fost platita de catre Codoban, pentru ca Pisiu nu avea la el decat valuta, 3000 USD, imprumutati pentru a-si rezolva anumite probleme. “Verzisorii” i-au trezit pofte nebanuite politistului, care si-a adus brusc aminte de toate datoriile, adica de faptul ca Pisiu, cu care se cunostea de mai multa vreme, ii datoreaza 1000 de dolari, pentru o favoare pe care i-ar fi facut-o cu cateva saptamani in urma. Pisiu nu s-a considerat deloc dator la Vasile, motiv pentru care nu i-a onorat cererea. Dupa mai multe amenintari din partea agentului, a venit vremea ca fiecare sa plece pe la casa lui, numai ca Vasile Nicolae n-a vrut sa lase lucrurile asa si, inainte de a se urca in masina l-a luat la bataie pe Codoban. S-a creat o bataie generala, fiecare aparandu-si propria piele si prietenii. Pisiu a reusit sa scape din invalmaseala si a fugit pe o strada laturalnica, dar a fost prins de politist si amicii acestuia. Dupa ce i-au tras o bataie care l-a lasat inconstient i-au golit buzunarele si dusi au fost. Pisiu a ajuns la un prieten care locuia in apropiere, la care i-a povestit tot ceea ce s-a intamplat. Peste cateva zile s-a prezentat la spital, ca sa obtina un certificat medico-legal pentru ranile suferite. Aici a fost arestat, acelasi lucru intamplandu-se si cu prietenul sau Vasile Codoban. Amandoi au fost acuzati de lovire si ultraj contra bunelor moravuri si au petrecut sapte luni in puscarie.

Povestea mitei de 1000 USD

Daca motivul din care Vasile Nicolae vroia neaparat sa se bata cu Codoban este destul de neclar, povestea valutei datorate de Pisiu politistului are drept suport un presupus trafic de influenta.

Cu doua saptamani inaintea incidentului de la bar Pisiu a fost chemat la politie fiind acuzat de o fosta prietena de comiterea unei infractiuni sexuale. Cel care l-a anchetat a fost chiar agentul Vasile Nicolae, care, conform declaratiilor lui Pisiu, i-a spus, ca intre doi vechi amici, ca libertatea lui depinde de cum “sare la cap”, deoarece politistul stia ca acuzatul de abia iesise din puscarie si o noua acuzatie l-ar fi adus imediat dupa gratii. Atunci a avut loc o discutie intre patru ochi, iar Nicolae Pisiu spune ca: “L-am intrebat ce trebuie sa fac, iar el mi-a spus ca trebuie sa-i dau 1000 de dolari, pentru ca trebuie sa-i dea si la seful lui din ei, iar totul va lua un curs spre bine”. Tanarul a promis ca va face rost de suma respectiva in urmatoarele zile si ii va plati bunavointa politistului. N-a fost nevoie sa faca acest efort financiar, pentru ca dovezile atasate la dosar si declaratiile martorilor l-au scapat pe Nicolae Pisiu de acuzatiile aduse de fosta iubita.

Politistul a ramas neimpacat ca nu si-a primit dreptul, si-a adus aminte de aceasta “nedreptate” in timp ce consuma alcool, impreuna cu Pisiu si altii, a vrut sa-si recupereze banii. Pentru ca cel care, chipurile, ii era dator n-a vrut sa-i dea de buna voie, i-a luat singur, dar nu numai 1000 de dolari, ci 3000, probabil calculand si ceva dobanda.

Vasile Codoban si Nicolae Pisiu au fost eliberati din penitenciar recent, urmand sa fie cercetati in stare de libertate pentru acuzatiile aduse la arestare. Intre timp, politistul isi vede linistit de treaba si, probabil, isi face noi prieteni.

• Neli Matei

Primarul de la Bolbosi prietenul de miliarde al lui Relu stefanoiu

Viorel Croitoru, primarul comunei Bolbosi, ocolit mult timp de bratele lungi ale legii din cauza pilelor pe care le avea la PSD, a ramas , de cand partidul sau drag a pierdut alegerile, descoperit in fata celor care ancheteaza magariile comise din banii publici. Sub protectia celor de la judet, Croitoru a facut afaceri cu bunul sau prieten, asa cum chiar el il numea, Relu stefanoiu. El a fost cercetat in mai multe dosare de catre Politia Matasari si Parchetul de pe langa Judecatoria Motru, dar nu s-a luat niciodata nici o masura, cu toate ca exista dovezi care confirma o serie de ilegalitati grosolane comise de catre primar si clientul procurorilor gorjeni, Relu stefanoiu.

