Găseşte-ne pe Facebook
Abonează-te prin RSS


Comentarii:
CEO (Cred ca este o petarda lansata chiar d...)
om de rand (Articol de nota 2000, exact ast...)
mai multe....izde (Esti un barbat frustra...)
Ciurel (Bai mezinca! dintr-un rahat de subu...)
Bravo Ciurel (Ai pus punctual pe rana. S-a...)
Laurentiu (Masa mineriilor era data sclavii...)
gorjanul (Cupa de ce nu este cercetat ? Doa...)
victor (DOMNULE REDACTOR SA VA SCHIMBATI ME...)
miner (sa vina si la lupoaia sa se vada und...)
dannnnnnn (Cel mai pacat e de ******* mea c...)
ioji (un nenorocit de tigan care toata viat...)
Maria Lataret (Primare daca tot ai recunosc...)
miohai (ha ziaristuler da drumu la comentar...)
mihai (astia sint oamenii din gorj hoti per...)
Cupa (Toate smenurile duc la Cupa. Acolo ca...)
Ion (O proasta ingaurita,cu pile,asta este...)
GOGU (Pe dracu e ofiter acoperit ca si prie...)
vasile (Interesant ar fi sa se verifice si...)
ion (se pare ca fiecare ajunge in locul pe...)
Pontaj fictiv (Casian a fost pontat fictiv...)
miner (Par...... Impar..... ce numar sa ai...)
miner (mai milogilor, CIURELE tu chiar nu v...)
mara (foarte bine ati facut merita din plin...)
pt caruntu (Acest mizerabil profesor, este...)
cocolino (daca se observa au aceasi tunsoar...)
Lacramioara (degeaba ruset este destept vai...)
andrei lacramioara (domnule nicoloff ce fac...)
Ioana (de unde l-ati mai gasit si pe rudare...)
dan (toti actualii cetateni care sunt inscr...)
SACALU (baltoi este un gorjean get pe get d...)
ion (RUSINE-sunt ingineri si inginere in di...)
ion (rusine tutror care au contribuit la ac...)
GICA CONTRA (de ce "va mirati",astia dau am...)
Marcela (Giorgi fomistul si invidiosul, mai...)
mosoiu (ma doare in basca pt un miliard mer...)
Roxana m (Eu sunt fan mvm,e gigolo,are love...)
O angajata (Primarul de la Dragutesti este...)
xxx (Casa e pusa gaj la banca de 6 ani si d...)
Un pensionar militar (D-le Şendroiu, pentr...)
Flodug (Ionete si Cirlogea sa fie anchetati...)
grasu (E tare si mare daca a ajuns sa l san...)
marius (pt. primar. Sotia a participat i...)
GLG (Bravo Luci,te duci cu Telu de mana la...)
dr bivolaru (Dragi mei pe langa faptul ca a...)
gyoni (Aceasta este adevarata fata a servic...)
georgi (Verificati toate unitatile de stat...)
Coco (Ba mai citeste si tu una alta... Fap...)
conducator auto (Aceasta strada , Luncilor,...)
skl (Bai cap sec,pe str.luncilor este acces...)
ion (laa vasile ca mai ai putin si te ia ai...)
coleg (IONETE...felicitari lui caragea, a s...)
CRISTINA (ZEUS CE LEGATURA ARE AFACERILE LU...)
deyuu (Eu sustin fetele astea.daca nu ar fi...)
Catalin (Domnul Doctor Oleg Ivanov este un...)
un înșelat de ei (Coanca numai inspector...)
Gica (Davide, cel mai avantajos pentru tine...)
gorjanul (De unde filozof , poate cartofor...)
n g (rusine politiei romane)
Zeus (Vasile ai gresit si ai platit , asa d...)
ecfu@yahoo.com (Mariane, ti ai pis-o ! Tu t...)
ecfu@yahoo.com (Mariane, ti ai pis-o ! Tu t...)
liliana (Are dreptate un interlocutor să p...)
marius boeriu (Dezmint cele scrise in numel...)
cameleon (Domnul doctor Ivanov a facut bine...)
capricorn (Domnul doctor Ivanov nu a plecat...)
sf.ilie (asemenea specimene nu au ce cauta...)
Darie (Nu va bucurati ca vin alti flamanzi...)
ioana (Ce sa-ti spun , tu asta care ai scri...)
haţmaţuchi (Referirea a fost făcută str...)
Camasa (Sper ca va fi un articol si cu func...)
Adrian (Eeee ionete acuma nu mai esti spaga...)
Adrian (Ba o sati iei 300000 de € cand o...)
marius (Ionete si carlogea mergeti la prasi...)
tirgujian (de ce nu postati toate comentari...)
pikindel (Nu transferurile lor ne trebuie n...)
ella (Nu le cunosc pe aceste trei domnisoar...)
London (Gresit !!! 1. Nu e manager the...)
popi (Pai mai David, cati dintre cei care i...)
Gamulescu Stefanel (Expertiza pshihiatrica,...)
Gamulescu Stefanel (Expertiza pshihiatrica,...)
dyablo (pe astea nui bagati in parnaia dupa...)
marco (Afara cu toate javrele corupte.....p...)
ma.... (In sfarsit pleaca mafia din motru.....)
ma.... (In sfarsit pleaca mafia din motru.....)
popescu (Eheeeeeeee...nu mai vad eu banii i...)
OM (De unde ai tu davide 150 000€? De und...)
david (Popi, ce vrei sa spui, ca Burlan nu...)
ion (da pe Militianu Sef cand o sa il desti...)
drujbistul (Are dreptate inginerul , Purec...)
diti (Acest "renumit macelar"de ivanov si c...)
boieriu (Si fiesa ca si ma-sa ,doua c....e...)
just (judecata divina s-a dovedit a fi core...)
Gore ("duvlea" de mai sus = victoria stoloj...)
FLORIN (D-le HATMATUCHI,sti ce salariu au c...)
duvlea (Ce cauta acest necalificat la sadu,...)
mama (cupa ,nu doarme linistit si multi alt...)
David (Bai Dane, eu ti-am oferit pretul cor...)
mari (Domnul Ivanov este un bun profesionis...)
HATMATUCHI (Haideti sa nu fim exclusivisti....)
any (asa le trebuie ca prea s-au inbogatit...)

Sumar articole:
Presedintele care uneste

Circuitul de benzi de pe Bujorăscu, evaporat în buzunarul greilor din mineritul motrean

Marciuc şi Iovan şi-au au cumpărat câte o Skoda Superb, la jumătate de preţ, de la sindicat. Liderul de la Jilţ neagă: Maşinile sunt aici, n-am cumpărat niciuna

…izdele de la ORL

Scurgere de informaţii secrete la CEO. Ciurel: Nici acţionarii nu aveau aceste informaţii!

Declaraţii şoc făcute de un bărbat, după o bătaie ca-n filme: „Amantul soţiei şi un cumnat m-au lovit cu cheia de ventile şi cu parii până am paralizat”

PP-DD Gorj la un pas de dezintegrare. Robert Filip ar putea pierde funcţia de vicepreşedinte la consiliu judeţean

PSD Gorj s-a umplut de traseişti. 95 de aleşi locali din alte partide au trecut în rândul social democraţilor

Mezinca în război cu CE Oltenia

Viceprimarul din Bolboşi a rămas cu organizaţia goală

Verdict pentru Marilyn Monroe de Târgu-Jiu. Vezi ce au decis judecătorii!

Campanile electorală în biserică

Cum vrea afaceristul cu Lamborghini să facă bani nemunciți

Islazuri din Stăneşti, concesionate prin interpuşi de către o firmă agreată de primărie

Contractele de 90 de milioane de euro ale Aparegio, căpuşate de firmele generalului Boeru

Ruşeţ şi-a angajat fiul inginer la Divizia Minieră a CEO

Cine cerşeşte votul minerilor

PSD i-a dat cu tifla primarului din Cărbuneşti. Mazilu: Eu nu sunt Iuda!

Fostul decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Constantin Căruntu, acuzat de profanare de morminte

Proxenetul Casian, dat afara de la Minprest

O vedetă îndrăgită, de nerecunoscut într-un magazin din Târgu-Jiu

Cântăreţul bătut în club a fost căutat de agresor. Vezi ce i-a transmis!

Fost deputat de Gorj, recrutat de Securitate de pe băncile liceului

Firma miliardarului Bălţoi, acuzată că a sustras ilegal materiale de la Căminul Cultural Baia de Fier

Troacă este cercetat şi pentru spălare de bani

Drept la replică

Femeile de afaceri Carmen Alioani şi Lucreţia Pîrvulescu, cercetate pentru spălare de bani

Dian Popescu, umilit la Craiova

Despre nevertebratele de campanie

„Prinţişorul” Condoiu s-a spart în figuri cu „surioara” Isabela Staic şi „năşica” DJ Hara

Tribunalul Mehedinţi l-a lăsat pe Manţog şi cu vila şi cu prejudiciu

Primarul care şi-a angajat soţia consilier, a pierdut procesul cu ANI. Cornea, la un pas să-şi piardă mandatul din cauza conflictului de interese

Mitrescu şi Pârvulescu, laşii din FNME

Maşina Poliţiei, pe interzis

Dan Floarea a finalizat vila începută de Clement Mocanu dar i-a pus lacătul

Vancea l-a prins pe Beandeac sărutându-se cu o altă fată. Vezi cum a reacţionat!

Primarul se joacă de-a strămutarea cu judecătorii


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 72 - 26 august - 1 septembrie 2005

“Oficiile”, sursa de imbogatire pentru copii VIP-urilor magistrate

Familia presedintei Judecatoriei Tg-Jiu, Anisoara Bucica, se va inrudi in scurt timp cu cea a prim procurorului adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Constantin Pupazan. Monica, fiica procurorului si Mihai, fiul presedintei, presteaza impreuna ca avocati in Baroul Gorj. Pentru a stabili un fundament financiar viitoarei familii, parintii magistrati au avut grija ca odraslele sa primeasca cat mai multe procese din oficiu. Asta pana la inceputul acestui an, pentru ca acum lucrurile s-au mai schimbat, desi destul de putin.

Cei doi amorezi erau mereu prezenti in salile de judecata, unde judecatoarea le arunca cate un mic os de ros. Atunci cand un client nu avea avocat, Bucica intreba:” Domnisoara Pupazan, luati un oficiu?” si bineinteles viitoarea nora nu-si refuza soacra. Pentru fiecare reprezentare din oficiu, un avocat primea pana nu demult intre 200 si 400 mii de lei, acum suma ajungand pana la un milion. Nu este vorba de sume exorbitante, dar, tinand cont de cate persoane nu-si pot permite un avocat, pana la urma se pot strange sume frumusele.

Cei doi nu sunt singurii care au beneficiat de un tratament preferential din partea rudelor care au o functie, in penuria de avocati stagiari favorizati numarandu-se si Radu Pasarin, produs fiziologic a doi magistrati.

Pentru ca ceilalti avocati stagiari s-au simtit defavorizati au inceput sa se auda voci, motiv pentru care s-a luat hotararea, la nivelul Baroului, ca doi colegi de-ai lor sa distribuie procesele din oficiu la toata lumea. Situatia nu s-a schimbat prea mult, pentru a inabusi eventualele comentarii, “muritorii de rand” primind si ei rareori cate un oficiu.

Surse demne de incredere spun ca bani buni ies insa la Parchet, unde pentru cei doi viitori insuratei exista procurorul adjunct care are grija sa-i solicite ori de cate ori e nevoie de prezenta unui avocat.

• Mihai Popescu

Sexologul Dimon - aparatorul pornostarurilor cu epoleti

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova si-a desemnat, in urma cu putin timp, demnul si moralul reprezentant insarcinat sa stabileasca adevarul in povestea felatiei pe care Sorina le-a facut-o, pe timpul cat era minora, celor sase politisti gorjeni. si cum era nevoie de un cunoscator, a fost ales procurorul Vasile Dimon, expert in scandaluri sexuale.

Dimon si-a pigmentat cariera cu un erotism care nu i-ar face bine nici unui procuror care isi face de rusine breasla, decat doar unuia cu multe pile, asa cum se pare ca este personajul in cauza.

In 2000 a fost prins in pacat chiar in biroul cunoscutului si controversatului Dinel Staicu. Acesta, pentru a-si rezolva niste chestiuni juridice, l-a invitat, printre altii, si pe Dimon la o bere. Dupa “incalzire”, desfatarea a continuat in biroul lui Staicu, unde au aparut si fetitele atat de dragi procurorului. Au urmat, spun persoane avizate, adevarate orgii. Pentru a scapa cu roba nepatata, Dimon s-a folosit de ceea ce a invatat in facultate – autodenuntul este mama vinovatului. El s-a autodenuntat, spunand ca a fost prezent la petrecere, dar din cauza diabetului de care sufera a adormit si a pierdut momentele fierbinti. Tocmai lui i s-a intamplat acest lucru!

Ca tacamul sa fie complet, Dimon a decis ca este pacat ca fanteziile si, poate, trairile sale erotice, sa nu fie impartasite muritorilor de rand. Impreuna cu Teodor Radu, fost sef al Politiei Municipiului Craiova, au publicat un roman ce se voia politist, “Secretarul moartei”. In final s-a dovedit a fi doar o cartulie de doi bani, plina de un erotism vulgar si dezgustator. Imaginatia bolnava a autorilor este mai degraba demna de violatorii si obsedatii sexual, care cu siguranta i-au trecut procurorului prin mana.

Una dintre scenele de amor care-i bantuie lui Dimon imaginatia se petrece in capela unei inchisori, unde 3 detinuti satisfac o politista: “tatele stateau asa, in parti, ascutite si lungi, ca niste furtune de cauciuc. Cum au negresele alea de canta la Cerbul de Aur.

si pe urma, s-a dezbracat doamna Sanda de tot. Lor le iesira ochii din cap ca la broastele in calduri.

- Nu asa, la rand!

- si atunci astia, ca la armata, ordonat, au trecut pe rand si au regulat-o pe doamna Sanda de a luat-o mama dracului.”

Astfel de scene se regasesc in intreaga “opera” a procurorului si fostului politist. De altfel, ei amintesc si despre bataile aplicate la ancheta unor musterii neascultatori, dar dau, cu destula darnicie, si date despre violurile petrecute in penitenciare.

Acum Vasile Dimon trebuie sa stabileasca cine este vinovat in cazul porno politistilor de la Tg-Jiu: Sorina, care copil fiind a facut sex oral cu organul legii, sau politistii care si-au folosit bastoanele din dotare si in afara caminului conjugal?

Chemata la declaratii fata nu i-a prea fost pe plac procurorului. Desi consideratiile sale personale nu si le poate exprima decat in fata oglinzii din baie, nu in cladirea Parchetului, Dimon a “blagoslovit-o” pe Sorina cu diverse epitete, ajungand, in final, la concluzia ca: “Nu-mi plac curvele!” A emis o astfel de concluzie inteligenta in timp ce manca o felie de paine cu unt.

Alte epitete cu care a fost gratulata Sorina chiar in fata redactorilor nostri, martori in dosarul porno politistilor sunt: “dobitoaca” si “curva”. Mai mult procurorul a emis si o teza valabila pe vremea cand dumnealui se afla la pubertate: “Daca ar fi fost fiica mea ar fi fost si acum in carje.”

Oricum situatia politistilor este extrem de clara – vor primi NUP-ul deja arhicunoscut.

Politisti care a-ti calcat pe bec, puteti dormi de acum linistiti, procurorul Dimon lucreaza pentru voi!

• Daniel Dumitriu

Subcomisar Brotea spagar si fustangiu

• Subcomisarul Daniel Brotea, sef birou la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Gorj a stors, in urma vizitelor de “lucru”, cel putin 50 de milioane de lei din contul SC Siatra Prod SRL.

Timp de doi ani, politistul a beneficiat de mai multe servicii din partea firmei si a angajatilor acesteia in schimbul omisiunii unor asa zise aspecte de natura penala ce ar fi putut fi descoperite in actele contabile ale societatii.

• Materiale de constructii si chiar lucruri pentru acasa au fost “micile” atentii considerate la acea vreme firesti de catre purtatorul de uniforma.

• Subcomisarul Brotea este obisnuit cu omisiunea mai multor date, asa ca in declaratia sa de avere apar lucruri neconforme cu realitatea, dar in ton cu falsul in declaratii prevazut de Codul Penal.

• O relatie extraconjugala a politistului cu una din angajatele Siatra, finalizata cu scandal in familie celor doi a inchis practic robinetul la alte foloase materiale din partea firmei.

Mita compenseaza controlul

Subcomisarul Daniel Brotea a venit in cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Gorj in urma cu patru ani, de la Serviciul Politiei Economico-Financiare Uricani.

Capitan la acea vreme, Brotea a avansat urgent la gradul de maior (subcomisar) la propunerea consateanului sau de Godinesti, comisar Alexandru Gridan, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP. De aici si pana la sef de birou n-a mai fost decat un pas, asa ca politistul, implinit profesional, a iesit la produs.

In perioada martie 2002-2004, Daniel Brotea a facut cateva vizite la sediul SC Siatra Prod SRL din Tg-Jiu, pe linie economico-financiara.

Societatea era cercetata la nivelul Inspectoratului General de Politie Bucuresti cu privire la relatii contractuale cu unele societati din tara si strainatate.

Subcomisarul Brotea, insotit sau nu de catre colegii bucuresteni, a ridicat in repetate randuri documente de la sediul societatii sau i-a audiat pe reprezentantii legali ai acesteia.

In timpul controalelor “s-a intamplat” ca autoturismul Dacia Nova cu numarul de inmatriculare HD-04-NRK, proprietatea politistului Daniel Brotea, sa aiba nevoie de oarece imbunatatiri.

Astfel, acesta a si parcat masina in curtea celui mai costisitor service din municipiu, unde i-au fost inlocuite cu unele noi toate cele patru anvelope, bujiile au fost si ele schimbate, filtrele de aer, un set de ferodouri, schimbul de ulei si antigel, benzina si ulei, toate pe bani societatii unde politistul tocmai efectua un control. Conform facturii fiscale nr. 3378864, din 27 noiembrie 2002, in valoare de 6.030.000 de lei, emisa catre SC Siatra Prod SRL si a devizului, Nova militianului a fost pregatita pentru iarna, iar o angajata a unitatii a platit contravaloarea serviciilor.

Coltar, porti si teava pe banii Siatra

si cum primul cadou, constand in imbunatatirea autoturismului, l-a scutit pe subcomisar de niste cheltuieli, s-a gandit ca nu i-ar strica si cateva lucrusoare pe acasa, ca doar firma controlata avea conturi destul de grase.

Pe data de 12 martie 2003, politistul achizitioneaza de la un magazin de mobila din Tg-Jiu o canapea coltar “Camelia”, in valoare de 8.900.000 de lei. Factura fiscala nr. 4376484, din aceeasi data este emisa pe numele politistului, insa este semnata de o salariata a SC Siatra, care a si achitat suma.

Trei luni mai tarziu, politistul Daniel Brotea s-a gandit ca si pe langa casa mai trebuie facut cate ceva. Niste porti sofisticate la intrarea intr-una din gospodariile sale de la Tismana ar da bine in fata consatenilor sai si la imaginea sa de “ maior la economic”. La mijlocul lunii iunie 2003 o alta angajata a Siatra cumpara, de la un depozit de materiale de constructii de pe strada Ana Ipatescu din Tg-Jiu, 19 bucati de teava, de cate sase metri fiecare, in valoare de 3.710.000 de lei. Factura este emisa dupa aceeasi tehnica – pe numele politistului, dar cum acesta era in control, salariata societatii verificate semneaza si plateste marfa.

Portile pe role sunt confectionate de salariatii de la Siatra in numai doua zile, doar era comanda speciala de la domnu’ subcomisar.

Factura emisa de societate pentru contravaloarea manoperei, 1.309.000 lei, nu a fost achitata niciodata, cu toate ca s-a emis si chitanta, asa pentru a fi acoperit politistul.

In octombrie anul trecut, Daniel Brotea a mai avut ceva de lucru pe acasa si i-a mai trebuit ceva teava. De aceasta data l-a trimis pe socrul sau sa ridice marfa. De aceasta data materialele au fost duse direct acasa, la Vanata, iar factura a fost emisa pe numele socrului, Stelian Cocarla. Nu mai putin de 75 de bucati de teava de diferite dimensiuni si marimi, in valoare de 26.013.400 lei, au fost achizitionate de la o societate adiacenta Siatra, SC Lumetal SRL.

Brotea nu-si aminteste de bunurile cumparate din banii societatilor verificate si a declarat ca nu a beneficiat de absolut nimic din partea acestora: “Nu-mi mai amintesc, parca prin 2002 am inceput controalele acolo. Da, am beneficiat de apa minerala, biscuiti si niste seminte, care mi le-au pus pe masa. Iar daca am fost cu masina in service mi-am platit eu reparatiile. Eu nu stiu ca factura pentru canapeaua coltar sa fi fost achitata de catre o alta persoana. Daca e asa, poate acea persoana mi-a facut un serviciu, dar a achitat cu banii mei. Ce vreti sa insinuati ca le-a platit cu bani de la Siatra?” a declarata politistul.

Acesta sustine ca nu mai tine minte ce s-a intamplat si doar daca vede documentele isi poate aminti: “Sunt un pic nervos. Am facut eu porti? Unde le-am platit? Nu-mi amintesc! N-am documentele in fata”.

Subcomisarul admite, totusi, un lucru ca fiind posibil, adica ca aceeasi salariata a Siatra sa-i fi platit o taxa la spital, in valoare de 700.000 de lei, cand el si-a schimbat permisul de conducere, la finele anului trecut, insa nu a dorit sa comenteze faptul ca socrul sau a “cumparat” teava de la Lumetal: “La aceasta intrebare nu pot sa raspund deocamdata. Vad ca intrati in familia mea”.

Afaceri in familie

Dupa principiul “Hai ca se poate!”, politistul a mers mai departe cu afacerile. El a convins-o pe aceeasi angajata care l-a ajutat de mai multe ori sa o mai faca odata. El a incheiat un precontract de vanzare-cumparare (promisiune bilaterala) cu fratele acesteia pentru a-i vinde Dacia Nova imbunatatita pe banii Siatra. Cum actul a fost deja incheiat, cumparatorul a fost de acord sa-i achite politistului suma ceruta, adica 115 milioane de lei. Primele doua rate de 1500 de euro au fost achitate conform intelegerii initiale numai ca, in ianuarie anul trecut, cel care a achizitionat-o s-a razgandit pentru ca a constatat ca Brotea ii solicita suma integrala si inca 20 de milioane in plus, cu toate ca valoarea de piata a autoturismului era sub cel cerut de politist. Cum predarea-primirea Daciei Nova urma sa aiba loc la finele lunii martie, odata cu achitarea ultimei rate, cumparatorul a reziliat precontractul incheiat cu patru luni in urma si i-a solicitat lui Brotea sa-i restituie cei 1500 de euro. Sub diferite pretexte, subcomisarul s-a eschivat sustinand ca nu poate inapoia suma urgent si a rugat-o pe vechea sa cunostinta, salariata Siatra Prod, sa-i gaseasca un client pentru a vinde autoturismul si astfel sa-i restituie banii fratelui ei.

La numai o saptamana, 17 ianuarie 2005, Daniel Brotea reuseste sa vanda masina cu 90 de milioane de lei, insa, dupa cum sustine angajata Siatra, politistul nu i-a inapoiat nici pana astazi banii fratelui sau: “L-am ajutat, impreuna cu sotul sa vanda masina pentru a-i da banii inapoi fratelui meu. N-am reusit sa ne recuperam nici acum prejudiciul”, a declarat femeia.

Totusi in declaratia de avere subcomisarul a scris ca Dacia Nova a fost vanduta cu 115 milioane de lei persoanei cu care incheiase initial intelegerea si nu cu 90 de milioane asa cum se intamplase in realitate.

Daniel Brotea sustine ca n-a mintit in declaratia de avere, intrucat el nu a intrat in posesia contractului de vanzare-cumparare propriu-zis nici acum: “ Nu am declarat fals. De vanzarea autoturismului s-a ocupat doamna si nu mi-a adus contractul, probabil e la ea si acum, nu stiu. Ea mi-a adus cumparatorii si ea a radiat masina”, sustine politistul.

Cert este ca subcomisarul stia la ce data a vandut autoturismul si ce suma a luat pe el, dar la completarea declaratiei de avere, trei luni mai tarziu, a scris cu totul altceva.

Brotea – un politist adulterin

La inceputul controalelor pe care Brotea le-a facut la Siatra acesta s-a afisat ca un politist incoruptibil. Daca la primul dosar instrumentat de acesta au rezultat cateva capete de acuzare si, totodata de incepere a urmaririi penale impotriva reprezentantilor legali ai societatii, pe parcurs lucrurile s-au schimbat. Dupa ce “ a bagat mana in borcanul cu miere “, subcomisarul a schimbat tonul cu firma, insa angajatii acesteia au devenit comisionarii sai si chiar mai mult de atat.

In septembrie 2003, salariata Siatra, care devenise deja comis voiajorul preferat al lui Brotea, a fost nevoita sa-i satisfaca si alte pofte. Dupa cum sustine femeia, politistul a intretinut relatii sexuale cu ea, dupa ce isi pregatise minutios terenul: “In urma unor mari constrangeri psihice, a mai multor amenintari cu deschiderea unor dosare penale si emiterea unei ordonante de retinere pe numele meu, in calitatea pe care o aveam in firma, a intretinut relatii sexuale cu mine”, a declarat angajata.

Aceasta spune ca subcomisarul s-a ocupat personal de cercetarile la acea societate si vizitele sale erau foarte dese: “Venea la mine in birou si inchidea usa sa ramanem singuri. Colegele mele cunosc aceste aspecte. Dupa consumarea actului sexual i-am spus ca voi depune plangere insa, m-a amenintat din nou ca voi fi arestata dar in acelasi timp a inceput sa-mi aduca tot felul de cadouri si ma asigura ca, pe plan profesional, ma va ajuta si proteja in sensul neimplicarii mele in alte cercetari ce urmau sa aiba loc la societate. Insista sa intretin relatii sexuale in continuare cu el. Am fost pe punctul de a divorta din aceasta cauza”, a precizat femeia.

Subcomisarul Daniel Brotea neaga vehement faptul ca ar fi facut sex cu aceasta si spune ca nu avea nici o calitate in cadrul societatii pe baza careia sa fie invinuita de ceva: “Cand am cunoscut-o eu era domnisoara. A fost o chestiune de simpatie. Nu am avut relatii sexuale cu ea. Ne-am intalnit in locuri publice, dar nu am fost noaptea cu ea. Era domnisoara atunci! Eu asa stiu. N-am incercat-o! Probabil vrea acum sa ma desparta de sotia mea. Nu stiu ce sa cred”.

Femeia va depune plangere penala impotriva subcomisarului Daniel Brotea, urmand ca superiorii sai sa decida, in urma anchetei administrative, soarta acestuia.

Atitudinea nevinovata a subcomisarului a fost insa surclasata de catre nervozitatea excesiva si tremurul continuu al mainilor, lucru care ii cam da de gol vinovatia.

Preocuparea politistilor de la Serviciu de Investigare a Fraudelor pentru altceva decat sarcinile de serviciu, este evidenta in ultimii ani. Zeci de dosare “grele” treneaza de ani de zile. Cateva exemple ar fi: incheierea politelor de asigurare de viata din banii sindicalistilor din invatamant – autor Vasile Mija; dobandirea calitatii de stramutati in cazul actualului secretar de stat Ionel Mantog si a sotiei sale, judecatoarea Luminita Mantog; folosirea de informatii clasificate din interiorul SNLO de catre Marin Condescu, Danut Pestritu, directorul economic, Ion Vulpe, fost director si alti 18 directori si lideri de sindicat. Astfel de dosare zac prafuite prin birourile oamenilor legii, fiind fluturate din cand in cand pe sub nasul presei, pentru a da impresia ca politia isi face meseria.

Ultima ora: Conducerea IPJ Gorj a demarat deja ancheta administrativa in acest caz.

• Claudiu Matei

Bengesti Ciocadia - imperiul primarului Geogia

Inrudirea a peste jumatate dintre angajatii Primariei Bengesti Ciocadia nu este singura problema care exista la nivelul comunei. Surse oficiale declara ca primarul Victor Geogia a trecut peste capul Consiliului Local la angajarea lui Cosmin Pauna, fiul agentului agricol Margareta Pauna. Consiliul nu a aprobat angajarea acestuia pe postul de inspector financiar, iar aceasta totusi s-a facut, chiar in urma unui concurs cu cantec.

Insa ceea ce ii doare cel mai tare pe cei care l-au ales pe Victor Geogia in fruntea comunei, este faptul ca de ajutorul social beneficiaza sute de persoane care nu se incadreaza in prevederile Legii 416. Astfel din cei 3.600 de locuitori, doar 50 ar trebui sa beneficieze de ajutor social, dar vreo 500 de persoane traiesc acum de pe banii statului, in urma unor anchete sociale false. Instaritii zonei se prezinta la primarie sa-si ridice ajutorul cu telefoanele mobile la brau si in masini care le tradeaza starea materiala.

Locuitorii satului Peticei fac echilibristica de cand inundatiile au luat podul ce trecea peste raul Galbenu, din acesta ramanand doar cateva cabluri pe care copii care merg la scoala sunt nevoiti sa se catere, asta in cazul in care nu prefera sa treaca prin apa. Aceasta situatie treneaza de 3 luni si nici pana acum Geogia nu a catadicsit sa rezolve problema. Intr-un alt sat, Peresti, la inceputul anului, au avut loc niste alunecari de teren care au afectat 5 gospodarii. Primarul a trimis dupa 3 saptamani cateva remorci de piatra, in rest nimic. Oamenii s-au ocupat singuri de remedierea stricaciunilor, imediat dupa producerea acestora, pentru ca stiu cat de bine se pot baza pe primar.

In timp ce o parte din drumurile comunei arata lamentabil, Geogia s-a ocupat cu un interes deosebit de drumul Bengesti – Linia Mare. El a turnat griblura exact pana la poarta gospodariei sale, nici un centimetru mai mult.

Aceste aspecte si multe altele se pot insa descoperi in cazul in care Corpul de Control al Prefecturii ii va face o vizita primarului care si-a uitat promisiunile facute in fata concetatenilor care i-au acordat incredere la alegerile locale.

• Adrian Iovan

Antrenor in ceruri (tableta)

L-am cunoscut in urma cu aproximativ doua luni pe profesorul Traian Predulescu. Un tip la varsta a doua despre care stiam ca e antrenor pe la copii si juniori. Mi-au facut cunostinta cu el doi buni prieteni Sorin Calugarita si Mihai Prunariu, care-l cunosteau pe profesor indeaproape. Din acel moment nea Traian a intretinut atmosfera. Am cunoscut de fapt omul plin de viata si glume pe care nu poti sa nu-l placi din primul moment.

“Ba, baiatule ba, tu nu esti normal la cap!” asta a fost prima replica a lui nea Traian dupa ce a aflat cum ma numesc.

In acea seara furtunoasa, Predulescu l-a depasit la glume si nebunii pe inegalabilul sifilitic Calugarita.

Omul Traian Predulescu avea lipici. I-am dibuit si caracterul: extraordinar. La un pahar, barbatii devin mai tate decat tatele. Nea Traian nu si-a vorbit nici o secunda colegii de rau, ba mai mult, pe majoritatea ii lauda la modul cel mai sincer.

Despre antrenorul, dascalul, Traian Predulescu, aflasem in aceeasi seara foarte multe. A antrenat generatii de copii cu mare daruire si de cele mai multe ori numai si numai de placere, fara remuneratie.

Ambitios cu el insusi, nea Traian a vrut sa nu ramana un simplu dascal. La 50 de ani a terminat o facultate. Chiar in urma cu cateva luni si-a luat diploma de licenta de la Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Iasi si se considera implinit profesional.

Avea o admiratie aparte, cumulata, in gluma, cu teama fata de ziarul “Scandal de Gorj”. M-a rugat de nenumarate ori, la modul ironic, sa nu apara vreodata in paginile “Scandalului” si i-am promis ca nu vom scrie despre el.

Iata ca nu m-am tinut de promisiune. Nea Traian apare la noi in ziar. Motivul: nea Traian ne-a suparat rau de tot, a plecat la Bucuresti cu echipa lui de copii, la un turneu de fotbal si i-a tradat pe micuti. Nea Traian s-a transferat in ceruri, sa antreneze ingeri. Dumnezeu sa-l aiba in paza si sa-l odihneasca!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   26.08.2005. 13:09

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 71 - 19 - 25 august 2005

Nepotisme pe banda la Primaria Bengesti Ciocadia

Primaria Bengesti Ciocadia a devenit, dintr-o institutie publica, o afacere de familie, cel putin sase dintre cei doisprezece functionari care presteaza aici fiind rude. Primarul Victor Geogia recunoaste nepotismul practicat sub conducerea sa, dar nu gaseste nimic anormal, pentru ca neamurile celor cu radacini vechi in primarie au primit posturi in urma unor concursuri serioase.

Despre Margareta Pauna lumea din comuna stie ca este tehnician veterinar, ba agent agricol, ba se ocupa de starea civila, ceea ce inseamna ca activitatea sa a fost atat de consistenta incat nu s-a intiparit in mintea nici unui consatean rolul sau la nivelul comunei. Insa, oamenii stiu foarte bine ca femeia si-a angajat de curand si fiul, Cosmin, sa manance o paine din banii contribuabililor. Primarul a lamurit statutul Margaretei, declarand ca se ocupa cu registru agricol, adica e agent agricol: “sau cum se spune acum referent”. Despre angajarea lui Cosmin n-a avut nimic de comentat, ca doar “nici o lege nu interzice ca angajatii unei primarii sa fie rude.”

Perceptorul comunei, stefan Corici, lucreaza in primarie alaturi de fiica sa, Dorina Cochina, ocupanta a unui post onorabil de contabila.

Victor Bistreanu, secretarul institutiei se inrudeste cu casiera, Dorina Bistreanu, care-i este cumnata, dar traieste si o poveste de dragoste cu o angajata de la starea civila, cu care, probabil, se va face neam, la un moment dat, legal.

Victor Geogia ia apararea subordonatilor sai considerand ca: “Ce n-au voie sa lucreze? Sau de ce? Nu stiu daca interzice legislatia asa ceva. Oricum, oamenii sunt vechi, au cate 10-12 ani in primarie”.

Poate legislatia nu interzice inrudirea functionarilor publici, dar interzice cu siguranta aranjarea concursurilor organizate intr-o institutie in asa fel incat odraslele unora sa puna mana pe un post caldut si un salariu decent intr-o primarie.

Despre ilegalitatile care se fac la Bengesti Ciocadia si pe care, Geogia, in calitate de prim gospodar ar trebui sa le combata, va vom oferi informatii pe larg in numerele viitoare ale publicatiei noastre.

• Adrian Iovan

Nababi pe banii publici

Foste sau actuale VIP-uri gorjene se lafaie, alaturi de familii, in vile de miliarde de lei. De unde au avut bani sa ridice asemenea palate, este o intrebare la care de ani de zile nu se gaseste raspuns, pentru ca nimeni abilitat nu este dispus sa-l gaseasca. Mai ales ca o parte din marii bogatasi ai judetului provin din randul organelor de cercetare.

Municipiul Tg Jiu este inconjurat pe toate partile de cartiere de vile care lasa cu gura cascata orice muritor de rand.

Drumul spre cartierul Barsesti este strajuit de o impozanta casa, apartinand fostului deputat Scarlat Iriza. Desi casa este destul de mare, ca dimensiune o intrece snobismul proprietarului care, nemaistiind ce sa mai faca cu banii s-a apucat sa faca hidroizolatie la gardul ce o imprejmuieste.

si judecatorului Ion Stanulescu, ii prisosesc banii, el construindu-si, pe strada sisesti, un ditamai viloiul, frumos colorat. El s-a apucat de constructie in urma cu cativa ani, cand era director al Penitenciarului Tg Jiu, iar pe vremea aceea exista suspiciunea ca o mare parte a casei a fost ridicata cu materialele care trebuiau sa fie folosite la subunitatea puscariei de la Pojogeni.

Fostul inspector principal Doinel Popescu, suspendat din politie in 2004 pentru fals in declaratii, uz de fals si tentativa de inselaciune intr-o poveste urata cu o societate de asigurari pe care a vrut sa o traga in piept, s-a apucat sa-si construiasca o casa imensa in acelasi cartier. Deocamdata a abandonat lucrarile, poate pentru ca inca ii mai zornaie catusele pe langa urechi, dosarul in care este cercetat nefiind inca definitivat.

Acelasi cartier gazduieste si casa comuna a doi magistrati. Procurorul Vasile Udroiu si judecatorul Ion Marin, sunt vecini de camin. Ei impart acelasi imobil. Cat de normal este acest lucru, este usor de presupus.

Directorul economic al SNLO, Danut Pistritu si-a ridicat o vila care atrage atentia doar prin marime, probabil dorind sa demonstreze vecinilor de pe sisesti ca are la fel de multi bani ca si ei, poate chiar mai multi, daca e sa tinem cont ca presteaza de ani de zile la SNLO.

Despre alte personalitati grandomane si proprietatile lor extravagante, vom reveni in numerele viitoare ale “Scandal de Gorj”.

• Mihai Popescu

Trioul politistilor batausi!

Vasile, Bordea si Toma aplica din nou legea pumnului

Marius Constantin Popa, un tanar din Tg-Jiu, a fost batut de catre trei politisti, in dimineata zilei de sambata, 13 august, sub pretextul ca a refuzat sa se legitimeze.

Politistii Nicolae Vasile, Cristian Bordea si Marian Toma de la Biroul Judiciar din cadrul Politiei Municipale Tg-Jiu au descins, in jurul orei 04.00 dimineata, in barurile din zona Victoria II. Intr-un local din aceeasi zona se afla si Popa, care a fost scos afara cu forta de catre politisti si luat la bataie.

Martorii evenimentului au declarat ca Marius a trezit tot cartierul tipand cat il tinea gura sub ploaia de lovituri ale celor trei politisti. “L-au pus pe jos si unul dintre ei ii statea cu genunchiul pe cap. Zeci de oameni au iesit pe fereastra”, a declarat un martor ocular.

Popa a fost condus la sediul politiei unde i s-a aplicat o amenda de 10 milioane de lei

Pentru refuz de a se legitima si adresare de expresii jignitoare la adresa politistilor.

• Adrian Iovan

Sandoi & Condescu jongleaza cu banii pandurilor

Jocurile de culise, interesele financiare si combinatiile de budoar sunt specialitatea cuplului Condescu-Sandoi.

Politica dezastruoasa a transferurilor, umflatul in pene cu bugetul supraponderal, inexistent in realitate, si morisca financiara marca “Condescu” – sute de mii de euro contra unor rezerve refulate, cantonamentele la pensiunile prietenilor si rubedeniilor, ori imagine cu ajutorul unui celebru anonim – sunt numai cateva din cauzele rezultatelor de pana acum ale Pandurilor.

Cele doua esecuri lamentabile par sa confirme faptul ca Divizia A este palarie prea mare pentru Pandurii Tg-Jiu.

Joc de glezne cu Emil Sandoi

Cel putin trei jucatori au poposit in aceasta vara in batatura Pandurilor pe “buca” (a se citi obrazul) lui Sandoi. Prietenia dintre antrenorul Pandurilor si impresarul Gica Popescu l-a readus pe Boby Verdes la Tg-Jiu. Dupa periplul Craiova – National – FC Arges, Verdes a revenit la Pandurii dupa ce Condescu a virat 60 de mii de euro, din visteria clubului, in contul SC Becali&Popescu Football Management Consulting SRL.

Cu toate ca sub comanda lui Cartu, la Pitesti, Boby Verdes nu a jucat nici macar un minut, Sandoi si Condescu au acceptat un contract pentru actualul sezon de aproximativ 15 mii de euro.

Rezerva de lux Verdes n-a stralucit nici la celelalte doua divizionare A insa, din lumina nocturnei de pe “Ion Oblemenco” si “Parcul cu platani” s-a trezit in cea a reflectoarelor lumii mondene de Capitala, odata cu aparitia in public alaturi de solista de la “Sexxy”, Claudia Patrascanu.

Un alt parvenit pe cai dubioase in curtea Pandurilor este Catalin Lazar. Acesta a venit pe meleagurile gorjene “la pachet” cu Armel Disney de la International Pitesti.

Fiul fostului patron al echipei argesene, Benone Lazar are un contract destul de gras la Pandurii si a venit tot pe relatia de prietenie dintre tatal sau si antrenorul Emil Sandoi.

Benone Lazar a demisionat de la International dupa meciul cu Minerul Motru, din sezonul trecut, cand a fost acuzat de centralul partidei, Silviu Bogdan, ca l-a sunat inainte de meci si i-a propus o intalnire dupa joc, promitandu-i ca “daca va iesi bine” o sa cumpere mobila de la magazinul sau.

Emil Sandoi a fost pe punctul de a prelua echipa pitesteana, in iunie 2003, dupa ce Benone Lazar l-a demis pe Nae Ungureanu.

Dorel Stoica, jucatorul lui FC Caracal, a papat si el din banii gruparii targujiene prin cantonamentele din strainatate, dupa care a poposit la Craiova. Acesta ajunsese la Tg Jiu pe relatia Jean Nitulescu – Emil Sandoi, presedintele executiv al clubului caracalean fiind nasul de cununie al antrenorului “gorjean”. Sandoi l-a adus totusi la Tg Jiu pe excraioveanul Marius Iordache.

Dar nu numai Sandoi a adus in lot rezerve refulate, ci si presedintele Condescu.

Scarlatache de la Dinamo II, transbordat de pe corabia lui Netoiu, Bulica, “un junior de perspectiva” (!?) de la National si un strain de la Uniunea Sanicolau Mare sunt achizitiile de marca ale lui Condescu.

Madalina imbraca jucatorii si-l dezbraca pe Condescu

Un SRL obscur aflat pe aceeasi strada cu sediul USMO este unicul furnizor de echipament sportiv al gruparilor sustinute din banii minerilor, Elmerom Construct SRL este infiintata in urma cu exact un an insa, contul acesteia a crescut ca in basmele cu Fat-Frumos.

Elmerom este administrata de catre Madalina Berbecel, apropiata (a se citi intima) a lui Marin Condescu.

Societatea amintita a furnizat echipament sportiv tuturor echipelor gorjene sustinute financiar de catre USMO. Mai mult, la sediul firmei din strada Cerna au fost puse in vanzare abonamente pentru meciurile Pandurilor, precum si alte obiecte “de vitrina” ale clubului. La meciul cu Dinamo, galeria “Durii”a imprumutat banere de la magazinul Madalinei.

Cu ajutorul presedintelui Condescu, cei doi frati ai Madalinei au fost angajati la hotelul de la Ranca al USMO ca bucatar, respectiv receptioner.

La acelasi hotel au fost cazate, in aceasta iarna, fiicele lui Condescu atunci cand au luat lectii de schi de la profesorul Bacanaru, antrenor la o grupa de copii si juniori la Pandurii.

La cum s-a ocupat pana acum de imaginea clubului, Tudor nu-si merita banii

O alta afacere bizara marca Condescu a fost aducerea lui Bogdan Tudor ca director de marketing al Clubului Pandurii. Surse din anturajul echipei au declarat ca Tudor ar fi primit deja 800 de milioane de lei pentru promovarea imaginii Pandurilor, iar intregul contract ar ajunge undeva in jurul valorii de 3 miliarde de lei.

Presedintele Condescu si politica sa manageriala, bazata pe cumetrii, baga lunar sute de milioane de lei, din bugetul Clubului Pandurii, in contul unor apropiati de-ai sai.

O parte dintre jucatori sunt cazati intr-un asa-zis hotel din centrul orasului, intrucat sotia patronului este ruda apropiata cu nevasta lui Condescu. Fotbalistii sunt cazati la etajul I al hotelului, special renovat, restul imobilului putand fi usor comparat cu blocurile groazei din orasele miniere, in conditiile in care Hotelul Sport arata impecabil.

O pensiune de la intrarea in comuna Pestisani are privilegiul de a-i caza pe elevii lui Sandoi cate sase zile in fiecare luna, inaintea meciurilor de “acasa”.

Pensiunea nu a fost aleasa intamplator. Ion Poenaru, actualul viceprimar al comunei, fost director executiv, apoi purtator de cuvant si organizator de competitii la Pandurii a fost, pana a deveni functionar public, unul dintre patronii pensiunii. Chiar daca scriptic nu mai figureaza in actele contabile ale acestea, Poenaru inca aduce bani in contul pensiunii de pe urma relatiei de prietenie cu Condescu.

Sandoi a fost prins in ofsaid

In urma cu cateva luni, cand jucatorii de la Pandurii se aflau intr-un cantonament la Tismana, Emil Sandoi s-a afisat public cu sotia unuia dintre acestia.

Fara sa stie ca la Complexul Turistic “Jalesul” din Arcani sunt in cantonament jucatorii de la Minerul Rovinari, Sandoi a aparut intr-una din seri la brat cu sotia unuia dintre elevii sai. Fotbalistii de la Rovinari l-au anuntat pe jucatorul Pandurilor si pentru a evita speculatiile pe aceasta tema, fotbalistul a plecat de sub comanda lui Sandoi la CS Otopeni.

Dar nu numai Sandoi i-a fost infidel nevestei. Cel putin patru dintre elevii sai au avut relatii sexuale orale extraconjugale. …

Disney si site-urile porno

Congolezul Mamouna Armel Disney, atacantul echipei Pandurii viziteaza site-uri porno in miez de noapte. Armel a fost surprins de reporterii “Scandal” intr-un club de internet, in seara zilei de marti, 16 august, in jurul orelor 23. Dupa ce a vizitat pagina on-line a unui ziar sportiv, Disney si-a indreptat atentia spre fotografiile porno de pe internet. Congolezul a fost “deranjat” de doua tinere care i-au cerut numarul de telefon si i-au dat in schimb cateva pupicuri.

Ultima ora

Surse apropiate Clubului Pandurii sustin ca, in cazul unui esec in meciul de duminica cu Poli Iasi, antrenorul Emil Sandoi va fi demis.

Aceleasi surse declara ca inlocuitorul acestuia pare a fi Ion Marin. “Sapaliga” a urmarit, in urma cu doua saptamani, meciul Pandurilor cu Farul, impreuna cu un om de afaceri gorjean, prieten al sau.

• Claudiu Matei

Eurotombola – o noua teapa marca Paul tardea

Omul de afaceri Paul Petre tardea, unul dintre responsabilii “tunului” de 2000 de miliarde de lei de la BCR Novaci, continua, inca in libertate, seria tepelor de nivel national care au devenit deja cartea sa de vizita. Soro Tur, societatea pe care figureaza jocul de noroc Eurotombola, a intrat in incapacitate de plata si a declarat de curand faliment, astfel sute de persoane, castigatoare ale premiilor puse in joc, au ramas cu buza umflata. Treaba a inceput sa scartaie in urma cu o luna de zile, cand “fericitii castigatori” nu si-au mai incasat premiile si au fost trecuti pe o lista de asteptare, promitandu-li-se ca pana la urma li se vor rezolva si lor doleantele.

Unul din motivele punerii pe butuci a acestui joc este faptul ca veniturile incasate erau mai mici decat cheltuielile. Sperand intr-o revenire in topul preferintelor romanilor, tardea si ai lui au acordat, in ultimul timp, premii chiar peste suta la suta din incasari, acest lucru adancind groapa financiara in care se afla.

Un alt motiv demn de toata atentia este viata opulenta pe care Paul Petre tardea o duce si cheltuielile de protocol pe care le implica aceasta. Omului de afaceri ii plac petrecerile costisitoare la care isi invita toti prietenii, toate rudele si colegii. tardea prefera localurile luxoase, motiv pentru care notele de plata insumeaza de multe ori zeci de milioane de lei.

Paul Petre tardea are o activitate infractionala uimitoare. Pe langa acuzatiile aduse in cazul BCR de complicitate in acordarea de credite cu incalcarea legii, utilizarea creditelor in alte scopuri, abuz in serviciu in forma calificata, inselaciune, fals intelectual, uz de fals si asociere in vederea comiterii de infractiuni, afaceristul mai are in spate o condamnare pentru trafic de influenta si inselaciune si o alta pentru trafic de influenta. In ultimul caz, el a primit, in anul 1989, de la doua persoane 120.000 de lei si un autoturism Dacia pentru a le aranja acestora vanzarea prioritara a unui autoturism Aro. tardea le spusese victimelor sale ca este ofiter al Ministerului de Interne si poate interveni pe langa administratia Sectorului 5 Bucuresti, precum si pe langa reprezentantii MI pentru a le rezolva problema. In decembrie 1997 a fost trimis in judecata pentru fraudarea Bancorex, acuzatiile care i s-au adus atunci fiind de inselaciune, fals in inscrisuri oficiale sub semnatura privata, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals. De asemenea el a fost implicat si in fraudarea Bankcoop.

Mergand pe lina slabiciunii sale pentru banci, tardea s-a implicat in afacerea mastodont BCR Novaci, dupa care a urmat “teapa” nationala Eurotombola.

Daca nu va fi linsat de oamenii care bat drumurile Bucurestiului de pomana pentru a-si recupera ceea ce au castigat in fata unei tari intregi, adica premiile de la Eurotombola, tardea ar mai putea trage un “tun” pana cand autoritatile se vor hotari sa-l aresteze.

• Mihai Popescu

Victima propriilor magarii,

Clement Mocanu va raspunde pentru spaga data

Mult prea celebrul om de afaceri romano-americano-moldoveanul Clement Mocanu, cel care in urma cu un an si jumatate a isca un scandal national prin autodenunturile cel putin bizare despre cum si cui a dat el spaga pentru a obtine contracte de miliarde, s-a prins in propriul santaj.

Bazandu-se pe faptul ca autodenuntul privind actele de coruptie il vor exonera de raspundere penala, acesta a facut enorma greseala de a demasca afacerea lui cu fostul prieten de poker, Nicolae Mischie privind lucrarile de reparatii la Casa Ganescu. Desi spera ca prin acest act sa se razbune pe fostii “parteneri de afaceri”, din start ancheta s-a intors impotriva sa. Nefiind vorba de un act de coruptie, anchetatorii au inceput totodata urmarirea penala si impotriva lui Mocanu alaturi de Mischie.

In prezent dosarul “Casa Ganescu” se apropie de finalizare, iar actorul secundar, Mocanu, disperat ca va aparea in fata instantei, a inceput sa urle in stanga si-n dreapta ca expertiza care a scos in evidenta faptul ca ARC Tg-Carbunesti, al carui administrator este, a incasat ilegal 800 de milioane de lei, este o facatura pentru a-l inhata. Arta victimizarii, pe care romano-americano-moldoveanul a invatato foarte bine de la “consilierii” sai, nu-i va mai fi de folos si de aceasta data. Cel tarziu la finele saptamanii viitoare anchetatorii gorjeni vor trimite dosarul “Casa Ganescu”, pe rolul Judecatoriei Targu Jiu, in care Mischie va fi pus sub acuzatia de abuz in serviciu sub forma calificata, iar prietenul si autodenuntatorul, Clement Mocanu pentru complicitate la abuz in serviciu.

• Radu Ciocoiu

Vicepresedintele ANAF Daniel Chitoiu implicat in debarcarea lui Udroiu

Surpriza mare ieri cand pe fluxurile de stiri a aparut o informatie conform careia Dumitru Udroiu si-ar fi dat demisia din functia de director general de la Finante, locul acestuia fiind luat de adjunctul Gheorghe Paraschiv. De fapt Udroiu a facut cerere de mutare pe o alta functie, inainte de a pleca in concediu, satul probabil de interventiile si constrangerile de a renunta la fotoliul caldut de director. Surse oficiale ne-au declarat ca in spatele debarcarii lui Udroiu a stat vicepresedintele ANAF, Daniel Chitoiu, cel care-l sprijina pe deja celebrul Parvulescu.

Vom reveni cu amanunte.

• Scandal de Gorj

Victor Ponta, un deputat... “fermecator”

Deputatul Victor Ponta a fost declarat unul dintre cei mai frumosi politicieni romani, intr-un sondaj realizat recent de catre Grupul de Studii Sociale. Obisnuit mereu cu ocuparea primelor locuri, Ponta se multumeste de aceasta data cu pozitia a saptea, la egalitate cu Corneliu Vadim Tudor si inaintea deputatului Cristian Boureanu.

Parlamentarul gorjean a obtinut un procent de 3% din preferintele celor intervievati, la sondaj tinandu-se cont si de notorietatea politica a candidatilor, nu numai de calitatile lor fizice.

Mai bine cotata este prietena lui Ponta, Daciana Sarbu, ocupanta a locului doi in topul celor mai frumoase si atragatoare femei politician, dupa Mona Musca, desemnata drept lider. Daciana a cucerit 5,5% din inimile celor care si-au exprimat parerea, ea fiind urmata de catre prefectul Capitalei, Mioara Mantale.

La nivelul judetului Gorj, femeile au auzit de Victor Ponta, dar nu sunt asa incantate de el, asa cum au fost cei intervievati pentru realizarea topului.

Pe cateva dintre acestea le-am intrebat daca deputatul li se pare un barbat atragator, daca da ce anume le atrage la el si daca stiu vreuna din realizarile lui Ponta in interesul judetului. A reiesit ca adolescentele nu-l au deloc la inima pe Victor, doar una dintre ele auzind de el, aceasta simpatizandu-l chiar pe politician din cauza ochilor, insa n-a putut sa-si aduca aminte nici una dintre infaptuirile sale pentru Gorj.

O femeie de 37 de ani a gasit ca Victor Ponta nu este atragator, dar are ceva de apreciat – inteligenta. Nici aceasta n-a stiut sa spuna ceva despre munca lui in folosul gorjenilor.

O tanara de 27 de ani a declarat ca Ponta este atragator prin prisma unui singur lucru: banii pe care cu siguranta ii are.

• Anca Frumuselu

Porno politistii audiati la Parchet

Ancheta in cazul celor sase porno politisti a demarat vineri,19 august, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova.

Procurorii doljeni ii vor audia pe cei sase politisti gorjeni in urma dezvaluirilor din “Scandal de Gorj”, cu privire la comiterea infractiunilor de coruptie sexuala.

In urma cu doua saptamani, publicatia “Scandal de Gorj” aducea la cunostinta opiniei publice, faptul ca politistii Sanda Sorin, Cristian Stroe, Sergiu Posea, Aurel Leustean, Marius Giura si Dan Trusca, au intretinut relatii sexuale orale cu o tanara din Tg-Jiu atunci cand aceasta era minora.

• Daniel Dumitriu

Hotul striga hotii! (tableta)

Cam asa as putea cataloga personajul care va face subiectul acestui material. Clement Mocanu, caci despre el este vorba, celebrul om de afaceri romano-american, este cel care a “demascat” pentru prima data modul in care se fac afaceri in Gorj. Nu intr-un exces de onestitate si spirit civic, ci in unul de lacomie, deoarece fostii prieteni si parteneri de afaceri refuzau probabil sa-i “castige” chiar toate lucrarile de pe raza judetului. Cu toate acestea, trebuie sa recunoastem ca romano-americanului i-a trebuit foarte mult curaj pentru a incalca Omerta, juramant respectat cu sfintenie de clanurile mafiote din conducerea judetului… si de aici au inceput seria autodenunturilor, totul conturandu-se intr-un intreg spectacol macabru in care “Hotul striga hotii”, iar care ce a generat actul de coruptiei, iese in fata opiniei publice, in postura de om de afaceri onest ajuns victima a sistemului, pentru a-i denunta pe cei carora le-a oferit sPAGA. Individul a fost foarte bine consiliat de cei pe care-i plateste, pentru a se autodenunta doar in cazurile in care se conturau infractiuni de coruptie si denuntatorul este exonerat de raspundere penala, ne mai putand fi cercetat pentru ilegalitatile ce le-a initiat. Cu toate acestea, atunci cand hotul striga hotii, nu intotdeauna si scapa. Atunci cand s-a adresat organelor de ancheta pentru a demasca mica afacere privind lucrarile de reparatii efectuate de firma al carei administrator este le-a realizat la casa de protocol a Consiliului Judetean Gorj, a comis o mare greseala. Practic in acel moment si-a pus singur streangul de gat, picand in mana anchetatorilor, carora le aducea numai laude pana atunci. Greseala a fost acea ca infractiunea pentru care se autodenuntase, nu era una de coruptie si drept urmare chiar “victima” Mocanu devine inculpat. Imediat dupa ce si-a dat seama de greseala facuta, Mocanu s-a lansat intr-o campanie furibunda in care ataca pe oricine i se punea in cale, atitudinea acestuia devenind asemanatoare cu a unui caine turbat. De data asta si-a sapat singur groapa… bineinteles ajutat de consilierii sai.

Lucrurile cu siguranta nu se vor termina aici. Practic acum va incepe circul. De acum inainte vor aparea magariile romano-americanului, despre cum acesta si-a inselat partenerul de afaceri, despre oamenii care au lucrat pentru el in Timis si care au ramas fara bani luati si multe multe altele. Pentru moment insa ma voi opri aici. Totusi va promitem ca in numarul urmator vom reveni cu dezvaluiri socante cu privire la tepele de sute de miliarde ale moldoveanului Clement Mocanu.

• Radu Ciocoiu

   Scrie Comentarii (0)   19.08.2005. 13:07

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 70 - 12 - 18 august 2005

Primarita din Licurici total pe langa lege

Elena Bobic, primarul comunei Licurici s-a aratat extrem de revoltata de cele sesizate de “Scandal” in articolul “Licitatie cu miros de ilegalitate la Licurici” si doreste sa ne actioneze in judecata.

Primarita a fost deranjata de faptul ca la licitatia pentru balastare a 7 km de drum au participat doar doua firme si nu trei, cum gresit s-a publicat. Ne cerem scuze pentru dezinformarea crasa pe care redactorul a comis-o, dar ne pare rau sa-i spunem primaritei Bobic ca afacerea e cu atat mai ilegala si n-ar fi trebuit sa aiba loc.

La licitatia din 11 iulie trebuiau sa fie invitate cel putin cinci societati si sa participe efectiv macar TREI. In alte conditii licitatia trebuia amanata. Dar pentru primarita de la Licurici legea n-are nici o valoare, sau poate nici nu o cunoaste.

Elena Bobic a mai fost deranjata si de faptul ca i s-a solicitat un punct de vedere telefonic, fara sa aiba habar ca Legea 544/2001 prevede solicitarea de informatii verbal.

Dar “544” e o alta necunoscuta la multe institutii publice, mai ales la primariile din comunele gorjene.

Primaria comunei Licurici a organizat in urma cu o luna o licitatie pentru balastarea a 7 km de drum. Reprezentantul uneia dintre societatile invitate a contestat atribuirea licitatiei, intrucat in caietul de sarcini erau omise unele cantitati de materiale. Cu toate acestea lucrarile au fost acordate unei societati din Tg-Jiu dupa ce imputernicitul primariei a sesizat greseala si a hotarat ca licitatia va fi amanata.

• Claudiu Matei

Striperii de la Politia Municipala

Articolul “Porno politistii de la rutiera”, publicat de “Scandal de Gorj” saptamana trecuta a aruncat in aer politia gorjeana. Brusc cei sase au ajuns in atentia opiniei publice, in cea superiorilor lor, dar mai ales a nevestelor. S-a declansat o adevarata masinatiune, in primul rand pentru ca materialul sa nu apara, iar dupa aparitia acestuia, pentru spalarea imaginii politiei. S-au luat declaratii, s-au facut presiuni si, in sfarsit, s-au luat masuri. Inainte insa sa se usuce cerneala pe declaratiile celor sase vinovati, un alt scandal s-a ivit la orizont. Doi alti “demni” reprezentanti ai legii si-au facut de cap intr-un club de striptease, cu ocazia zilei de nastere a unuia dintre ei. Cu aburii alcoolului invaluindu-le creierul si cu gura pe sanii unei stripteuse, Vaduva si Danasel au facut-o lata, nota de plata fiind de 15% din salariu, pe 3 luni.

Agent sef adjunct Iulian Vaduva, angajat al Politiei Municipale Tg-Jiu si-a serbat, marti seara, 2 august, ziua de nastere in prezenta prietenului sau, agent sef Sevastian Danasel. Dupa ora 23.00 erau deja ametiti de nurii unei stripteuse a Clubului FTE. Danasel a fost cel mai expansiv. Pe langa miscari languroase, demne de un purtator de costum de striper, nu de uniforma de politist, Danasel a trecut si la atingeri cu tenta sexuala. Era foarte atras de sanii fetei pe care-i mangaia si ii saruta cu foc. In timp ce el presta din greu, aniversatul, imbracat in uniforma, primea dedicatii si se intretinea cu o alta stripteusa. Amandoi se aflau sub influenta bauturilor alcoolice si nu au dat nici un pic de atentie celor care imortalizau momentul cu telefoanele mobile. Circul a durat o buna bucata de vreme, fiind asistat de toata lumea din club, lume care, cu siguranta, si-a intarit increderea in potentialul politistilor gorjeni.

Fapte grave si sanctiuni minore

Luati la rost de catre conducerea IJP, Vaduva si Danasel au recunoscut imediat escapada de la FTE si au motivat intr-un mod stupid prezenta lor acolo – era singurul loc in care era muzica. Superiorii lor s-au dovedit foarte ingaduitori cu cei doi. Au facut o ancheta rapida si au stabilit o sanctiune minora – retinerea a 15% din salariu pentru o perioada de 3 luni. In rest nimic. Poate vor fi mai aspru pedepsiti de nevestele care, probabil deseori, au ramas singure acasa, pentru ca barbatii lor au plecat in misiune, fara sa specifice ca aceasta avea drept scop linistirea propriilor hormoni.

Danasel protejat de conducerea IJP

Contactat telefonic pentru stabilirea unei intalniri in care sa-si exprime un punct de vedere, agent sef Sebastian Danasel, s-a aratat dispus sa se vada cu noi. S-a stabilit chiar si un loc de intalnire, numai ca politistul n-a mai ajuns, a fost chemat urgent la IJP. Cum a aflat conducerea inspectoratului despre intalnire este lesne de inteles. Dupa ce a dat raportul, s-a intors la Politia Municipala, dupa care in scurt timp, a fost chemat din nou la IJP, numai sa nu dea ochi cu ziaristii.

In toata aceasta afacere murdara se contureaza o certitudine: imaginea institutiei a fost patata, poate in mod iremediabil, de niste indivizi imorali care nu merita sa mai poarte uniforma. In acelasi timp, conducerea IJP tolereaza si incurajeaza astfel de practici luand masuri minore fata de cei care au gresit.

Este important de amintit ca, in urma cu ceva timp, comisarul Valetin Brehui si-a incheiat cariera, dupa ce a intretinut relatii sexuale orale cu o minora chiar in fata sediului IJP. El a fost sanctionat de catre IJP doar cu anularea salariului de merit, iar pana ce Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova a definitivat ancheta, Brehui si-a aranjat apele si s-a pensionat.

• Neli Matei

Radu Ciocoiu

Porno politistii iertati de pacatul felatiei

Sabotajul

Toata noaptea de joi spre vineri, prietenii politistilor amatori de sex oral cu o minora au incercat sa gaseasca solutii sa nu apara materialul incriminator. Fiul unui comisar de politie a incercat, mergand pana la intimidare, sa o determine pe Sorina sa retracteze cele declarate la redactie. Fata n-a percutat la insistentele lui.

Chiar si cei sase s-au gandit la o solutie – cumpararea intregului tiraj al publicatiei, in speranta ca aventurile lor sexuale vor fi ferite astfel de ochii sefilor de la inspectorat si, mai ales, ai sotiilor. Tentativa lor a esuat, cititorii nostri afland pana la urma despre preocuparile perverse ale politistilor de la rutiera. La fel si sefii si sotiile acestora. Femeile au suportat cu greu vestile, una dintre ele, aflata pe litoral a lesinat la aflarea nebuniilor facute de sotul sau, o alta a depus actiune de divort cu prima ocazie.

Stroe a servit “Scandal” moca

Vineri, 5 august, ora 5.05, dimineata. In apropierea redactiei “Scandal de Gorj” sapte politisti asteptau aparitia publicatiei, dupa ce aflasera de povestea cu miros de sex oral ce urma sa apara si in care erau implicati colegii lor de la rutiera.

Douazeci de minute mai tarziu in fata sediului Rodipet un autoturism al Politiei Rutiere, cu numarul de inmatriculare GJ—NPS il ascundea pe scaunul din dreapta pe agentul Cristian Stroe. Politistul avusese parte de o noapte alba: fusese de serviciu, dar in acelasi timp gandul la partidele de sex oral avute cu Sorina si ale caror detalii urmau sa apara in ziar nu l-ar fi lasat oricum sa doarma.

soferul masinii intreba pe toti distribuitorii de ziare daca a aparut “Scandalul”. In momentul in care i-a fost aratat autoturismul redactiei, scaunul din dreapta al masinii politiei s-a lasat brusc pe spate, cu agentul Stroe cu tot. Pentru a le recompensa asteptarea, redactorii nostri le-au oferit doua ziare gratis. Oricum, partea proasta pentru Stroe a inceput de abia mai tarziu, cand a trebuit sa dea explicatii superiorilor de la serviciu, dar si “sefului” de acasa, adica nevestei.

Cu organul la raport

Zece ore. Atat timp a dat declaratii Sorina la sediul IJP despre relatiile sexuale pe care le-a intretinut in decursul ultimilor trei ani cu politistii. Pe langa cei deja “bagati la apa”, conducerea politiei a mai aflat, din agenda fetei, si de alti oamenii ai legii care au raspuns, cel putin odata, prezent la o partida de sex oral cu Sorina.

In cazul celor sase, ancheta administrativa i-a adus fata in fata. In afara de Sorin Sanda, care fusese fotografiat si nu mai putea nega, toti ceilalti au facut pe sfintii si l-au luat pe “nu” in brate.

Redactorul “Scandal de Gorj” care a fotografiat intalnirea nocturna dintre agentul Sanda si Sorina a dat si el declaratii mai bine de doua ore. Acesta a povestit politistilor ca Sanda a acceptat sa se intalneasca cu tanara in urma unei discutii telefonice in care a lasat sa se inteleaga ca nu e la prima intrevedere de acest gen. Intalnirea propriu-zisa a avut loc in fata clubului FTE, de unde cei doi s-au deplasat intr-un loc ferit pentru consumarea actului sexual.

si ei “greseste”!

Articolul “Porno politistii de la rutiera” a bulversat si presa, nu numai lumea politiei. A doua zi dupa aparitia acestuia in publicatia noastra, un cotidian regional a preluat informatiile aparute la noi, insa redactorii l-au bagat printre clientii fetei si pe inspectorul principal Mirel Pasarelu, cel care o anchetase pe Sorina intr-un caz instrumentat de Serviciul Crima Organizata si Antidrog din cadrul IJP. Gafa de proportii facuta de ziaristii de la acest cotidian a fost indreptata cu prima ocazie, cand pe prima pagina a aparut o precizare a inspectorului principal. Greseala facuta a fost o ocazie perfecta pentru politie pentru a incerca sa curete cat de cat imaginea institutiei. Protagonistul acestei incercari a fost chiar prim adjunctul IJP, Ion Voinescu, venit de acasa, duminica, special pentru intalnirea cu ziaristii de la regionalul respectiv.

Voinescu si neprofesionalismul

Comisarul sef Ion Voinescu a despicat firu’ in patru cu jurnalistii, dornici acum sa evite un proces cu Mirel Pasarelu, pe care l-ar fi pierdut clar. Voinescu le-a dezvaluit acestora o serie de date din dosar si a insistat ca politistii nu sunt vinovati si ca totul este o inscenare. Asta in conditiile in care ancheta administrativa facuta de doi subordonati ai prim adjunctului inca nu fusese definitivata, iar parerea sefului lor ar fi putut atarna greu in concluziile trase de anchetatori.

Constient fiind ca s-a antepronuntat, iar acest lucru nu se cade, mai mult chiar e ilegal, Voinescu i-a acuzat ulterior pe jurnalisti ca i-au interpretat declaratiile. Ori, acest lucru era imposibil, avand in vedere detaliile oferite cu generozitate de catre comisarul sef.

Practic a fost vorba de un troc: ziarul scapa de un proces, iar politia isi facea lobby intr-un ziar cu extindere regionala.

Politia si contrainformatiile

Cateva zile mai tarziu, chiar inainte de aparitia publicatiei noastre pe piata, Voinescu a mai facut o miscare. Pin metode specific militienesti, politia a aflat ca urmeaza sa publicam un nou material in care alti doi politisti dau cu morala de pamant. Cei doi au fost filmati cu un telefon mobil saptamana trecuta in timp ce se distrau cu o stripteusa la Clubul FTE. Informatia ajunsa la noi, urma sa fie prezentata in ziar alaturi de pozele incriminatoare. Acest lucru n-a mai fost posibil deoarece cel care a facut inregistrarea cu telefonul mobil a fost chemat la “ordin” de adjunctul IJP, Viorel Caragea si de teama ca va pati ceva a refuzat continuarea negocierilor.

Pentru a preintampina informatiile care urmau sa fie aduse in atentia opiniei publice, acelasi Ion Voinescu a mai facut o declaratie pe care acum nu o recunoaste. El a declarat unui cotidian local ca institutia pe care in acest moment o conduce - deoarece comisarul sef Constantin Nicolescu este in concediu – a demarat deja o ancheta cu privire la cei doi care au fost filmati cu sfarcul dansatoarei in gura. Voinescu n-a vrut sa dea numele indivizilor, promitand ca o va face zilele urmatoare. Asta probabil pentru ca nu stia daca identitatea acestora va fi sau nu dezvaluita in publicatia noastra. Insa a tinut sa precizeze ca acestia erau in timpul liber cand savarseau acte de imoralitate crasa in prezenta dansatoarei goale. Dar a omis sa spuna ca unul dintre politisti era imbracat in uniforma.

Cei sase amatori de sex oral cu o minora fac acum obiectul unui dosar penal care a plecat deja la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova. Ei sunt suspectati de corupere de minori si perversiuni sexuale cu o minora. Sorin Sanda a mai primit si o retinere din salariu de 15% pe urmatoarele 3 luni.

Toti cei opt politisti vor deveni un exemplu pentru ceilalti oameni ai legii din judet. Cazul lor va fi prelucrat tuturor purtatorilor de uniforma ca nu cumva sa se mai intample astfel de incidente.

• Scandal de Gorj

Clanurile din justitia gorjeana demascate de lege

Marea familie a justitiei gorjene este pe punctul de a se destrama in scurt timp, dupa ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotarat ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti si personalul auxiliar sa fie obligati, anual, sa dea o declaratie pe propria raspundere in care sa mentioneze daca sotul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea exercita meserii care au vreo legatura cu magistratura.

Masura luata de CMS are drept scop demascarea structurilor de tip mafiot ce sufoca in prezent justitia romaneasca.

In Gorj increngatura de rubedenii functioneaza la orice nivel, de la judecatorii si pana la Parchete. De ani buni, zeci de dosare au fost solutionate in mod subiectiv, datorita intereselor unor avocati, judecatori sau procurori.

La Judecatoria Tg-Jiu in vizorul noii legii intra in primul rand chiar presedinta Anisoara Bucica, care isi are fiul avocat stagiar. Este secondata de alti subordonati de-ai sai. De exemplu, judecatoarea Nicoleta Badita se poate lauda cu un sot ce practica avocatura prin intermediul unui cabinet particular, proprietate personala. Magistratul Mihai Dogaru isi are consoarta cu acelasi statut la Judecatoria Tg-Carbunesti. Familia judecatoarei Corina Morie, face nota discordanta, in sensul ca, sotul sau lucreaza in cadrul IJP Gorj. Lucru care nu o exonereaza de prevederile legii noi adoptate, deoarece sub incidenta sa intra si rudele care desfasoara activitati de investigare si cercetare penala.

Lucian Popescu Bejat, urmeaza colegilor sai, chiar daca a divortat de judecatoarea Cristina Celea. El s-a recasatorit insa tot cu o lucratoare in domeniu. Actuala sa sotie este consilier juridic la o banca din municipiu. Ex doamna Bejat face acum casa buna cu judecatorul Florin Encescu, lucru care o trece in tagma fostului ei sot, mai ales ca un dosar solutionat la Judecatorie ajunge la Tribunal, acolo unde proaspatul sot presteaza.

La fel ca si in cazul instantei inferioare, la Tribunalul Gorj lucrurile se altereaza de la pozitia cea mai inalta. Presedintele institutiei, Gheorghe Miruta este nasul judecatorului Alin Nicolescu, de la Judecatorie.

Noul val de justitiari continua traditia, mare parte dintre ei lucrand in sistemul juridic cu toata familia. Magistratul consultant Eleonora Baloi isi are jumatatea consilier juridic la o firma de lichidari judiciare. Colega sa Cristina Durla lucreaza cu consoarta in aceeasi institutie, el fiind referent. Tot consilier este si sotul judecatoarei Gheorghita Eftenoiu.

Ion Marin este alaturi de sotia sa, grefiera la Judecatoria Tg-Jiu, la fel si referentul Maria Pirvulescu, alaturi de barbatul ei grefier.

Cuplu Romel – Anica Merisescu, el judecator, ea notar public, este deja celebru.

Situatia este similara, atat la Judecatoria Tg-Carbunesti, Novaci, cat si la cea din Motru.

Cazuri de justitie in familie se intalnesc inclusiv la Parchete. Prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Emil Mota, presteaza alaturi de sotia sa, procuror sef adjunct la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu.

Noile prevederi legale nu sunt singura problema a celor din justitie, mai ales a personajelor interesate de un ciolan gustos. In ultima decada a lunii septembrie cei care doresc sa fie sefi de tribunal, sau Parchetele de pe langa aceste instante, vor trece prin focurile examenelor, care vor demonstra daca sunt sau nu, competenti.

Ii vor urma, in luna octombrie, doritorii de functii in cadrul judecatoriilor si Parchetelor de pe langa aceste instante.

• Daniel Dumitriu

Clement Mocanu a inselat oamenii care au muncit pentru ARC la Timis

Moldoveanul americanizat Clement Mocanu a inselat cateva echipe de gorjeni care au lucrat pentru ARC la casele sinistratilor din Timis. Asta in timp ce a avut grija ca presa din judet sa stie despre el ca este un monument de moralitate si corectitudine.

Pentru lucrarile de terasare, sapat fundatii si zidarie, societatea ARC Tg-Carbunesti a colaborat cu cateva echipe de constructori gorjeni. Dupa terminarea lucrarilor, muncitorii s-au intors acasa doar cu jumatate din banii promisi.

Revoltati ca au fost trasi pe sfoara, oamenii au mers de mai multe ori la sediul ARC de la Carbunesti, pentru a-si cere restul banilor ce li se cuveneau, adica 55 de milioane de lei pentru fiecare echipa.

“Am facut zeci de drumuri la Carbunesti, iar directoarea de acolo a zis ca nu ne da nici un ban, pentru ca asa a zis Clement Mocanu”, a declarat unul dintre pagubisi.

Lucratorii spun ca nu pot sa-l actioneze in judecata pe Mocanu, deoarece sefii de echipa nu au incheiat nici un act cu acesta si au mers pe incredere.

“Singura solutie este sa aducem la cunostinta altor oameni care mai vor sa lucreze pentru Mocanu pentru a nu mai fi inselati ca noi”, a afirmat un alt muncitor.

ARC Tg-Carbunesti a fost selectionata la jumatatea lunii iunie de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru a participa la reconstructia caselor calamitate de inundatii.

Firma administrata de Mocanu, alaturi de alte firme din tara, participa la reconstructia a 130 de case in judetele Timis si Caras Severin.

• Adrian Iovan

Ca la Nufarul (tableta)

Cine spunea ca in prezent proverbul “corb la corb nu-si scoate ochii” nu mai e de actualitate? Ca organele statului isi duc treaba pana la capat, chiar daca e vorba despre proprii lor colegi?

In cazul politistilor nesatisfacuti sexual pe cai normale, lucrurile au stat asa cum ne asteptam si cum insusi prim adjunctul Voinescu s-a antepronuntat: pentru cinci politisti nu se probeaza cele declarate de catre Sorina.

Pai cum sa-si mai faca treaba politistii care au instrumentat ancheta administrativa cand comisarul sef Voinescu declara cu trei zile inaintea definitivarii acesteia ca “fata se crede un fel de vedeta si vrea din tot dinadinsul sa demonstreze acest lucru. Cred ca politistii sunt nevinovati!” Cum sa-si faca treaba subalternii cand seful le-a dat deja linia dupa care sa se ghideze?

Mai mult ca sigur nici Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova nu va face mare branza. Eu am voie sa ma antepronunt si, din experienta, stiu ca foarte rar autoritatile recunosc cele semnalate de presa. Un exemplu concludent sunt anchetele din ultimele sase luni din presa centrala despre smenurile magistratilor si pentru care Consiliul Superior al Magistraturii a considerat ca nu se impune luarea de masuri, intrucat cele relatate de presa nu se confirma.

In cazul politistilor pofticiosi la felatia Sorinei, IJP nu a facut altceva decat sa-i scoata basma curata pe cinci dintre acestia. Ma intreb oare politistul Sanda ar fi primit vreo sanctiune in cazul in care n-ar fi existat inregistrarea si fotografiile facute de noi? Sigur, nu! Ca tot i-a spalat si curatat ca la “Nufarul”.

Mai ramane ca sefii IJP sa le dea certificat de buna purtare sexosilor, iar cu acestia sa ne intalnim la tribunal. O singura rugaminte avem la ei – sa nu vina cu sotiile, care dintre ei mai au asa ceva, pentru ca avem multe picanterii sa povestim instantei.

si inca o intrebare, asa in doru’ lelii: Daca Stroe are constiinta curata, de ce a asteptat “Scandal”-ul la 5 dimineata cu NPS-ul in fata la Rodipet?

Cazul se prelucreaza acum tuturor politistilor gorjeni sub motto-ul: “Puteti face orice, ca veti scapa mai curati, mai uscati…”.

Hai pa, baftosilor si ne vedem la FTE cand superiorii dorm si numai organele sunt sculate!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   12.08.2005. 13:06

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 69 - 5 - 11 august 2005

Sub mandatul primarului Dorin Filip

Orasul Rovinari - se afla pe calea sigura a modernizarii

Primarul orasului Rovinari, jr. Dorin Filip, a atins o parte importanta din obiectivele pe care si le-a propus atunci cand a obtinut votul eletoratului rovinarean. Desi situatia bugetara a primariei era, acum un an, destul de dificila, noul primar nu a stat cu mainile in san inca de atunci si a gasit noi solutii pentru finantarea proiectelor pe care si le propusese. si asta concomitent cu scutirea de impozite a circa 2.000 de familii care aveau o stare materiala precara!

Majoritatea blocurilor din Rovinari au fost construite dupa practicile economiei comuniste, in care conta cantitatea si mai putin calitatea. Astfel ca uzura si-a pus repede amprenta pe aceste imobile. Cea mai mare parte dintre cetatenii care locuiesc la etajele superioare simteau, in propria casa, capriciile vremii. Infiltratiile de apa de pe acoperis facusera viata grea multor rovinareni. Asta pana cand s-a realizat, intr-o prima faza, hidroizolatia la 40 de blocuri.

O stare de fapt asemanatoare o traiau si locuitorii de la parterul catorva blocuri. Imobilele respective aveau subsolurile inundate. sapte dintre acestea au beneficiat de refacere integrala, astfel ca igrasia si mirosurile neplacute au disparut.

Politica pe care a abordat-o Dorin Filip este una care, intr-o mare masura, vine in sprijinul cetatenilor cu o stare materiala precara. Pentru cei mai defavorizati dintre acestia au fost construite 10 adaposturi temporare. Aceste „camine sociale” au fost complet utilate si pentru 3 luni de zile pot adaposti in mod gratuit persoane aflate in imposibilitatea de a-si procura o locuinta sau de achita cheltuielile de intretinere ale acesteia.

Persoanele varstnice nu au fost nici ele uitate. In Rovinari a fost infiintat un club dedicat exclusiv acestei categorii de locuitori. „Clubul Varstnicilor” ofera tuturor celor care il frecventeaza posibilitatea unei consultatii medicale gratuite. De asemenea, aceste persoane pot beneficia de diverse modalitati de petrecere a timpului liber. Persoanele varstnice pot pleca in excursii sau pot desfasura diverse alte activitati recreative chiar in incinta clubului. In fiecare zi, acestea pot veni pentru a citi ziarele sau pot consuma gratuit o cafea sau un ceai. In acest mod batranii pot fugi de singuratate si se pot simti apreciati de societate, dupa zeci de ani in care si-au adus contributia la buna functionare a ei.