Primaria Bolbosi si Gilort Transport Targu-Carbunesti, una dintre societatile familiei stefanoiu, au incheiat in toamna anului 2002 o afacere frumusica, de 15 miliarde de lei, pentru asfaltarea drumului comunal Balacesti-Bolboasa-Bolbosi. Pentru a nu fi nevoie de o licitatie unde alte societati cu oferte mai bune i-ar fi putut zbura de sub nas lui stefanoiu miliardele, lucrarea a fost fragmentata in trei parti. S-a inceput cu asfaltarea a 800 m in satul Balacesti. Din cauza balastarii superficiale, gropile si-au facut aparitia la mai putin de o luna de zile dupa ce a fost facuta. Nu s-a facut amenajarea podetelor si a santurilor de pe acest sector de drum, covorul asfaltic turnandu-se direct peste tuburile colmatate. Un an mai tarziu a mai fost executat un nou segment de drum in lungime de 750 m, calitatea lucrarii nefiind cu nimic mai buna decat in cazul primei portiuni de drum. Aceeasi calitate indoielnica a fost servita de Gilort Transport si pe drumul judetean Ohaba-Covrigi, in iunie 2003. De data asta muncitorii s-au gandit si la podete, dar din spirit de economie le-au inlocuit cu tuburi de ciment dezafectate. Pentru procurarea acestora chiar primarul Croitoru a asudat alergand pe la unitatile miniere din zona. Lucrarile facute s-au deteriorat rapid, dar acest lucru deja nu interesa pe nimeni, mai ales ca intre Croitoru si stefanoiu colaborarea mergea ca unsa.

Cadoul lui stefanoiu a costat primaria o jumatate de miliard de lei

In luna februarie 2003, pe marginea terenului de fotbal din comuna Bolbosi au fost montate doua tribune din metal si lemn, cu o capacitate de aproximativ 100 de locuri. Mandru de achizitia sa, care nu parea sa fie foarte costisitoare, dar era totusi o realizare, Croitoru s-a laudat in fata consiliului local, ca respectivele tribune au fost primite cadou de la prietenul sau Relu stefanoiu. Momentele sale de glorie si admiratie din partea subordonatilor sai au tinut destul de putin pentru ca la contabilitatea primariei a aparut o factura, in valoare de 100 de milioane de lei, care reprezenta valoarea asa-zisului cadou facut de stefanoiu. Factura fusese trimisa de catre SC Gilort Transport Targu-Carbunesti era partiala, societatea omului de afaceri urmand sa incaseze de la Bolbosi vreo 500 de milioane de lei, pentru tribune, dar si pentru imprejmuirea acesteia.

De dragul unei aparente respectari a legii achizitiilor publice, societatea lui stefanoiu a depus la Primaria Bolbosi si o oferta in care erau prezentate atat lucrarile efectuate, cat si cele care urmau a fi facute. Oferta, o simpla hartie scrisa cu pixul, nu poarta nici un numar de inregistrare, nici din partea SC Gilort, nici din partea primariei. In plus, firma afaceristului novacean a fost singura ofertanta pentru lucrarile facute la terenul de fotbal. Mai mult ca sigur tot din cauza prieteniei trainice dintre Croitoru si stefanoiu.

Pana la urma, Primaria Bolbosi a platit o jumatate de miliard de lei pentru cadoul, facut ca intre prieteni, de Relu stefanoiu. si nu din buzunarul lui Croitoru, ci din banii publici. Ca o parte din acesti bani au ajuns si in buzunarul primarului sub forma de comision, poate explica chiar Croitoru organelor de ancheta, daca acestea se vor arata vreodata interesate de afacerile de la Bolbosi. si ar trebui, mai ales ca, la cati bani s-au incasat pentru dotarile facute, terenul de fotbal din comuna ar trebui sa aiba si nocturna.