Domeniul sanitar nu a fost nici el neglijat de actualul primar. Spitalul din Rovinari a fost modernizat si se afla in continuare pe lista de investitii a conducerii primariei. Tot pentru aceasta unitate spitaliceasca, in urma demersurilor personale ale edilului Dorin Filip, a fost primita o donatie din Germania, care a fost evaluata la peste un miliard de lei (ROL). Donatia a constat in aparatura medicala si obiecte utile unei bune desfasurari a activitatii din aceasta institutie.

In viitorul apropiat alte doua proiecte se vor materializa. In luna august este estimat a fi finalizata modernizarea Bulevardului Minerilor. In acest mod se mai face un pas pe calea modernizarii orasului Rovinari si a construirii, in timp, a unui aspect occidental pentru aceasta urbe. Tot in acest sens pe lista de prioritati se mai afla si realizarea unei piete moderne precum si a unui strand.

In luna ianuarie a anului viitor se vor primi banii pentru demararea lucrarilor de constructie la doua blocuri ANL. Fondurile au fost deja aprobate de ministerul de resort (Ministerul Transporturilor si Locuintei), iar in cel mai scurt timp posibil circa 70 de familii tinere din Rovinari vor beneficia de apartamente moderne. Acelasi minister, in urma demersurilor efectuate de edil, a dispus acordarea de fonduri pentru refacerea fatadelor a sapte blocuri din Rovinari.

La un an de la preluarea functiei de primar, Dorin Filip se poate mandri deja cu realizarea a unei parti insemnate din obiectivele propuse. Vicisitudinile naturii au mai incetinit un pic din ritmul impus de edil in realizarea obiectivelor prioritare pentru localitate, dar urmarile inundatiilor din aceasta primavara au fost neutralizate si s-au luat masuri pentru preintampinarea mai eficienta a unor astfel de evenimente nedorite.

Iluminatul public al orasului finantat, in premiera nationala, de B.I.R.D.

Pentru prima data in tara noastra, eficientizarea iluminatului public al unei localitati este asigurat de banii Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare(B.I.R.D.), gestionati de Fondul Roman pentru Eficienta Energiei(F.R.E.E.). In urma demersurilor primarului orasului Rovinari, Dorin Filip, F.R.E.E. a aprobat finantarea proiectului privind eficientizarea iluminatului public. F.R.E.E. a acceptat in premiera colaborarea cu o autoritate publica locala, Fondul avand pana in prezent doar parteneri privati.

Fondul propune un nou concept prin care modernizarea sistemului de iluminat se finanteaza din valoarea economisita la factura de energie. Aceasta presupune ca beneficiarul sa contracteze un credit pentru achizitionarea de sisteme de iluminat puternice dar economice, care sa fie rambursat din diferenta valorica de la diminuarea facturii de energie electrica. In cazul iluminatului public din orasul Rovinari, primaria va contracta un credit de 100.000 dolari pe o perioada de 4 ani. Banii vor fi folositi pentru achizitionarea de echipament electric care va permite un iluminat eficient dar mult mai ieftin. Creditul va fi rambursat tocmai din diferenta dintre valoarea facturii la energie electrica din perioada premergatoare eficientizarii iluminatului si cea care va fi emisa dupa modernizare. Astfel, costurile acestui proiect sunt practic reduse la zero, iar dupa rambursare va exista si un profit al primariei.

Dorin Filip sustine ca „la sfarsitul lunii august orasul Rovinari va avea aerul unui mic Las Vegas. Va fi primul oras din Romania care va avea un iluminat modern si eficient, cu costuri foarte mici“. Edilul confirma ca „fiecare coltisor al Rovinariului va fi iluminat“.

• Dumitru Dumitriu

Licitatie cu miros de ilegalitate la Licurici

Elena Bobic, primarul comunei Licurici, a atribuit printr-o licitatie dubioasa, o balastare de drumuri in doua sate unei societati care are un singur angajat.

Aparitia unor deficiente in caietul de sarcini a amanat initial desfasurarea licitatiei insa, la doar cateva zile problema s-a rezolvat in favoarea SC Criogen SRL Tg-Jiu.

Elena Bobic spune ca licitatia este legala si nu a fost contestata de ceilalti participanti.

Primaria comunei Licurici a organizat pe data de 11 iulie o licitatie pentru balastarea a 7 km de drum in satele Licuricii de Sus si Totea. Pentru cele 180 de milioane de lei urmau sa liciteze mai multe firme invitate de primarie, numai ca unul dintre reprezentantii societatilor comerciale a sesizat faptul ca in caietul de sarcini nu se regaseste cantitatea de lucrari. In aceste conditii, cei de la primarie au hotarat amanarea licitatiei urmand ca dupa intocmirea corecta a caietului de sarcini, firmele sa fie reinvitate.

Peste numai cateva zile lucrarea a fost atribuita SC Criogen SRL Tg-Jiu, fara ca societatile invitate initial sa stie de data la care s-a desfasurat licitatia. Surse din cadrul primariei sustin ca o persoana a venit cu trei oferte de la tot atatea firme si Criogen a fost desemnata castigatoare.

Unul dintre imputernicitii firmelor invitate de primarie a declarat ca va depune plangere penala la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Carbunesti impotriva primarului Elena Bobic. “Am contestat licitatia la doua ore dupa desfasurarea acesteia si am primit raspuns ca fax-ul trimis de societatea noastra nu a fost luat in calcul de catre comisia de licitatie. Noi am specificat clar ca nu participam la licitatii ilegale pentru ca era clar o neregula la mijloc. Provenienta materialelor trebuie justificata, ori in caietul de sarcini nu se specificau cantitatile de balastru ce trebuie folosite. Vom depune plangere penala in acest sens.”

Elena Bobic a declarat ca licitatia nu a fost contestata: “Licitatia a fost castigata de Criogen, de o doamna Valceanu si n-au fost probleme”.

Delapidare la Pestera Muierii

Doi ghizi de la Pestera Muierii din Baia de Fier sunt in prezent cercetati de politia orasului Novaci pentru delapidare. Ion Radoi si Valentin Duboiu sunt cercetati deoarece acestia luau biletele de la turisti dupa terminarea turului prin pestera, iar apoi le repuneau in vanzare. Desi acest lucru se pare ca se cunostea de personalul primariei Baia de Fier, primarul Constantin Mihutescu a facut plangere la politie impotriva celor doi abia dupa ce cineva din presa i-a atras atentia. In prezent politia efectueaza proba traseologica a biletelor pentru a se dovedi daca biletele repuse in vanzare se potrivesc cu cotoarele. Cercetarile in acest caz ar putea fi extinse, pentru savarsirea infractiunii de neglijenta in serviciu si asupra functionarului din primaria Baia de Fier in a carui subordine se aflau cei doi.

• Radu Ciocoiu

112 - Politia in actiune

SEX ORAL CU O MINORA

Cinci subordonati ai Serviciului Politiei Rutiere si unul al Politiei Municipiului Tg-Jiu si-au indulcit ultimii ani cu partide de sex oral, pe care le-au trait la maxim alaturi de o minora recunoscuta unanim ca profesionista in domeniu. Din gura in gura, fetei i s-a dus buhul ca isi cunoaste meseria si a devenit apreciata de catre politisti, oameni de afaceri, baieti de bani gata, fotbalisti, artisti si o pleiada de angajati ai unor institutii publice .

De la 15 ani, Sorina a potolit hormonii unor politisti cu neveste si copii acasa, dornici sa alunge monotonia unui serviciu la stat si a unei casnicii plafonate, printr-un sex oral gratis. Despre plata nici gand, ca doar era vorba de organul statului, ce trebuie respectat si tratat cu toata consideratia, fara a ridica vreo pretentie, ci doar “nivelul de…trai”.

Ajunsa la 18 ani, proaspat impliniti, Sorina se poate lauda ca, in prezent, cunoaste natura umana in profunzime, mai ales a politistilor, functionari platiti sa apere minori de abuzurile sexuale, nu sa-si experimenteze fanteziile pe ei.

Posea – politist de cursa lunga

Sorina l-a cunoscut pe subcomisarul Sergiu Posea la varsta de 15 ani, intr-un bar din Tg-Jiu. Politistului i s-au trezit rapid poftele carnale, asa ca a dus-o pe minora pe centura orasului, loc recunoscut, de altfel, in randul celor care practica sexul de ocazie. Pe baza unor promisiuni de genul “daca ai nevoie sa te ajut cu ceva, apeleaza cu incredere” Posea si-a primit portia de sex oral de foarte multe ori si de fiecare data gratis. Eventual platea consumatia atunci cand mai stateau la un suc inainte de a trece la actiune, dar niciodata n-a dat bani. Toate intalnirile dintre fata si politist, ca si actul in sine s-au consumat in masina acestuia.

In ultima vreme, din lipsa de timp, sau poate pentru ca fata a devenit majora si nu mai intereseaza, Sergiu Posea n-a mai apelat la serviciile Sorinei. Insa, intr-un eventual top al politistilor care s-a bucurat de maiestria tinerei, Posea conduce cu detasare, fiind considerat de catre Sorina ca un mascul de cursa lunga.

Contactat telefonic pentru a comenta cele afirmate de fata, subcomisarul Posea a declarat: “Raspunsul meu este nu. Eu sincer nu am avut de-a face cu aceasta persoana. N-am intretinut in nici un caz relatii sexuale cu ea. Raspunsul este categoric nu. Nu pot sa spun ca da, atata timp cat nici nu stiu cine-i persoana. Va spun sincer, poate din vedere o cunosc, dar asa dupa nume, nu.”

Sanda – pofticios si rusinos de rapid

Sorin Sanda, agent la Politia Municipiului Tg-Jiu, poate fi considerat de departe marea dezamagire a “bravilor” politisti. Sorina spune ca agentul cedeaza repede in fata priceperii ei si in mai putin de 3 minute capituleaza fara drept de apel. Sanda apeleaza si acum la Sorina, desi are acasa o sotie tanara si proaspata pe deasupra, avand in vedere ca e cea de-a doua pe lista cuceririlor legale ale politistului. Ultima intalnire intre ei a avut loc in urma cu doua zile si a fost stabilita rapid la telefon, mai ales ca Soso, cum e alintat politistul, a rugat-o pe Sorina in cateva randuri sa mai aprinda, din cand in cand, si in el focul “pasiunii”. Desi, era in comuna Balesti si nu prea avea semnal la telefon, Sanda nu s-a lasat pana n-a priceput toate detaliile: “La 10.00 in fata la F.T.E. E bine? Zii tu? La 10.00 e bine? La 10.00, acolo in fata. Deci, la 10.00…” Sorin Sanda a demonstrat ca este un om de cuvant si mai devreme cu 3 minute decat ora stabilita s-a prezentat la locul intalnirii. si-a facut aparitia intr-un Renaul Laguna cu numarul de inmatriculare TM-09-GAE, s-a intalnit cu fata si din fata de la F.T.E. a plecat pe Aleea Teilor, a mers pe str. Agriculturii, iar la intersectia cu Savinesti a virat spre stanga pana in apropiere de Remat, adica pe un drum infundat. Politistul a confirmat si ca Sorina a avut dreptate cu privire la rapiditatea cu care se desfasoara totul. Dupa putin timp, el a plecat multumit si un pic grabit. Nu de alta, dar il astepta nevasta pe terasa unui restaurant din Tg-Jiu, dupa cum chiar el i-a precizat fetei.

Sanda a negat ca ar cunoaste-o pe Sorina, precizand ca: “ Nu, nu, nu! Sigur, nu! Aseara am trecut prin zona F.T.E., dar n-am fost cu dansa. N-o cunosc.”

Sorina – inspiratia orala a politiei rutiere

De-a lungul ultimilor trei ani, pe langa Posea si Sanda au mai fost si altii. De exemplu, agentul Cristian Stroe, care a intrat in schema in urma cu aproximativ doi ani. Partidele de sex oral, pentru ca doar asta accepta Sorina sa faca, au avut loc tot in masina clientului si tot la periferia orasului, langa barajul din apropiere de Dealul Targului. Nici Stroe n-a platit serviciile, asa cum nici colegii sai n-au facut-o. El n-a raspuns la telefon pentru a-si spune parerea fata de acuzele aduse.

Similitudinea modului in care au decurs toate intalnirile intre politisti si tanara, duce cu gandul la faptul ca, poate, colegi fiind, discutau dimineata la cafea sau inainte de operativa, ce minore s-au mai lansat si au capatat experienta pe piata sexului oral din Tg-Jiu. si mai ales, care dintre ele pot fi impresionate atat de tare incat sa presteze moca.

Aurel Leustean si Marius Giura, au uitat si ei de statutul politistului si de moralitatea omului in uniforma pentru cateva partide de placere maxima alaturi de Sorina.

Agentul Leustean a reactionat destul de virulent la intrebarile noastre: ”D-le dumneata esti serios, sau nu? Fiti atenti ca eu va inregistrez, pe cuvant. Eu am familie, am copil. Sa stiti ca am numarul. De unde ziceati ca sunteti? O sa va caut. Chiar m-ati deranjat sa stiti. Pe cuvant ca m-ati deranjat si chiar mi-ati dat foc. Chiar nu mi-a picat bine intrebarea asta deloc. Eu sunt om serios, d-le. Sincer chiar m-ati suparat. Vreau sa o cunosc si eu pe asta, pe nesimtita asta. Nimeni nu m-a vazut pe mine niciodata cu altcineva in oras, decat cu familia mea. Chiar ma supararati grav de tot. Nici nu stiu cine-i asta. Maine dimineata la 8.00 sunt la dvs. Va spun, ma judec cu dvs. Eu sunt om serios, nu sunt papagal. ”

Agent sef Giura a raspuns scurt si sec: “Nu, n-am intretinut relatii sexuale cu ea”. Confirmandu-i-se ca exista declaratiile fetei, Giura a replicat: “Ar fi chiar culmea”.

Agentul Dan Trusca s-a dovedit a fi un pic altfel fata de ceilalti. Tanara spune ca acesta i-a propus mai mult decat satisfacerea poftelor sale carnale pe cai orale. Atins de un fior care i-a cutremurat inimioara, politistul a avansat ideea ca Sorina sa-i devina prietena pentru ca: ”Vreau sa stai cu mine. Iubita, ma suni cand ai tu nevoie, dar vreau sa stai cu mine.” Ca sa-si dovedeasca buna credinta s-a oferit sa-i dea si bani daca are nevoie si chiar sa-i cumpere haine. Presupusele sentimente nu l-au impiedicat sa-si foloseasca masina, Gj-98-TID, pe post de budoar pentru a se elibera hormonal, in urma interventiilor orale ale Sorinei. Agentul n-a raspuns la telefon pentru a-si putea exprima un punct de vedere.

De pe centura in birourile politiei

Anumite birouri din cadrul IJP au si ele o fixatie pentru Sorina, dar cu o alta conotatie decat sexuala. Biroul Crima Organizata si Antidrog desfasoara in acest moment o ancheta in care tanara este martor intr-un dosar in care mai multe persoane sunt acuzate de incalcarea Legii 678/2001, legea prevenirii si combaterii traficului de persoane. Prima data cand Sorina a intrat in contact cu reprezentantul acestui birou, inspector principal Mirel Pasarelu, a fost in luna ianuarie 2005, cand fata nu implinise inca 18 ani. Ea a fost invitata la politie impreuna cu mama sa, dar aceasta a asteptat la poarta institutiei, nefiind lasata sa participe la discutii. Timp de 3 ore in sediul politiei si alte 2 ore la Parchet, Sorina a fost intrebata de preocuparile a mai multor persoane din Tg-Jiu, dar in special de cele ale lui Daniel Vasiliu, suspectat ca fiind implicat in traficul de persoane. Fata a dat declaratii, atat la sediul IJP, cat si la Parchet, iar in ambele cazuri, pentru a se respecta cat de cat procedura legala, la final era chemat un avocat care sa semneze hartiile, pentru a da impresia ca a participat la discutii.

Politia a incercat sa o racoleze ca si informator, pentru ca, prin metode binecunoscute de ea, sa obtina informatii de la diversi indivizi pe care reprezentantii legii nu reusesc sa-i prinda singuri cu mata in sac. Sorina a refuzat sa faca o treaba pe care, oricum, politia o poate duce la bun sfarsit cu ajutorul sutelor de voluntari care roiesc in jurul organelor legii, dornici de un pic de glorie si niste bani in plus. Insa, poate nu ar refuza sa ajute conducerea IJP Gorj sa faca curatenie in ograda politiei rutiere, plina, se pare, de indivizi care, pe langa faptul ca le place sa corupa minori, sunt la randul lor extrem de usor de corupt atunci cand o copila cu ceva experienta li se apropie de prohab.

Comisar sef Viorel Caragea, adjunct al sefului IJP Gorj si-a exprimat un punct de vedere fata de acuzele aduse celor sase politisti de catre Sorina si a promis ca se vor lua masurile care se impun daca acestea sunt reale: “Consideram ca este un aspect deosebit de grav. Verificarile noastre vor fi demarate de indata, vor fi intransigente, dupa care ne vom declina competenta catre Parchetul competent teritorial”.

• Neli Matei

• Radu Ciocoiu

Executorul Tranca partas inavutirea unei societati dambovitene

In urma cu cinci ani, firma gorjeana Moto Serv Trans SA a cumparat de la SC Ifca Ploiesti utilaje pentru constructii in valoare de 1,749 miliarde de lei, urmand ca aceasta suma sa fie achitata esalonat timp de sase luni de la data receptionarii marfurilor.

Societatea ploiesteana nu a respectat intelegerea parafata in contractul incheiat cu Moto Serv Tg-Jiu, in sensul ca utilajele n-au fost aduse nici pana in prezent, in schimb a depus actiune in instanta pentru recuperarea sumei de 1,749 miliarde de lei, pentru care Ifca a emis factura. Cum era si normal, Tribunalul Prahova a respins solicitarea firmei ploiestene. Dar societatea “prejudiciata” isi cauta mai departe dreptatea si pentru a putea introduce actiune la o alta instanta, in judetul vecin, Dambovita, Ifca Ploiesti devine Ifca Targoviste.

Cu toate ca la data incheierii contractului cu firma gorjeana, societatea damboviteana nu era infiintata - conform Oficiului Registrului Comertului Dambovita aceasta a fost inregistrata in 2003 - obtine hotarare definitiva si excutorie prin care Moto Serv Tg-Jiu este obligata la plata sumei de 1,749 miliarde de lei, in timp de 20 de zile.

Ifca Targoviste a solicitat punerea in executare a hotararii prin intermediul biroului executorului judecatoresc Nicusor Tranca din Tg-Jiu.

Reprezentantii Moto Serv au declarat ca dupa ce instanta din Dambovita a pronuntat o hotarare nelegala, fara sa tina seama de probe evidente, aflate la dosarul cauzei, la Gorj, expertul Sevastita Maruta a subevaluat patrimoniul societatii de la 15 miliarde de lei la doar 3,3 miliarde. In acelasi timp societatea gorjeana a solicitat anularea facturii emisa in 2000 pentru faptul ca utilajele mentionate in aceasta nu au fost niciodata predate cumparatorului si mai mult, aceasta nu apartinea firmei care o emisese Ifca Ploiesti, ci societatii Ecprod Targoviste care de altfel apartine aceluiasi actionar.

In prezent societatea gorjeana se afla in reorganizare judiciara insa in urma cu trei saptamani, mai exact pe data de 19 iulie, Biroul Executorului Judecatoresc Tranca a organizat licitatie publica la care Moto Serv a fost invitata sa participe cu o ora inaintea desfasurarii acesteia.

Reprezentantii societatii gorjene spun ca executorul judecatoresc a avut interes ca Ecprod Targoviste sa fie singura firma participanta la licitatie, societatea damboviteana fiind avantajata de raportul intocmit de expert in care patrimoniul societatii este subevaluat de cinci ori.

Ecprod Targoviste si-a facut filiala in Gorj, la Rovinari si a executat lucrari de infrastructura in cartierul Primaverii din Tg-Jiu, sub tutela SNLO.

Societatea detine o statie de sortare in comuna Dragutesti, in albia raului Jiu si o statie de betoane in Tg-Jiu. Interesul firmei dambovitene este acela de a intra in posesia patrimoniului, dar mai ales a terenului pe care Moto Serv il detine la marginea cartierului Primaverii.

• Mihai Popescu

SAJ Gorj, prejudiciata de directorul serban

Serviciul Judetean de Ambulanta Gorj a fost prejudiciat recent cu aproape 10 milioane de lei, din cauza iresponsabilitatii directorului Nicolae serban.

La solicitarea familiilor pacientilor, SAJ asigura transportul bolnavilor din centrele universitare contracost cu ambulanta. Solicitantii pot opta pentru o ambulanta de resuscitare, care include in echipaj si un medic, sau pentru o salvare Dacia Break, doar cu un asistent. Pretul difera in functie de optiunea facuta.

In urma cu ceva timp, o familia a cerut o ambulanta insotita de medic, pentru a-si aduce un bolnav de la Spitalul Clinic Fundeni. Pentru ca acesta sa fie supravegheat tot drumul de un medic, oamenii au platit aproape 10 milioane de lei. Directorul serban a promis familiei ca i se va satisface intocmai doleanta, numai ca la Fundeni a ajuns o ambulanta Break. Solicitantii, profund nemultumiti de acest lucru, au refuzat sa-si transporte bolnavul insotit doar de un asistent medical, motiv pentru care au cerut sa li se trimita ceea ce au platit, iar Dacia s-a intors la Tg-Jiu fara sa transporte pe nimeni, cursa efectuandu-se degeaba. Pentru a stinge nemultumirea contractantilor ambulantei, serban a trimis o noua masina la Bucuresti, de data asta conform cu solicitarea facuta. Incidentul s-a terminat fara urmari, dar banii, care in mod normal ar trebui recuperati de la director, nu i-a mai recuperat nimeni. Deocamdata…

• Adrian Iovan

In cazul Rafo-VGB

Potarca a intrat in atentia Parchetului General

Suspectat de evaziune fiscala de 400 de miliarde de lei, de catre Directia Generala a Finantelor Publice Gorj, Constantin Ninel Potarca a intrat recent si in vizorul procurorilor de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru implicarea in afacerile cuplului Iacubov-Tender.

Patru societati comerciale ale fratilor Potarca: Lumetal, Siatra Prod, Oliton, din Tg-Jiu si Demrax Scoarta au o datorie la bugetul statului de peste 400 de miliarde de lei. DGFP instrumenteaza in prezent un dosar de evaziune fiscala, pe numele fratilor Potarca urmarind ca acesta sa fie inaintat organelor de cercetare penala.

Morisca Rafo Onesti – VGB – Cerom, coordonata de cuplul Corneliu Iacubov-Ovidiu Tender l-a atras in afaceri si pe Ninel Potarca. Omul de afaceri gorjean a vandut firmelor lui Iacubov un reactor vechi de aproape 30 de ani, in septembrie 2003. Reactorul, care putea fi vandut cel mult la fier vechi, a ajuns in curtea Rafo la pret de piesa noua, adica opt milioane de euro.

Din curtea Rafo, reactorul a ajuns la VGB si apoi la Cerom cu pretul de 522 de miliarde. Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pare ca nu vrea sa-l deranjeze pe Potarca, insa, pentru a ajunge la Ovidiu Tender, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie va trebui sa investigheze spalarea de bani de peste 45 de milioane de euro la care Potarca a fost partas.

• Adrian Iovan

Paraziti in uniforme (tableta)

Scarba e un sentiment care te incearca uneori atunci cand vezi sau te gandesti la ceva cu adevarat dezgustator, ceva care-ti provoaca repulsie. Din nefericire, in ultima vreme, acelasi sentiment ma incearca atunci cand vad sau ma gandesc la purtatorii uniformei (n.r. distinctiei) de politist. Nu incerc acum sa-mi justific ura viscerala fata de militieni, insa, imaginea acestuia, a gaborului imputit, a inceput, pe nesimtite, sa mi se contopeasca in minte cu cea a politistului onest si servil, cea a omului pus sa protejeze si sa apere bunele moravuri ale societatii. Nimeni nu poate nega realizarile adevaratilor politisti, a celor care muncesc pe rupte si ca la carte, pentru a dezinfecta societatea de scursorile si lipitoarele care-i sug seva. Toate aceste calitati sunt insa puse in umbra de niste jeguri umane, entitati parazitare, putine la numar, care printr-o ironie a sortii au invadat uniforma de politist. Taica-meu mi-a spus odata ca toate calitatile unui om ii sunt transmise genetic: “Te nasti cu principii, mori cu principii. Te nasti hot, mori tot hot”. Acesti paraziti insa, nu se incadreaza in nici o categorie. Ei sunt ceva cu totul si cu totul aparte.

Atunci cand in ecuatie intervine viata unui minor, totul se amplifica, gravitatea faptelor acestora crescand exponential. Deja devin isteric si nu mai pot gasi un epitet indeajuns de groaznic pentru a-i mai putea cataloga, iar cazul Sorinei e edificator in acest sens.

Mojicia politistilor refulati, care cauta satisfactia sexuala in gura unei minore de 15 ani nu-si poate gasi un termen de etichetare in vocabularul nici unei limbi. Ei, jegurile in uniforma, cei care aveau DATORIA de a o scoate de pe strada, au incurajat-o sa continue. Acest lucru in contextul in care, majoritatea aveau neveste si copii. Cand ma gandesc la cei sase infractori cu cascheta, imi vin in minte doar doua intrebari obsedante: “Oare cand o regula pe fata aia de 15 ani, nu avea impresia ca i-o trage lu’ fi-sa? Nu se gandea ca maine-poimaine un alt jeg in uniforma ii va aplica acelasi tratament copilului sau?” Nu vreau ca vreodata sa aflu raspunsul acestor intrebari. Sper totusi, ca acei politisti, ADEVARAtI, care se vor ocupa de anchetarea asa zisilor colegi, sa o faca asa cum trebuie. Dictonul “Corb la corb nu-si scoate ochii”, nu-si gaseste sensul in aceasta ecuatie macabra. Numai asa vor putea sa repare putin din imaginea sifonata pe care au capatat-o de pe urma lor. Dumne-zeii mamii noastre de neam prost cand am abolit noi pedeapsa cu moartea!

• Radu Ciocoiu

   Scrie Comentarii (0)   05.08.2005. 13:04

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 68 - 29 iulie - 4 august 2005

Elevi inselati de SNLO

In urma cu patru ani, Compania Nationala a Lignitului Oltenia a incheiat un protocol cu Inspectoratul scolar Judetean Gorj pentru acordarea de burse si alte facilitati pentru elevii a sase clase de scoala profesionala.

Astfel pentru cei 150 de elevi inscrisi la Grupul scolar Industrial Minier Rovinari, Colegiul Tehnic Motru si Colegiul Tehnic Matasari, CNLO se obliga sa acorde burse de scolarizare - in functie de mediile obtinute - uniforma si bilete de odihna celor care obtin medii peste 9.

Mai mult, CNLO garanta angajarea in cadrul subunitatilor sale a elevilor care au beneficiat de burse de scolarizare. In caz contrar, aceeasi CNLO se obliga sa despagubeasca elevii cu contravaloarea a 20 de salarii minime pe economie la data absolvirii.

Dupa trei ani de studii doar o parte din cei 150 de mecanici si electricieni scoliti de companie au fost angajati la Olservmin sau Mind Prest.

Din 78 de contracte preluate de SNLO, aceasta a angajat doar 43 de absolventi. Intr-o noua etapa doar 21 de persoane din 69 au fost angajate.

Din cei incadrati anul trecut la cele doua societati, Olservmin si Mind Prest, o parte nu mai au relatii de munca cu acestea, desi in protocolul incheiat de CNLO se prevedea ca acestia vor fi mentinuti in campul muncii cel putin cinci ani. 83 dintre absolventii scolilor profesionale n-au fost angajati niciodata, iar parintii acestora au solicitat in nenumarate randuri un raspuns actualei SNLO.

Acestia spun ca, daca anul trecut, la finalizarea studiilor, societatea nu a avut unde sa le angajeze copiii, macar sa le fi dat cele 20 de salarii promise, adica 56.000.000 de lei de fiecare, nu sa-i fi lasat pe drumuri.

Parintii elevilor au declarat ca au observat inselatoria CNLO inca de cand copiii lor au semnat contractele, in urma cu patru ani. La acea vreme, in contractele individuale semnate de cele doua parti, nici un articol nu face referire la vreo despagubire in cazul neangajarii, acest lucru fiind specificat doar in protocolul cu Inspectoratul scolar.

Ministerul Educatiei si Cercetarii confirma protocolul incheiat in 2001 si obligatia CNLO de a despagubi absolventii in cazul imposibilitatii angajarii, dar in acelasi timp infirma posibilitatea acordarii de catre minister a unor subventii pentru acoperirea promisiunilor financiare neonorate.

• Adrian Iovan

“Beat fiind, procurorul Sichitiu m-a lovit cu pumnul”

Procurorul Teodor Sichitiu a aplicat legea pumnului pentru a-i face dreptate actualului primar al comunei Turcinesti.

Barbu Anghelescu, victima si consateanul magistratului sustine ca Sichitiu se afla sub influenta alcoolului cand l-a batut.

In urma cu un an, procurorul Sichitiu a fost exclus din magistratura pentru o alta isprava cu iz penal, dar intre timp a revenit pe pozitii.

Din nou sub pumnul legii

Barbu Anghelescu, gorjeanul care a primit 7000 de euro despagubiri din partea statului in urma abuzurilor exercitate asupra sa de doi politisti, este aproape de a obtine o noua hotarare de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pentru bataia primita in urma cu sase ani de la procurorul Teodor Sichitiu.

In iunie 1999, Barbu Anghelescu a fost ridicat de acasa si dus, sub escorta a politiei, la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, cu mandat de aducere.

Barbatul din Turcinesti spune ca odata ajuns la Parchet a fost luat in primire de catre procurorul Sichitiu.

Magistratul, consatean cu Anghelescu i-a adus acestuia la cunostinta ca pe numele sau exista o plangere penala a lui Vasile Gogalniceanu, tehnician agronom la Primaria Turcinesti, care reclama faptul ca a fost amenintat cu incendierea locuintei.

Tehnicianul Gogalniceanu, in prezent primarul comunei Turcinesti, sustinea in plangere ca Anghelescu a mers in nenumarate randuri la sediul primariei si l-a amenintat ca-i da foc la casa, motivul fiind acela ca in dosarul in care barbatul fusese condamnat pentru ultraj asupra a doi politisti de la circulatie, tehnicianul depusese marturie in instanta.

Barbu Anghelescu sustine ca procurorul Sichitiu, prieten cu Gogalniceanu, i-a ordonat sa dea declaratii dupa dictarea sa. Refuzul acestuia l-a infuriat pe magistrat in asa hal incat l-a apucat de piept si l-a lovit cu pumnul.

“M-a luat de acasa cu politia, cu mandat de aducere, fara sa fi citat legal in prealabil, iar cand am ajuns la Parchet m-a lovit cu pumnii si mi-a rupt camasa de pe mine. Era sub influenta alcoolului”, a adaugat Anghelescu.

Instantele internationale pe punctul de a-i face din nou dreptate

Victima a depus plangere impotriva procurorului Sichitiu la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, insa, chiar adjunctul acestei institutii, magistratul Gheorghe Pupazan a fost aparatorul procurorului.

“Chiar in prezenta mea procurorul Pupazan invata o femeie, care depusese plangere impotriva mea, cum sa scrie in declaratie. In cazul lui Sichitiu, Pupazan s-a comportat la fel cu toti martorii. I-a invatat cum sa scrie astfel incat colegul sau sa nu pateasca nimic”, a declarat Anghelescu.

Dupa ce instantele din Romania l-au scos basma curata pe procuror, Curtea Europeana a Drepturilor Omului este pe punctul de a-i face dreptate gorjeanului si de a obliga statul roman la daune morale pentru tratamentele degradante aplicate de Teodor Sichitiu.

Referitor la amenintarea de care a fost acuzat Anghelescu si pentru care a ajuns in pumnii lui Sichitiu, acesta a fost achitat de catre Curtea de Apel Alba-Iulia, intrucat fapta nu exista.

Procurorul Sichitiu scos pe tusa de CSM

Teodor Sichitiu a fost exclus din magistratura anul trecut in urma hotararii Consiliului Superior al Magistraturii.

Sichitiu a fost condamnat la plata unei amenzi administrative pentru infractiunea de fals intelectual. Magistratul a comis infractiunea intr-un dosar pe care il instrumenta. El a falsificat un document pentru a intarzia finalizarea dosarului. Cu toate acestea, Teodor Sichitiu inca mai profeseaza ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu.

• Claudiu Matei

Mina Minovici reconfirma nevinovatia lui tundrea

Ultimul raport trimis de expertii Institutul National de Medicina Legala “Mina Minovic” catre Curtea de Apel Brasov, unde in prezent se judeca cazul deja mult prea celebrului Marcel tundrea reconfirma nevinovatia acestuia.

In urma unor plangeri anonime, dar care poarta amprenta procurorului Diaconescu, in care se vehicula posibilitatea inlocuirii tamponului cu secretii vaginale chiar de catre tundrea in perioada in care acesta a beneficiat de o intrerupere a executarii sentintei, Curtea de Apel Brasov a dispus efectuarea unei noi expertize genetice. Acest lucru a necesitat exhumarea victimei, Mioara Gherasie si prelevarea a unor probe de os si fire de par care sa fie comparate cu probele de pe tamponul vaginal. Din nefericire medicii legisti nu au putut extrage secvente de ADN din probele prelevate din oase si par, datorita starii avansate de degradare, care sa demonstreze faptul ca celulele de pe tamponul vaginal apartin victimei. Acest lucru a fost insa atestat prin compararea AND-ului fetei de pe tampon cu cel al tatalui, dupa cum se arata in concluziile raportului partial: “Profilul ADN corespunzator victimei, evidentiat din fractia celulara epiteliala a tamponului cu secretii vaginale, poate apartine defunctei GHERASIE MIOARA, intrucat probabilitatea de inrudire directa in cadrul unei relatii tata-fiica cu numitul GHERASIE MARIN este estimata statistic la 99,9978%”.

Tot in raportul medicilor de la Mina Minovici se mai arata ca: “Intre profilul ADN evidentiat in fractia celulara spermatica al tamponului cu secretii vaginale, corespunzator agresorului si profilul ADN de referinta al numitului tUNDREA ILIE MARCEL exista o serie de necorespondente atat la nivelul locilor autozomali cat si la nivelul locilor specifici cromozomului Y. In concluzie, microurmele de sperma de pe tamponul cu secretii vaginale nu provin de la numitul tUNDREA ILIE MARCEL”.

• Radu Ciocoiu

Procurorul Capatana se intoarce deja compromis

Constantin Capatana, avocat pana in urma cu o saptamana, a devenit proaspat procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Carbunesti, in urma unui decret prezidential. Revenirea sa in tagma procurorilor este strigatoare la cer, avand in vedere motivele din care acesta a devenit avocat in urma cu 21 de ani.

Pana in anul 1984, Constantin Capatana a fost procuror la Procuratura Municipiului Tg-Jiu, institutia devenind un camp de manevra pentru imbogatirea sa rapida. Cu ajutorul dactilografei Angela Motea, Captana “aranja” dosarele cercetatilor. Motea racola clienti din randul infractorilor, iar procurorul ii facea scapati, contra cost, bineinteles.

Afacerea a mers o perioada, pana cand Parchetul General a aflat despre practicile celor doi, iar Constantin Capatana a fost nevoit sa renunte la influenta asigurata de functie si sa devina avocat pentru a scapa de rigorile legii.

Dactilografa a fost mutata la Judecatoria Tg-Jiu, tot pentru a nu fi trasa la raspundere, dar si pentru a nu mai continua astfel de practici.

Motea a suferit insa o pierdere, sotul sau a divortat, unul dintre motivele acestuia fiind legatura prea stransa existenta intre sotia sa si Capatana.

Avocatul s-a ales insa cu o vila, pe strada 14 Octombrie din Tg-Jiu si un autoturism Mercedes, bunuri rezultate din perioada fructuoasa, in care a conlucrat cu dactilografa.

In Baroul Gorj, Constantin Capatana era cunoscut drept un individ fara scrupule, care isi urmarea doar propriu interes. Au existat mai multe cazuri in care clientii au ramas nemultumiti, pe de o parte din cauza sumelor de zeci de milioane de lei pe care le dadeau avocatului si pentru care primeau chitante cu valoare mult mai mica, iar pe de alta parte din cauza faptului ca au pierdut procese in care dreptatea era de partea lor, fiind dovedita cu acte. Asupra sa a planat mereu si suspiciunea ca lucreaza cu anumite servicii de informatii, iar atunci cand era nevoie oferea acestora date din dosarele clientilor sai. Aceasta banuiala a existat si inainte de ’89, cand multi dintre colegii sai erau convinsi ca lucreaza pentru securitate, deoarece i s-au aprobat mai multe plecari in strainatate la diverse concursuri columbofile, el fiind recunoscut ca fiind un mare pasionat de porumbei.

Un alt avocat care tanjeste sa se intoarca in magistratura este Ion Manta. Acesta urmeaza sa redevina procuror tot prin decret prezidential. El a indeplinit functia de prim-procuror la Procuratura Municipiului Tg-Jiu, in perioada in care Constantin Capatana isi facea de cap cu ajutorul Angelei Motea. Manta stia de ilegalitatile comise de catre subordonatul sau, dar nu a luat niciodata masuri.

• Neli Matei

7500 de mineri vor fi disponibilizati

Ministerul Economiei si Comertului a confirmat recent ca in urmatorii doi ani din sectorul minier vor fi disponibilizati aproximativ 7.500 de salariati.

Aceasta masura a fost prevazuta intr-un acord de imprumut intre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) pentru finantarea proiectului privind inchiderea minelor, refacerea si regenerarea socio-economica. Astfel, peste 4000 de miliarde de lei vor fi cheltuite pentru plati compensatorii si regenerarea socio-economica in zonele miniere. In perioada urmatoare, Ministerul Economiei si Comertului va dispune un set de masuri pentru instituirea programului de reconversie sociala pentru cei peste 7.500 de mineri care urmeaza sa fie disponibilizati.

• Daniel Dumitriu

Moralitate de magistrat (tableta)

Fara sa ma surprinda prea tare am auzit despre ispravile proaspatului procuror Capatana .

Daca ciubucarelile (a se citi mita) din trecut, practicate de catre procurorul Capatana s-ar fi intamplat astazi, cu siguranta acesta sfarsea dupa gratii. In urma cu 20 de ani, sub protectia partidului, Capatana a iesit pe usa din dos a Procuraturii Municipale Tg-Jiu, fara prea mare tam-tam.

De cativa ani buni, cel care a devenit din acuzator aparator, se zbate sa se intoarca in magistratura. Cu ajutorul unui prieten din cadrul Ministerului Justitiei, visul lui Capatana a devenit realitate. Saptamana trecuta, prin decret prezidential, Traian Basescu l-a numit pe Capatana procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Carbunesti. Cum vor fi tratati oare cei acuzati de luare de mita? Pana mai ieri colegii avocatului Constantin Capatana povesteau despre acesta ca lua onorariu de la cei pe care trebuia sa-i apere si o taxa de non-combat de la partea adversa pentru a pierde procesul.

Nu stiu cat de moral mai poate fi in aceste conditii, avand in vedere ca “lupul isi schimba parul, dar naravul ba”.

Un alt avocat, fost procuror, vrea sa se reintoarca in magistratura. Ion Manta asteapta si el numirea in functie. In urma cu cativa ani l-am vazut pe avocat intr-un club de noapte intr-o euforie bahica de zile mari. Sa nu credeti cumva ca avocatul cu pretentii de procuror se plictisea, ori era cu capul pe masa. Era destul de vioi in compania unei stripteuse focoase. Nu eram suficient de aproape sa aud daca Manta ii povestea pipitei despre tratatele de drept, dar destul de bine postat incat sa vad ca, din cand in cand, ii mai baga mana pe sub snur.

Am considerat la vremea respectiva ca publicarea unui material despre aventura nocturna a lui Manta ar avea repercursiuni asupra familiei sale si l-am iertat.

Acelasi fost procuror, actual avocat si cu siguranta din nou procuror, va acuza, peste putin timp, din inaltul jilt al completului de judecata tot felul de infractori.

Un lucru e cert: moralitatea unor magistrati tinde spre zero.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   29.07.2005. 13:03

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 67 - 23 - 29 iulie 2005

Primarii care ne conduce

PSD-istii si afacerile comunale

Grigorie Petre tinde spre mafie

Pacatele primarului Grigorie Petre, “pastorul” comunei Plopsoru, includ si o afacere cu firma clujeana Ben&Ben Serv SRL, firma care a primit, in urma unei licitatii dubioase un teren pe albia raului Jiu unde a amplasat o statie de sortare. Concesionarea s-a facut fara respectarea prevederilor legale, la un pret de doar 4.500 de lei mp, in timp ce societatea scoate bani frumosi din exploatarea statiei respective.

Faptul ca Ben&Ben a tras lozul castigator la Plopsoru se datoreaza legaturilor pe care aceasta firma le are cu mai marii PSD. Iar despre Grigorie Petre se stie deja ca face parte dintre primarii social democrati.

Societatea clujeana a mai lucrat in Gorj si tot pe teritoriu pesedist. Ceea ce putina lume stie despre Ben&Ben este faptul ca firma are radacini adanci nu numai in structura fostului partid de guvernamant ci si in mafia italiana din Romania. Desi are sediul in Cluj Napoca, societatea a activat foarte putin in Ardeal, dar a obtinut cam toate contractele pentru santiere in Oltenia si Muntenia.

La Branesti, Jiul exploatat ilegal

Nici primarele de Branesti nu face nota discordanta fata de colegii sai PSD-isti in ignorarea legilor. Gheorghe Stochitoiu a concesionat un teren in albia raului Gilort unei societati care nu detine documentatia necesara exploatarii de balastiera. Optimus SRL ticleni detine o statie de sortare in satul Capu Dealului, in apropierea podului de peste raul Gilort. Intrucat societatea exploateaza ilegal albia raului a fost amendata in cateva randuri si chiar i s-a interzis sa exploateze acel perimetru insa, atat primarul comunei cat si Societatea de Gospodarire a Apelor Gorj inchid ochii. Astfel, din cauza exploatarii haotice, la numai cateva sute de metri de pod si nu la cel putin un kilometru cum este legal, exista pericolul daramarii podului peste care trece drumul european E 79. Trebuie stiut ca statia de sortare functioneaza din plin noaptea, sambata si duminica, atunci cand organele de control dorm. Oricum acestea dorm mai tot timpul.

Primarele Patrascu la PNA

Ograda fostului partid de guvernamant il ocroteste si pe primarul comunei Barbatesti, Constantin Patrascu. Din cauza sa comuna este pe punctul de a pierde un contract de peste 800 mii de euro. Agentia Sapard asteapta in prezent definitivarea anchetei demarate de catre PNA la adresa lui Patrascu, pentru a decide daca mai vireaza sau nu ultima transa din banii pentru reteaua de alimentare cu apa a comunei.

Agentia are deja suspiciuni de frauda in ceea ce priveste utilizarea fondurilor, concluzia la care va ajunge cu siguranta si PNA. Primarele Patrascu a mai papat odata bani pentru constructia unui bazin si pentru proiectul de alimentare cu apa in 1997, iar acum le-a bagat din nou la plata. smenurile lui Patrascu nu s-au oprit aici, acesta in calitate de presedinte al comisiei de receptie a lucrarilor a acceptat la plata lucrari neefectuate - izolarea termica a cismelelor stradale, in conditiile in care acestea nu exista.

Primarele de Barbatesti nu este la prima experienta de acest fel: conform unui raport al Camerei de Conturi Gorj, Patrascu acceptase la plata, lucrari neefectuate ale societatii agreate de el , DEMAR SRL Tg-Jiu, in valoare de peste 85 de milioane de lei.

• Adrian Iovan

O mana de oameni au pus mana pe patrimoniul UTC-ului

Patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist din Gorj, actuala Casa a Tineretului se afla in prezent in administrarea unui grup de persoane dubioase, care incearca se pare sa faca tot posibilul de a pune mana pe el.

O mana de oameni controleaza in prezent cladirea si patrimoniul Casei Tineretului despre care insa nu se mai stie nimic. Oameni care nu au nimic in comun cu tineretul sau cu munca de tineret. Tot ce se poate spune este ca, in prezent, cladirea se afla intr-o stare jalnica, iar spatiile sunt inchiriate unor societati comerciale si Universitatii Jiul de Sus si nicidecum unor organizatii active de tineret. Mai mult, organizatiilor le este refuzat dreptul legal, printr-un refuz stereotip de genul: “Nu mai avem spatii. Toate au fost ocupate”.

Prin legea 150 din 1990, Parlamentul Romaniei dispunea infiintarea la nivel judetean a unor Fundatii pentru Tineret care sa preia si sa administreze fostul patrimoniu UTC in folosul noilor ONG-uri pentru tineret. Acest lucru este reglementat chiar de Art.2 : “Fundatiile judetene pentru tineret si a municipiului Bucuresti au ca scop principal administrarea patrimoniului fostelor organizatii ale Uniunii Tineretului Comunist din judete si municipiul Bucuresti, in folosul tinerilor si al structurilor de tineret interesate care functioneaza in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, precum si elaborarea, organizarea si finantarea de programe specifice in domeniul formarii, instruirii si educarii tineretului.”

Verginica Gavrilescu, Ion Pinta, Gheorghe Cilniceanu si liderul CNSLR Constantin Retezeanu, in frunte cu directoarea Casei Tineretului Maria Branzan si presedintele fundatiei, care este si patron al Intercomputer, Ion Alionescu, controleaza patrimoniul tinerilor comunisti. Practic acolo a fost data jos tablita cu UTC si a fost inlocuita cu cea a Fundatiei pentru Tineret. In rest totul a ramas la fel. Chiar si portretul lui Nicolae Ceausescu care inca mai troneaza in biroul directoarei Maria Branzan. Un alt pion important in acest mecanism se pare ca joaca si actualul rector al Universitatii Jiul de Sus, Ion Bojinca, a carei institutie de invatamant a fost constituita printr-o fundatie de tineret.

Lucrurile sunt atat de complicate acolo in cat nici macar autoritatile statului nu au mai avut curajul sa intervina pentru a descoase itele.

Vom reveni cu amanunte.

• Radu Ciocoiu

Presedintele PNL Rovinari si-a bagat toate neamurile in primarie

Eugeniu Staicu, presedintele PNL Rovinari a intesat primaria din oras cu rude. Aproape fiecare serviciu din primarie are cate un “Staicu”, incepand cu cel de contabilitate, unde sotia sa indeplineste functia de contabil sef. La “Stare civila”, una din fiicele sale se bucura de un salariu de bugetar, asa cum o face si surorile sale, una la “Serviciu public”, iar cealalta la “asistenta sociala”. Cumnata penelistului, ocupant si al unei functii de consilier local, presteaza la “registratura”.

Pe langa nepotism, grav e faptul ca sotia lui Staicu i-a cantat in strune fostului primar si se face partasa la un prejudiciu de 4,5 miliarde de lei.

Sanziana Staicu, sotia consilierului PNL, are state vechi in Primaria Rovinari, a lucrat cu mai multi primari, dar perioada sa de glorie a fost in mandatul lui Ilie Rautescu, pe care l-a ascultat orbeste pentru ca firma familiei sa poata beneficia de unele lucrari acordate de primarie. In anul 2000, Staicu, pe atunci referent cu viza de CFP (Control Financiar Preventiv) a efectuat plata pentru reparatia unei autoutilitare defecte pe care primaria o achizitionase, desi nu era cuprinsa in programul de investitii si nici nu se justifica preluarea ei. Reparatia a costat 41 de milioane de lei si a fost facuta, din banii primariei, dupa ce masina fusese cedata SC Rovego Rovinari, fara a fi vreodata folosita de catre institutie. Tot atunci au fost cumparate si cinci anvelope in valoare de aproape 17 milioane de lei si tot de catre primarie.

Cu toate ca afacerea cu autoutilitara s-a derulat extrem de dubios, Sanziana Staicu a efectuat plata fara sa tina cont, ca in acest caz s-au comis mai multe ilegalitati.

N-a facut decat sa-l secondeze pe ordonatorul de credite, adica pe primar, fara a conta daca se comite sau nu o ilegalitate.

Trei ani mai tarziu firma Temgrup SRL Tg-Jiu a efectuat la Rovinari o serie de lucrari la grupul scolar din oras, pentru amenajarea amfiteatrului si pentru aplicarea de lambriuri si pardoseli interioare. Ea a beneficiat de doua contracte cu primaria: unul de 21 de mii de euro si altul de 18 mii de euro, fara TVA. N-a fost de ajuns, asa ca, in cazul primului contract preturile unitare ale materialelor au fost majorate cu 10%. Ca urmare a acestui fapt Primaria Rovinari a platit nelegal catre Temgrup suma de 115 milioane de lei. De altfel, primaria a acceptat si a platit executarea de catre Temgrup a unor lucrari care nu au facut obiectul contractelor incheiate intre cele doua parti si astfel cateva sute de milioane de lei au luat calea contului societatii de constructii. Pe langa primarul, unul dinte vinovati pentru aceste ilegalitati este Sanziana Staicu, care a semnat ordinele de plata catre societate.

In luna aprilie 2003, SC Macofil SA Tg-Jiu, unitate care a facut de-a lungul anilor zeci de afaceri la Rovinari, a primit de la primarie peste 203 milioane de lei pentru efectuarea unor transporturi si livrari de marfa. In contabilitatea institutiei aceasta afacere nu a putut fi justificata cu acte, adica nimic nu dovedeste ca Macofil a prestat aceste servicii. In schimb a primit banii. Fara sa aiba in contabilitate bonuri de transport, ori avize de expeditie, Sanziana Staicu a efectuat plata. Ca si in alte cazuri, de altfel.

Mai multe date despre jaful la care a participat sotia consilierului Eugeniu Staicu, in cadrul Primariei Rovinari, dar si despre propriile afaceri, va vom oferi in numerele viitoare ale publicatiei noastre.

• Mihai Popescu

Trantorii de la Integrare Europeana

Zilele trecute am avut parte de o experienta pe care cu usurinta as putea s-o cataloghez drept traumatizanta. Interesat de o anumita informatie legata de un program european de finantare, m-am deplasat la sediul singurei institutii din judet care poate acorda consultanta in acest domeniu, Serviciul de Integrare Europeana din cadrul Prefecturii Gorj. Desi prin simpla sa denumire serviciul in cauza impune o prestanta aparte, marea majoritate a celor care activeaza acolo nu au idee ce-i cu ei prin acea institutie. Imaginea functionarului public lipsit de chef, care vine la serviciu ca in concediu, doar pentru a-si servi cafeaua la barul guvernului in teritoriu, numit popular si Prefectura, se potriveste perfect unor don’soare care activeaza in acest serviciu. In nesimtirea mea, am inceput sa bat la usile Serviciului de Integrare Europeana pentru a afla ceea ce ma interesa. In doua birouri nu am gasit pe nimeni. O mica parte dintre consilieri, cei competenti, erau plecati in diverse deplasari de serviciu. Ceilalti si celelalte erau la o sueta. Am continuat cu batutul la usi pana intr-un sfarsit cand o voce blonda de la Departamentul de Resurse Umane mi-a raspuns suav: “INTRAAA!!!” Deschid usa si … sOC! Doua toape isi asternusera masa ca la sapa pe unul din birourile europene, primul de la usa. Gagicile serveau o tocanita de cartofi la borcan cu rosii si castraveti. Prezenta mea nu le-a impiedicat insa sa-si vada in continuare de treaba. Totusi intr-un sfarsit, una dintre ele, in timp ce musca lasciv dintr-un castravete ma intreaba: “Ce doriti?!” Dau in balbaieli si incerc sa-i explic functionarei pofticioase ce ma intereseaza. Intr-o sclipire de competenta aceasta raspunde: “Nu stiu, nu va pot ajuta. Adresati-va colegilor”. Colegi care daca nu erau pe teren erau la tigari sau la masa, in definitiv era doar pauza de pranz de la ora 9.30 dimineata.

• Radu Ciocoiu

Politistii tortionari ai gorjeanului Anghelescu anchetati la ordinul ministrului Macovei

• Gorjeanul Barbu Anghelescu a fost batut de doi politisti in urma cu noua ani pentru ca: “s-a opus prelevarii mostrelor de sange necesare stabilirii alcoolemiei si a incercat sa fuga”, dupa ce a fost oprit de acestia cu ocazia unui control rutier.

• Anul trecut, in octombrie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca lui Anghelescu i s-a incalcat dreptul de a nu fi supus unor tratamente degradante si a obligat statul roman sa-i plateasca 7000 de euro despagubiri.

• In acest caz ministrul Justitiei, Monica Macovei, ii solicita procurorului general al Romaniei sa dispuna anchetarea celor care l-au supus pe Anghelescu la tratamente degradante si a celor care au adoptat solutii de scoatere de sub urmarire penala a politistilor implicati.

Barbu Anghelescu, din Turcinesti, acum in varsta de 56 de ani, a fost arestat in urma cu noua ani pentru ultraj si refuzul de a se supune prelevarii de probe biologice.

La 15 aprilie 1996, Anghelescu a fost oprit in trafic de catre politistul Constantin Babaneata care dupa ce ca l-a injurat, l-a catalogat si drept “mort de beat”. Omul legii l-a prins pe barbat de gat cu propriu fular si l-a chemat pe colegul sau Constantin Zglobiu. Anghelescu a incercat sa scape, dar a fost dus de cei doi in arestul IJP Gorj, pe motiv ca: “ a refuzat sa prezinte permisul de conducere si sa se supuna un test de alcoolemie. Ca l-a lovit pe politistul Babaneata si l-a muscat de deget”.

A doua zi, Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu a dispus inceperea urmaririi penale fata de Barbu Anghelescu pentru ultraj. Procurorul Vasile Popescu a scris in rechizitoriu ca el il lovise pe agentul de politie, aflat in exercitiul functiunii, provocandu-i leziuni care au necesitat 6-7 zile de ingrijiri medicale.(!?)

Dupa cum reiese insa, din hotararea CEDO, plutonierul Babaneata l-a agresat pe Anghelescu cauzandu-i leziuni care au necesitat 4-5 zile de ingrijiri medicale.

Pentru asa-zisa agresare a politistului, procurorul Popescu a dispus arestarea preventiva pentru o perioada de 30 de zile, insa dupa 10 zile, Anghelescu a fost eliberat pe cautiune.

Dupa doi ani in care procesul rezultat din acest incident s-a aflat pe rolul instantelor gorjene, Judecatoria Tg-Jiu si-a declinat competenta in favoarea Tribunalului Gorj, dupa alte opt luni, Anghelescu a fost condamnat la un an si jumatate inchisoare de catre judecatorul Romel Morega. Curtea de Apel Craiova a desfiintat aceasta hotarare si a trimis cauza spre rejudecare la Judecatorie. Patru ani s-a plimbat dosarul intre instantele gorjene, pana cand barbatul a cerut stramutarea cauzei.

La finele anului 2000, Judecatoria Pitesti il condamna pe Anghelescu la un an de inchisoare, iar Tribunalul Arges a mentinut sentinta Judecatoriei.

In octombrie 2001, Curtea de Apel Pitesti l-a achitat pe acesta, dupa declararea recursului. Instanta a constatat ca infractiunea de ultraj nu exista si a stabilit ca cei doi politisti au actionat abuziv si nu i se poate reprosa lui Barbu Anghelescu faptul ca a incercat sa fuga.

Procurorii militari i-au scos basma curata

In tot acest timp, barbatul din Turcinesti a incercat sa dovedeasca procurorilor militari ca el fusese cel agresat si nu politistii. Astfel, dupa un an de la incidentul din aprilie 1996, Parchetul Militar Craiova a dispus inceperea urmaririi penale impotriva politistului Babaneata dupa ce Anghelescu a depus plangere pentru purtare abuziva. Dupa numai sase luni, acelasi Parchet a dispus scoaterea de sub urmarire penala a lui Babaneata si neinceperea urmaririi penale fata de politistul Zglobiu.

Asadar, Parchetul Militar Craiova a considerat ca politistul nu se comportase abuziv si ca acesta incercase sa-l impiedice pe Barbu Anghelescu sa fuga, tragandu-l de fular, iar leziunile produse acestuia nu au fost cauzate cu intentie: “fiind consecinta actelor prin care s-a materializat incercarea legala de a-l imobiliza pe Anghelescu si de a-l impiedica sa fuga”.

Parchetul Militar Craiova a retinut faptul ca civilul a avut un comportament agresiv si ca ii injura pe politisti.

Cu privire la omisiunea celor doi politisti de a prezenta probele recoltate de la victima lor, Parchetul a sustinut ca acestia le-au depus la politie, insa au disparut ulterior si nu se cunosc persoanele responsabile pentru acest lucru.

Chiar si Parchetul Militar de pe langa Curtea Suprema de Justitie a mentinut concluziile Parchetului de la Craiova. Folosindu-se de o decizie a Curtii Constitutionale, Anghelescu a ajuns in fata Tribunalului Militar Timisoara, care a observat ca Parchetul Militar Craiova facuse o ancheta incompleta si a dispus reanalizarea dosarului. La doar cateva luni, Parchetul Craiova a dispus din nou NUP fata de cei doi politisti si a motivat ca “examinarea tuturor probelor si audierea din nou a politistilor n-au relevat elemente noi de natura a infirma solutia initiala”.

Barbu Anghelescu impotriva Romaniei

Vazand ca in tara nu are nici o sansa, Barbu Anghelescu a actionat statul roman in judecata la CEDO si a solicitat daune de 1.000.000 de dolari.

In octombrie anul trecut, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca statul roman sa-i plateasca 7000 de euro, din cauza tratamentului degradant suferit in urma cu noua ani si faptului ca autoritatile nu au desfasurat o ancheta efectiva in privinta acestui tratament.

Pentru ca adevaratii vinovati sa plateasca, iar acest lucru sa fie invatatura de minte pentru amatori si statul roman sa nu mai fie condamnat din cauza purtarilor huliganice ale unor politisti si complicitatea unor procurori, Monica Macovei i-a cerut procurorului general, Ilie Botos, sa ia masuri in ceea c epriveste punerea in executare a hotararilor CEDO si anchetarea tortionarilor si a celor care au dispus neinceperea urmaririi penale a acestora.

In cazul Anghelescu vor fi cercetati penal cei doi politisti, Babaneata si Zglobiu alaturi de cei care i-au scos basma curata, procurorii militari de la Parchetul Militar Craiova.

Barbu Anghelescu a aflat de la reporterii “Scandal” despre masura ministrului Macovei ai s-a aratat extrem de multumit. “Este o masura buna si in acelasi timp corecta pentru ca statul roman trebuie sa recupereze banii de la adevaratii vinovati. Guvernul mi-a dat deja cei 7000 de euro luna trecuta dar nu e corect sa plateasca statul pentru abuzurile politistilor”, a declarat Anghelescu.

Acesta spune ca in prezent mai are un proces pe rol la CEDO impotriva statului roam pentru abuzurile comise de procurorul Sichitiu. “Aflat sub influenta bauturilor alcoolice, procurorul Sichitiu m-a dus cu forta sa dau o declaratie, m-a batut si mi-a rupt camasa de pe mine, “ a adaugat Anghelescu.

• Claudiu Matei

Omul fara frica

Interviu realizat la Bumbesti-Jiu cu autoarea cartii “Omul fara frica”, Victoria Stolojeanu Munteanu, la aparitia romanului.

R.: De unde ideea cartii?

V.S.: Totdeauna am pornit de la premisa ca in secolul in care lumea incearca sa supravietuiasca razboaielor si decaderii umane, avem nevoie de personaje care sa ne salveze, prin exemplul lor pozitiv sau negativ.

Imboldul meu de a scrie pare atunci cand intalnesc o persoana care poate fi considerata un model. Din curiozitatea pe care mi-a starnit-o Dumitru Marin a aparut cartea “Omul fara frica”.

Personajul principal este un model pentru copiii si tinerii de astazi. Acesta strabate cu demnitate aproape 80 de ani de viata, facand, prin intermediu cartii, un bilant. Privatiunile vietii l-au ajutat sa-si formeze o conceptie de viata dura, dar sanatoasa, si sa inteleaga ca trebuie de mic sa-si aleaga o meserie, pentri a-si asigura existenta prin propria munca. “Din toate problemele mamei eu am invatat multe, trezindu-ma la realitate de mic. Fara sa-mi spuna nimeni stiam intotdeauna ce am de facut”, spune personajul. Mi-am dat seama ca in viata trebuie:” SA AM O MESERIE, O FAMILIE, O CASA”, este declaratia de credinta a personajului.

Pana la urma soarta a fost darnica cu Dumitru Marin, mama sa casatorindu-se cu Ivan Iordan, comunist ilegalist, devenit deputat in prima legislatura a MAN. “Eram ca cersetorul din «Print si cersetor» ajuns print. Ma ingrijea si pe mine cineva. Eu, copilul strazii…Oare copiii care au parinti constientizeaza ce fericiti sunt? Primeam primele invataturi din viata mea: sa stii ce faci in viata! Sa nu fii influentabil! Sa nu faci lucruri pe care nu le stapanesti! Mai intai sa verifici si apoi sa crezi! Sa nu te atasezi celor care nu au un sambure de ratiune! Sa lasi loc de buna ziua oriunde te-ai duce! Sa fii cinstit! Sa fii deschis cu oamenii, sa nu-i minti! Ai grija cu cine intri in hora prieteniei! E posibil sa ai neplaceri si sa intelegi prea tarziu ca trebuie sa te indepartezi de acel prieten pervers”.

Dumitru Marin lupta pentru ceea ce pretuieste in viata. El nu se lasa infrant. Este interesant de urmarit lupta pentru casa lui – lupta dusa cu institutiile care voiau sa-i curme dreptul de a avea o casa, visul din copilarie al personajului. Veti vedea, demonstrat cu documente, cum nici o institutie a statului, in anii in care poporul conducea totul, fiind vorba de comunism ca oranduire sociala, nu era interesata de rezolvarea problemelor unui cetatean: MAN, Consiliul de Stat, Radioteleviziunea Romana, etc.

R.: Cand se petrece actiunea?

S.V.: personajul parcurge trei oranduiri sociale si este reflectata in carte viata politica interna a perioadelor pe care le traverseaza dar si “geopolitica”, incepand cu perioada curbelor de sacrificiu din 1933, continuand cu drama personajului care se incheie odata cu bombardamentele anglo-americane (4 aprilie si 23 August 1944) asupra Romaniei, cu perioada in care Maresalul Ion Antonescu ii decazuse pe evrei din toate drepturile, - perioada de ilegalitate a PCR, actiuni ale ilegalistilor, instaurarea guvernului de larga concentrare Dr. Petru Groza.

Datorita situatiei in care se afla Romania, guvernul Tatarascu, prin oficialitatile Ministerului de Razboi ale tarii, a luat masurile pentru transferarea Pirotehniei Armatei din Bucuresti in zona strategica Valea Sadului, ce apartinea comunei Bumbesti-Jiu, Gorj. Acesta este un moment importanta in derularea actiunii, Dumitru Marin ajungand din Bucuresti in Bumbesti-Jiu, Gorj. Este prins in valtoarea evenimentelor vremii: participa la primul Congres de constituire a Confederatiei Generale a Sindicatelor unite din Romania care s-a tinut intre 15-30 ianuarie 1945 in Sala actuala a Parlamentului din Dealul mitropoliei, congres care a chemat sindicatele si intregul popor la reconstructia si constructia tarii, care era tot o ruina dupa razboi, este in primele randuri ale organizatorilor celulei PCR a Uzinei Sadu, alaturi de tatal sau, Ivan Iordan, participa la organizarea Consiliului Sportiv din U.M. Sadu, este alaturi de muncitorii din Uzina si taranii din Bumbesti care doreau sa termine cu productia de razboi dupa 9 mai 1945 (sedinta activului de partid din iunie 1945 a regionalei PCR Oltenia inspirata din Hotararea CC al PCR a hotarat trecerea la productia de pace. Ce insemna asta? Organizatia din Uzina a FUM sprijinea taranii, ajutandu-i prin trimiterea la sate de echipe pentru repararea uneltelor agricole.” Ajungeam in Cornesti, Lelesti, Ceauru, Curtisoara. Astfel in toate zilele libere, voluntar, muncitorii din Uzina, constienti au inteles alianta cu taranimea. Era important potentialul economic de care dispunea Uzina in acele vremuri.

La 22 August 1949 este prezent la inaugurarea noului traseu Bumbesti-Livezeni, inaugurare care are loc in prezenta lui Gheorghiu-Dej.

Personajul este cel ce da lamuriri si lui Nicolae Ceausescu la vizita acestuia in Uzina.

Cartea este o provocare pentru aflarea adevarurilor istorice ale acelor ani.

R.: Unde se petrece actiunea?

S.V.: Bucuresti 1926-1944, Bumbesti-Jiu dupa 1944, Tg-Jiu – 1958 doar ca spatiu de locuire al personajului.

R.: Cum ati defini cartea?

S.V.: Este o restituire a unei pagini de istorie a Bumbestiului. Am pornit de la cuvintele lui Brancusi: “Artistul trebuie sa umple goluri, nu sa sape prapastii in bietele suflete ale oamenilor si asa chinuite de griji si necazuri”. Este, totodata un indemn adresat noii generatii deoarece viitorul apartine tineretului. El este solutia, nu problema tarii noastre, asta daca contientizeaza a momentul potrivit care sunt valorile vietii, valori pe care personajul Dumitru Marin le-a practicat: meserie, familie, casa.

R.: Cartile Victoritei Stolojeanu-Munteanu au un sambure de romantism. “Omul fara frica”, il are?

S.V.: Cartea are romantismul ei. Redau cuvinte ale personajului:

“Toti copiii sunt curiosi de ce mama si tata dorm noaptea impreuna. Eu ce voi face in pat cu o femeie? Vei afla cand sangele va clocoti in tine si hormonii nu te vor mai lasa sa te joci. Se luptau in mine copilaria cu barbatia si, cum inapoi in timp, omul nu se mai poate intoarce, a invins a doua”, “tineretea isi cauta loc unde gaseste apropiere de intimitate, umbland dupa sentimentul dragostei”, “Analizand acum totul, pot spune ca am cautat permanent sa nu neglijez aceasta dorinta ce face parte din comportamentul fiintelor vii. Fara dragoste simteam ca sunt inexistent pe pamant. Este o obisnuinta de care nu te poti lasa, oricat de amara ar fi viata”. “Cunosc bine femeile, nu spun da, dar melancolia unei femei care sta langa un barbat este cea mai puternica insistenta cu care ea isi doreste dragostea: ochii aceia inlacrimati, lucitori ascund toata ferocitatea fiarei feminitatii ei dezlantuite”. “toate erau printesele mele. Toate printesele mi-au fost pe plac. Nu pot face comparatie. Sa-mi fie scuzat, in pat se manifesta diferit. In aceasta directie unele femei fac dragoste precum artistul pe scena si au de castigat”. “Cate fete, atatea despartiri si fiecare despartire cu durerea ei: greu imi reveneam, mai ales ca aceste prietenii lasau urme: ne cunosteau oamenii pe unde mergeam impreuna. Sufeream, ma calmam. Viata merge inainte cu sau fara voia noastra precum ziua si noaptea, una dupa alta. Astfel si in dragoste: nu e prima femeie a ta, astepti si vine alta. Vie si a ta. Nu e om fara pereche”. “Cand iesi dintr-o viata zbuciumata trebuie sa-ti mai faci si aripi si sa zbori”…,”fata Ioanei era catifelata, corpul frumos, parul ondulat lasat pe spate, pieptul plin”. “Placandu-mi mult, imi gaseam motive sa plec de la sindicat si zilnic mergeam in vizita prin atelierul unde lucra. Privirile ei ascunse mi-au dat de inteles ca apropierea noastra fizica era inevitabila. Am obtinut acest favor si am facut dragoste la cateva zile de cand ne-am cunoscut. Intalnirea dragostei a avut loc in locuinta sa din colonia muncitoreasca. Avea locuinta la mansarda unui apartament. A fost cea mai interesanta fata pe care am cunoscut-o: timida, fara sa spuna nici un cuvant. Am gustat din ea ca dintr-un fruct, cu pofta si mi-a placut. Soarta te conduce. Am uitat de alte fete”.

R.: “Omul fara frica” are un sfarsit?

V.S.: Da si nu. Da, pentru ca eroul deplange moartea sotiei, “Fericire trecuta/Ce nu se poate intoarce/, Chin al gandului meu,/Pentru ce, pierzandu-te/Nu am pierdut si amintirea?”

Nu, prin prezenta lui Catalin Marin, unul dintre tinerii cu care Romania se mandreste, nepotul personajului principal, care arata ca viata lui Dumitru Marin si inclusiv actiunea cartii sunt in derulare.

R.: Ce mai scrie V.S.?

V.S.: Legendele Gorjului. “Sunt oameni care sapa sa afle ceva nou. Eu sap sa aflu ceva vechi”, spunea Nichita. As vrea ca generatiile viitoare sa beneficieze de povestile si legendele pe care, fara preocuparea si pasiunea unora ca mine, bunicii nostri le-ar lasa nerostite. Am pierde astfel tezaure de suflet gorjenesc.

Astfel doresc actualizarea notiunii de legenda in sensul ca s-a pierdut termenul de fapta care sa merite sa ramana in legenda. De aceea trebuie sa intre in legenda tot ceea ce se vede. Restul sunt vorbe. Tinerii au nevoie de fapte.

Nu price judet din tara se poate mandri cu un patrimoniu cultural si spiritual de talia celui mostenit de la marele nostru Brancusi, de exponate muzeale de mare valoare istorica, de vestigii si descoperiri arheologice de prima marime, de eroi recunoscuti ca Tudor Vladimirescu, generalul Magheru sau Ecaterina Teodoroiu.

In timp ce voi munci la Legendele Gorjului “voi aduna material in vederea implinirii unui vis al meu mai vechi, acela de a dedica o carte Arethiei Tatarascu, faptura ce apare din galeria chipurilor feminine ale Gorjului si Olteniei dintre Ecaterina Teodoroiu, Catinca Samboteanu, Alexandrina Magheru, Elena Theodorini, Ana Balcescu-Culcer, Sabina Hasnas. Este femeia ce a plasat Gorjul in constiinta europeana.

Pana atunci va recomand cu caldura “Omul fara frica”. As dori ca mass-media sa profite, asa cum am facut si eu, de prezenta printre noi a personajului principal, Dumitru Marin, care, cu siguranta, mai are multe lamuriri de dat.

• A consemnat Elena Negrea

La Serviciul de Ambulanta,

Directorul serban a preferat un telefon mobil cadou in locul asigurarilor CASCO

Dr. Nicolae serban, directorul Serviciului de Ambulanta Judetean Gorj, continua sa uimeasca prin calitatile sale manageriale extrem de limitate. Pentru a se putea bucura de un telefon mobil performant, serban plateste 30 de milioane de lei lunar pentru 40 de abonamente, in timp ce masinile serviciului nu au asigurare Casco, iar soferii sunt nevoiti sa suporte reparatiile ambulantelor in cazul in care sunt implicati intr-un accident.

Zeci de milioane pentru telefonia mobila

Unul dintre soferii Serviciului de Ambulanta Judetean Gorj (SAJ) va trebui sa plateasca din buzunar zeci de milioane de lei pentru pagubele produse in urma unui accident in care a fost implicat luni seara, 19 iulie. Cu toate ca riscul de accidente este foarte mare in cazul ambulantelor, pentru ca se lucreaza in barem de 15 minute - adica in acest timp o salvare trebuie sa ajunga in oricare colt al judetului cu ajutorul statiilor din teritoriu – SAJ, mai bine zis directorul Nicolae serban, a refuzat sa incheie asigurari Casco pentru masinile serviciului.

Ion Alionescu, soferul care a avut ghinion luni seara, se deplasa, in jurul orelor 20.00, cu o ambulanta Mercedes spre cartierul Barsesti, unde avusese loc un accident rutier n-a mai ajuns pentru ca in zona Pietei Centrale, a lovit un Cielo si un VW.

In ultimele 3 luni au avut loc 4 accidente, iar soferii au reparat singuri masinile din acelasi motiv din care o va face si Alionescu – lipsa asigurarii Casco.

In perioada in care dr. Neamt era director al SAJ a trimis invitatii la mai multe societati de asigurare si a organizat o selectie de oferte, dar contractul nu a mai fost incheiat cu firma castigatoare, deoarece a fost inscaunat ca director Nicolae serban. Asigurarea celor 16 masini ale SAJ costa 25 de milioane de lei pe luna, suma care a fost considerata de catre serban a fi prea mare ca sa poata fi suportata de bugetul serviciului. Insa directorului nu i s-a parut costisitor sa incheie 40 de abonamente de telefonie mobila, a caror costuri se ridica la 30 de milioane de lei lunar. Pentru alegerea facuta, seful SAJ a primit de la firma de telefonie cu care a incheiat contractul, un telefon mobil performant.

Intre timp, soferii care fac accidente, pentru ca se grabesc sa salveze vietile celor aflati la ananghie, suporta cheltuieli care ar fi putut foarte bine suportate de asigurarea Casco, daca Nicolae serban ar fi un director responsabil.

Pensionare abuziva

Insa, dr. serban este obisnuit sa faca afaceri in detrimentul institutiei pe care o conduce. In 1997, perioada in care Nicolae serban se afla la primul mandat in fruntea SAJ, a pensionat-o cu 10 luni mai devreme pe sora medicala Constantina Dochian, de la substatia Motru. Pensionarea s-a facut in baza unei cereri semnate in fals de catre Ion Ghinoiu, sef Resurse Umane. Pentru acest lucru s-a intocmit si un dosar penal pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. In acelasi timp, Constantina Dochian si-a castigat dreptatea in instanta. Curtea de Apel Craiova a considerat ca pensionarea a fost abuziva, iar SAJ a fost obligata sa plateasca sorei medicale despagubiri, reprezentand diferenta dintre pensia primita si salariu cuvenit in perioada 20.I.1997 – 17.III., ultima data fiind cea in care femeia ar fi iesit legal la pensie. Suma care trebuie platita Constantinei Dochian era, in 1998, de 2.453.800 de lei.

Banii au fost platiti de catre SAJ si nu au fost niciodata recuperati de la vinovati, adica de la Nicolae serban si Ion Ghinoiu, responsabili de ilegalitatea comisa in cazul surorii medicale. Asta pentru ca jurista serviciului, Daniela Burlan, nu a facut niciodata demersuri pentru recuperarea prejudiciului creat institutiei prin plata despagubirilor.

Drept recompensa pentru bunavointa avuta fata de cei doi, jurista este acum o piesa importanta in gasca lui serban, care a declarat public ca nu se poate lipsi de ea.

• Daniel Dumitriu

SC Tismana SA in pragul desfiintarii

Societatea de prestari servicii si gospodarire comunala din orasul Tismana, subordonata Consiliului Judetean Gorj, va ramane in scurt timp fara o parte din patrimoniu, dupa ce Administratia Finantelor Publice a scos la vanzare activele unitatii, din cauza neplatii taxelor si impozitelor catre stat.

Astfel, un apartament cu 3 camere, un bloc aflat in constructie, o cladire a unei centrale termice, un microbuz si un gater au fost deja scoase la licitatie, dupa ce initial fusese pus sechestru asiguratoriu pe acestea.

Societatea a ajuns aproape de faliment datorita afacerilor pe care fostul director, Ion Popescu, actual consilier local al orasului Tismana, le-a derulat cu SC Tispocona SRL, patronata de sotia sa Dorina Popescu, dar si cu alte persoane apropiate lui, la care le-a inchiriat majoritatea activelor societatii.

In urma cu cateva luni “Scandal de Gorj” a prezentat pe larg ilegalitatile comise la SC Tismana SA, pe timpul lui Popescu. Ilegalitati care sunt cu atat mai grave cu cat, la acea vreme presedinte al Consiliului Judetean Gorj era actualul prefect stefan Popescu Bejat, iar din consiliu de administratie al unitatii faceau parte directorul economic al consiliului, Ana Albulescu si Ion Balan, acum consilier judetean din partea PD.

In timp ce SC Tismana SA se duce de rapa, cei care au dus-o la pierzanie se bucura inca de libertate, nici un organ de cercetare penala, nefiind pana acum interesat de gasirea vinovatilor.

• Elena Negrea

Liviu Andrei bataus pe litoral

Inspectorul scolar general, Liviu Andrei, cel care a tinut lectii de moralitate tuturor dascalilor din judet, de cand a fost instalat in functie, a dat cu subsemnatul pe la instantele de judecata, pentru un scandal in vremea tineretii.

Pe cand facea pe salvamarul pe litoral Marii Negre, in timpul studentiei, Andrei a fost implicat intr-o poveste care s-a lasat ulterior cu plangeri la politie si procese in tribunal. In urma unei batai cu copilul unui potentat al zonei, actualul inspector general, o cam bagase pe maneca. Norocul sau a fost ca din punct de vedere sentimental se orientase bine, avea drept iubita fiica unui colonel de politie, care a intervenit prompt pentru a-si salva viitorul ginere.

Liviu Andrei recunoaste pacatele tineretii, dar ar fi extrem de recunoscator daca acestea n-ar face obiectul unui articol de presa: “ Mergeam vara pe litoral sa fac bani. Eram seful salvamarilor si am avut o problema despre care nu vreau sa discut. Da, am fost casatorit cu fiica unui politist, dar nu pentru a scapa de vreo problema cu legea. Am fost casatorit cu acea femeie timp de 12 ani, fara vreun interes de acest gen”.

• Adrian Iovan

Tortionarii la bulau (tableta)

Mi-e scarba sa scriu di nou despre militieni. Chiar ma incearca un sentiment de greata cand ma gandesc la infractorii cu epoleti. Nu la cei care au furat, au santajat, si-au facut averi. De smenari e plin pamantul! Tortionarii sunt principala problema a Politiei Romane. Spun asta pentru ca orice cetatean poate face cunostinta cu pulanul. Oriunde te poti trezi cu un purtator de baston care-ti cere buletinul, fara ca el sa se fi legitimat in prealabil. Daca marai este posibil sa faci cunostinta cu limbajul de cazarma al purtatorului de epoleti. Daca ai tupeul sa il intrebi de ce vorbeste ca la ghena s-a terminat cu smecheria – Garcea devine agresiv.

Nu putine au fost cazurile in care politistii batausi si-au descarcat frustrarile din familie sau din copilarie pe cei care le-au iesit in cale. si daca ai norocul sa ajungi la sectie mai ai si alti colegi gongoi. In uniforma se simt impliniti. Acasa poate stau drepti in fata sotiei, dar la politie ei fac legea.

Daca luam numai cazurile intens mediatizate: tundrea, Tomulescu si Anghelescu, arestati fara vina, toti au facut cunostinta cu tortionarii. A fost vreun politist tras la raspundere? Nu. Iata ca a venit, totusi vremea sa-si asume responsabilitatea pentru bastoanele trase pe carca sau picioarele in ficati date cu atata placere celor care indraznesc sa invoce oarece drepturi fundamentale. In cazul Anghelescu, politistii batausi vor raspunde penal la interventia ministrului Macovei. Insa cu miile de cazuri similare din tara ce se va intampla?

Suntem nevoiti sa dam statul in judecata pentru ca aceste lichele platite din banii nostri sa fie trase la raspundere? Asta daca mai iesi din mainile lor batatorite de mapa si baston de cauciuc.

Lui Anghelescu i se va face dreptate. Urmeaza tundrea si Tomulescu. Vor fi achitati, despagubiti de CEDO, iar militienii care i-au batut si procurorii care n-au gasit probe la violentele acestora se pregatesc de puscarie.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (1)   23.07.2005. 13:01

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 64 - 30 iunie - 6 iulie 2005

Teparul Crisan vrea sa revina in fruntea sahului romanesc

Proaspat eliberat din puscarie, la sfarsitul lunii mai, Alexandru Crisan, groparul UREX, a dorit sa revina in fruntea Federatiei Romane de sah, insa, a avut parte de surprize tocmai din partea unui personaj foarte apropiat.

Dan Ioan Mirescu, fosta “mana dreapta” a lui Crisan, interimar la FRs din septembrie anul trecut, a semnat un ordin prin care ii mentine suspendarea afaceristului brasovean.

La randul sau, Crisan a semnat si el un ordin prin care interimatul lui Mirescu s-a incheiat, ii anuleaza stampilele si toate actele semnate de acesta dupa 1 iunie 2005.

Meciul pentru sefia FRs continua, avand in vedere faptul ca teparul Crisan nu a mai prea jucat de vreo patru ani, decat recent la mititica, Mirescu are toate sansele sa-l detroneze.