• Neli Matei

Clement Mocanu a dotat sediul politiei gorjene cu chiuvewte si WC-uri cu senzori

Clement Mocanu, “victima” rapacitatii autoritatilor gorjene, asa cum a fost prezentat in ultimul timp de majoritatea mass-media, nu este deloc sfantul zugravit de ziaristi pe posturile nationale de televiziune. Firma sa, SC ARC Targu-Carbunesti nu a lucrat numai pentru Consiliul Judetean Gorj si Nicolae Mischie, ci si pentru institutiile miniere si casele potentatilor ce le conduc, pentru politisti si IJP Gorj. Pentru aceste ”fapte”, Clement Mocanu nu s-a autodenuntat si nici nu s-a plans ca a fost fortat sa le faca.

Vinovatia lui Nicolae Mischie, in cauzele in care este cercetat, a fost si va fi dovedita in continuare de catre procurori, insa, cert este ca, ca in orice afacere de amploare, nu a fost implicat singur. Deci, pe baza probelor care exista cu siguranta, arestarile ar trebui sa curga…

Angajatii ARC Targu-Carbunesti, majoritatea moldoveni ce prestau la negru pentru omul de afaceri, s-au spetit muncind sa creeze un lux exorbitant unora ca Marin Condescu, Ionel Mantog, Petre Ceusescu, Dadalau si, spun surse oficiale, seful IJP Gorj, Constantin Nicolescu. Intre timp aceeasi firma facea lucrari in SNLO, hotelul USMO de la Ranca, sediul IJP. A fost mult de munca, deoarece, aflati in varful ierarhiei sociale, cei amintiti voiau confort atat acasa, cat si la birou.

Demn de amintit este faptul ca in sediul politiei, muncitorii de la ARC au instalat, la cateva dintre etaje, chiuvete pe senzori, adica apa porneste instantaneu in momentul in care mainile sunt varate sub sursa. WC-urile functioneaza si ele tot pe senzori. Baile sunt placate cu gresie, faianta si, acolo unde a fost nevoie, masti de righips.

Surse demne de incredere afirma ca seful IJP, Constantin Nicolescu a gustat si el din luxul pe care il pot crea oamenii lui Mocanu. El detine o vila cu crama la subsol care beneficiaza de toate utilitatile. Pentru a nu isca un scandal, casa nu este trecuta pe numele lui.

Marin Condescu, aparatorul intereselor brumei de mineri care a mai ramas in Oltenia, este un om foarte pretentios atunci cand e vorba de propriul confort. Oameni care au lucrat la casa acestuia din Cartierul Primaverii declara ca liderul minerilor se ocupa in exces de detalii, ca doar isi permite din punct de vedere financiar. Iritat de faptul ca nu a mai gasit in comert cele cateva bucati lipsa din gresia pe care o pusese in baia de la etaj a cerut angajatilor ARC sa dea jos toata gresia, faianta si peretele de righips si sa le inlocuiasca cu alte modele. Probabil pentru a pune mai bine in valoare cabina de dus pe care tocmai si-o instalase.

Mai tarziu a amenajat si un dormitor special pentru nepotul pe care i l-a nascut una dintre fiicele sale. Chestiune temporara, pentru ca, pana la urma, Rasoveanu, ginerele sau, si-a construit propria casa, bineinteles in acelasi cartier si cu aceeasi firma.

Ionel Mantog, proaspat secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei, isi permitea si pe vremea cand era director in cadrul SNLO. In cele cateva bai cu care si-a impanzit casa, a pus gresie si faianta de import, si a montat jacuzzi cu sistem audio, pentru ca muzica sa-i delecteze urechile atunci cand se imbaiaza. Tencuiala casei este dintr-un material extrem de scump, o singura galeata costand aproximativ 2,5 milioane de lei. In timpul constructiei s-a intamplat si un eveniment destul de neplacut pentru proprietar, dar intampinat cu bucurie de muncitorii care isi primeau cu greu salariile. Energia electrica a fost intrerupta de cei abilitati, pentru ca factura, de cateva milioane bune, nu fusese platita. Oamenii lui Mocanu au avut astfel o zi la dispozitie sa se odihneasca, pana patronul lor si proprietarul casei s-au lamurit cine trebuie sa plateasca consumul enorm de energie realizat de diverse masini aduse sa ajute la realizarea lucrarilor.

Tot SC ARC Targu-Carbunesti s-a ocupat si de deja celebrele casele ale lui Dadalau si Ceusescu, dar si de casa superba a directorului de la SC Complex Termoenergetic Rovinari SA, Ion Pisc. Aceeasi firma a adus imbunatatiri la Hotelul Energeticianul din Tg-Jiu, ce apartine institutiei conduse de Pisc.