• Adrian Iovan

Turnatorul de serviciu

• Vicepresedintele Tribunalului Gorj, serban sarapatin, a investit serios intr-o afacere ce se desfasoara chiar in buricul targului, chiar daca natura meseriei nu-i permite acest lucru. Gurile rele spun ca judecatorul isi primeste partea din profitul magazinelor de incaltaminte Total, unde initial a investit serios, fara insa a aparea in acte.

Aceeasi barfitori afirma ca, in general, foarte multi judecatori detin sume colosale de bani, pe care ii investesc pe ici pe colo, dupa ce i-au produs din camata. Nici in cazul imprumuturilor cu dobanda nu se implica direct, ci se folosesc de mafia tiganeasca din oras.

• Lucian Medar, cel mai slab purtator de cuvant pe care l-a avut vreodata o institutie din Gorj, actual prestator la Prefectura Gorj, asteapta cu nerabdare sfarsitul acestui an, pentru a putea apuca un ciolan mai gustos decat actualul. Prin prisma orientarii sale politice, Medar, vaneaza functia de director al Trezoreriei Tg-Jiu, detinuta in prezent de Nicolae Berculescu. Cica i s-a promis deja fotoliul de trezorier sef, pentru ca Berculescu urmeaza sa iasa la pensie. Daca acest dezastru se va produce, haosul care domneste acum in Trezoreria Tg-Jiu, va fi doar o joaca de copii, in comparatie cu ceea ce urmeaza de anul viitor.

• Majoritatea directorilor institutiilor publice din Gorj sufera, mai nou - cam de cand am publicat materialul cu filajele SRI, de sindromul ascultarii telefoanelor. Nimeni nu mai foloseste telefonul mobil decat pentru a-si intreba nevasta ce sa cumpere din piata si copii daca au mancat. Intalnirile personale importante se desfasoara neaparat afara din biroul de pe care il ocupa personalitatea – pe strada, sau pe la vreun restaurant dosnic, dar numai cu acumulatorul de la mobil scos din aparat.

VIP-urile gorjene uita insa un lucru – SRI-ul se axeaza in general pe filaje. Adica fotografierea, filmarea si chiar inregistrarea audio a celor care intereseaza. Deci, nu poti fugi, nu te poti ascunde…

Ambulanta condusa de penali

Nicolae serban, directorul Serviciului de Ambulanta Gorj, promovat in aceasta functie de prefectul Bejat, la insistentele sotiei, a ales sa conduca institutia inconjurat de persoane de teapa sa. Astfel, Directia de Sanatate Publica a validat recent la Serviciul de Ambulanta un consiliu de administratie imoral.

Trepadusul familiei Bejat, sustinut de gasca penala din subordine au incalcat pana si drepturile elementare prevazute in Codul Muncii.

Nicolae serban este la a doua tentativa de a conduce Serviciul de Ambulanta Judetean Gorj. Prim sfortare a avut-o in ’98, cand a fost adus in fotoliul de director al SAJ direct din dispensarul de la Sacelu, insa a fost destituit dupa un an si doua luni, pentru “incompetenta manageriala”. si cum experimentul de acum cativa ani nu i-a fost de ajuns, serban s-a vrut din nou director. Visul i-a fost indeplinit de aceeasi formatiune politica, putin cosmetizata: CDR = Alianta D.A.

Dupa putin peste o luna de zile de la instalare, serban a propus DSP Gorj persoanele care sa faca parte din consiliul de administratie al SAJ, iar acesta a fost validat la 31 mai.

Echipa cu care va conduce serban institutia este formata in majoritate din persoane certate cu legea.

Elena Parvu, contabil sef, este cercetata in dosarul penal nr. 2931/2005, alaturi de fostul director Ana Duma.

Ion Cornoiu, asistent sef, cercetat pentru trafic de influenta si primire de foloase necuvenite in dosarul penal nr. 53/2005.

Ion Ghinoiu, referent resurse umane, cercetat alaturi de Elena Parvu si Ana Duma, pentru infractiuni de coruptie.

Nicolae serban, presedintele consiliului de administratie, cercetat si el pentru unele curse fictive ale unui protejat de-al sau.

In principal aceasta este echipa de penali ai lui serban. Alte cinci persoane fac parte din CA-ul SAJ: Mircea Bunaiasu – director tehnic, sanctionat disciplinar n ianuarie 2004; Jeana Prejbeanu – fost director al SAJ; Daniela Budulan – jurista serviciului; medicul Aurora Cojocaru si asistentul Libi Croitoru.

Razbunarea – arma… lui serban

Medicul Roxana Hodoboc, sef Serviciu Asistenta Medicala de Urgenta este pe punctul de a-si pierde locul de munca pentru ca a avut tupeul sa-l concureze pe serban pentru functia de director.

Dupa ocuparea prin concurs a functiei de conducere pe care inca o mai detine, din noiembrie anul trecut, postul de medic primar i-a fost rezervat Roxanei Hotoboc in baza Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 870/2004.

serban nu cunoaste legislatia in domeniu si nici contractul colectiv de munca si prin mijloace numai de el stiute, a obtinut o adresa care face referire la cu totul alte posturi, cele care privesc functiile eligibile. In documentul respectiv se specifica faptul ca Roxana Hotoboc, in calitatea de medic sef, nu beneficiaza de rezervare pentru postul de medic primar.

“In baza acestei adrese a vacantat postul fara sa ma anunte, contrar prevederilor Codului Muncii. Mai mult, postul meu era rezervat in statul de functii tocmai de aceea in fisa postului am avut posibilitatea sa-mi exercit profesia ca medic.

O sa dau din nou concurs pentru a putea profesa, insa incearca sa gaseasca tot felul de motive pentru a-mi desface contractul de munca”, a declarat Roxana Hotoboc.

Directorul serban, impreuna cu Ion Ghinoiu, referent resurse umane, recidiveaza astfel in incalcarea legii.

In urma cu ceva timp, Ghinoiu a angajat ilegal fiica secretarei lui serban pe un post de asistent cu toate ca acesta era blocat printr-un ordin al Ministerului Sanatatii.

Acestia au modificat regulamentul de ordine interioara din cadrul SAJ incalcand astfel prevederile contractului colectiv de munca, iar negocierile sau participarea sindicatului la astfel de discutii este o necunoscuta.

• Mihai Popescu

Barcina, “acarul” de sute de miliarde al CFR

Sutele de miliarde de lei pe care afaceristul gorjean Dan Barcina (Goeru’) le-a adunat in urma unor afaceri dubioase i-au pus pe urma organele de cercetare penala, care incearca acum sa desluseasca itele ingineriilor financiare pe care acesta le-a facut atat la nivel local, cat si in Bucuresti, prin intermediul prieteniilor pe care le-a legat cu oameni importanti din Ministerul Transporturilor si nu numai. Prietenia cu iz de interes avuta cu fostul ministru Miron Mitrea i-a adus lui Barcina mai multe contracte incheiate intre firmele sale si Compania Nationala CFR in valoare de sute de miliarde de lei. Pe langa marfa livrata, Barcina s-a mai ocupat si de spalarea vagoanelor CFR, precum si de renovarea si reamenajarea unor gari, in urma unor licitatii “aranjate”.

Firmele sale au lucrat chiar si Primaria Capitalei in perioada in care actualul presedinte, Traian Basescu, era primar general.

Sustinut puternic de oameni importanti datorita “darniciei” sale, Goeru’ trece usor peste orice incercare de tragere la raspundere in fata legii. Norcul sau s-ar putea termina insa la usa PNA-ului care a inceput cercetarea penala impotriva fostului director din CFR, Mihai Necolaiciuc. Aprofundarea actelor contabile ale CFR ar putea aduce surprize pentru afaceristul gorjean.

Burghie mecanice pentru 157 de miliarde lei

Dan Barcina este un personaj controversat chiar si la nivel national datorita contractelor de sute de miliarde de lei pe care le-a derulat cu CN CFR. Barcina, prin multimea de firme pe care le detine - desi toate sunt trecute in acte pe numele rudelor sau angajatilor - a livrat CN CFR cantitati impresionante de marfa la preturi mari, care a umplut dupa aceea depozitele companiei, negasindu-si utilitatea din cauza surplusului. Materialele cumparate, in urma unor licitatii organizate fara respectarea prevederilor legale au fost: placute de aschiere, burghie mecanice si pentru gaurit traverse, bormasini, polizoare, flexuri, piese auto, chei fixe, ciocane, clesti, menghine, etc.).

Barcina a lucrat prin firmele: SC Hermes SA Petrosani, General Trust SA Petrosani, Exotrac SA Tg-Jiu si Ekaterina BX SRL Scoarta. Toate aceste firme au furnizat, in perioada 2002-2003, catre CN CFR, burghie mecanice in valoare de 157 de miliarde de lei, iar Exotrac a mai primit 1,4 miliarde de lei pentru niste bormasini. In timp ce faceau afaceri de miliarde cu o institutie a statului, societatile lui Barcina se scaldau in ilegalitate. Ekaterina BX a intocmit in 2002, in mod fraudulos, declaratiile de impozite si taxe, ignorand total plata acestora si inregistrand astfel debite foarte mari. Exotrac, firma profilata in principal pe reparatii auto, cu atelier la Tg-Jiu si Balteni, a fost amendata de catre OJPC, in anul 2003, pentru comercializarea de produse cosmetice necorespunzatoare, aduse din Turcia. General Trust inregistra, in acelasi an, datorii fabuloase de peste 1000 de miliarde de lei. In 2004, ea figura, intr-un top al firmelor mari, pe pozitia 71 cu o cifra de afaceri de 97,5 miliarde de lei. Practic, infuzia de miliarde de lei de la CN CFR, a ridicat la cote fantastice cifra de afaceri la firmele lui Dan Barcina.

In baza bunelor relatii stabilite intre omul de afaceri si conducerea Ministerului Transporturilor, in luna octombrie 2003, CN CFR a vandut, prin intermediul Bursei Romane de Marfuri, catre SC Yogaro SRL Tg-Jiu, o alta firma din patrimoniul afaceristului, lotul de rulmenti existenti in Baza de Aprovizionare Bucuresti. Asta pentru a mai dispersa din marfa care zacea inutila in depozite.

La inceputul acestui an, Yogaro, Ekaterina BX si Hermes au fuzionat prin absortie. Dupa aceasta manevra a venit randul lui Yogaro sa fie absorbita de catre Exotrac Tg-Jiu care a preluat activul, pasivul, precum si toate obligatiile celeilalte firme. A fost preluat si un contract Phare, care se derula pana atunci pe Yogaro. Contractul a fost incheiat in perioada guvernarii PSD, are o valoare de maxim 24.000 de euro (aproximativ un miliard de lei, in acea perioada) si consta in realizarea retelei de cablu TV in comuna Godinesti.

Acestea sunt numai o parte a afacerilor dubioase in spatele carora se afla Barcina.

Comisariatul General al Garzii Financiare Bucuresti si Inspectoratul General al Politiei continua cercetarile cu privire la tranzactiile incheiate de societatile detinute de Barcina cu CN CFR. Mai mult, in perioada imediat urmatoare, Corpul de Control al Ministerului Transporturilor va definitiva un raport privind achizitiile dubioase facute de catre CN CFR.

Combinatie fatala – Sartex si Barcina

Vasilica Vladislav, director de ani de zile in cadrul grupului de firme Sartex, nu este strain de sfera afacerilor lui Dan Barcina. In calitate de administrator al SC Petrogaz SRL Petrosani, punct de lucru Tg-Jiu, Vladislav a lucrat de mai multe ori cu grupul de firme General Trust SA Petrosani. Omul de incredere al Sartex a inregistrat fictiv 4 facturi fiscale reprezentand prestari servicii si vanzari marfuri catre General Trust, in valoare de 9 miliarde de lei. Surse oficiale declara ca acest tertip a fost facut pentru ca firma lui Barcina sa poata cere si obtine, in mod fraudulos, returnare sau compensare de TVA de la Directia de Finante Hunedoara. Acelasi procedeu a fost folosit si intr-un alt caz – Petrogaz a emis facturi fiscale de prestari servicii fictive si catre SC Hermes Petrosani. Fiind vorba de un circuit de compensare intre cele doua societati s-au creat datorii de aproximativ 8 miliarde de lei, si pentru ca, acestea nu s-au compensat cu marfuri sau prestari servicii, Vladislav a recurs la emiterea de file CEC fara acoperire.

Acelasi Vladislav a mai emis si catre General Trust , precum si catre altele din trust, file CEC fara acoperire.

Firmele lui Barcina nu aveau nici un interes sa-l denunte pe Vasilica Vladislav pentru emitere de file CEC fara disponibil in cont, pentru ca scopul acestor inginerii financiare era unul singur – returnarea de TVA. Insa, apele afaceristilor au fost stricate de catre un control al Directiei de Finante Hunedoara si de autosesizarea organelor de cercetare penala. In acel moment, reprezentantii firmelor lui Barcina au reactionat pentru a-si salva pielea. Politia a intocmit un dosar pe numele lui Vasilica Vladislav si al lui Victor Caragea, contabil sef la SC Petrogaz, punct de lucru Tg-Jiu, pentru emitere de cecuri fara acoperire si inselaciune. Dosarul a fost trimis Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu cu propunerea de neincepere a urmaririi penale, sub pretextul ca nu se intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor amintite. Un procuror a confirmat solutia data de politie, care insa a fost infirmata de prim-procurorul Dumitru Bocsan in urma unei plangeri venite din partea SC Hermes Petrosani facuta probabil pentru ca, atata timp cat toate matrapazlacurile au fost descoperite scapa cine poate.

Dosarul s-a intors acum la IJP Gorj, Serviciul de Investigarea Fraudelor, pentru continuarea cercetarilor cu privire la toate ilegalitatile comise intre firmele lui Dan Barcina si firma la care este administrator Vasilica Vladislav. Intre timp, Garda Financiara Gorj si acelasi Serviciu de Investigare a Fraudelor fac controale la toate societatile lui Barcina.

• Neli Matei

Clement Mocanu construieste case sinistratilor din Timis

Clement Mocanu, omul de afaceri romano-american, ce pozeaza in lupul moralist si surghiunit de autoritatile gorjene, a inceput o noua lucrare de mare anvergura prin firma sa, ARC Tg-Carbunesti. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a selectionat societatea respectiva sa participe la reconstructia caselor calamitate de inundatii in zonele Timis si Caras Severin. Firma lui Mocanu si-a intrat deja in paine de pe data de 20 iunie, cand alaturi de alte cinci societati a inceput constructia a 130 de case in judetul Timis si 18 in Caras Severin. Pana acum, ARC-ul a realizat 22 de fundatii in cinci comune din Timis.

La nivelul judetului Gorj, Clement Mocanu nu mai reprezinta o forta in domeniul constructiilor, el lucrand mai mult la imaginea sa, sifonata, spune el, de o “campanie de denigrare” care se duce impotriva sa. Mocanu s-a facut remarcat mai ales prin frecventele aparitii televizate, dar si prin desele declaratii date la procurorii cu privire la autodenuntul sau, dar si despre creditele si bunurile ARC Tg-Carbunesti folosite in favoarea SC Tajibo SRL, o alta firma a sa. Aceasta poveste a fost anchetata de catre Parchet, dupa care dosarul a fost retrimis la IJP, de unde deocamdata nu se aude nimic. Mocanu a dat cu subsemnatul in fata procurorilor si in cazul tepelor date unor firme si persoane fizice de la care a incasat diverse sume de bani pentru constructia unor imobile insa, societatea pe care o administra, American Romanian Company nu a finalizat lucrarile.

Alaturi de Mocanu, o alta firma care a avut legaturi cu Gorjul construieste acum de zor in zonele calamitate. Societatea Consmin Petrosani, cea care si-a batut joc de operele lui Brancusi de la Targu Jiu a fost si ea selectata de catre MTCT sa reconstruiasca locuintele sinistratilor din vestul tarii.

• Daniel Dumitriu

In timp ce propriile-i afaceri prospera,

Flueratorul a falimentat societatea sindicatelor motrene

In timp ce propriile afaceri prospera, sindicalistul Cristea Flueratoru a falimentat societatea sindicatelor miniere de la Motru.

Flueratoru a facut in principal jocurile unor partide politice si grupuri de interese si a lasat pe ultimul loc mineri sindicalisti.

Unele societati comerciale si persoane pagubite de falimentara Initiativa Sind Impex au depus plangeri la organele de ancheta.

Cristea Flueratoru, asa zisul lider al Federatiei Profesioniste a Sindicatelor Miniere Motru a lasat in ultimii ani politica sindicala pe ultimul loc, ocupandu-se, in principal, de propriile afaceri. Sindicalistul detine mai multe spatii comerciale in Motru, impreuna cu colegii din fruntea FPSM.

SC Initiativa Sind Impex SA Motru, societate care apartine sindicatelor se afla in reorganizare judiciara de aproximativ un an si jumatate si are sanse nule de a se redresa.

In consiliul de administratie, pe langa alte persoane, apare si numele lui Flueratoru, alaturi de partenerii sai de afaceri Nicolae Videscu si Adrian Giurcau.

Surse din cadrul FPSM, care au dorit sa-si pastreze anonimatul, au declarat ca Initiativa Sind Impex a transferat toate bunurile mobile si imobile pe o alta societate nou infiintata, Initiativa Grup SRL.

Cu acordul tacit al administratorului judiciar, Consulting V. Company, Flueratoru si gasca isi deruleaza in continuare linistiti afacerile.

Mai mult, administratorul judiciar a trimis tuturor furnizorilor societatii pe care o administreaza acum, adrese prin care ii instiinteaza despre situatia financiara a Initiativa Sind. In schimb, Flueratoru, intr-un gest de disperare, incearca sa-i determine pe unii dintre acestia sa-si retraga plangerile penale depuse pe numele sau, oferindu-le, in schimbul banilor datorati, tot felul de produse.

Daca acest troc ii va reusi sindicalistului-afacerist, in privinta celor 192 de miliarde de lei, folosite cash in derularea unor afaceri, va da sigur cu subsemnatul la PNA.

Sotiile sindicalistilor sunt si ele afaceriste

Cei trei lideri care au falimentat SC Initiativa Sind sunt parteneri si in alte smenuri.

Sotiile acestora, Eugenia Videscu, Maria Giurcau si Claudia Flueratoru, au inregistrat la Registrul Comertului Gorj societatea comerciala Cardiania Grup SRL Motru, pentru a-si derula afacerile de familie, insa societatea n-a functionat niciodata, dupa cum arata datele Ministerului Finantelor.

Organele de control vor efectua, in perioada imediat urmatoare controale la cele doua societati – Initiativa Sind Impex si Initiativa Grup, intrucat este posibil ca firma din urma sa nu detina documente pentru bunurile pe care le are in patrimoniu.

Mai mult, lichidatorul judiciar nu s-a hotarat, dupa un an si jumatate, daca societatea motreana mai poate, sau nu, sa fie redresata.

• Marian Popescu

Cacealmaua potocalie (tableta)

Contrar sondajelor de opinie comandate de actuala putere in care cresterea acesteia e suspecta, se constata tot mai mult dezamagirea populatiei fata de guvernanti.

De la introducerea cotei unice, cu care si-a facut campanie, Alianta a aruncat in spatele nostru tot deficitul bugetar survenit in urma acestui pas mortal. Asadar, acea cota unica, mai exact scaderea acesteia, va mari alte dari la stat cum ar fi TVA. Saracia bugetului statului le va lua pana si pampersii de la fund bebelusilor. Este normal ca acel ajutor din partea statului sa-l primeasca toate mamele, nu numai cele care au loc de munca, dar asta nu inseamna sa tai de undeva si sa pui in alta parte.

Nu sunt de acord cu politica si hotia PSD-ului, dar la capitolul “social” au fost, de departe, mai aproape de oameni.

Nu e cazul sa insir acum programele sociale puse in aplicare de guvernarea social-democrata, incomparabile cu vidul Aliantei, dar trebuie spus ca in noiembrie anul trecut se pare, cel putin dupa primele sase luni, ca am luat o mare teapa.

In plan local, lucrurile sunt cum nu se poate mai clare. Alianta incepe sa-si scoata capsorul portocaliu in marea albastra a PSD, dar curentul acesteia, la fel de portocaliu, e cam lipsit de circumvolutiuni.

In limbajul babelor de la mine de la tara, povestea ar suna cam asa: “Aia ai lu’ Nastase erau destepti si hoti, dar ne mai dadeau si noua cate ceva, pe la pensii, pe la «social», dar astia de acu’, muma, sunt niste prosti”.

Asa percepe alegatorul uitat in satele judetului si ale tarii schimbarea promisa de cei care anul trecut umblau pe ulite cu pomeni electorale.

Dupa sase luni de guvernare, Alianta n-a reusit inca sa-si puna oamenii sai in functiile de conducere. Motivul e cunoscut: nu au pe cine. Dar poate dupa aceasta vara se vor gasi si capete mai luminate, daca nu cumva, dupa ultimele miscari de la centru, culoarea portocalie va pali la soare ca si coaja de cacat.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   30.06.2005. 12:55

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 63 - 17 - 23 iunie 2005

Trei miliarde de lei donati in campania electorala partidelor gorjene

Partidele politice din Gorj au rulat in anul electoral 2004 sume impresionante. Proveniti din cotizatia membrilor dar ai ales din donatii, banii au fost manevrati de un mandatar financiar pe perioada campaniilor electorale. Pana la data de 31 martie a acestui an, fiecare partid a avut obligatia de a publica in Monitorul Oficial un raport financiar al anului precedent dupa ce, in prealabil, mandatarii financiari raportasera detaliat veniturile si cheltuielile electorale la Curtea de Conturi.

Cu ce sume si-au cumparat locurile de parlamentari sau de sefi ai unor institutii publice stabii de la Gorj cititi in exclusivitate in Scandal.

Cacealmaua pe care au luat-o unii ce au bagat bani la greu in partide era sa o luam si noi de la institutiile publice care doresc ascunderea adevarului. Cititi si va cruciti!

“Pas” la Curtea de Conturi si Biblioteca Judeteana

Fiind vorba de informatii de interes public am facut primul pas pentru aflarea acestora la Camera de Conturi a Judetului Gorj. I-am cerut directorului Ion Popescu sa ne primeasca o cerere, in baza Legii 544/ 2001, in urma careia institutia pe care o conduce sa ne trimita raportul financiar al partidelor intocmit la nivelul judetului. Intrucat dosarele au fost trimise la Bucuresti si institutia gorjeana nu are personalitate juridica, Popescu a declarat ca ne primeste cererea dar o va trimite spre solutionare la “centru”, protejandu-se astfel de eventualele reactii politice.

Urmatorul popas, scurt, l-am facut la Biblioteca Judeteana “Cristian Tell”. Dupa ce initial ni se promisesera Monitoarele Oficiale in care au fost publicate datele ce ne interesau, brusc acestea au plecat la legatorie si abia peste o saptamana se vor intoarce la sala de lectura a bibliotecii. Conducatorii acestor institutii, care au o teama evidenta de politic, ar trebui sa stie ca interesul public este mai presus de interesul propriu, iar noi n-am inghitit o iota din ce ne-au indrugat functionarasii docili.

Alianta PNL-PD, campionii donatiilor

Cei care au simtit oarecum caderea PSD-ului s-au apropiat de Alianta D.A. pentru prinderea unei slujbe lipsite de griji. Filiala judeteana a Aliantei a atras anul trecut donatii in valoare de 1,124 miliarde de lei.

Cap de lista, surprinzator, este Gheorghe Novac. Acesta a donat partidului 384 de milioane de lei numai pentru a-l pune pe listele pentru alegerile parlamentare. Chiar daca a ratat fotoliul de senator, Novac s-a ales cu cel de director al Directiei Silvice Gorj si spera, probabil, sa-si recupereze banii din salariu in urmatorii patru ani.

Sorin Paveliu, unul din deputatii Aliantei, nu a donat cei 350 de milioane de lei moca. Trimisul liberalilor bucuresteni a venit la Gorj, dupa ce a cotizat la partid, si a fost pus in capul listei pentru deputati.

Parlamentarul detine, impreuna cu sotia sa Fraga Paveliu, si ea cotizanta la partid cu 17 milioane de lei, o societate privata de asigurari de sanatate ASIMED SA Bucuresti. Sotii Paveliu sunt autorii unei lucrari de referinta pentru coafezele telenoveliste, intitulata “Abordarea moderna a scaderii in greutate. Cum trebuie sa stapanim curele de slabire” iar societatea mai sus amintita, conform ultimelor date publicate de Ministerul Finantelor are un profit de doar 84 de milioane de lei. Sotii Paveliu sunt angajati la INFOMEDICA SRL, societate care editeaza o revista lunara de informatii medicale precum si alte lucrari din acest domeniu. Societatea are o cifra de afaceri de aproximativ sase miliarde de lei.

Paveliu este unul dintre cei mai avuti parlamentari gorjeni. Acesta detine un apartament si o casa in capitala, depozite in banci in valoare de peste 250 de milioane de lei si alte venituri ce insumeaza peste un miliard de lei.

Tanarul Marcel Romanescu, care mai alaltaieri mergea cu vacile la pascut pe dealurile de la Rugi, a cotizat 150 de milioane la partid si s-a trezit deputat. Romanescu, cel putin dupa declaratia sa de avere, nu detine nici terenuri si nici macar o locuinta. Singurul sau venit, pana a deveni deputat, era salariul de la Universitatea “C-tin Brancusi”- aproximativ 160 de milioane de lei anual.

Alti donatori ai aliantei, sunt avocata Maria Mota, cu 12 milioane de lei, ajunsa in scaunul de consilier judetean, consilierii prefectului Bejat, Nicolae Cilibiu si Lucian Medar, cu 99 de milioane de lei, respectiv noua milioane.

Inspectorul general al ISJ Gorj, Liviu Andrei a cotizat si el cu aproximativ 27 milioane de lei, iar PNL-istii Cilniceanu si Dragusin au scos si ei din buzunar 20 de milioane, respectiv… 400 000 de mii de lei.

Alianta insira printre numele donatorilor persoane fizice si destule societati comerciale care au donat la greu pentru campania electorala insa, nici macar una dintre acestea nu figureaza cu sediul in Gorj.

Presedintele Traian Basescu a contribuit si el la bugetul Aliantei pentru campania electorala cu 500 de milioane de lei.

PSD-isti cheltuitori

Atat in campania pentru alegerile locale, cat si in cea pentru alegerile parlamentare, PSD-ul s-a intins mai mult decat ii era plapuma. La locale, PSD Gorj a avut in cont putin peste 900 de milioane de lei si a cheltuit cu 400 de milioane de lei mai mult. La parlamentare, Uniunea PSD+PUR Gorj a avut venituri de 600 de milioane d elei, din care 15 milioane de la PUR, restul de la PSD si a cheltuit 900 de milioane.

Principalii donatori ai PSD Gorj au fost Gheorghe Popescu si Scarlat Iriza cu 165 de milioane, respectiv 105 milioane, ambii neocupand in prezent nici o functie la nivelul judetului, nici vreo functie de parlamentar. Popescu este director economic al Spitalului Fundeni Bucuresti, iar Iriza sef de cabinet al senatorului Ion Florescu. Cotizanti la Uniunea PSD+PD sunt insa si parlamentarii Pantelimon Manta, cu 70 de milioane si Ion Florescu, cu 45 de milioane.

In tabelul cu evidenta donatorilor persoane juridice am avut surprize. Trei societati ale lui Alexandru Crisan, groparul Urex, au donat la partid o jumatate de miliard de lei. Astfel, societatile Sanscris, Alexander si Sfinx Trading, toate din Brasov, au marcat PSD-ului 500 de milioane de lei.

Printre oamenii de afaceri simpatizanti ai PSD-ului si implicit donatori cu acte, se afla Gheorghe Sucitu, partener de afaceri al unor capi din partid, prin societatea sa Sucidava, cu 50 milioane de lei. Numai de la firme din Gorj, fostul partid de guvernamant a strans anul trecut aproximativ 1,3 miliarde de lei. Societatea Trefo SRL din Farcasesti, care apartine sotiei fostului subprefect Eugen Valceanu a cotizat si ea cu 100 de milioane de lei.

PRM-istii siguri pe electorat

Veniturile si cheltuielile PRM au fost modeste in comparatie cu cele ale Aliantei sau Uniunii. Probabil, liderii acestuia au fost siguri pe electoratul lui Vadim, iar candidatii mai…saraci.

Senatorul Ilie Petrescu a contribuit din “saracia” lui cu 108 milioane de lei. Acesta detine in localitatea de bastina, Floresti, judetul Mehedinti, doua terenuri agricole si o casa, un apartament in Motru, doua autoturisme, o Dacia si un Opel Astra si cam atat. Conform declaratiei sale de avere, completata cu greu chiar de domnul senator, acesta nu are nici un venit, nici macar din salariu de parlamentar. Multa bataie de cap i-o fi dat completarea declaratiei celui care raspunde la telefon cu modestie: ”Da, eu sunt senatorul!”.

Alt cotizant “sarac” este si deputatul Petre Popeanga – 75 de milioane de lei. Parlamentarul detine doua terenuri, un apartament si doua case in Bucuresti, un teren si o casa in Braila, un autoturism Volvo, bijuterii si alte obiecte de valoare insumand aproximativ 12.000 de euro, terenuri si o parte din casa parinteasca de la Lelesti. Mai are un credit de 95 de mii de euro la o banca si venituri anuale de peste 2,2 miliarde de lei.

Cam acestea sunt sumele rulate de partidele politice in campaniile de anul trecut in judetul Gorj – peste 3 miliarde de lei.

• Claudiu Matei

Presedintele Miruta - imaginea justitiei gorjene

Presedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruta, ocupa din anul 2000 cel mai bun fotoliu din Palatul Justitiei, fara ca presa sa descopere vreodata despre el decat ca este un om harnic la care-i place munca la tara. In spatele acestei imagini de taran intelectual se ascunde insa o persoana implinita din punct de vedere financiar, cu vila la Ranca, casa la Novaci, apartament in Tg-Jiu si inca o casa in constructie in buricul targului.

Colectia sa imobiliara poate avea la baza o serie de prietenii ale presedintelui de tribunal cu diverse persoane, unele dintre acestea, posesoare de firme care au lucrat si lucreaza in continuare in sediile judecatoriilor din judet, chiar daca au un singur angajat si alt obiect principal de activitate decat constructiile.

Presedintele neaga orice pata de imoralitate in existenta sa, insa disperarea cu care ne-a contactat de nenumarate ori in ultima saptamana lasa loc de interpretari. Mai mult decat atat, a chestionat anumite persoane pentru a afla de unde vin informatiile considerand ca sigur sunt din interiorul institutiei, dar va lua el masuri: “In fata celorlalti judecatori il voi numi pe cel care va furnizat informatiile si voi spune ce a facut”.

Lucrare cu iz de favoritism la Carbunesti

Surse oficiale din cadrul Tribunalului Gorj spun despre Gheorghe Miruta ca practica favoritismul si nepotismul, lucru negat de presedinte, dar sustinut de mai multe “coincidente”. Ion Chisalita, patronul SC Flamingo SRL, cu sediul in Pociovalistea, langa Novaci, a primit, in urma unei licitatii, o lucrare de inlocuire a instalatiilor electrice din Judecatoria Tg-Carbunesti. Sursele citate afirma ca, Flamingo a beneficiat de aceasta lucrare, in valoare de peste un miliard de lei, datorita prieteniei dintre patron si presedinte, prietenie bazata si pe ceva material, vreo doua autobasculante ale lui Miruta inchiriate lui Chisalita pe societate, care are drept obiect principal de activitate transporturi rutiere de marfuri.

Gheorghe Miruta a declarat ca nimic nu este adevarat: ”Nu am nici o autobasculanta la firma respectiva. Pentru lucrarea de la Carbunesti s-a facut o licitatie, s-au finalizat lucrarile pentru 500 de milioane de lei, urmeaza sa mai vina 500 de milioane de lei pentru a se termina. De cand sunt eu presedinte nici hartia igienica nu s-a cumparat prin incredintare directa, ci prin licitatie”.

Un singur angajat contra un miliard de lei

Conform contractului incheiat intre Tribunal si Flamingo, lucrarile din Judecatoria Tg-Carbunesti aveau drept termen strict de executie 26 noiembrie-30 decembrie 2004, dar nici in prezent nu sunt gata. Ministerul Justitiei a alocat pentru prima parte a lucrarii, cea care inca mai da batai de cap lucratorului de la Flamingo, 410 milioane de lei, dar receptia s-a facut pentru suma de 451 de milioane, adica, cu 41 de milioane mai mult. Unul dintre motivele pentru care finalizarea lucrarilor inca treneaza, ar putea fi ca societatea are, asa cum reiese din ultimul bilant depus la Finante, un singur angajat. De ce Tribunalul Gorj a angajat o firma cu un singur salariat si datorii de peste 3,7 miliarde de lei, specializata in transporturi rutiere de marfa, pentru o lucrare cu specific electric, doar presedintele Miruta si directorul executiv al Tribunalului, Ion Croitoru, pot spune. In conditiile date, colaborarea dintre Tribunalul Gorj si SC Flamingo SRL este destul de dubioasa, nu insa si pentru cei implicati.

Singurul lucrator al SC Flamingo este policalificat, daca este sa judecam dupa o alta lucrare primita de societatea de la Pociovalistea – renovarea apartamentului de serviciu al Judecatoriei Tg-Carbunesti. si de aici firma a primit 30 de milioane de lei. Croitoru a declarat ca suma primita pentru apartament a fost parte integranta in cei 451 de milioane de lei primiti pentru Judecatorie.

Nasul si finul, judecatori ai aceluiasi dosar

Presedintele Gheorghe Miruta are in subordinea sa si rude, printre care nepoata sa, Nicoleta Dobrovie si finul sau, judecatorul Alin Nicolescu. Dobrovie este grefier la Judecatoria Tg-Carbunesti, iar Nicolescu magistrat la Judecatoria Tg-Jiu. Este cunoscut deja faptul ca in Tribunalul Gorj, sunt situatii in care dosarele ajung de la o ruda la alta si nici in cazul Miruta-Nicolescu nu se face exceptie. De altfel, presedintele Tribunalului chiar recunoaste:” Am judecat dosare solutionate in prima instanta de Nicolescu, dar nu in cazuri prohibite de lege. De unul imi aduc aminte – arestarea lui Mischie, unde am intrat eu, Duguleanu si Gircu.” In acest caz, Miruta a respectat hotararea data de finul sau, acest lucru ducand in final la eliberarea lui Mischie.

In Palatul Justitiei gorjene este si foarte greu de evitat “judecata in familie” tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a magistratilor sunt inruditi intr-un fel sau altul.

Sute de milioane de la Tribunal pentru Mischie

Numele Mischie nu-i este necunoscut presedintelui Tribunalului si dintr-un alt punct de vedere. In urma cu doi ani de zile, cand Nicolae Mischie era in apogeul influentei si carierei sale, institutia condusa de Miruta a incheiat un contract pentru tipizate cu tipografia familiei fostului baron de Gorj, in valoare de aproape 483 de milioane de lei. Presedintele a declarat ca nu are nici un fel de vina in incheierea acestei afaceri, dupa ce initial nu-si amintise sa fi existat relatii contractuale cu tipografia respectiva. El a precizat ca, la acea vreme, adica pe data de 12 martie 2003, o comisie de licitatie, din care a facut parte si Croitoru, a declarat castigatoare tipografia lui Mischie.

Surse oficiale din cadrul Tribunalului, au declarat ca intre presedintele Gheorghe Miruta si directorul executiv Ion Croitoru exisa stranse legaturi de colaborare. Insa, despre acest aspect, intr-un numar viitor al publicatiei noastre.

Familia stefanoiu la subsol

In subsolul institutiei conduse de Miruta functioneaza si doua birouri de copiat acte. Unul dintre ele apartine firmei SC Ranca Impex SRL, patron Ion Buduran, cumnatul lui Relu stefanoiu. Pana in luna februarie a.c. atat biroul lui Buduran, cat si celalalt au functionat fara a fi dotate cu case de marcat fiscale. Deci, curata evaziune fiscala, chiar in sediul Tribunalului. Garda Financiara a aplicat amenzi de abia dupa ce publicatia noastra a sesizat printr-un articol ceea ce se intampla la subsolul tribunalului. Atunci Miruta ne-a informat ca el a anuntat Garda Financiara dupa ce a vazut articolul, desi era foarte simplu sa faca acest lucru mai demult, daca ar fi sesizat ilegalitatea in care se complaceau cele doua firme. Insa dumnealui a gasit un raspuns simplu atunci cand l-am intrebat de ce nu a luat masuri din timp: ”Nu era treaba mea sa fac acest lucru”.

Persoane demne de incredere au declarat ca in ceea ce priveste familia stefanoiu, presedintele Tribunalului a mai incercat sa o ajute, solicitand presedintei unei comisii de examinare, la un concurs organizat in urma cu doi ani, ca sotia lui Relu stefanoiu sa fie admisa pe un post de grefier. Miruta spune ca nu a intervenit in nici un fel pentru angajarea femeii, desi a facut si el parte din comisie. S-a intamplat cu totul altceva:” A participat si aceasta femeie, dar, nu stiu, cand s-au dat subiectele i-a venit rau si a iesit din sala. A iesit din examen. Esclus sa fi intervenit pentru ea! Acum lucreaza la biroul de copiat acte al lui cumnatul sau, dar habar n-am ce legatura e, de ce lucreaza asta aici la el”.

“Esclus!”

In prezent, Gheorghe Miruta, construieste de zor o noua casa in Tg-Jiu, pe strada G-ral Dragalina, nr. 11, desi, conform propriilor declaratii, nici pe cea de la Ranca n-a terminat-o. Terenul l-a obtinut prin concesionare de la Primaria Tg-Jiu, unde a depus in urma cu doi ani o cerere in acest sens. Planurile sale de viitor includ si deschiderea unei farmacii pentru fiica sa care tocmai a terminat o facultate de profil. Miruta spune ca: “Farmacia va fi intr-un spatiu pe Confederatiei.” De ce tocmai acolo va fi locatia? Surse oficiale au declarat ca presedintele Tribunalului Gorj detine in Tg-Jiu mai multe spatii, din care unul s-ar afla chiar pe strada unde urmeaza a fi deschisa farmacia. Miruta neaga insa vehement: “Esclus asa ceva! N-am nici un spatiu”.

Superiorii presedintelui Tribunalului Gorj pot stabili, in urma unei anchete interne, adevarul in ceea ce priveste aspectele amintite mai sus. Poate pana atunci se va lamuri si directorul executiv al Tribunalului, Ion Croitoru, ca reporterul care a luat un punct de vedere lui Gheorghe Miruta n-a plecat cu nici un document subtilizat din actele prezentate, asa cum spunea ca s-ar fi petrecut “poate din intamplare”. EXCLUS!

• Neli Matei

Intr-un act de disperare,

Razvan Theodorescu sare la gatul anchetatorilor

Lucrarile de amenajare peisagistica a ansamblului Constantin Brancusi din Targu Jiu care au fost incheiate in primavara acestui an, sub pretextul de a “scoatere in evidenta” valoarea operelor brancusiene, nu au reprezentat altceva decat o afacere. Acest lucru a fost scos la iveala de procurorii gorjeni, care sesizandu-se din numeroasele materiale publicate de media locala au demarat o ancheta cu privire la modul in care au fost cheltuiti cei 3,3 milioane de dolari alocati pentru amenajarea peisagistica a ansamblului. Totul a pornit de la faptul ca pavimentul aleilor s-a transformat la scurt timp dupa receptie intr-un namol de 6 miliarde de lei.

Initial cercetarile au fost demarate doar impotriva simplilor executanti, apoi extinzandu-se pana la fostul ministru al Culturii.

Constient ca din documentele detinute de anchetatorii gorjeni reiese clar implicarea sa, fostul ministru al culturii Razvan Theodorescu s-a lansat de curand intr-o campanie furibunda pe posturile si cotidienele centrale, de discreditare a acestora in speranta ca va iesi basma curata. Motivul fostului demnitar este acela ca risca sa fie gasit vinovat de abuz in serviciu in afacerea amenajarii peisagistice a ansamblului monumental “Constantin Brancusi” din Targu Jiu, care a costat statul roman peste 3 milioane de dolari. Alaturi de fostul demnitar, in dosarul instrumentat de procurorii gorjeni mai sunt cercetati si Paula Olteanu, directorul Unitatii de Implementare a Proiectului „Patrimoniul Cultural” din cadrul Ministerului Culturii, Polidor Bratu, presedinte ICE COM Bucuresti, Victoria Milea si Viorel Popescu, functionari ai aceleiasi institutii, Ioan Aurel Botez, expert atestat de Ministerul Culturii si Cultelor, Aurica somanescu, diriginte de santier si Ion Sanda, directorul Directiei Judetene pentru Cultura Gorj. Totodata, in urma declinarii competentei Parchetului Gorj in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dat fiind faptul ca in dosar este cercetat si un fost ministru este posibil ca cercetarile sa fie extinse si asupra unor functionari publici din cadrul Centrului “Constantin Brancusi” din subordinea Primariei Targu Jiu, pentru neglijenta, care aveau responsabilitatea de a urmarii evolutia starii lucrarilor si raportarea imediata a aparitiei oricarei deficiente. Mai mult decat atat, municipalitatea se face vinovata de faptul ca intreaga lucrare, care s-a efectuat cu acordul si in colaborare cu ei, a fost facuta fara autorizatie de constructie.