Sotiile boss-lor amintiti se pot considera norocoase pentru ca au in bucatarii masini de spalat vase incorporate in mobila de bucatarie, iar la garaje si porti telecomanda, ca nu cumva sa-si rupa vreo unghie tragand de zavoare.

Oricum, conform declaratiilor unor muncitori de la ARC, s-ar putea sa nu se bucure foarte mult de buna functionalitate a viloaielor lor. La un moment dat, cand lucrurile nu mergeau foarte bine pentru firma, au fost folosite si materiale cu termen de valabilitate expirat. De exemplu, vopsea lavabila, expirata de patru luni.

Bineinteles, Clement Mocanu nu s-a neglijat nici pe sine. si-a construit o casa in comuna Runcu, langa cel despre care spunea sa l-a fortat sa comita ilegalitati. Atat de timorat era de vecinatatea lui Nicolae Mischie, incat si-a pus pe picioare o frumoasa casa de vacanta cu ponton pana la jacuzzi din mijlocul lacului pe de domeniul sau.

• Claudiu Matei

Trepadusii de la Celuc Motru ameninta!

Foarte multe personaje cunoscute la nivelul judetului Gorj devin foarte sensibile si iritate atunci cand cineva atinge subiectul masinilor inchiriate in carierele miniere din zona Motru. Viesparul s-a agitat destul de tare si in urma cu o luna de zile cand am publicat un material in care subliniam faptul ca persoane importante din minerit si chiar din politie si-au bagat la munca propriile masini de mare tonaj la o societate din Motru, SC Celuc Tans SRL. Astea erau informatiile noastre, vis-ŕ-vis de care am luat un punct de vedere administratorului Celuc, Sandu Opritescu, care a negat toate acuzatiile, iar parerea sa a fost prezentata odata cu materialul. Acest lucru nu a multumit pe cei implicati si mai ales pe un anume Alexandru Croce, care ne-a sunat prezentandu-se drept un contabil la o firma concurenta si ne-a spus ca are date in plus fata de cele prezentate de noi. A cochetat cu minciuna doar pentru a ne face sa mergem la o intalnire cu el la Motru, pentru a ne ameninta pe propriul teritoriu. Daca spunea din start cine este si ce vrea tot l-am fi onorat cu prezenta, asa din pura curiozitate. De fapt, acest Croce, reprezentant al Celuc, asa cum s-a prezentat cand am in orasul sau natal, voia doar sa afle cine a furnizat informatiile care au stat la baza articolului publicat. Asta in primul rand, iar in al doilea rand sa ne cerem scuze pentru cele scrise si sa dam o dezmintire. In caz contrar se va ajunge la tribunal, la care, sustinea el a depus deja o plangere, pe care totusi si-ar retrage-o daca noi i-am urma instructiunile. De instante nu ne este frica, ca am trecut prin fata a zeci, dar am ramas putin cutremurati de amenintarile si micul santaj la care a recurs domnul Croce. Incercam sa ne revenim, dar daca vom simti in continuare securea deasupra capului, vom depune si noi o plangere, sa fim chit, numai ca la politie, deoarece atitudinea reprezentantului Celuc nu are nici un suport legal. Daca dumnealui ar fi purtat o discutie civilizata, sustinuta si cu acte care sa dovedeasca ca are dreptate atunci cand afirma ca utilajele de la Celuc sunt doar ale firmei si nu apartin altor persoane i-am fi dat dezmintirea de buna voie, pentru ca ne intereseaza sa informam corect opinia publica.

• Mihai Popescu

Autoritatiile locale din Pades s-au infruptat din banul public

Cetatenii comunei Pades considera ca autoritatile locale din ultimii patru ani au bagat mana zdravan in banii publici. La inceput oamenii au privit fara sa comenteze ceea ce fac cei din primaria, dar considera ca deja s-a intrecut orice limita. Asa ca au inceput sa umble cu jalba in protap pe la diverse institutii abilitate in astfel de cazuri. Pana in prezent nu s-a luat insa nici un fel de masura.

In perioada 2001-2002, Primaria Pades a primit fonduri Phare pentru alimentarea cu apa in satul Motru-Sec. Cum casa viceprimarului Viorel Nicolescu se afla o aruncatura de bat, societatea care s-a ocupat de lucrare i-a tras apa omului in curte, bineinteles fara ca acesta sa faca vreo gaura in bugetul propriu. Cum viceprimarul trebuia sa beneficieze de tot confortul, ca doar de aia e persoana importanta in comuna, si-a luat de la primarie un calculator acasa, alte doua revenind contabilului Pirvulescu si agentului agricol Ion Baloi, care s-a ales si cu drujba primariei.

Suma de 98 de milioane de lei, alocata pentru pietruirea unor drumuri s-a “evaporat”, fara ca ulitele sa fi vazut vreun strop de balast.

Viceprimarul, agentul agricol si contabilul au prosperat mult in ultimul timp, dupa cum sustin cetatenii. Ei si-au ridicat o serie de constructii care au dat de gandit concetatenilor lor, care afirma ca n-ar fi lucru legal la mijloc. Pana una alta Nicolescu poseda si matrite de facut boltari, iar la acestea lucreaza oameni care primesc din partea primariei ajutor social.

Locuitorii din Pades sustin ca daca vreun organ de cercetare ar avea curajul sa ia la puricat actele primariei, dar si activitatile private ale celor care au lucrat si mai lucreaza in aceasta institutie, ar gasi lucruri interesante.

• Daniel Dumitriu

Meteorologii prognozeaza,

Un Tsunami va lovi in curand CJ Gorj

Daca cineva avea impresia ca valurile provocate de Dosarul Mischie se vor linistii odata cu eliberarea fostului Baron de Gorj… se inseala amarnic. Informatii provenite de la Institutul National al Surselor de Incredere din cadrul unui inspectorat judetean, anunta ca in perioada imediat urmatoare, actuala si fosta conducere a Consiliului Judetean Gorj va fi lovita in plin de un tsunamii, a carui epicentru este situat undeva in zona Parchetului Judetean. Dupa arestarea prevestitoare a Nasului, cutremurul de la parchet a inceput sa zguduie prin interogatorii, inaltele fotolii din CJ, in frunte cu cel al actualului presedinte, Ion Calinoiu, care a fost scuturat de politisti chiar ieri, miercuri. Aceasi sursa Anonima prognozeaza ca anchetatorii, pardon, Tsunami-ul, va lovi puternic la sfarsitul saptamanii viitoare, dupa ce vor scutura, de informatii mai multi functionari implicati in acest “lant infractional”, scuze, fenomen antropic. De asemenea, dl. Sursa mai precizeaza ca pana la finele acestei saptamani deja vor exista victime create de tsunamii, mult prea retinute insa pentru a-si da seama ce se intampla cu ei.

De asemenea, informatologii mai precizeaza ca un al doilea tsunamii de intensitate puternica, al carui epicentru se afla tot la Parchet, va lovi direct in plex doi fosti directori din cadrul CNLO, Petre Ceausescu si Vasile Dadalau, chiar in aceasta dimineata de joi. Din nefericire, se pare ca si acestia doi vor fi mult prea retinuti, de cine nu stim, pentru a raspunde intrebarilor presei referitor la prejudiciul de peste 2 miliarde de lei.

• Flex in Plex

La Camera de Comert Gorj,

Un document costa zece milioane

Taxele si impozitele in Romania cresc, se pare, proportional cu numarul de ani care trec de la castigarea asa-zisei noastre libertati. Pentru a fi mereu in legalitate, mai ales atunci cand detii o amarata de firma, sau de A.F., trebuie sa bagi adanc mainile in buzunare. Impozitele de salarii, profit, etc., se percep odata pe luna, dupa care poti rasufla usurat, insa ori de cate ori ai nevoie de un act eliberat de o institutie trebuie sa cotizezi gras, sute de mii, sau chiar milioane de lei.

Camera de Comert si Industrie Gorj conduce detasat intr-un top al institutiilor cu cele mai scumpe “hartii”. Preturile iti dau friguri la inima si te imbolnavesc iremediabil de nervi. Un certificat de origine eliberat unui A.F. din Gorj a costat in urma cu cateva luni 9.900.000 de lei. Aceeasi hartie, eliberata de Camera de Comert Hunedoara a costat cu 9.300.000 de lei mai putin. Este adevarat ca angajatii Camerei de Comert Gorj sunt cei mai amabili care pot fi gasiti prin institutiile gorjene, dar parca totusi preturile sunt prea piperate.