Fals la nivel inalt

Desi Theodorescu neaga cu vehementa ca ar fi cunoscut deficientele materialului STABILIZER folosit pentru pavimentul aleilor, documentele indica faptul ca acesta a facut tot ce i-a stat in putinta pentru folosirea acestuia. Initial a existat un alt proiect pentru pavarea aleilor cu acelasi material folosit ca la Palatul Peles: granit. Cu toate acestea, motivand prin faptul ca pavimentul de granit nu ar scoate in evidenta operele brancusiene, fostul ministru a impus aplicarea unui alt proiect, cel care prevedea “imbracarea aleilor cu piatra sparta fina cu un stabilizator natural numit Stabilizer (extract de platagina)”, stabilizator care a costat 3 miliarde din valoarea totala de pavare care s-a ridicat la 6 miliarde. Mai mult, Razvan Theodorescu a fost cel care a aprobat derularea acestui proiect inca din faza de studiu de fezabilitate si pana la final. Acest lucru s-a intamplat in contextul in care ministrului i se adusese la cunostinta ca liantul Stabilizer nu corespunde din punct de vedere calitativ. Astfel, ignorand refuzul Comisiei Nationale de Agrement Tehnic in Constructii (CNATC) de a elibera certificat de agrementare tehnica pentru produsul propus de proiectant, intrucat conform CNATC “acest material este sensibil la umezire, care nu are proprietati de liant si nu asigura o comportare corespunzatoare in exploatare”, directorul de implementare al proiectului, Paula Olteanu a dispus aplicarea unei solutii total ilegale. Aceasta a luat decizia de aplica solutiile tehnice prevazute de firmele proiectante pentru amenajarea peisagistica, respectiv utilizare unor produse neexperimentate tehnic in Romania.

Cunoscand faptul ca nu poate obtine o aprobare legala din partea CNATC pentru folosirea liantului Stabilizer Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a apelat la Institutul de Cercetari pentru Echipamente Tehnologice (ICE CON). Astfel pentru crearea unei aparente sustineri legale MCC a solicitat ICE CON eliberarea “Certificatului de conformitate” pentru care s-au invocat insa niste documente de referinta false, specifice altor produse pe baza de ciment. De asemenea sinteza produsului s-a facut in laboratoarele ICE CON in conditii meteorologice favorabile (vreme calda si uscata) care nu a permis formularea unor concluzii pertinente asupra liantului Stabilizer. Ulterior, cunoscand deficientele liantului, atat directorul Paula Olteanu cat si proiectantul ROSTRAD SA Bucuresti, au ascuns acest fapt executantului lucrarii SC CONSMIN Petrosani. De mentionat faptul ca, anterior utilizarii, liantul ecologic vegetal Stabilizer nu a fost testat din punct de vedere al posibilelor reactii in contact cu piatra de tavertin din care sunt facute sculpturile ansamblului “Constantin Brancusi”, unii specialisti afirmand ca in contact cu apa pluviala, liantul va favoriza dezvoltarea de microvegetatii . Ceea ce s-a si intamplat.

Theodorescu se da in vileag

Numele fostului ministru Razvan Theodorescu apare din nou in acte, in momentul in care inspectorul general de la Inspectoratul de Stat in Constructii, Paula Jianu se opune folosirii liantului. Practic, printr-o adresa trimisa ministrului Theodorescu, Paula Jianu explica faptul ca va demara un control pentru verificarea unor informatii aparute in presa. In aceeasi adresa, inspectorul general ii readuce aminte ministrului culturii toate aspectele de mai sus, avertizandu-l de gravitatea acestor fapte. Paula Jianu isi incheie expunerea astfel: “Fata de cele aratate mai sus consideram ca decizia de folosire a acestui material, de catre SC ROSTRADA SA, ICE CON SA si Ministerul Culturii si Cultelor, facuta in ciuda sesizarilor Inspectoratului de Stat in Constructii, constituie un act de incalcare a prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (art. 23, lit. f, art. 12, art. 27, art. 21, lit. a, art. 22, lit. f, art. 28 si 29), drept care Inspectoratul de Stat in Constructii a demarat un control in acest sens.”, ii comunica aceasta ministrului Theodorescu, incheind prin: “Rezultatele acestui control vor fi facute publice”.

Razvan Theodorescu a reactionat imediat si “violent”. In incercarea de a-i inchide gura inspectorului general Paula Jianu, care ar fi putut strica totul, ministrul ii trimite o scrisoare deschisa ministrului Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si locuintei, Miron Mitrea in care se arata “surprins de faptul ca doamna inspector Jianu face, in continuare (n.r. deci au mai existat incercari de a o reduce la tacere), aprecieri asupra materialului prezentat”. In acest document Theodorescu isi recunoaste implicare in acest proiect pe care se pare ca il cunostea in detaliu. In plus, in scrisoarea deschisa Theodorescu il avertizeaza, foarte subtil, la un moment dat pe Mitre asupra faptului ca, demersurile subordonatei lui pot pune intr-o lumina nefavorabila Romania in relatie cu Banca Mondiala. La fel de subtil, Theodorescu isi incheie scrisoarea, cerandu-i lui Mitrea, printr-o propozitie intercalata, sa-i inchida gura subordonatei sale: “Cu speranta ca proiectul de amenajare peisagistica a ansamblului Brancusi din Targu Jiu, se va derula in conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul Romaniei cu Banca Mondiala si Fondul Mondial al Monumentelor, fara piedici (n.r. “nerusinarea” Paulei Jianu devine o problema de interes national), iar la finele acestui an vom fi impreuna la inaugurarea indelung asteptata a ansamblului restaurat in intregul sau, va rog domnule ministru, sa primiti asigurarea deosebitei mele consideratiuni“.

• Radu Ciocoiu

Glaman - negustorul de viermi fripti

Nelu Glaman, comerciant de duzina, imbogatit de pe urma politistilor de la Municipala, care isi iau masa la restaurantul sau de peste drum de institutia in care lucreaza, a devenit un pericol pentru consumatorii din municipiu. El pune zilnic in vanzare, intr-un alt spatiu comercial pe care il detine in piata centrala, carne prajita plina de viermi mari si grasi. Pulpele de purcel, apetisante la prima vedere, sunt impanate cu paraziti ce au fost fripti odata cu carnea. Pentru ca viermii sunt bine ascunsi, pe langa oase, clientul are surpriza de ai descoperi dupa ce s-a infruptat bine din carnea gatita ŕ la Glaman.

Gurile rele spun ca practica negustorului a fost mereu cunoscuta de catre cei de la OJPC Gorj, dar patronul a beneficiat de tratament preferential din partea organelor de control. Noua conducere a OJPC nu a facut inca nici un control in magazinul amintit, dar directorul Dan Radu, promite ca, daca exista nereguli le va descoperi. Pentru asta trebuie indeplinita o singura conditie care nu necesita mare efort – sa caute intr-o bucata de friptura.

• Scandal de Gorj

Caragea adjunctul lui Nicolescu

Pensionarea adjunctului sefului IJPGorj, Victor Baroianu, a declansat o reactie in lant la nivelul institutiei, o serie de politisti urmand a promova in functia pe care si-o doresc si o vaneaza de ani de zile. Viorel Caragea, unul dintre adjunctii Politiei Municipale, se va muta in sediul IJP in locul lui Victor Baroianu. Colegul lui Caragea, Mihai Birau, va deveni sef al Politiei Municipale, ocupand fotoliul ramas vacant prin pensionarea cu cantec a comisarului sef Liviu Balanescu. Birau va fi secondat ca si adjunct de actualul sef al Politiei Rutiere Gorj, Constantin Talaba.

Despre cine, cat si ce a dat pentru a primi un post nou, detalii intr-un numar viitor al publicatiei noastre.

• A.I.

Turnatorul de serviciu

• Omul de afaceri Dan Barcina, cunoscut publicului sub numele de Goeru’ a intrat in vizorul organelor de control dupa ce una dintre societatile gorjene a primit o infuzie de capital de la firma bucuresteana a afaceristului, de peste zece milioane de euro.

Dan Goeru’ isi deruleaza de cativa ani afacerile in capitala, dupa ce la Petrosani si Tg-Jiu a esuat de cateva ori in anii trecuti.

In prezent, Barcina detine in Tg-Jiu un spatiu comercial pe Calea Bucuresti si unul achizitionat recent pe strada Republicii.

• Ion Danescu, fost sef al Garzii Financiare Gorj, in prezent patron la o firma de taxi nu vrea sa plateasca amenzi, chiar daca incalca legea. Recent, firma lui Danescu a achizitionat cateva autoturisme noi pe care le-a si transformat in taxi, alaturi de cele existente deja. Problema este ca masinile ni nu prea au autorizarile necesare si politistii de la Rutiera si-au facut treaba. soferii acestor autoturisme au fiecare de platit amenzi de cel putin 300 de milioane de lei, numai ca Danescu ii linisteste spunandu-le ca va contesta sanctiunile si nimeni n-o sa plateasca nimic. soferii firmei lui Danescu au in prezent amenzi de peste un miliard de lei , care au fost deja contestate in instanta

Danescu cunoaste legile fiscale doar a lucrat in domeniu, asa ca nici nu trebuie sa se oboseasca sa intre in legalitate. Amenzi platesc doar prostii!

• Baietii de bani gata care isi scot motoarele noaptea pe strazi au si admiratori. Cursele de motociclete de pe strazile din municipiu sunt pazite noaptea de politisti. Acestia ii admira pe baietii cu adrenalina chiar daca acestia pun in pericol circulatia in fiecare noapte.

   Scrie Comentarii (0)   17.06.2005. 12:53

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 66 - 15 - 21 iulie 2005

32 de judecatori penali

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova a cercetat penal, doar in primele sase luni ale acestui an, 32 de judecatori care isi desfasoara activitatea in cadrul instantelor din judetul Gorj. Conform declaratiilor purtatorului de cuvant al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, procurorul Elisabeta Dragut, majoritatea sesizarilor provin din partea unor persoane nemultumite de solutiile date in dosare de judecatorii in cauza si vizeaza in principal infractiuni de abuz in serviciu si fals intelectual. Din totalul magistratilor gorjeni cercetati penal de procurorii doljeni, 21 dintre acestia provin din randul judecatorii Tribunalului Gorj, cinci de la Judecatoria Targu Jiu, cate trei de la judecatoriile Motru si Targu Carbunesti si doi de la Novaci.

In poll-position se situeaza, ca de altfel in toate materialele de presa care vizeaza generozitatea judecatorilor fata de persoanele cu influenta, judecatorul Romel Morega. Acesta este urmat de sotia secretarului de stat din ministerul Ministerului Economiei si Comertului, Ionel Mantog, Luminita Mantog, fost presedinte al Judecatoriei Targu Jiu. Pe “lista lu’ Schindler” se mai regaseste si sotul directoarei Casei de Pensii, Vasile Ghimis, fostul presedinte al Biroului Electoral Judetean, Aliosa Carbunaru si nu in ultimul rand “prietenul” “baietilor cu ochi albastrii”, Stelian Ulmet. Asta in ceea ce priveste judecatorii Tribunalului Gorj, deoarece ea continua. Magistratul Toma Popescu de la Judecatoria Targu Jiu, cel care a intrat in analele istoriei justitiei gorjene ca fiind judecatorul care a acordat cea mai mare cautiune, 9 miliarde de lei, si care l-a condamnat la 15 ani de detentie pe “incendiatorul” Petre Stancioi, se afla si el printre judecatorii reclamati. Tot aici se mai regaseste si numele presedintelui Judecatoriei Motru, Mihai Pistol, cel care a condamnat un batran la pedeapsa cu inchisoarea pentru o vatamare corporala produsa de un cal.

Surpriza!!! Toate cele 25 de plangeri pentru care au fost cercetati cei 32 de magistrati gorjeni au fost rezolvate de procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova cu: Neinceperea Urmaririi Penale.

La o simpla numaratoare, numai cei 20 de magistrati ai tribunalului, enumerati mai jos, au o avere impresionanta. Cinci Volkswagen, trei Opel, Audi, Leganza, Tico sau Dacia Nova au fost preferintele judecatorilor in materie de autoturisme. Zeci de hectare de teren, 16 case si cel putin trei vile detin impreuna acestia. 17 apartamente, din care unul la Cluj si altul la Timisoara intregescavutia imobiliara a celor 20 de magistrati. Nici la depozitele an lei sau valuta nu stau rau: peste 3 miliarde de lei, iar datoriile la banci, cu preponderenta in valuta se situeaza pe undeva an jurul a 100.000 de euro.

Tribunalul Gorj

Morega Romulus, Mantog Luminita, Grama Mariana, Eftenoiu Gheorghita, Ghimis Vasile, Popescu Elena, suvegau Nicolita, Diaconu Mirela, Negrulescu Veronica, Tilvescu Antoaneta, Ulmet Stelian, Boncu Teofil, Pasarin Dumitru, Gaburoiu Camelia, Banica Valentin, Niculescu Tatiana, Carbunaru Aliosa, Talianu Mioara, Tomescu Lucia

Judecatoria Targu Jiu

Candoiu Minodora, Oproiu Lavinia, Popescu Toma, Stoian Alexandra, Merisescu Romel

Judecatoria Motru

Visan Doina, Pistol Mihai, Iacob Constantin

Judecatoria Targu Carbunesti

Comanescu Cristina, Cirstea Damian, Hotoboc Mircea

Judecatoria Novaci

Bondoc Victor, Staicu Angela

Vom reveni cu amanunte in toate aceste cazuri.

• Radu Ciocoiu

Primaria Barbatesti tarata in bezna de catre primarul Patrascu

Dupa ce a zvantat visteria comunei cu plata unei rate lunare de peste 100 de milioane de lei, primarul Constantin Patrascu a ajuns in situatia de a nu avea bani sa achite contravaloarea curentului electric consumat in Primaria Barbatesti.

Impovarat de rata pe care trebuie sa o plateasca lunar la banca, bugetul primariei nu mai ajunge nici macar pentru plata ajutoarelor sociale. si ca tacamul sa fie complet primarul da cu subsemnatul pe la PNA.

Primaria comunei Barbatesti a fost debransata de la reteaua de energie electrica de peste doua saptamani, datorita restantelor de peste 30 de milioane de lei.

In tot acest timp sediul primariei a fost bransat ilegal printr-un cablu tras de la gospodaria unui vecin, desi contabila institutiei nu recunoaste acest lucru. Tot ea spune ca, in sfarsit, factura de energie electrica a fost platita in urma cu doua zile, urmand ca angajatii Electrica sa efectueze rebransarea, care si aceasta va costa la randul ei.

Cei doi politisti ai comunei, Marcel Draghici si Marian Tudorin, n-au vazut nici de aceasta data vreo ilegalitate, fiind ocupati, probabil, cu aranjarea in rafturi a multitudinii de dosare cu AN, carora nu le-au dat de cap de ani de zile.

Primaria a ajuns in aceasta situatie datorita calitatilor manageriale ale primarului Patrascu. In urma cu cateva luni, Consiliul Local Barbatesti a obtinut un imprumut de 1,8 miliarde de lei de la BCR pentru acoperirea contributiei locale la un proiect Sapard de alimentare cu apa a catorva sate din comuna. Imprumutul a fost gajat cu sediul primariei si al celor doua camine culturale. Bunuri din domeniu public, care nu pot deveni gaj pentru credite bancare. Hotararea data de consiliu de trecere a imobilelor respective in domeniu privat al comunei, pentru a putea gaja cu ele imprumutul, a fost anulata ulterior de catre Sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului Gorj, dar banca deja daduse banii primariei.

Intre timp, Agentia Sapard a sistat platile pentru proiect si totul s-a dus pe apa sambetei, urmand ca primaria sa plateasca in continuare cele 114 milioane de lei rata lunara la banca. Primarul Constantin Patrascu nu se poate gandi la asta acum pentru ca este preocupat de anchetarea sa de catre PNA privind fraudarea unor fonduri europene in cazul unui bazin de apa in valoare de 26 de miliarde de lei. Asta pana cand organele de cercetare il vor trage la raspundere si pentru gaselnita cu plata imprumutului pentru proiectul Sapard, atata timp cat acesta a fost anulat.

• Elena Negrea

Abuz in serviciu la Primaria Arcani

Doua familii din Arcani au fost improprietarite in acte pe aceeasi suprafata de teren. Una dintre ele a facut cere pentru punerea in posesie si cealalta a primit titlu de proprietate.

Primarul comunei Arcani a dat cu subsemnatul la Parchet, dar a fost scos basma curata chiar daca abuzul sau a fost evident.

In 1991, familia Buliga, tata si fiu, a depus la Primaria comunei Arcani o cerere prin care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate pentru doua suprafete de teren. Cererea a fost inregistrata la data de 18 martie si purta numarul 1487.

Dupa noua ani, comisia pentru aplicarea Legii 18 a analizat cererea si printr-un proces verbal de punere in posesie a atribuit suprafata de teren familiei Grofu (!?).

I baza acelui proces verbal, primarul comunei, Daniel Drumen, a emis si titlu de proprietate sotilor Grofu.

Considerandu-se neindreptatita, familia Buliga, autoarea initiala a cererii 1487, a contestat in instanta decizia comisiei locale si titlu de proprietate.

Dupa mai multi ani de procese, Ion Buliga a obtinut o hotarare definitiva prin care i se recunoaste dreptul de proprietate pentru suprafetele pe car ele cerea in urma cu 14 ani.

Primarul Daniel Drumen s-a conformat hotararii Curtii de Apel Craiova si a emis titlu de proprietate si lui Buliga, fara sa-l anuleze pe cel emis acum cinci ani sotilor Grofu.

Pentru acest lucru, Buliga a formulat plangere penala impotriva primarului insa Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu a considerat ca Drumen nu se face vinovat de comiterea infractiunii de abuz in serviciu, desi este evident faptul ca initial a improprietarit o familie in baza unei cereri formulate de Buliga, iar apoi, chiar daca a dorit sa-si repare greseala, a mai emis un titlu de proprietate mentinand astfel stare de conflict intre cei doi proprietari.

• Daniel Dumitriu

Elevii Grupului scolar Forestier Tg-Jiu jecmaniti de director

Conducerea Grupului scolar Forestier Tg-Jiu a dezvoltat in ultimii doi ani o afacere cu circuit inchis, care a produs zeci de milioane de lei, majoritatea ajungand in buzunarul directorului Teodor Mergea, ruda cu fostul inspector general scolar Nicolae Mergea. Pe spatele elevilor amenintati de diriginti cu corigenta daca nu cotizeaza, Mergea a strans peste 100 de milioane de lei, cica pentru baza materiala a scolii.

Buba s-a spart in momentul in care cineva a sesizat Inspectoratul scolar si s-a facut un control, care a confirmat, in mare parte acuzele aduse. S-a facut si o plangere la politie, dar, desi lucrurile sunt evidente, pana acum nu s-a ajuns la nici o concluzie.

Teodor Mergea – casierul scolii

In ultimii doi ani, dirigintii si sefii de clase din cadrul Grupului scolar Forestier Tg-Jiu au incasat de la elevi cate 200.000 de lei, pentru fondul scolii. In scoala sunt aproximativ 700 de elevi si cu toate ca nu toata lumea a percutat s-a strans totusi o suma considerabila. Banii au fost predati de diriginti lui Teodor Mergea, care da o explicatie stupida cu privire la gestionarea lor. Mergea spune ca i-a tinut in fisetul sau pana s-a strans suma de 55.200.000 de lei, dupa care, cand suma a crescut, i-a luat acasa pentru siguranta. Cica, cu acesti bani intentiona sa cumpere scaune in scoala, dar, se pare ca, nu l-a lasat inima sa faca acest lucru, avand in vedere ca elevii sunt nevoiti sa stea in picioare la cursuri, pentru ca nu au pe ce sa se aseze.

Banii au ramas in custodia directorului pana cu doua zile inainte de intocmirea raportului de audit de catre Compartimentul Audit Public Intern, din cadrul Inspectoratului scolar. Atunci s-au gasit asupra lui Mergea 55.200.000 de lei, care au fost varsati intr-un cont la CEC, infiintat de catre comitetul de parinti. Sumele exacte incasate ilegal de catre director in ultimii doi ani nu se cunosc, deoarece predarea banilor nu s-a facut pe baza de semnatura sau tabele pe clasa. Comitetul de audit precizeaza in raport ca: “Nu s-a putut determina din lipsa de documente daca suma gasita asupra directorului reprezinta suma reala”.

Cert este ca in anul scolar 2004-2005 s-a perceput de la fiecare elev si cate 3.000 de lei pentru fiecare adeverinta eliberata de secretariat. Banii au fost predati tot directorului, 2.130.000 de lei.

Grupul scolar Forestier, Babilonul invatamantului gorjean

Inselarea elevilor de catre director nu este singura ilegalitate semnalata la Grupul scolar Forestier. In sesizarile facute la Inspectoratul scolar se spune ca institutia a achizitionat obiecte de inventar si alimente fara oferte de pret. Acest lucru nu s-a putut verifica, deoarece in evidenta contabila nu sunt inregistrate toate ofertele de pret, iar cele existente se regaseau la directorul Teodor Mergea si nu la administratorul financiar. Lucru care confirma de fapt ca cele sesizate sunt reale. Conform acelorasi sesizari, autoturismul scolii este deseori la dispozitia directorului, fara ca deplasarile sale sa fie facute in interesul institutiei pe care o conduce.

Aurelia Valceanu, director adjunct al grupului scolar a ciugulit si ea de unde a putut, mai exact de la cantina scolii, carand resturile alimentare acasa, fara a plati vreun leu pentru acestea.

Insa, aceste lucruri trebuie stabilite de ancheta politiei care, in prezent treneaza. Surse oficiale afirma ca acest lucru se intampla datorita faptului ca Teodor Mergea este in foarte bune relatii cu un sef de serviciu din cadrul IJP Gorj. Aceasta presupunere urmeaza a fi confirmata, sau infirmata, in functie de rezultatul cercetarilor politiei.

Brancusi - bataia de joc a autoritatilor

Doua blocuri de piatra zac pe jumatate ingropate in pamant, acoperite de muschi, la “indemana” cainilor si chiar a trecatorilor grabiti de “nevoi urgente” generate de berea ingurgitata la doi pasi, la “buturuga” din Parcul Central.

Ani de zile, autoritatile, de altfel vigilente la orice fel de uscatura din Gradina Publica, nu au sesizat si nu s-au intrebat ce cauta acolo acei “bolovani”.

Pentru specialisti, in schimb, cele doua blocuri au valoare macar istorica. Ele nu sunt altceva decat decupajele din piatra ale celor doua banci asezate de o parte si de alta a Portii Sarutului.

Insusi faptul ca au fost atinse de Brancusi ar trebui sa insemne ceva. Ca sunt parte din lucrare, o atesta analizele care s-au efectuat pe mostre prelevate in timpul restaurarii operelor din piatra.

Fostul director al Centrului Brancusi, Paul Popescu, initial, a parut ca nu acorda nici o importanta celor doua blocuri. Ulterior, in momentul in care cineva s-a interesat sa le ia de acolo, a confirmat ca ele fac parte din blocul de piatra din care Brancusi a realizat bancile. Desi presa a mai semnalat si in alte randuri indiferenta crasa fata de acestea, pe cei in drept sa ia masuri ii doare in cot. Iar cele doua blocuri raman si de acum incolo ceea ce au fost si pana acum: “pisoar” pentru caini si betivi.

Trovantii adusi de Brancusi au disparut de la Casa Ganescu

La aceeasi nota de indiferenta sau necunoastere se inscrie si faptul ca trovantii din curtea Casei Ganescu au disparut de o bucata de vreme. Acestia au fost adusi de Brancusi, in perioada in care a locuit acolo, si l-au inspirat in realizarea unor lucrari.

Mai mult, si cele cinci mese din blocuri de piatra, aduse si asezate de sculptor tot in acel timp au disparut si ele. Ca au fost furate sau, pur si simplu, aruncate in cine stie ce groapa de gunoi, nu a interesat pe nimeni.

In schimb, parca in bataie de joc, au fost aduse si “plantate” doua mostruozitati din ultima tabara de sculptura, lucrari ale unor autori a caror faima nu a depasit zona in care locuiesc. De gustibus!

In timp ce la Londra sau New York, Brancusi se liciteaza pe bani grei, iar preturile obtinute pentru lucrarile sale se inscriu in topuri, la Tg-Jiu, el este luat in bataie de joc.

• Ana-Maria D.

VIP-urile locale nasc genii

Promovarea cu brio a examenelor de bacalaureat au fost motiv de bucurie pentru zeci de tineri targujieni, dar mai ales pentru cateva odrasle de personalitati locale, care lovite de genialitate, n-au gresit nici macar o virgula si au primit ca medie nota 10. De ce doar copiii de cadre didactice si de oameni de afaceri sunt inteligenti, stiu, poate, parintii celor cinci elevi care au primit nota maxima. Printre cele 5 genii gorjene se numara Laura Andreea Caruntu, fiica lui Alexandru Caruntu, decanul Facultatii de stiinte Economice din cadrul Universitatii “Constantin Brancusi si om de afaceri. Andreea si-a desavarsit studiile liceale in Colegiul National “Spiru Haret”.

Elena Tatiana Jianu, absolventa a Colegiului National “Ecaterina Teodoroiu”, este fiica unui inspector scolar. Lucian Medar, purtatorul de cuvant al Prefecturii Gorj, dar si lector universitar la Universitatea “Constantin Brancusi” se poate mandri si el cu media 10 a fiului sau Ciprian Marius.

Foarte aproape de perfectiune a fost si Dragos Ionut Picu, fiul politistului Ion Picu. El a promovat cu media 9.95 si a fost elev al Colegiului National “Spiru Haret.

• Elena Negrea

Evaziune fiscala la poarta lui Brancusi si Vladimirescu

Muzeul Judetean Gorj a devenit, odata cu denomiarea, o institutie de cultura in care se practica fin greu evaziunea fiscala.

De aproximativ doua saptamani coordonatorul activitatii culturale a caselor memoriale de pe teritoriu judetului a pus in vanzare bilete de intrare de un leu, editate in urma cu 21 de ani.

Turistii care viziteaza casele memoriale “Constantin Brancusi” de la Hobita, “Tudor Vladimirescu” de la Vladimir, “Ion Popescu Voitesti” de la Balanesti si “Ecaterina Teodoroiu” din Tg-Jiu, primesc bilete de intrare ce apartin Comitetului de Cultura si Educatie socialista al judetului Gorj, editate in 1984. Exista o mare indoiala ca acestea ar fi inregistrate in contabilitatea muzeului, intrucat au apartinut institutiei socialiste mai sus amintite, infiintata in urma cu 38 de ani, iar in 1990, odata cu reorganizarea acesteia si infiintarea serviciilor descentralizate ale Ministerului Culturii, au devenit nule.

Este posibil ca aceasta practica aMuzeului Judetean Gorj s treneze de mai mult timp, deoarece pe biletele de intrare este aplicat si pretul vechi (10.000 de lei), practicat pana acum doua saptamani.

Mai mult, pe langa taxa de intrare, turistilor le sunt cerute si alte sume pentru fotografiere sau filmare in incinta caselor memoriale.

Pentru o singura fotografie, ghizii muzeului percep o taxa de un leu, iar in schimb turistul primeste acelasi bilet din ’84.

Directorul Muzeului Judetean Gorj, Vasile Marinoiu a declarat ca are cunostinte despre aceasta situatie insa institutia nu are bani pentru tiparirea altor bilete. “Atat auditul consiliului judetean cat si curtea de conturi ne-au spus ca putem folosi biletele. Avem o evidenta clara a acestora. Sunt cam 20 de mii pe stoc. Am cerut bani pentru tiparirea altora, 20 de milioane de lei insa, nu am primit. Oricum pe bilete se afla o stampila actuala a muzeului chiar daca acestea au peste 20 de ani”, a adaugat Marinoiu.

• Adrian Iovan

Scarnaviile si internetul (tableta)

Forumuistii iar s-au luat de noi! Eu recunosc ma cam enervez, insa, colegii imi repeta sa nu ma iau la harta cu prostii ca au mintea odihnita.

Pai, cum sa nu ma iau cu ei cand unul “Necunoscutu’ Ion”, gurist la un post de radio pe care-l asculta doar rudele angajatilor, spune despre Scandal ca: “e din ce in ce mai enervant si vulgar”.

Vai, ce l-a deranjat pe gurist o exprimare mai deocheata, din tableta anterioara, pe care cu siguranta el n-a folosit-o niciodata (!?). O sa va citez mai jos una din discutiile forumuistilor despre…”Sexul oral ce parere aveti…” dar mai intai ar trebui sa invete sa scrie corect: “Sexul oral. Ce parere aveti?” Cam asa. Ce spuneti corijentilor?

si din nou puslamaua cu nume de cisma ne musca de cur. Mai mult, ne pregateste si surpriza. Il anunt pe cioflingar ca daca se refera la vreo plangere penala n-are nici o sansa. Articolul 205 din C.P. a fost dezincriminat. Pentru forumuisti C.P. inseamna Codul Penal. A nu fi confundat cu extremitatea vreunui organ sexual.

Daca surpriza orbetelui ar avea ceva legaturi cu serverul ce gazduieste site-ul Scandal, trebuie sa caute mult si bine. Ii dau totusi indiciu: peste ocean.

Dar iata ce scarnavie ne critica pe noi! Ia cititi elucubratiile forumuistului: “In special majoritatea barbatilor practica si reversul medaliei, adica cunilingus (chiar daca multi dintre ei nu recunosc), sau pozitia in care ambii parteneri fac sex oral in acelasi timp, cunoscuta de noi sub numele de 69”.

Grav nu e ce scrie, ci ca o face in timpul programului, adica la ora 11.03, joi, 7 iulie, tocmai din sediul Universitatii “Constantin Brancusi”.

Cam cu asta se ocupa numitul cisma la serviciu: discutii despre sexul oral si alte rahaturi pe internet, de pe calculatoarele UCB si, pe deasupra e platit pentru asta.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   15.06.2005. 12:59

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 62 - 9 - 15 iunie 2005

Asociatul lui Surupaceanu retinut pentru inselaciune

Ion Tistere, ex asociat al lui Mugurel Surupaceanu, a fost retinut ieri pentru 24 de ore de catre procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, pentru comiterea infractiunii de inselaciune. In calitate de director general si asociat al SC Energoreparatia Rovinari, el a emis si semnat 5 file CEC fara acoperire, in valoare de peste 7 miliarde de lei.

SC Energoreparatia este fosta SC Actyv, societate infiintata de catre Mugurel Surupaceanu la Rovinari. Ea si-a schimbat numele in momentul in care Surupaceanu a preluat filiala de la Rovinari a unei firme bucurestene. O alta problema in ceea ce priveste Energoreparatia treneaza chiar de la incheierea tranzactiei. Cumpararea filialei bucurestene a costat 5,4 miliarde de lei, iar conducerea societatii a solicitat ulterior Directiei de Finante rambursarea de TVA. Cooptarea filialei s-a facut in toamna lui 2003, moment in care Surupaceanu a devenit si asociat cu Ion Tistere. Rambursarea de TVA s-a facut, conform legii, in 2004, ceea ce inseamna ca Surupaceanu inca nu se retrasese din firma, lucru pe care l-a facut in luna martie a anului respectiv.

Daca in cazul filelor CEC, Tistere este singurul vinovat, in cel al rambursarii de TVA, cercetarea se poate extinde si asupra fostului prefect Mugurel Surupaceanu. Pana in prezent dosarul nu a ajuns inca in vizorul procurorilor.

• Mihai Popescu

Directorul serban omul de casa al prefectului

Serviciul de Ambulanta Gorj este implicat in ultimii ani intr-o serie de scandaluri generate de imoralitatea celor care ajung la conducerea lui. Dupa ce fosta directoare Ana Duma a ajuns pe mana PNA pentru luare de mita si trafic de influenta, acum a venit vremea actualului director, dr. Nicolae serban, sa-si dea in petic. Mizand pe o relatie de prietenie foarte stransa cu prefectul stefan Popescu Bejat, serban continua traditia ilegalitatilor de la Serviciul de Ambulanta. Fosta directoare si actualul director au si ceva in comun – protejarea soferului de ambulanta Dragos Giurea, nepotul prefectului Bejat.

In slujba nepotului prefectului

Dragos Giurea a fost un personaj controversat inca de la angajare in Serviciul de Ambulanta, in anul 1999, cand s-a organizat un concurs la care a fost singurul participant . El a fost angajat de catre Ana Duma ca prisos de recunostinta adus deputatului stefan Popescu Bejat, persoana care a avut un cuvant greu de spus in numirea sa la conducerea serviciului. Dupa plecarea Anei Duma, Giurea a ramas “mostenire” lui serban, care l-a randul sau a trebuit sa se arate recunoscator prefectului ca i-a dat ciolanul cel mare in cadrul Serviciului de Ambulanta. De fapt, un rol foarte important in numirea sa l-a avut nevasta lui Bejat si unul dintre fii acestuia, serban fiind la un moment dat medicul de casa al familiei. Prefectul care nu are o simpatie prea mare pentru doctor, a trebuit sa accepte avansarea acestuia de dragul familiei sale care a insistat sa-l “unga” pe serban director. Odata cu sefia serviciului i-a fost dat in primire si Dragos Giurea, ajuns la ananghie din cauza unui consum nejustificat de 380 de litri de benzina, la sfarsitul lunii aprilie 2005. Proaspat numit director, serban i-a sarit in ajutor soferului, pentru a nu plati cantitatea de combustibil consumata si pentru a justifica intr-un fel lipsa de gestiune. S-a gasit solutia perfecta – inregistrarea unor curse fictive. serban a aprobat transportarea cu ambulanta de catre Giurea, a unei paciente la Cluj, insa foaia de parcurs nu a fost stampilata de catre spital si nici parafata de medic, ceea ce inseamna ca transportul nu s-a realizat de fapt, dar impiegata Nadrag, a calculat pe aceasta foaie de parcurs consumul a 115 litri de benzina. Grozavia a ajuns la urechile Politiei Municipale Tg-Jiu, dar s-a autosesizat si serban ca sa-si acopere ilegalitatea comisa, asa ca a dat foaia de parcurs unui sofer care avea o cursa la Cluj, pentru a fi stampilata si parafata acolo. Este inutil de amintit faptul ca data intocmirii foii de parcurs, nu coincide cu cea in care dr. Tudor Ciuleanu, de la Institutul I. Chiricuta, a aplicat stampila de confirmare a cursei. Invatand din propriile greseli, serban a tinut cont de eroarea facuta la o a doua cursa fictiva, “efectuata” de Giurea la Oradea. soferul care a mers intr-adevar in cursa a avut misiunea sa parafeze foaia de parcurs care s-a intocmit pe numele lui Giurea. Asa ca magaria a capatat un iz de legalitate. Singura care are de suferit din afacerea foilor de parcurs este impiegata Serviciului de Ambulanta, cercetata penal in prezent.

serban incurajeaza coruptia

Incurajat de pilele pe care le are la Prefectura Gorj, dr. Nicolae serban, a inceput sa nu mai respecte nici macar hotararile consiliului de administratie al serviciului. El l-a reincadrat pe Ion Ghinoiu in functia de coordonator al compartimentului de resurse umane, dupa ce fusese sanctionat disciplinar si schimbat din acest post. serban are nevoie de acest Ghinoiu, pentru angajari ilicite, cum a fost cea a fiicei secretarei sale, angajata pe un post temporar de asistent, ramas vacant prin plecarea la cerere a titularei. Conform unui ordin al Ministerului Sanatatii, posturile eliberate in acest mod sunt blocate. Directorul n-a tinut cont de reglementarile in vigoare si a transformat postul din “asistent medical” in “debutant”, pentru a putea face angajarea.

Dr. serban a aratat clementa si fata de un cercetat penal, asistentul sef Ion Cornoiu, cercetat pentru trafic de influenta si primire de foloase necuvenite, pentru angajarea unor persoane care au cotizat. In acest caz, Cornoiu trebuia suspendat din functie pana la definitivarea dosarului, dar el isi vede linistit de treaba, cu toate ca Parchetul a confirmat trimiterea sa in judecata pentru faptele comise.

Bunavointa directorului fata de Cornoiu ar putea avea o explicatie chiar in comportamentul propriu. Surse oficiale din cadrul Serviciului de Ambulanta au declarat ca Nicolae serban nu este nici el strain de primirea de foloase necuvenite. El ar fi acceptat de la mai multi pacienti, sau de la rudele acestora, mai multe sume de bani. Surse citate, dau ca exemplu cazul unei tinere accidentate, care trebuia transportata de urgenta la Bucuresti. Tatal fetei l-a stimulat pe serban cu 10 milioane de lei, pe asistenta cu 5 milioane de lei, iar pe soferul ambulantei, cu alte 5. Tanara a decedat insa, fapt care l-a revoltat pe tatal acesteia intr-atat incat a depus plangere la Parchet, plangere care a fost musamalizata cu ajutorul familiei Bejat.

Pana in prezent, dr. Nicolae serban este imun in fata legii, datorita influentei familiei stefan Popescu Bejat.

• Neli Matei

Centrul de Afaceri Personale Primaria Targu Jiu

De curand mi-a trecut pe la ureche o informatie interesanta conform careia Primaria Targu Jiu urmeaza sa construiasca o noua groapa de gunoi “ecologica” in zona Jiete. Conform aceleiasi surse, de aceasta informatie care este, pardon a fost una CONFIDENtIALA a beneficiat din plin unul din, atentie, soferii inaltilor nostri functionari publici. Acesta baiat dastept, de fapt nu el ci superiorul sau, a cumparat in zona un teren la un pret simbolic, pe care mai apoi, ca si in cazul terenurilor de pe centura, urmeaza sa-l vanda institutiei al carei angajat e, la suprapret. Teoretic, aceasta informatie este inca una confidentiala. Doar teoretic. Pentru a ne convinge de veridicitatea informatiei “confidentiale”, unul din reporterii nostri a cerut un punct de vedere. Foarte mirati, reprezentantii municipalitatii ne-au raspuns printr-o intrebare: “De unde aveti aceasta informatie?”

Tot de acolo de unde a avut-o si soferul primariei. Din Primarie!

Aceleasi surse, de foarte mare incredere, ne-au declarat ca Centrului de Afaceri Personale Primaria Targu Jiu care functioneaza pe langa si in institutie, este atent coordonat de… se aud tobele… viceprimarele Sanda. Practic toate contractele care se incheie cu municipalitatea trec prin biroul acestuia spre aprobare. Fara iscalitura sa, din pixul cu “pasta verde” nu se face nimic. si bineinteles ce face agentul comercial atunci cand isi doreste mult un contract? Alimenteaza pixul vicelui cu pasta…

Totusi, se pare ca seful coordonatorului este constient de ceea ce se intampla chiar sub nasul sau, motiv pentru care pe la parchet mai apar uneori unele plangeri semnate si expediate anonime in care se reclama faptul ca subordonatul e cam lacom si nu imparte…

In incheiere tinem sa precizam ca ne cerem scuze tuturor “soferilor” din primarie carora e posibil sa le stricam afacerile! S-o credeti voi!

• Flex in plex

Daniela se crede amanta lu’ Mischie

Daniela Giurcau, fost consilier local la Bumbesti-Jiu si fosta membra a PSD, aparuta in paginile publicatiei noastre pozand relaxat in pat, alaturi de Nicolae Mischie, a reactionat la material, dupa cateva saptamani de la aparitia acestuia, venind la redactie furioasa foc. Dumneaei avea ideea fixa ca a fost amanta lui Nicolae Mischie, sau cel putin asa a citit ea in ziarul nostru, motiv pentru care ne-a actionat in instanta. O fi stiind ea ce zice, dar noi n-am scris asa ceva! In publicatia noastra scria despre “Femeile baronului Mischie”, nefacandu-se referire la nici o amanta care, conform DEX-ului, are urmatoarele sinonime: metresa, amoreza, gagica, ibovnica. Nici unul dintre aceste apelative nu i-a fost atribuit Danielei Giurcau in articolul publicat. Probabil pozele care insoteau materialul i-au luat ochii fostei pesediste si nu s-a mai concentrat asupra textului. Acest lucru n-a impiedicat-o sa ne incunostinteze ca ne-a dat in judecata. A facut acest lucru, ori pentru ca se gandea ca ne intimideaza, ori, poate, a ramas Judecatoria fara oamenii si nu au avut pe cine trimite cu citatia.