• Scandal de Gorj

Senzational

Primaria Targu Jiu publica ilegal imagini cu operele lui Brancusi

Desi nu detine drepturile de a publica imagini cu operele titanului de la Hobita, Primaria municipiului Targu Jiu, editeaza anual pliante, felicitari si tot felul de inscrisuri in care sunt continute operele lui Brancusi.

Practic, municipalitatea nu detine dreptul de copyright asupra operelor lui Constantin Brancusi, chiar daca cele mai importante opere ale sculptorului se afla in patrimoniul Targu Jiului. Aceste drepturi sunt detinute in prezent de nepotul mostenitorilor lui Brancusi, familia Istrati, Theodor Nicole, care locuieste in Canada. Inclusiv in sigla municipiului Targu Jiu se regasesc o serie de simboluri ce semnifica opere ale Titanului asupra imaginii carora municipalitatea nu detine nici macar un drept.

Mai grav este faptul ca acest lucru a fost tinut secret, in mod voit de cei responsabili din primarie. Mai exact cel care cunoaste in detaliu aceasta problema foarte delicata este chiar cel care este platit de contribuabili pentru a oferii informatii, respectiv purtatorul de cuvant al institutiei, Constantin Cretan. De aceasta ilegalitate sunt constienti toti angajatii Primariei Targu Jiu, insa acestia sunt instruiti sa mentina cu sfintenie“ acest secret, despre care daca se afla poate afecta enorm foarte multe persoane.

Mai mult, se pare ca intre reprezentantul detinatorului dreptului de copyright, Theodor Nicole si municipalitate au existat mai multe procese, pe care insa Primaria Targu Jiu le-a pierdut pe toate.

Vom reveni cu amanunte!

• Radu Ciocoiu

Mocanu “imaculatu”! (tableta)

De la inceput trebuie sa precizez ca nu ne erijam in aparatorii lui Mischie, insa, acesta nu trebuie sa fie singurul raspunzator in fata legii. Nu sunt singurul care spune acest lucru. Toti cei care au aparut si vor mai aparea in fata procurorilor s-au infruptat din aceeasi friptura timp de patru ani. Acea friptura babana se numeste banul public. Bineinteles ca toti vor spune: “m-a fortat, m-a amenintat Mischie”. N-ar trebui sa tina astfel de motivatii in fata magistratilor. Daca ar fi avut sange in instalatie isi dadeau demisia si anuntau organele de cercetare penala. De ce n-au facut acest lucru? Pentru ca au avut si ei acolo de o ciorba de burta. Unul din cei doi fosti arestati din cadrul Consiliului Judetean se spargeau in figuri cu ceva timp in urma pe la terasele din municipiu, unde se afisa cu un autoturism de lux primit cadou de la Relu stefanoiu.

Dar Clement Mocanu, denuntatoru’, reprimatu’, oropsitu’, santajatu’, inselatu’, o fi chiar asa imaculat, precum pozeaza prin ziare, sau in fata camerelor de luat vederi? Asa pare sa fie in fata ochilor cititorului si telespectatorului de rand, manipulat de informatia care i se da.

In realitate insa, lucrurile stau altfel!

De cativa ani buni, Clement Mocanu a jucat la doua capete: pe de o parte se afisa alaturi de gasca de potentati ostila lui Mischie, pe de alta parte se distra pe la chefurile organizate de Mischie, cu diverse ocazii. Atat de mult il ameninta si il santaja Mischie, incat Mocanu si-a cumparat o proprietate la Runcu, vecina cu cea a lui Lae. Sa fim seriosi! Mocanu si Mischie au fost prieteni! Acesta din urma a ajutat firma americanilor sa beneficieze de lucrari de zeci, sau chiar sute de miliarde de lei in Gorj. Acum Mocanu i-a dat pe toti in gat la politie, el fiind mai neprihanit decat o fata virgina.

Corect ar fi ca toti cei care au mancat o friptura grasa atatia ani sa mearga acum impreuna la puscarie.

Daca Mischie a dormit cinci zile in arest cu galeata de urina la nas, toti ceilalti, inclusiv Mocanu, trebuie sa guste din bunatatile culinare oferite la bulau.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   03.02.2005. 12:05