Cert este ca, pana una alta, republicam materialul care a scos-o din pepeni pe Daniela Giurcau, poate de data asta il citeste cu atentie.

Cel putin una dintre femeile PSD-iste, in afara de Sanda Mischie, a trecut prin patul fostului baron de Gorj, Nicolae Mischie. Chiar si pentru a face o poza, sau a aseza o perna, restul fiind invaluit de misterele noptii.

Daniela Giurcau, o fosta membra de partid a ajuns in patul lui Mischie intr-o noapte din toamna lui 2000, cand, pe atunci PDSR-istii gorjeni, au participat la o intrunire la Brasov. Daniela tocmai fusese aleasa consilier local la Bumbesti-Jiu si, implicit, intr-o structura de conducere la nivel local. Astfel de momente se celebreaza in companii selecte si nici consiliera n-a facut exceptie de la regula.

In drum spre intrunirea de la Brasov delegatia gorjeana s-a oprit la Hotelul “Palace Dumbrava” din Sibiu. Din prea multa grija ca doctrina partidului sa nu se altereze odata cu sanatatea presedintelui, Daniela i-a facut sefului ei o vizita inainte de culcare. Cat de lunga a fost aceasta vizita a depins doar de dl. Mischie….si de bunavointa doamnei. Exista, insa, o certitudine! Dupa plecarea lui Nicolae Mischie din PSD, nici Daniela n-a mai fost aleasa in structurile de conducere ale partidului si nici n-a mai fost trecuta pe liste la alegerile de anul trecut. Acum nici nu mai face parte din partid, din cauza unei situatii similare cu cea a fostului sau coleg de poza si de pat din hotelul sibian – probleme cu legea, din motive de ordin economic.

• Scandal de Gorj

Amenajare peisagistica sau,

Tun de 6 miliarde de lei comandat de Razvan Theodorescu

Afacerea lucrarilor de amenajare peisagistica a Ansamblului Monumental Constantin Brancusi din Targu Jiu incepe sa prinda contur odata cu inaintarea cercetarilor. Itele incurcate ale tunului de aproximativ 6 miliarde de lei, indica din ce in ce mai clar faptul ca persoanele implicate pana acum, cum este cazul directoarei Paula Olteanu, din cadrul Ministerului Culturii nu reprezinta decat niste simple executante ale unor ordine primite din partea unor personaje cu interese mult mai obscure. Surse demne de incredere din minister au declarat ca in curand anchetatorii vor scoate in fata opiniei publice numele celui care a comandat intregul scenariu. Este vorba de fostul ministru al culturii, Razvan Theodorescu. Desi initial se pare ca existase un proiect aprobat, de pavare a aleii din Gradina Publica cu pavele de granit, Theodorescu a intervenit si a indicat in mod strict firma cu care s-a executat lucrarea de amenajare peisagistica in mod batjocoritor.

Conform ultimului bilant publicat de Ministerul Finantelor, veniturile firmei agreate de ministrul Theodorescu pentru executarea lucrarilor de amenajare peisagistica, CONSMIN Petrosani, se ridicau la 146 de miliarde de lei, profitul fiind unul de abia 222 de milioane de lei. Cu toate ca de numele firmei se leaga lucrari grele in Vale, sediul CONSMIN din Petrosani seamana mai de graba cu o maghernita.

In alta ordine de idei, se pare ca in curand, Parchetul Gorj va incepe urmarirea penala impotriva fostului ministru Razvan Theodorescu si isi va declina competenta in dosarul amenajarilor peisagistice, in favoarea Parchetului General.

• Radu Ciocoiu

Consilierul Simionescu borfas de duzina

Calin Simionescu, vicepresedinte al PD Gorj si consilier judetean ascunde de ani de zile un secret nestiut de nimeni, nici chiar de cei care l-au ajutat sa propulseze miraculos in ultimii ani, desi in vara anului trecut isi intocmise dosar pentru acordarea ajutorului de somaj, deoarece nu-si gasea loc de munca.

Simionescu a avut grija ca sustinatorii sai si colegii de partid sa nu afle ca, in urma cu cativa ani, a facut parte din tagma gainarilor si a fost condamnat pentru furt. In 1991, in perioada in care era student la Universitatea Petrosani, actualul consilier judetean s-a hotarat sa traga o bauta, alaturi de alti doi colegi de internat. Le lipsea alcoolul, asa ca unul dintre petrecareti a coborat sa faca aprovizionarea. Ghinionul lui a fost ca a intarziat destul de mult, iar cei doi ramasi in internat s-au gandit sa-i cotrobaie prin camera. Au spart usa si i-au sustras colegului o haina si un ceas. Povestea s-a agravat in momentul in care pagubitul a apelat la politie sa rezolve situatia. Calin Simionescu, alaturi de partenerul sau au fost acuzati de furt si cercetati penal. Instanta i-a si condamnat, Simionescu, alegandu-se cu o pedeapsa de 6 luni de inchisoare cu suspendare.

Functiile obtinute intre timp ii pot permite vicepresedintelui PD sa evolueze in cariera infractionala, mai ales ca functionarii publici sunt scutiti in general de raspunderea in fata legii.

• Mihai Popescu

Sandoi lucrat pe la spate de Condescu & co.

Finalul campionatului diviziei B poate aduce bucurie sau amaraciune in sufletul gorjenilor. Daca Pandurii invinge la Severin promoveaza in primul esalon pentru prima data in istorie. Daca nu invinge…

Emil Sandoi afirma intr-una din emisiunile televizate la care a participat ca atmosfera la echipa este buna si este convins ca baietii vor da totul pe teren pentru a castiga.

Ceea ce nu stia Sandoi este ca in spatele echipei, pe la Hotel Gorj, presedintele Condescu ii pregateste debarcarea. Impreuna cu un veci prieten al lui Mitica Dragomir, Condescu pregateste venirea la Tg-Jiu a lui Basarab Panduru.

In cazul promovarii, Pandurii au nevoie de sustinerea lui Mitica de la Liga, asa ca presedintele Condescu tine aproape de prietenul lui Corleone.

Negocierile cu Panduru au inceput imediat dupa meciul de la Urziceni cand Sandoi a avut intentia sa demisioneze. A urmat o noua discutie cu Panduru dupa semiesecul de la Dinamo, insa acesta a declarat ca va veni la Tg-Jiu numai daca Pandurii promoveaza.

• Claudiu Matei

Masinile Politiei Rutiere merg cu gazolina

Marius Giura si Catalin Chitan, agenti la Politia Rutiera, au devenit cunoscut opiniei publice, dupa ce in septembrie 2003 l-au snopit in bataie pe un tanar din Tg-Jiu, Anton Anastasiu. Dupa ce si-a petrecut o buna bucata de vreme in pat si 20 de zile intr-un corset ghipsat, Anastasiu a depus plangere impotriva agresorilor sai, cazul dezvoltand in jurul sau o adevarata poveste. In prezent dosarul se afla pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu, Giura si Chitan fiind acuzati de abuz in serviciu. Din acest dosar se mai poate insa inspira macar o ancheta interna deschisa de catre conducerea Politiei Rutiere. Cei doi politisti au declarat, in faza de urmarire penala, ca masina radar cu care erau in ziua incidentului merge, din cand in cand, si cu gazolina. Giura si Chitan au sustinut sus in tare ca nu aveau cum sa-l urmareasca pe Anastasiu cu VW-ul Gj-97-NPS, deoarece tocmai li se terminase benzina, asa ca au fost nevoiti sa ia de la cineva o sticla de gazolina ca sa nu ramana in “pana prostului”.

Ori agentii habar n-au ca gazolina nu se comercializeaza la statiile peco, ori nu le-a pasat ca masina politiei a fost alimentata cu un combustibil care nu se gaseste decat la hotii de gazolina. Aceasta dilema o pot dezlega superiorii politistilor, daca nu cumva este vreo practica ca oamenii legii sa cumpere gazolina de la cei care fura din conducte.

• Daniel Dumitriu

In Gorj se joaca teatru... la greu

Editia a V-a a Zilelor “Elvira Godeanu” a inceput joi 2 iunie, ora 19.30 cu Facultatea de Teatru Cluj, Universitatea Babes Bolyai – “Mc’Beth”, de E. Ionesco, dupa care vineri, 3 iunie, ora 18.00, Facultatea de Teatru Craiova a evoluat cu un spectacol de teatru realizat de studentii de la Universitatea din Craiova. Luni, marti, miercuri si joi s-a desfasurat Festivalul de teatru pentru elevi “Constantin Stoicovici Branisteanu” la care au participat trupele de teatru ale Grupului scolar “Gheorghe Magheru”, Colegiului National “Spiru Haret”, Colegiului National “Tudor Vladimirescu”, Grupului scolar Industrial “Ion Mincu” si elevi din mai multe licee targujiene constituiti intr-un recital de poezie, sub indrumarea actorului si poetului George Draghescu. Astazi, la ora 19.00, Teatrul National Tg-Mures sustine spectacolul “Romanie draga, Elvetia mea” de C. Udrea, iar la ora 21.00 are loc Gala Premiilor “Elvira Godeanu”, in cadrul careia vor fi decernate premiile nationale si premiile profesionale pe anul 2004, inmanarea trofeelor si spectacolul de gala. Sambata 11 iunie la ora 14.00, in cadrul Teatrului Francofon evolueaza trupele de teatru ale liceelor de arta din: Tg-Jiu, Arad si Baia-Mare, iar la ora 19.30 Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” prezinta spectacolul “Paiata”. Duminica, 12 iunie, intre orele 10-19, in cadrul Workshop vor participa cele trei trupe de teatru francofon enumerate mai sus. Luni, 13 iunie, ora 18.30, are loc Gala Premiilor Festivalului de Teatru pentru elevi “C-tin Staicovici Branisteanu” si spectacolul de gala al trupei castigatoare, iar la ora 22.00, incheierea manifestarilor “Zilele Elvira Godeanu”, editia a V-a.

Cred ca am reusit sa va conving ca in Gorj, recte Tg-Jiu, se joaca teatru (la propriu) “grupa mare”, insa nu asta era principalul obiectiv; nici acela de a va spune ca pe tovarasii de la Inspectoratul scolar Gorj, pe cei de la Centrul Cultural “C. Brancusi”, Directia pentru Cultura, Culte…Gorj, ori pe alti tovarasi din “aparatul de partid si de stat (degeaba) din Gorj” nu-i intereseaza teatrul teatru si nici tinerele talente, nici cat negru sub unghie. De ce oare? Daca nu stiti, va spun tot eu – pentru ca pe ei ii intereseaza altfel de teatru: il vezi pe vicepres, primar (aproape din vremea primariatului…) de Tg-Carbunesti, Cristian Toader Pasti, cum plange cu lacrimi de crocodil la conferintele de presa ale pesedeilor ca onor puterea il streseaza nelasandu-l sa fugareasca hotii de fier vechi, ori sa-i ajute pe cei “foarte multi oameni cu dreptatea” in mana, pe care nu-i ajuta nimeni . Il mai vezi pe toasu’ sef OPC, Dan Radu, cum se pitigaiaza la ziaristi ca nu-l lasa opozitia sa-si slujeasca-slugareasca consumatorii. Cat despre tovarasul viitor presupus ambasador, excelenta sa, excelent prefect imperfect de Gorj, sau mai degraba perfect facator de nimic, stefan Popescu Bejat si altii ca el nu mai spunem nimic, nu pentru ca nu mai avem cuvinte si spatiu, ci pentru ca…in Gorj se joaca teatru la greu.

• Dan-Stelian Bura

   Scrie Comentarii (0)   09.06.2005. 12:50

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 61 - 3 - 8 iunie 2005

Tupeu de gabor!

Militianul Bordea a batut si amenintat cu moartea un presupus hot

Agentul principal Cristian Iulian Bordea, din cadrul Biroului Judiciar al Politiei Municipiului Targu Jiu, se crede mai presus de lege. Folosindu-se de legitimati de militian Bordea a impartit pumni si picioare unor tineri din municipiu. Politistul a primit de curand NUP intr-un dosar instrumentat de procurorii Curtii de Apel Craiova. Despre ispravile smardoiului Bordea sefii sai afla din ziare.

“Au intrat peste mine si mi-au pus catuse”

Mihaita Gugu este unul dintre tinerii in a caror locuinta a navalit, saptamana trecuta, Cristian Bordea.

Gugu a povestit cum intr-una din serile de la sfarsitul saptamanii trecute a auzit batai puternice in usa locuintei sale insa nu a apucat sa raspunda pentru ca in casa au navalit doi barbati. “Aproape se intunecase cand am auzit batai puternice in usa. In cateva secunde in casa au aparut doi barbati si au spus ca sunt de la politie. Unul dintre ei mi-a aratat fugitiv o legitimatie. Mi-au pus catusele la maini si mi-au spus ca trebuie sa merg cu ei pentru ca asi fi furat un telefon si o suma de bani. Mama mea era foarte speriata si n-a apucat sa-I intrebe nimic pentru ca m-au luat la injuraturi “, a declarat Gugu.

“M-au batut si m-au amenintat ca ma arunca in baraj”

Tanarul a fost aruncat pe bancheta din spate a unui autoturism Cielo de culoare gri unde se afla si o femeie si a fost dus la barajul din zona de nord a orasului.

“Mi-au spus sa cobor si au inceput sa ma loveasca cu pumnii si picioarele. Ziceau sa spun unde sunt cele noua milioane de lei si telefonul mobil pe care le-am furat din autoturism in urma cu cateva zile. Le-am spus ca nu stiu nimic si nu eu le-am furat. Tot timpul m-au injurat, m-au lovit cu pumnii si picioarele in cap si in stomac. La un moment dat au zis ca ma arunca in apa daca nu spun.”, povesteste Mihaita Gugu.

Bataia a continuat in fata politiei

Salvarea a venit din partea femeii aflate pe bancheta din spate a autoturismului lui Bordea. Aceasta a intervenit intr-un tarziu si le-a spus celor doi, politistului si barbatului care-l insotea sa nu-l mai bata pe baiat ca poate totusi nu el e autorul. Interventia femeii I-a oprit pe cei doi batausi. L-au urcat pe Gugu din nou in masina si s-au reintors in oras. In zona “Castel” femeia a coborat iar cei trei au mers la sediul Politiei Municipale.

“Mau coborat iarasi din masina si m-au dus la usa politiei. Ma injurau si spuneau ca acum ma vor duce la “rotisor” si apoi in beci. Le-am repetat ca nu eu sunt autorul furtului in tot acest timp. La usa politiei mi-au desfacut catusele, mi-au tras doua palme si m-au condus din nou la masina. M-au lasat sa cobor in zona Dacia.” , isi aminteste Gugu.

Acesta spune ca nu a depus inca plangere la conducerea inspectoratului de Politie al judetului Gorj de frica a ceea ce I s-ar putea intampla. Mihaita Gugu a declarat ca nu a avut niciodata probleme cu legea si nu stie cum politistii l-au banuit de comiterea furtului.

Politistul Cristian Bordea a descins saptamana trecuta si la domiciliul altor persoane pentru a le “interoga” in legatura cu disparitia sumei de bani si a telefonului mobil. IPJ Gorj confirma ca politistul Bordea este posesorul unui autoturism marca Cielo de culoare gri insa din partea acestuia nu exista nici o sesizare ca I s-ar fi sustras bunuri si bani.

Batausul Bordea se afla in concediu de odihna din data de 15 mai si are timp suficient sa “investigheze” militieneste pe oricine cade in pumn.

Recent dosarul in care Cristian Bordea a fost cercetat alaturi de un alt politist pentru influentarea unor martori a primit solutie de neincepere a urmaririi penale din partea procurorilor de la Curtea de Apel Craiova asa ca se poate desfasura in voie pe strazile municipiului si pe la barajul de pe raul Jiu.

• Claudiu Matei

Executor judecatoresc mazilit de oamenii legii

Zilele trecute vuia targul de stirea ca un executor judecatoresc din Tg-Carbunesti, Valeriu Raduletu, s-a vandut unor clienti pentru 400.000, respectiv 800.000 de lei, mita, motiv pentru care a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu suspendare. La o privire superficiala, lucrurile stau exact asa cum le descrie principalul denuntator al executorului, Ion Bucloiu, insa aparentele ascund incalcari grosolane ale legii din partea celor care pus la cale flagrantul, dar si din partea magistratilor care au judecat cazul la Tg-Jiu. Acesta a fost judecat fara ca la dosar sa existe dovada principala a flagrantului – banii marcati, care au fost restituiti « partilor vatamate » si au reintrat in circuitul civil, cu tot cu inscriptionarea “mita”. Raduletu a ajuns sa fie condamnat de catre Tribunalul Gorj pentru trafic de influenta (?!!) si sa fie judecat de un singur judecator, in conditiile in care infractiunile de coruptie implica neaparat un complet de doi magistrati.

Denuntatorul suspectat de furt

Ion Bucloiu s-a prezentat in luna noiembrie 2001 la biroul executorului judecatoresc Valeriu Raduletu pentru a recupera, prin executare, de la o alta persoana, suma de 10.000.000 de lei. Pana in luna iunie 2002 si-a pierdut rabdarea, considerand ca executarea e tergiversata de catre executor, cu toate ca procedura isi urma cursul. S-a prezentat la adjunctul IJP Gorj, Ion Voinescu, pentru organizarea unui flagrant, chiar daca ar fi fost suficient o vizita la seful serviciului economic. Surse oficiale au declarat ca intre Voinescu si Bucloiu exista o legatura de prietenie, pe care acesta o intretine si cu alti politisti si chiar cu cei care au fost implicati in flagrant. Bucloiu nu este necunoscut politistilor nici dintr-un alt punct de vedere, fiind cercetat pentru tentativa de omor si mai nou pentru furt. Avocatul Avram a depus la politie o plangere in care il acuza pe Bucloiu ca i-a sustras din mapa suma de 17milioane de lei, intr-un moment in care acesta il reprezenta intr-un caz in justitie.

Revenind la flagrantul de luare de mita, acesta a fost organizat chiar in ziua denuntului. Pe langa Bucloiu la el a participat si o femeie, Maria Coanda, tot din cauza faptului ca Raduletu i-ar fi tergiversat punerea in executare a unei hotararii judecatoresti si, pentru exercitarea atributiilor sale de serviciu, i-ar fi pretins mai multe sume de bani in afara onorariului.

Bucloiu a fost inarmat cu un reportofon pe care a fost inregistrata o convorbire care nu demonstreaza comiterea infractiunii de luare de mita. Discutia este ambigua si in mare parte referitoare la actiunea de executare. El mai avea asupra sa si 800.000 de lei, tratati chimic. Partenera sa de flagrant detinea si ea 400.000 tratati la fel.

Dovada flagrantului lipsa in dosar

Flagrantul a fost organizat fara a se face, conform legii, proces-verbal cu echipa care l-a efectuat si cu aparatura care s-a folosit. Bucloiu si Coanda au lasat sumele care le aveau asupra lor pe masa executorului, iar politistii le-au gasit, o parte in sertarul biroului, iar cealalta in buzunarul lui Raduletu. Executorul a declarat ca nu a vrut sa primeasca banii, dar cei doi i-au lasat pe masa si de afara se vedea venind un civil, motiv pentru care a luat banii de la vedere. Dosarul intocmit pe numele lui Valeriu Raduletu nu contine nici proces verbal cu amprentele manii executorului, care ar fi demonstrat ca acesta a pus mana pe mita oferita. Mai mult decat atat, imediat dupa terminarea flagrantului, banii au fost restituiti partilor vatamate, pe baza unor dovezi scrise de politisti, fara ca acestia sa fie initial schimbati la o banca. In plus, acestia reprezentau proba esentiala a infractiunii de luare de mita, iar dosarul care a ajuns in instanta s-a judecat fara prezentarea dovezii flagrantului.

Perchezitionarea biroului executorului s-a facut fara a exista autorizatie din partea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, autorizatie care pana in 2003 era imperios necesara in cazul actelor de coruptie, al infractiunilor de criminalitate organizata, spalare de bani, trafic de droguri sau persoane. In acest caz era vorba de un act de coruptie. N-a existat un astfel de document nici pentru inregistrarile facute. Ion Voinescu, comisar sef adjunct al IJP Gorj a declarat ca astfel de autorizatii nu erau necesare in 2002, declaratia sa demonstrand doar o lipsa acuta de informatii vitale pentru functia pe care o detine si pentru care este platit regeste.

Acuzat de luare de mita – condamnat pentru trafic de influenta

Seria ilegalitatilor comise in acest caz au continuat cu sigilarea biroului fara proces-verbal de sigilare, insa politistii s-au trezit si l-au intocmit pe cel de desigilare. Circul contine mai multe etape culminand cu condamnarea lui Valeriu Raduletu pentru trafic de influenta, de catre un complet din care faceau parte Gheorghe Garcu si Luminita Mantog. Hotararea a fost corectata printr-o incheiere, dupa doua zile. Daca acestia nu au fost atenti, sau n-au vrut sa fie atenti, nici macar la infractiunea pentru care il judecau pe executor, ce pretentii ar mai putea exista cu privire la consultarea cu atentie a probelor din dosar? Atat Bucloiu, cat si Coanda, au declarat ca i-au dat lui Raduletu bani in repetate randuri pentru a-i cumpara bunavointa, dar niciodata nu au facut dovada celor afirmate. Sumele pe care pretind ca le-au dat difera aproape de la o declaratie la alta, lucru care demonstreaza seriozitatea denuntatorilor si buna lor credinta.

Justitia s-a jucat ca soarecele cu pisica cu un om cardiac, care incearca de 3 ani, cu dovezi evidente, sa-si demonstreze nevinovatia. Dupa antologica hotarare data de Tribunalul Gorj, in care era condamnat la 3 ani cu suspendare pentru trafic de influenta, eroarea a fost indreptata de abia de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a casat hotararea instantei gorjene si a trimis dosarul spre rejudecare la Tg-Jiu. In faza de tribunal, dosarul a ajuns la judecatorul Constantin Maruta, care a confirmat ca in aceasta cauza nu se urmareste deloc aflarea adevarului. La termenul din data de 1 martie 2005, Valeriu Raduletu a fost reprezentat de catre un avocat din oficiu, Oana Panescu, cu toate ca la dosar exista delegatia unui avocat angajat, dar si o cerere de amanare a dosarul, deoarece acesta ai avea in aceeasi zi un proces intr-o alta localitate. Cu chiu cu vai, s-a dat un nou teren de judecata. Pana la urma Valeriu Raduletu a hotarat ca este cu mult mai bine sa-si caute dreptatea intr-un oras in care sunt sanse sa o gaseasca. Asa ca a stramutat procesul la Sibiu.

“In cunosc personal pe Ion Bucloiu”

In urma cu cateva zile, comisar sef, Ion Voinescu, declara unor colegi de breasla de-ai nostri ca flagrantul in cazul Raduletu s-a organizat corect, nefiind nevoie de autorizatii pentru perchezitii si inregistrare audio, deoarece, legea din vremea aceea nu prevedea asa ceva. Aceste afirmatii ne-au trezit banuiala ca adjunctul IJP nu prea cunoaste Codul de Procedura Penala. Contactat telefonic pentru a-si exprima un punct de vedere, si intrebat daca stie cand s-a modificat ultima oara CCP-ul ,Voinescu a reactionat raspicat: “Normal, cum sa nu!” Fara a convinge prin exeplificarea cu o anumita data.

Voinescu nu a negat ca-l cunoaste personal pe Ion Bucloiu, declarand senin ca: “Sigur ca da! Il cunosc.” Demn de remarcat este ca Ion Bucloiu a avut de nenumarate ori probleme cu legea, suferind chiar si cateva condamnari, conditii in care “cunoasterea personala” a adjunctului IJP este cel putin dubioasa.

• Neli Matei

Pregatiti-va!

“Scandal de Gorj” a declansat, de la reaparitia publicatiei pe piata, o serie de anchete fata de ilegalitati crase, a publicat materiale in exclusivitate care au fost tratate la nivel national, dar asta nu inseamna ca in ceea ce priveste coruptia din Gorj s-a spus totul. Exista inalti functionari publici care conduc adevarate mafii, atat in Tg-Jiu, cat si in judet, exista oameni care au fost otraviti pentru a fi redusi la tacere, exista presedinti care si-au cumparat functia cu sume colosale, dar recupereaza din spaga, magistrati si politisti care fac camata cot la cot cu rromii. Aceste lucruri sunt doar cateva exemple ale unor fapte incredibile care se petrec in Gorj. Despre toate acestea si multe altele vom incepe sa publicam materiale insotite de dovezi clare, chiar din numarul viitor al saptamanalului nostru. Oameni care ne conduc destinele, oameni care ne hotarasc soarta si libertatea reprezinta adevarata lume interlopa a judetului. Desi exista rivalitati intre ei din cauza afacerilor pe care le au, atunci cand cineva tinde sa le afecteze “lumea” reactioneaza violent , mergand pana la neutralizarea celor care le ameninta miliardele dobandite ilegal.

Ne asumam riscul de a deveni tinta lor, cu speranta ca fiecare nas isi are la randul sau nasul, iar cineva, mai puternic decat ei, cu legea in mana, va face lumina in industria “subterana”, extraordinar de profitabila in Gorj. Cineva de la nivel “central” pentru ca, la nivel local, deja nu mai are cine.

• Scandal de Gorj

Campioni nationali la Grupului scolar Industrial Balta

Echipa de baschet feminin a Grupului scolar Industrial Balta, condusa de profesorul Nicolae Turtoi Puskin, este campioana nationala.

Municipiul Tg-Jiu a fost, la sfarsitul saptamanii trecute, gazda etapei finale a Olimpiadei Nationale a Sportului scolar – liceu echipe din mediul rural. Echipa de fete de la Balta a devenit, dupa ultimul act al acestui turneu, campioana nationala, detronand astfel echipe cu traditie in baschet.

Mai mult decat atat, componenta de baza a echipei de la Balta, Georgiana Andrei, a luat si trofeul pentru cosgeterul competitiei.

Vicecampioni si la gimnaziu

Orasul Tulcea a gazdui in urma cu doua saptamani etape finala a aceleiasi competitii pentru echipele din mediul rural de la gimnaziu.

Echipa de la Balta, pregatita de profesorul Puskin a castigat patru meciuri, fiind invinsa de echipa gazda in finala, devenind astfel vicecampioana nationala. Trofeul de “cel mai tehnic pivot al turneului” a fost castigat tot de o eleva de la Balta, Leontina Lazar.

• Adrian IOVAN

Coco Paun, mosier la Pestisani

Autointitulat cap al lumii interlope gorjene, Constantin Paun, zis Coco, este cunoscut opiniei publice dupa ce in urma cu aproximativ patru ani a fost implicat intr-un scandal in centrul municipiului.

Aflat la acea vreme sub protectia a cel putin doi grei din politia gorjeana, dar mai ales a socrului sau, membru marcant al PSD Gorj, Paun isi derula afacerile in judet nestingherit.

Coco Paun a ajuns totusi la puscarie pentru doi ani pentru comiterea infractiunilor de evaziune fiscala si distrugere (incendierea autoturismului sefului DIR din acea vreme Dumitru Manolea).

De la eliberarea din penitenciar Paun isi deruleaza din nou afacerile, dupa cate se pare in Valea Jiului.

Primaria refuza sa-mi elibereze titlul de proprietate

Vasile Fratutu, un cetatean din satul Bradiceni, comuna Pestisani a mostenit prin testament de la tatal sau mai multe terenuri printre care si unul situat in punctul “Cioropei” aflat la marginea localitatii.

Anul trecut Vasile Fratutu a depus la Primaria Pestisani cel putin trei cereri prin care solicita punerea in posesie pe suprafata de teren aflata in intravilanul satului Bradiceni, insa de fiecare data a primit acelasi raspuns: “terenul a intrat in posesia CAP iar dupa desfiintarea acestuia a fost trecut in patrimoniul public”.

Societatea care detine acum terenurile fostei CAP este AGROPREST Pestisani. Prin hotararea Consiliului local al comunei Pestisani nr 19 din 24 oct 1999 si terenul care apartine lui Fratutu a fost trecut in administrarea AGROPREST.

Asadar Primaria Pestisani refuza sistematic intocmirea actelor pentru eliberarea titlului de proprietate desi Fratutu face dovada ca terenul ii apartine cu un testament din 1953 al bunicului sau.

Paun stapaneste terenurile oamenilor cu ajutorul AGROPREST Pestisani

Pe vremea cand terenurile oamenilor apartineau CAP, in punctul “Cioropei” au fost sapate lacuri imense care se intind pe mai mult de un hectar, astfel, AGROPREST Pestisani a intrat in posesia acestora abia in urma cu sase ani.

De aproximativ un an si jumatate, societatea agricola a concesionat cele patru lacuri firmei administrate de Coco Paun.

Viceprimarul comunei Pestisani, Ion Poenaru a afirmat ca terenurile pe care se afla acum acele lacuri n-au facut parte din patrimoniul primariei, asa ca nu se poate face nimic in ceea ce priveste restituirea catre fostii proprietari.

“In 1990 membrii fostei CAP si IAS au infiintat AGROPREST Pestisani. Societatea I-a inchiriat lacurile lui Coco Paun si acesta le-a curatat le-a imprejmuit si populat cu peste. Oamenii sunt nemultumiti cand se face ceva bine pentru comuna iar daca iese rau primaria e de vina. Oricum nu a revendicat nimeni acele terenuri.”, a declarat Poenaru.

In realitate lacurile nu sunt imprejmuite si nici macar curatate, in schimb sunt pazite de o persoana angajata de Coco Paun.

Mai multe persoane, proprietari de drept ai terenurilor pe care se afla celelalte trei lacuri, se afla in aceeasi situatie ca cea a lui Vasile Fratutu, insa acestora le e frica sa vorbeasca.

Sub protectia anonimatului, acestia au declarat ca presedintele Consiliului de Administratie al AGROPREST Pestisani, Ionica Ciolofan, fosta contabila a CAP, impreuna cu fostul primar al comunei sunt cei care au concesionat lacurile.

Pana la inchiderea editiei, atat Ionica Ciolofan cat si Coco Paun nu au putut fi contactati pentru a-si exprima un punct de vedere.

• Daniel Dumitriu

Comisarul Picu bate restaurantele in miez de noapte

Comisarul Ion Picu, seful Serviciului de Ordine Publica din cadrul IPJ Gorj, a confirmat inca odata, desi nu mai era nevoie, ca are legaturi extrem de stranse cu unele restaurante (pardon, cu patronii acestora) din zona Sadu.

Daca in urma cu aproape un an reporterii Scandal l-au surprins pe comisar intr-o adevarata orgie bahica alaturi de alti doi politisti si o doamna de companie, in restaurantul “La Cucu” aflat la intrarea in Defileul Jiului, luni 30 mai, in jurul orelor 23, Ion Picu schimba locatia.

Restaurantul “Castru Roman”, aflat la intrarea in orasul Bumbesti-Jiu pare a fi preferat acum de comisarul Picu. In seara zilei de luni, acesta insotit de un alt barbat au intrat intr-un separeu al localului si pareau ca asteapta o alta persoana.

Prezenta reporterilor “Scandal de Gorj” le-a cam dat planurile peste cap si atat comisarul cat si persoana care-l insotea a inceput sa se agite. Timp de mai bine de o jumatate de ora cei doi s-au aflat intr-un continuu dute-vino intre autoturismul Cielo, (GJ 62 RAI) proprietatea lui Picu si separeul restaurantului.

Surse demne de incredere au afirmat ca intre comisarul Picu si patronul localului exista o “prietenie” bazata pe oarece sarsanale.

La acea ora in restaurant se mai aflau, la o masa, Alecu Dragoi, folcloristul lui Mischie, impreuna cu alte trei persoane, iar la alta masa, doi politisti. Picu a ramas in restaurant pana aproape de miezul noptii.

Restaurantul “Castru Roman” a gazduit in urma cu cativa ani o intalnire de taina intre unul din copii politiei gorjene si unul din liderii lumii interlope locale, rezultatul acestuia concretizandu-se in mai multe arestari operate la cateva zile dupa aceasta.

• Adrian Iovan

Alcoolul este viata si viata e alcool (tableta)

Cunosc in acest targ betivani pe care nu i-am vazut niciodata “limpezi”. De la boschetari pana la politisti intalnesti betivani prin toate bombele puturoase ale orasului. Mai nou a vazut si fotbalisti in aceasta situatie.

Sunt arhicunoscute escapadele vedetelor de la echipele bucurestene, unele dintre acestea avand consecinte din cele mai grave, accidente de circulatie sau picioare rupte. Viata extrasportiva a unora a luat locul, in mass-media, performantelor pe care le asteptam cu totii de la sportivi.

Gorjenii asteapta acum cu sufletul la gura momentul istoric al promovarii “pandurilor”. O performanta de neimaginat in urma cu putini ani, atunci cand Pandurii se zbateau prin Divizia C.

In ultimele meciuri Sandoi i-a acuzat voalat pe unii jucatori ca nu se daruiesc pentru echipa, Scarlat fiind deja exclus din lot. De ce nu dau randament unii fotbalisti? Il indrumam pe Emil Sandoi si pe presedintele Condescu spre terasele din zona Hotel Gorj.

Atat marti seara, cat si miercuri dupa-amiaza o parte din lotul “pandurilor” putea fi gasit pe terasele din centru cu “bauturi racoritoare” pe masa, la jumatate, cu eticheta “Stela Artois”.

Se pare ca tuturor le-a fost prescrisa o cura cu bere, pana pe la miezul noptii, ca apoi se muta intr-un club situat peste strada de stadion. Cica acolo baietii “marcheaza” la greu licori mai tari.

Nu prea demult, unul dintre jucatorii care au stat ceva vreme pe tusa, accidentat, isi aprindea tigara de la tigara, nervos pe ai sai colegi aflati pe gazon. Asta se intampla chiar sub ochii presedintelui Condescu, langa tribuna oficiala.

Pai, cu asemenea viata nu cred ca te mai poti numi sportiv!

Asa ca, Sandoi sa nu se mai mire de ce unele gloabe abia se misca pe gazon.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   03.06.2005. 12:48

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 60 - 27 mai - 2 iunie 2005

Parchetul militar pe urmele casetei SRI

Imaginile prezentate in urma cu ceva timp de catre publicatia noastra in care apareau diverse persoane filate de catre SRI sunt reale. Acest lucru a fost confirmat de prezenta la Tg-Jiu a unui procuror militar ce a trecut la metode inchizitoriale pentru a afla modul in care caseta care continea aceste imagini a ajuns la redactia “Scandal de Gorj” .

La prima ora a zilei de joi a inceput “asediul”. O masina a politiei a oprit in fata locuintei prietenei unuia dintre amicii redactiei, iar doi politisti l-au invitat pe acesta, pe baza de citatie, la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, unde a fost interogat de catre un procuror militar de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Parchete Militare. Varianta oficiala a fost ca este audiat in calitate de martor, pentru ca organele legii sa afle de unde anume s-au scurs informatii clasificate. Un amanunt important s-a pierdut insa pe drumul de la Bucuresti – in momentul in care aceasta a iesit din sediul serviciului secret s-a comis o infractiune, motiv pentru care, conform Legii 544/2001, informatiile au devenit publice, iar audierea prietenului nostru ca si martor nu a fost decat un gest disperat al unor servicii care nu sunt in stare sa-si descopere singure turnatorii.

Oricum, datorita anchetatorilor, statutul generic de martor a inceput sa semene mai mult cu cel de inculpat, mai ales din cauza expresiilor de genul: “Esti un pericol pentru statul roman!”; “Daca vreau las avocatul sa te asiste, daca nu, nu!”; “Il cunosti pe Matei? Recunoaste ca v-am ascultat telefoanele si stim totul!”; “De unde ati luat caseta?”; “Ce ochi ai!” Ce sclipire perversa!” Astfel de dragalasenii au durat aproximativ 2 ore, timp in care numarul persoanelor prezente la discutie s-a marit cu inca alti patru indivizi. Intr-un final amicul nostru a fost lasat sa plece.

Redactorii “Scandal de Gorj” stau la dispozitia organelor de ancheta, pentru ca politia sa nu fie obligata sa consume benzina trimitand masina sa ne aduca la o interogare la care am merge de buna voie, desi nu-i vedem rostul si nici legalitatea.

Pentru cei care au ratat articolul, sau au uitat cum persoane neimplicate penal au fost urmarite, ingradindu-li-se drepturile constitutionale, republicam materialul care a pus pe drumuri Parchetul Militar.

Filaj cu politist si judecator

Comisarul Viorel Caragea, adjunctul Politiei Municipale Tg-Jiu apare pe caseta alaturi de judecatorul Ulmet si omul de afaceri Calin Lemnaru. Judecand dupa imagini se pare ca judecatorul a fost filat toata ziua, pentru ca filmarea incepe din cimitirul municipal, unde Ulmet a fost probabil la mormantul sotiei sale. Spre seara el se intalneste cu Lemnaru si Caragea in fata sediului omului de afaceri. Cei care fac filajul sunt foarte atenti sa nu piarda nici un detaliu, auzindu-se cum se atentioneaza unul pe celalalt: “19; 21. Comunica-i! Deci, ala care fu colosea pe colt? (Lemnaru – n.r.). Aha!; si unde-i acuma? A 10, Omega! Ai dat? Nu, da tu! A 11-42; A1, A2! Da-i tu? Da tu ca eu mai filmez! Solo, da? Solo, solo! (Ulmet n.r.) Aia doi merg pe jos (Lemnaru si Caragea – n.r.) Petrol A 6. 22. Spune-i ca pionii aia doi au plecat cu masina aia Gj- 59-VYV (masina comisarului Caragea – n.r.).

Lemnaru si Ulmet revin in peisaj putin mai tarziu cand ies din parc impreuna cu sotia omului de afaceri.

Calin Lemnaru a refuzat sa comenteze in vreun fel faptul ca a fost filat, insa comisarul Viorel Caragea nu s-a aratat deloc deranjat: “Nu sunt suprins ca sunt filat de voi ziaristii, sau de altcineva si nici nu ma deranjeaza”.

Supravegheat acasa

Serviciile secrete aloca destul de mult timp urmarii omului de afaceri Gelu Livezeanu si a catorva oameni care il insotesc. Livezeanu este supravegheat la iesirea din restaurantul Dantex, in propria curte si in centrul orasului. Comentariile celor carefac urmarirea sunt inerente, intervenind condurile folosite si in filajul celorlalte persoane. Despre acest fapt Livezeanu s-a aratat extrem de deranjat, considerand filarea sa o incalcare a drepturilor constitutionale. “Consider ca aceste filaje nu au obiect. Atata timp cat nu am nici o problema penala nu inteleg de ce sunt urmarit. Sunt de parere ca este un abuz grav al celor care se ocupa cu asa ceva si o incalcare a drepturilor constitutionale”, a declarat Gelu Livezeanu.

Mi se pare un abuz

Gheorghe Pupazan, fost politist, fost ziarist, actual om de afaceri este luat in colimator alaturi de doi functionari ai Finantelor Publice – Telu Parvulescu si C-tin Cernea (fost politist). Filmarea este facuta in plin centrul orasului si comentarii nu lipsesc: “Nu te misca! Mai e cu 270. E ala cu inca 2!”

Pupazan nu a parut deloc surprins ca fostii lui colegi il fileaza acum: “Ma asteptam la asa ceva. Am plecat din sistem si eu sunt cam slobod la gura, nu tac. Am avut de mult suspiciuni, iar la un moment dat cineva din SRI a aflat ca Pupazan isi cheama secretara din sonerie. Am si scris despre asta. stiu ca imi este ascultat si telefonul. Ma deranjeaza, ca nu vad scopul. Imi ingradesc un drept, mi se pare un abuz.”

Parvulescu si Cernea spun ca stiau ca sunt supravegheati si li se asculta telefoanele, deoarece insusi seful Garzii Financiare a cerut infiintarea in cadrul institutiei a unui serviciu de anticoruptie, dar propunerea nu i-a fost aprobata, asa ca acest lucru revine direct SRI-ului.

Melencu interesant din cauza Masoneriei

Helios Melencu, fost consilier judetean, fost functionar la Camera de Comert, fost prim vicepresedinte al PRM Gorj, actual functionar de banca apare pe caseta filat in doua zile diferite la intrarea si iesirea din Prefectura. Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul sustin ca Melencu este important pentru serviciile secrete deoarece face parte din Masonerie, alaturi de alte nume sonore din Gorj. Conform surselor citate, Melencu se ocupa de recrutarea noilor membrii, de verificarea acestora si de intocmirea dosarelor.

Contractat pentru a-si exprima un punct de vedere, Melencu nici nu a confirmat, dar nici nu a infirmat ca face parte din Masonerie, insa datele pe care le detine despre aceasta organizatie nu fac parte doar din cultura lui generala.

Despre filaj a fost la fel de ambiguu: “Ce parere sa am? Sunt profesionisti! Nu ma deranjeaza ca m-au filmat. Dar, spuneti-mi filmarea e facuta doar in Tg-Jiu, sau si in alta parte?”

Comuna Bolbosi, raiul ilegalitatilor

Primaria Bolbosi s-a transformat intr-o cloaca a administratiei publice gorjene, in care se lafaie, alaturi de primar, un consiliu local fara autoritate si fara vreun simt al legalitatii. Banii publici sunt la dispozitia unor iresponsabili care ii varsa direct in buzunarele unor firme cu care au mai facut afaceri ilicite.

Croitoru - “concubinaj” cu Nocola

In luna iulie anul trecut, Consiliul Local Bolbosi a mai acceptat o magarie de 220 de milioane de lei, adoptand o hotarare pentru efectuarea unor reparatii curente la scoala Generala Bolbosi, scoala Primara Ohaba si scoala Primara Valea II. Consilierii au luat calea ilegalitatii chiar din momentul aprobarii hotararii. Aceasta este motivata de un referat de necesitate, elaborat, chipurile de directorul coordonator al scolilor, care insa nu se gaseste in dosarul de licitatie intocmit pentru efectuarea reparatiilor. Pana la urma el se regaseste in registrul general de intrari/iesiri al primariei, dar poarta o data ulterioara intocmirii hotararii de consiliu.

Firma care urma sa se ocupe de lucrari fusese stabilita de mult, pe baza bunelor relatii dintre primarul Viorel Croitoru si patronul acesteia, dar, totusi, de frica repercusiunilor s-a incercat o nuantare de legalitate. Au fost trimise oferte la 5 firme, printre care si preferata SC Nocola Com SRL Rovinari, societate care a mai lucrat in comuna Bolbosi, in anul 2002, cand a executat acoperisul scenei din Ohaba. Atunci, Croitoru s-a ales si el cu un hangar construit de angajatii firmei si acoperit cu placi de azbociment pe care Marin Condescu le donase pentru scena. Nocola s-a ales cu 130 de milioane de lei de la primarie, in devizul de lucrari fiind incorporata intreaga valoare a scenei, care fusese construita cu un an in urma.

Oricum, de la inceput achizitia lucrarii a fost facuta fara anunt de intentie, fara licitatie, selectie oferta, lipsa caiet de sarcina, lipsa receptie, etc.

In 2004, situatia s-a repetat. Adresele trimise celor 5 firme contineau o serie de neconcordante, printre care cea ai importanta era ca data limita a depunerii ofertelor era alta decat cea trecuta in caietul de sarcini. In plus, primarul s-a dovedit atat de generos, incat nu s-a incasat contravaloarea caietelor de sarcini de la firmele participante. Probabil l-a lovit o umbra de constiinta, care l-a indemnat sa nu ia bani degeaba firmelor, atat timp cat era cert cine va castiga licitatia.

Ilegalitati grosolane

Mult asteptata licitatie a fost organizata cu 5 zile mai tarziu decat ziua specificata in adresele trimise societatilor. Nocola si-a oferit serviciile contra a 540 de milioane de lei, cu mult peste cei 220 de milioane aprobati de Consiliu Local. Norocul firmei si al primarului a fost ca celelalte au avut oferte cu mult mai mari si Nocola a ramas “in carti”, revenind, desi ilegal, cu o alta oferta exact la valoarea acceptata de consilieri. Victoria societatii rovinarene este anuntata si celorlalti participanti, numai ca autoritatile locale s-au incurcat in minciuni si au specificat in adresele trimise ca: “Nocola este castigatoare licitatiei organizata pe data de 09.08.2004”. Adica cu o zi inainte de data reala in care aceasta s-a tinut. Grav este si faptul ca certificatul fiscal care il depune orice firma ce participa la o licitatie, pentru a demonstra ca este un bun platnic al taxelor si impozitelor, a fost depus cu mult dupa castigarea licitatiei de catre Nocola. Certitudinea castigarii lucrarilor nu a meritat sacrificiul legalitatii.

Dupa atatea eforturi de eludare a legii, a venit si vremea receptiei si a platii. Pana la urma Nocola s-a multumit cu 143 de milioane de lei, din cele 220 de milioane stabilite prin contract, fara e exista vreo justificare a diminuarii sumei platite. Nu era nici cazul ca firma sa primeasca integral suma , atata timp cat la fata locului s-a descoperit ca o serie de lucrari nu au fost efectuate.

In prezent Curtea de Conturi, Directia de Finante si Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, au grija sa desluseasca itele acestei afaceri si a altora pe care primarul Viorel Croitoru le-a facut in detrimentul comunitatii.

• Daniel Dumitriu

“A.F.” Tribunalul Gorj

Justitia gorjeana este o mare familie, nu datorita faptului ca toata lumea isi uneste fortele in slujba adevarului, ci pentru ca o mare parte din cei care lucreaza pentru “doamna cu balanta” sunt rude, prieteni sau au interese comune. Obiectivitatea in desfasurarea actului de justitie este usor de ghicit in cazul in care actiunea judecatoreasca se desfasoara intre sot, sotie, mosi, nasi si alte rubedenii. Fosti judecatori ajunsi avocati pledeaza in cazurile pe care odata le-au judecat, sau in fata sotiei, care face parte din completul de judecata. “Inteligenta nativa” in familie aduce fratii unul in postura de judecator celalalt in cea de avocat, intalnindu-se nu numai la mesele in familie ci chiar si in instanta.

Arborele genealogic al rudelor din justitia gorjeana este extrem de stufos, pornind chiar de la varf, de la conducerea tribunalului si judecatoriei.

serban sarapatin, vicepresedintele Tribunalului Gorj, face parte din categoria celor care nu-si au consoarta judecator, dar compenseaza cu cumnata, Elena Popescu, magistrat la sectia civila si nepotul, judecatorul Vasile Ghimis, pentru fetita careia este mos. In acelasi timp Ghimis este seful sectiei de falimente si lichidari judiciare, iar sotia sa Rodica Ghimis director al Casei de Pensii Gorj. Deci, destinele celor doi se contopesc nu numai in jurul dormitorului, ci si in afaceri juridice.

Sotii Merisescu sunt aproape unul de celalalt din toate punctele de vedere, biroul notarial al Anicai Merisescu fiind peste strada de Palatul Justitiei unde sotul este judecator. Daca un act notarial emis de biroul respectiv este contestat in instanta poate ajunge din “intamplare” la consoarta, sau la un coleg al acesteia.

Actualul prefect, stefan Popescu Bejat se poate mandri cu doi membrii ai familiei care activeaza in domeniul justitiei – fii sai, unul judecator celalalt notar.

Judecatorul Stelian Ulmet si avocatul Emil Ulmet fac parte si ei din marea familie a justitiei gorjene. O relatie extrem de buna este stabilita si intre cei doi si judecatoarea Lucica Tomescu.

Din cand in cand Baroul Gorj mai primeste cate o sesizare cu privire la subiectivismul celor care isi “sacrifica” viata pe altarul casniciei concomitent cu al justitiei. Vasile Trancau, fost judecator, este in prezent avocat la Targu-Carbunesti, sotia sa fiind judecator la “judet”. Surse oficiale declara ca in sesizarile primite cu ceva timp in urma de barou se precizeaza ca avocatul a intrat uneori in cazuri pe care altadata le-a privit din pozitia de magistrat, sau ca el si nevasta se mai intalnesc in sala de judecata, unul in calitate de avocat, iar celalalt de judecator.

Prieteniile intre judecatori, pe langa gradele de rudenie, influenteaza si ele actul de justitie. Relatiile sunt extrem de stranse mai ales intre judecatorii Maruta-sarapatin-Morega. Exista si persoane care prefera alte cercuri, desi meseria de avocat le interzice sa divulge secretele clientilor. Avocatul C. C este aparent un individ destul de discret, insa niciodata nu se stie ce intorsatura iau cazurile in care pledeaza. Impresia pe care o lasa avocatul este ca nu i-ai platit degeaba onorariul extrem de piperat, daca insa cazul este de o importanta majora “secretul” se imparte intre avocat-client-politie-parchet-SRI, in functie de gradul de implicare si interese.

“Albinutele” magistrate si stupii lor

Judetul Gorj si municipiul Tg-Jiu este intesat de vile impresionate ale celor care activeaza in numele justitiei. In centrul municipiului, la cativa pasi de cladirea Tribunalului, un imobil imens taie rasuflarea privitorilor. Casa, cu o masina pe masura in curte, apartine cumnatei vicepresedintelui tribunalului, judecatoarea Elena Popescu. Este greu de presupus ca un salariu de magistrat poate asigura un asemenea lux. Cladirea a fost construita in 2 ani de zile.

Cumnatul serban sarapatin a preferat un mediu mai rustic alegand o casa in zona Novaci. Tot aceleasi gusturi le-a avut si nepotul acestuia, Ghimis care si-a construit o casa cu peste 15 camere la Scoarta.

Cei trei nu sunt singurii care se bucura de o prosperitate suspecta. Claudiu Margulescu este doar de cativa ani judecator. Probabil pentru ca nu-i place sa se deplaseze de jos, si nici sa mearga la tara, Margulescu si-a cumparat loc de casa tot aproape de cladirea unde lucreaza. Vila “plantata” in buricul targului a crescut intr-un an de zile. Insa perspicacitatea judecatorului nu este proportionala cu marimea vilei. Calculele in cazul contopirilor de pedepse ii dau batai de cap, ajungandu-se pana acolo incat datorita lui Margulescu un detinut a respirat aerul libertatii cu 10 luni mai devreme decat trebuia pentru ca judecatorul nu s-a priceput, sau nu a vurt sa se priceapa la deduceri.

Avocatul M. Talanga este proprietarul unei vile centrale, fiind vecin cu Constantin Pupazan, inca prim-procuror adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj. In urma cu cativa ani, Talanga a fost judecator, dar a trebuit sa se dea la fund din cauza unei povesti urate cu o clienta care trebuia sa-si dea silinta sa castige procesul de divort. A existat o intalnire la un hotel din Tg-Jiu, dar femeia nu a venit singura si totul s-a terminat neplacut pentru aparatorul dreptatii. A fost mutat un timp la Tg-Carbunesti, dar ministrul justitiei de pe atunci, Valeriu Stoica, i-a pus in vedere sa-si dea demisia, motiv pentru care a ajuns cu o treapta mai jos, adica avocat. Neplacerile insa nu au avut repercursiuni si asupra bunastarii familiei Talanga, vila care poate fi evaluata la cateva miliarde demonstrand acest lucru.

Presa gorjeana a aratat de nenumarate ori interes fata de “familia justitiarilor”, despre care a si scris de altfel, sperand ca organele abilitate sa faca putina ordine, dar pana in prezent nimeni nu pare dispus sa provoace un “divort” in lant in cazul “bisericutelor” din tribunal. Din motive similare cu ale colegilor nostri, atragem si noi inca odata atentia asupra acestor aspecte, poate pana la urma se va lua vreo masura.

• Adrian Iovan

Circ ieftin pe banii statului

Penes Curcanul audiat in dosarul politistului Vasile

“Penes Curcanul”, a fost audiat la Judecatoria Tg Jiu intr-un caz in care a tinut prima pagina a ziarelor in vara anului trecut. Daca in acest caz politistul Vasile Nicolae este parte vatamata, el se face totusi vinovat de incalcarea a cel putin doua articole din Statutul politistului. Dosarul aflat pe rolul instantei gorjene in care politistul ii acuza pe Anton Codoban si Nicolae Pisiu ca l-au batut intr-o seara a lunii iunie 2004 ar trebui suspendat pana la finalizarea cercetarilor care se deruleaza in prezent la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova. In acest dosar alti doi politisti sunt cercetati pentru abuz in serviciu deoarece au santajat doi martori pentru a da declaratii favorabile lui Vasile Nicolae.

Premiera in justitia gorjeana! “Penes Curcanul” este pseudonimul unui martor in dosarul in care Anton Codoban si Nicolae Pasiu sunt acuzati de ultraj contra bunelor moravuri de catre politistul Vasile Nicolae, cel cu care au avut un conflict in vara anului trecut. Martorul a dorit sa nu-i fie deconspirata identitatea si a fost audiat de catre instanta cu ajutorul aparaturii audio-video. Acesta a aparut in fata instantei cu ajutorul unui videoproiector si a putut comunica cu partile in proces si cu magistratii prin intermediul microfoanelor si difuzoarelor.

Martorul, prezent fizic in alta incapere, a purtat pe toata durata audierilor a casca audio iar atat imaginea cat si sunetul au fost distorsionate.

Avand in vedere Legea protectiei martorilor, “Penes Curcanul” nu a detinut date extrem de pretioase pentru judecatori si aceasta audiere in conditii speciale nu justifica costurile.

Este de reamintit faptul ca politistul Vasile Nicolae a fost implicat intr-un scandal intr-o terasa din municipiu impreuna cu Codoban si Pisiu. Conflictul din acea noapte nu l-a afectat prea tare din punct de vedere profesional pe politist. Politia Municipiului Tg Jiu nu a facut public calificativu primit de politistul bataus la sfarsitul anului trecut si nici faptul ca acesta ar fi fost sanctionat disciplinar cu toate ca articolele 42 lit. d si 57 lit. a din Statutul politistului fac referire in mod expres la comportamentul necorespunzator al politistului in societate si faptele ce constituie abateri disciplinare.

Este firesc sa se nasca tot felul de intrebari de genul: “De ce nu este suspendat Vasile din functie pana la finalizarea dosarului?” , atata timp cat doi colegi ai acestuia sunt deja cercetati pentru ca s-au implicat prea mult pentru a-l ajuta.

Comisarul Mihai Popa si agentul Cristian Bordea fac obiectul unor cercetari ale Parchetului de pe langa Curtea de apel Craiova pentru abuz in serviciu. Doi martori din dosarul “Vasile Nicolae” au declarat instantei ca la politie in faza cercetarii penale au fost santajati si fortati sa semneze declaratii pe care nu le-au scris ei.

Instanta de la Tg Jiu ar trebui sa suspende procesul aflat deja pe rol pana la finalizarea cercetarilor de catre procurorii doljeni.

• Mihai Popescu

Gardienii de ieri, comunitaurii de azi

Motto: sapca-n cap, / tigara-n gura / Celularu’ la centura, / Gardian ma doare-n p..a!

Speram si eu, ca un contribuabil prost ce sunt, ca odata cu schimbarea sefului, ba mai mult si a titulaturii gardienilor publici sa observ o schimbare si in tinuta si atitudinea celor care acum au fost ridicati la rang de politisti. Iete part! De une’ draci atatea pretentii? Poate doar daca se schimba si 90% din ei. Aceleasi fete obosite, aceeasi atitudine de borfas de cartier, aceeasi lipsa de respect fata de cei care-i platesc salariul si, bineinteles, aceleasi parcuri si strazi pline de gunoaiele umane fata de care ei au datoria sa ne apere. Cu sapca pe spate, putin intr-o parte, camasa sifonata, un pic scoasa din pantaloni, tigara-n coltu’ gurii, mainile in buzunare, bazinul impins in fata, vrajind vreo pustoaica sau odihnindu-si hoitul pe cate o banca. Cam asta e imaginea cu care intampina respectabilii politisti comunitari atunci cand indraznesti sa intri in gradina publica pentru a admira operele lui Brancusi. In ciuda rezultatelor exceptionale de imagine realizate de Tudorica Nene cand conducea OJPC-ul este greu de crezut ca aici va reusi sa schimbe ceva.

Mai ieri, imi plimbam jumatatea prin parcul central, in incercarea de a ne debarasa de oboseala din timpul saptamanii, cand deodata imi vad prietena impietrita de spaima si galbena ca ceara. La aproximativ 15 metri de noi, un nene, dezbracat de la brau in jos se masturba de zor, privind pofticios la tinerii si copii care treceau pe alee. socat, am incercat sa gasesc un politai, comunitar, care sa rezolve problema. Dupa indelungi cautari, am reusit sa gasim doi trepadusi, care dupa uniforma semanau cu comunitaurii, ce incercau sa seduca de zor doua mucioase. Reactia acestora una cel putin dubioasa: “Aaa!!! Ala!?”

• Flex in plex

Comisarul Filip imbogatit din afaceri forestiere

Cornel Filip, seful Politiei Rovinari a reusit sa stabileasca o premiera in cadrul politiei gorjene devenind primul politist instarit cu avere dobandita si pe cai legale. In urma cu un an, sotia sa Teodora Georgiana, impreuna cu o alta mostenitoare, au facut o afacere de aproape 3 miliarde de lei cu Complexul Energetic Rovinari. Ele au vandut, catre complex, 9 ha de padure, contravaloarea acesteia a fost impartita la doi si familia Filip a primit 1,4 miliarde de lei, pe care comisarul sef le-a si trecut in declaratia de avere.

Contand pe profitabilitatea afacerilor imobiliare, Cornel Filip si-a achizitionat in 2005 un teren intravilan, care s-a adaugat la un altul cumparat in 2002. Ambele au valoarea de impozitare stabilita la 500 de milioane de lei.

Cu un venit realizat de el, pe ultimul an fiscal, de aproape 170de milioane si de sotia sa de 156 de milioane de lei si un cont de 900 de milioane de lei, Filip, ar trebui, teoretic, sa nu calce pe urmele fostilor sefi ai Politiei Rovinari, adica sa-si umfle conturile din afacerile ilegale cu carbune ce se desfasoara de ani buni in oras.

• Daniel Dumitriu

Turnatorul de serviciu

• O gagica , ajunsa director economic din intamplare, o freaca intens la rece, pe salariu platit din banii contribuabililor, intr-un birou modern al unei institutii publice. Parasuta, aterizata in functie dupa ce fostul sef al institutiei a plecat cu tot cu amanta si ea fosta directoare economica.

Indragostita recent de un baiat de bani gata, fufa nu poate fi deranjata nici chiar in timpul orelor de program pentru ca este prea ocupata cu barfa, la o tigara Kent si o cafea de spaga. Turnatorii spun ca deseori directoarea trece de la tigarile obisnuite la trabucul sefului, pe sub birou.

• Un primar de comuna si-a tras doua autoturisme ultimul racnet tocmai cand pe teritoriul administrat de el se desfasoara un program cu finantare externa.

Apropiati ai acestuia au declarat ca limuzinele sunt primite cadou tocmai de la firma care a incasat deja 35 de miliarde de lei. Programul apare in documente ca fiind finalizat de aceea firma a incasat deja banii si asta s-a putut intampla cu ajutorul unor functionari mituiti. Dar despre primarele cu limuzine in numerele noastre viitoare.

Deranj la capitala (tableta)

Este clar ca Scandal deranjeaza pe foarte multi din cei care se simt vizati sau apar in materialele publicate. Imediat ce sunt adusi in atentia opiniei publice subiectii cauta explicatii, suna la redactie, ameninta sau si mai grav, fac speculatii si presupuneri cu privire la presupusele persoane care au comandat articolele.

Un lucru trebuie sa fie clar pentru toata lumea: la Scandal nu poate comanda nimeni nimic, doar nu suntem restaurant si nici dusmanii nu avem cu nimeni. Cei care fac smenuri sa fie convinsi ca vor aparea in ziar chiar daca vor apela si la maica-mea!

La inceputul lui aprilie publicam un material inedit pentru presa gorjeana si chiar nationala: o investigatie jurnalistica in care erau puse la indoiala atat profesionalismul cat si baza legala pe care isi desfasoara activitatea unii lucratori ai SRI. Am adus atunci la cunostinta omului de rand cum serviciile secrete papa bani degeaba urmarind persoane care la momentul filajelor nu erau certate cu legea. Oameni de afaceri, fosti sau actuali politisti, judecatori, alte persoane publice au fost filate zile de-a randul fara ca asupra lor sa planeze suspiciuni ca ar fi comis vreo infractiune. O caseta video cu toate aceste lucraturi a pus la acea vreme multa lume. seful SRI Gorj a negat atunci orice implicare a serviciului pe care il conduce.

Astazi pot spune ca Faget a mintit!

Sectia Parchete Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a demarat o ancheta cu privire la acea caseta. La aceasta ora nu stim ce vizeaza ancheta insa, metodele folosite de procurorii militari veniti la Tg Jiu, ma duc cu gandul la cele folosite de securisto-comunistii de odinioara. Interogatoriu de tip razboi psihologic, duba politiei, interceptarea convorbirilor telefonice, de asta a avut parte un apropiat al Scandal luat din pat la prima ora si dus la Parchet, poate, poate va rasufla ceva.

De anchete ale inaltelor foruri de la Bucuresti am mai avut parte si nu ne-am speriat asa ca nici procurorii militari nu ne inspaimanta nici macar cu duba politiei. Atat timp cat nu am comis nici o infractiune, nu am publicat informatii clasificate, pentru ca acestea s-au declasificat odata cu iesirea pe poarta SRI nu avem de ce fi acuzati. Un lucru este cat se poate de clar: procurorii bajbaie in ceata si incearca sa agate pe orice zvoner care ar putea furniza “informatii” despre caseta. Cel mai grav mi se pare modul de lucru al magistratilor militari care au inceput ancheta cu sfarsitul. Procedura penala spune ca mai intai trebuie sa ai un inculpat si apoi sa cauti probe in acuzare si nu invers.

Scandal si-a asumat intotdeauna cele publicate si in acest caz va fi la fel insa, atunci cand se incearca intimidarea noastra pe diferite cai ne vom apara drepturile si libertatea. Ar fi culmea sa fim infratiti cu Ben Laden si acuzati de vreun atentat la siguranta nationala.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   27.05.2005. 12:47

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 59 - 20 - 25 mai 2005

Secretarul de stat Mantog minte!

Structurile guvernamentale ale Romaniei au avut mereu cel putin un gorjean, bine infipt pe pozitie. si acum se gasesc destui, printre care se numara secretarul de stat Ionel Mantog, fostul ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, secretarul general adjunct Gheorghe Tomoiala si secretarul general Adrian Gorun. Dintre toti, in topul averilor acumulate conduce detasat doamna de la Bolbosi, cu o avere de miliarde de lei.

Mantog se ascunde dupa deget

Ionel Mantog, secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului, celebru pentru apartenenta sa la categoria stramutatilor de lux din Tg-Jiu, nu detine nici un mijloc de transport. Cel putin acestea sunt omise in declaratia de avere. Insa, omisiunea poate fi considerata o practica pentru secretarul de stat, daca se tine seama ca el “uita” sa spuna adevarul si in ceea ce priveste vila sa din cartierul Primaverii. Conform, declaratiei de avere, imobilul se afla in constructie, dar o simpla vizita la fata locului demonstreaza ca Mantog e un mincinos – casa e de mult terminata.

La fel de terminate, dar dintr-un alt punct de vedere, sunt si societatile de pe care Ionel Mantog a supt zeci de milioane de lei. De exemplu, Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase “Remin” Baia Mare, unde demnitarul este membru in consiliu de administratie. Cu pierderi de 508 miliarde de lei si profit zero, Remin contribuie totusi la bunastarea familie Mantog cu o leafa lunara. La U.R. Motru, acesta presteaza tot ca si membru in consiliul de administratie si tot pentru o societate cu profit nul. De pe ici, de pe colo, a reusit, intr-un an de zile sa stranga aproape 900 de milioane de lei, punand la socoteala si salariu pe care l-a luat de la SNLO, pentru functia pe care a detinut-o la Directia de Resurse Umane si Legislatie.

Detinator de materie cenusie, Mantog a incasat si 38 de milioane de lei, de la SE Turceni, pentru drepturi de proprietate intelectuala.

Ca si avere, familia secretarului de stat detine acea vila in privinta careia a preferat sa declare ca este in constructie, decat sa faca public de buna voie cate miliarde valoreaza casa pe care i-a construit-o SNLO de-a moca. Mai detine si un apartament a carei valoare de impozitare este de 364 de milioane de lei, ceva mai mult decat valoreaza bijuteriile familiei, adica 5000 de euro.

Stanoiu – putred de bogata

Rodica Stanoiu, fostul ministru al Justitiei, actual senator, este de departe cea mai bogata personalitate gorjeana care presteaza la “centru”. In comuna natala, Bolbosi, detine 3 terenuri: agricol, forestier si intravilan. Un alt teren agricol la Filiasi si unul intravilan la Constanta. In privinta caselor, Stanoiu nu are mania colectionarii acestora, asa ca nu detine decat un apartament si o casa. Masinile ii plac doar cele straine, detinand un autoturism Saab si un Audi.

Fostul ministru are o slabiciune pentru bijuterii in valoare de 10.000 de euro, adica vreo 400 de milioane de lei si obiecte de arta in valoare de 15.000 euro. Impresionante sunt si conturile sale din banca: 84.000 de euro; 195.000 USD si 535 de milioane de lei.

Tomoiala – fan Oltcit

Gheorghe Tomoiala, secretar general adjunct in Ministerul Constructiilor si Turismului, este originar din Sacelu. Sub rezerva surprizelor pe care le pot oferi datele care vor aparea in noua declaratie de avere, care nu se gaseste inca pe site-ul ministerului, se poate trage concluzia ca Tomoiala nu e din fire prea strangator. Conform vechii declaratii de avere detine un teren intravilan, un apartament in indiviziune cu copii, o casa si doua autoturisme: un Oltcit special si un Oltcit Club. Are un cont de 10.000 de euro, dar datoriile depasesc net agoniseala sa, respectiv 28.000 de euro.

Gorun, mosier la Runcu

Adrian Gorun, secretar general in Ministerul Educatiei, se poate lauda cu un teren intravilan in comuna Runcu, o casa de vacanta in constructie, un apartament si un Opel Astra. Are si un depozit bancar in valoare de 270 de milioane de lei, un venit de 273 de milioane de lei de la Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca si 28 de milioane de lei pentru functia de pe care o detine ca si consilier in cadrul Consiliului Judetean Gorj.

Daca primarul comunei Runcu, Nicolae Caramete, va pune, in sfarsit, osul la treaba si va transforma comuna intr-o zona turistica profitabila, gorun are toate sansele sa mai adauge ceva la bugetul propriu de pe urma terenul pe care si la cumparat in zona.

• Dara Pumneanu

Femeile baronului Mischie

Cel putin una dintre femeile PSD-iste, in afara de Sanda Mischie, a trecut prin patul fostului baron de Gorj, Nicolae Mischie. Chiar si pentru a face o poza, sau a aseza o perna, restul fiind invaluit de misterele noptii.

Daniela Giurcau, o fosta membra de partid a ajuns in patul lui Mischie intr-o noapte din toamna lui 2000, cand, pe atunci PDSR-istii gorjeni, au participat la o intrunire la Brasov. Daniela tocmai fusese aleasa consilier local la Bumbesti-Jiu si, implicit, intr-o structura de conducere la nivel local. Astfel de momente se celebreaza in companii selecte si nici consiliera n-a facut exceptie de la regula.

In drum spre intrunirea de la Brasov delegatia gorjeana s-a oprit la Hotelul “Palace Dumbrava” din Sibiu. Din prea multa grija ca doctrina partidului sa nu se altereze odata cu sanatatea presedintelui, Daniela i-a facut sefului ei o vizita inainte de culcare. Cat de lunga a fost aceasta vizita a depins doar de dl. Mischie….si de bunavointa doamnei. Exista, insa, o certitudine! Dupa plecarea lui Nicolae Mischie din PSD, nici Daniela n-a mai fost aleasa in structurile de conducere ale partidului si nici n-a mai fost trecuta pe liste la alegerile de anul trecut. Acum nici nu mai face parte din partid, din cauza unei situatii similare cu cea a fostului sau coleg de poza si de pat din hotelul sibian – probleme cu legea, din motive de ordin economic.

Ionela Prodan, cantareata de muzica populara, o alta doamna ce a gustat din mierea buzelor lui Mischie, poate doar sa spere ca microbul ghinionul sa nu se poata transmite dupa un moment de slabiciune temporara.

Mischie si Prodan au fost colegii aceluiasi partid, pe vremea cand aceasta era director al Directiei Educatie Permanenta si Civilizatie Traditionala din Ministerul Culturii. Nu stim daca functia ei prevedea si educarea barbatilor in arta atingerilor intime…

• Scandal de Gorj

Bejat dispus sa “emigreze” la Paris

Prefectul stefan Popescu Bejat se lauda in urma cu putin timp, in cadrul unei vizite de lucru, ca va schimba scaunul din Prefectura cu unul de ambasador la Paris. Postura de diplomat i-a fost oferita ca varianta de catre presedintele Traian Basescu imediat dupa ce Alianta PNL-PD a castigat alegerile, insa Bejat a ales sa fie prefect al judetului Gorj. Ultimele izbucniri ale tinerilor PD-isti, in frunte cu deputatul Romanescu, l-au determinat pe prefect sa reflecteze mai bine la cat de bine l-ar prinde titulatura de reprezentant diplomatic. Prefectul este constient de faptul ca nu va mai prinde sefia PD-ului si, mai mult decat atat, nu doreste sa intre intr-un scandal mediatic.

Surse demne de incredere din anturajul lui stefan Popescu Bejat afirma ca a discutat deja cu Basescu in acest sens si ca presedintele i-a promis ca va fi numit legat inaintea alegerilor care vor avea loc in organizatia judeteana a PD.

Contactat telefonic pentru a intari cele auzite de urechile anturajului sau, Bejat a negat vehement ca ar fi afirmat asa ceva.

• Adrian Iovan

“Vioristul” si “Paracetamol” stapanii arestului IJP Gorj

Faptul ca in Romania nu sunt respectate drepturile omului, iar despre cele ale arestatilor sau detinutilor nici nu poate fi vorba, este arhicunoscut.

In Gorj doi militieni sadea se joaca cu vietile celor care ajung in subsolul Inspectoratului Judetean de Politie. Mizerie, boli de piele si chiar paduchi, asa poate fi descris locul in care nimeni nu-si doreste sa ajunga.

Arestul IJP Gorj este locul unde nu s-a auzit despre conventiile la care a aderat statul roman in ceea ce priveste drepturile omului.

Ograda pastorita de comisarul Ioan Cilibiu este cu siguranta cel mai jegos loc dintr-o institutie publica. Raia si paduchii sunt ceva obisnuit in celulele arestului. Cel putin 8 persoane locuiesc temporar intr-o incapere de opt metri patrati, cu o galeata de urina sub nas. Despre dreptul unei fiinte umane la igiena personala, comisarul Cilibiu n-a prea auzit. In timpul alocat pentru mersul la toaleta, aproximativ 15 minute de trei ori pe zi, arestatii abia au vreme pentru nevoile fiziologice.

Poreclit “vioristul” din cauza comportamentului sau ciudat, care consta in simularea unei interpretari la vioara, ori de cate ori un arestat ii cere ceva – Cilibiu a fost aruncat in subsolul politiei in urma cu cativa ani buni, tot din cauza ciudateniei sale. De atunci bantuie beciurile politiei ca si cocosatul de la Notre Dame clopotnita catedralei.

In nepasarea fata de arestati este secondat si de “Paracetamol” adica doctorul arestului, sarapatin, poreclit asa pentru ca la orice boala, medicul administreaza acest medicament, nu din incompetenta, ci pentru ca putin ii pasa de asistenta medicala pe care trebuie sa o asigure cu responsabilitatea impusa de profesie. De cate ori cei arestati cer sa fie prezentati la controlul medical, sau la medicul legist, primesc acelasi raspuns negativ.

Comportamentul sadic al celor doi stapani ai beciurilor este cunoscut cu siguranta la etajele superioare ale IJP Gorj, dar nimeni nu intrerupe joaca acestora cu vietile si drepturile celor care ajung in arest.

• Mihai Popescu

Odrasla securistului Stamatoiu terorizeaza un liceu din Targu Jiu

Sub aripa protectoare a tatalui, copilul colonelului Stamatoi din SRI face legea la un Colegiul National din Targu Jiu. Pustanul, elev in clasa a XI-a, “executa” pe oricine indrazneste sa-I para antipatic. Daca la capitolul invatatura se pare ca nu exceleaza, Cosmin Stamatoiu este totusi printre primii din clasa la absente si comportament anti-social. Probabil ca pe viitor va deveni un candidat ideal la un rol in serialul “Baieti buni”. Zilele trecute, suparat fiind pe fata unui coleg de clasa, Cosmin Stamatoiu a pus vreo zece prieteni sa-i aminteasca acestuia cine-i seful clasei. Folosindu-se de metode de predare specific securiste cei zece l-au cotonogit zdravan pe colegul lui Stamatoiu care, dupa spusele medicilor legisti, necesita 7 zile de ingrijiri medicale. Aceasta nu este prima abatere a lui Stamatoiu junior, el fiind implicat in trecut intr-o mica poveste penala despre furtul unor bijuterii in care el se pare ca a jucat rolul intermediatorului dintre cel care le-a “procurat” si o casa de amanet. De fiecare data insa pustiul a scapat basma curata.

• Radu Ciocoiu

La Barbatesti s-a furat un... pod!

Bine pazita de doi politisti comunitari stabili, secondati deseori de un ofiter de politie ce raspunde de zona, comuna Barbatesti a inregistrat un record in materie de furturi ce va fi greu de egalat.

Intr-o noapte de dupa Paste s-a furat pur si simplu un pod forestier amplasat peste un ogas in punctul “La Ghebani”.

Podul a fost construit prin anii 1980 de catre Intreprinderea Forestiera de Exploatare si Transport Gorj, din tevi solide de 6-8 m lungime si traverse de cale ferata scoase din uz.

Drumul pe care a fost amplasat podul a servit exploatarii de padure din zona si a ramas in domeniul privat al comunei Barbatesti fiind singura cale de acces din zona spre padurile restituite proprietarilor si spre pasunea comunala.

Scopul imediat al furtului a fost acela al valorificarii tevilor printr-o societate de colectare a fierului vechi din Tg-Carbunesti, iar operatiunea de “evaporare”, derulata pe timp de noapte, a fost foarte greoaie, la realizarea ei aducandu-si contributia trei barbati vanjosi, un cal, o caruta, o autoutilitara Dacia si o instalatie de taiere cu butelie de aragaz si tub de oxigen.

Cetatenii cunosc hotii, dar nu au curajul sa depuna vreo plangere. Primarul Constantin Patrascu stie si el de “disparitia” podului, dar considera ca acesta nu se gaseste in patrimoniul privat al comunei Barbatesti si, ca atare, comuna nu se poate constitui…parte vatamata, chiar daca un drum satesc de servitute a ramas intrerupt.

Politistii comunei, Marcel Draghici si Marian Tudorin, cunosc si ei hotii, stiu si unde s-au dus, spre valorificare, tevile, dar nu se pot autosesiza!

Ei reactioneaza doar cand sunt sunati de ziaristi pentru a li se adresa cateva intrebari. Reactia lor e una plina de nesimtire. Imediat ce afla cine ii cauta trantesc receptorul in furca. In ceea ce priveste publicatia noastra, politistii sunt deja “recidivisti”, prima data trantindu-ne telefonul in nas cand i-am intrebat despre un furt de tevi din patrimoniu Ciprom Craiova, petrecut acum cativa ani, si in care primarul comunei a avut un rol deloc de neglijat.

Potrivit Legii 215/2001, domeniu privat al unei comune este administrat de Consiliul Local si se compune din totalitatea bunurilor mobile si imobile existente pe teritoriu administrativ al comunei si care nu sunt proprietatea unei persoane fizice sau juridice.

Asupra disparitiei podului ar trebui sa se “autosesizeze” macar secretarul Primariei Barbatesti si sa incunostinteze in scris, in prima sedinta, Consiliul Local.

• Adrian Iovan

Pensie, dulce pensie... de politist

Patru comisari sefi s-au cerut la pensie inainte de varsta legala pentru ca Ministerul Administratiei si Internelor sa le achite si ceva plati compensatorii in baza Legii 138/1999.

Pe langa pensia de cateva zeci de milioane de lei, fostii politisti vor incasa alte cateva sute de milioane in functie de grad si vechime, drept plati compensatorii.

Comisarii sefi, Victor Baroianu, fost adjunct al comandantului IJP, Liviu Balanescu, fost comandant al Politiei Tg-Jiu, Mircea Culcea de la Cercetari Penale si Alexie Rinculescu de la Serviciul Cabinet au solicitat sa fie scosi la pensie inainte de termen pentru a beneficia de platile compensatorii acordate de MAI.

Acestia vor primi, pe langa pensiile de aproximativ 20 de milioane de lei lunar, o suma cuprinsa intre 200 si 300 de milioane neimpozabila, pentru simplu fapt ca au renuntat la gradele de politist.

Comisarul Baroianu a fost sanctionat anul trecut de catre Corpul de Control al MAI pentru superficialitate in executarea activitatii. In realitate sanctiunea a fost cauzata de tergiversarea unor dosare penale printre care si cel al lui Coco Paun, protejatul sau si al comisarului Victor Rosca. Suspiciunile planeaza si asupra pensionarii fostului sef al Politiei Tg-Jiu, comisarul sef Liviu Balanescu, despre care “Scandal de Gorj” a scris in urma cu cateva saptamani, cum ca ar fi primit materiale de constructii de la Relu stefanoiu, pentru a-si construi casa din comuna Balesti.

Ofiter SIPA pensionat pentru un sfert de miliard

Col. Constantin Calugarita, seful Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie Gorj, fostul SIPA, a beneficiat si el de platile compensatorii acordate de Ministerul Justitiei. Astfel, colonelul va primi pe langa pensia de aproximativ 20 de milioane de lei, plati compensatorii de peste 250 de milioane de lei.

• Daniel Dumitriu

Turnatorul de serviciu

• Se aude prin targ ca o mare parte din limuzinele celor din cartierul Meteor ar fi fost “ciordite” (pe intelesul actualilor proprietari) de prin strainataturi.

Despre intreaga tesatura, destul de complicata, de la intelegerile cu fostii proprietari straini si pana la inmatricularea masinilor in Romania vom povesti pe larg in numerele noastre viitoare. Surpriza va fi mare pentru capii Politiei Romane, pentru ca in “combinatie” apar si nume de gabori gorjeni.

• Cristi Fluieratoru, mare lider sindical pe la Motru, cica s-ar fi relansat in afaceri de curand cu banii minerilor sindicalisti.

Fluieratoru a pierdut ceva bani in campania electorala iar acum, ca sa-si recupereze paguba, a infiintat o societate cu nume aproape identic cu cel al firmei sindicatelor miniere, prin care consoartele unor lideri invart afaceri in domeniul serviciilor.

• Un om de afaceri gorjean stabilit prin capitala, cu ceva actiuni pe la una din societatile intrate recent in reorganizare judiciara este tot mai des vazut in compania boss-ului SNLO, Tiberiu Trotea, precum si a grangurului Patromin, Toni Grebla.

Personajul cu pricina dicteaza chiar lichidatorului doljean traseul pe care trebuie sa mearga societatea pentru a putea intra mai usor in posesia acesteia.

Toate drumurile duc la Caracal (tableta)

Meciul vedeta dintre Pandurii si Inter Sibiu este intr-adevar unul hotarator pentru promovarea in primul esalon a uneia dintre cele doua echipe. Surprize mai pot aparea pana la picarea cortinei insa, meciul care va stabili in mod cert liderul si implicit divizionara A se va juca la Caracal intre Fotbal Club din localitate si CS Otopeni.

Echipa de la marginea capitalei a stat in coasta Sibiului si “pandurilor” o buna parte din acest campionat, iar saptamana trecuta a devenit lider dupa surpriza de la Ploiesti. Chiar inainte de disputarea acelei partide au aparut ceva zvonuri despre implicarea lui Gigi Netoiu la Otopeni. Scenariul era acum cateva zile ca Otopeniul cu ajutorul “Comandantului” va promova si va ceda locul Universitatii Craiova in conditiile in care negocierea Netoiu-Dinel parea ca se va concretiza intr-un contract. Regia de dupa victoria in fata Petrolului este evidenta si aduce in scena figurile (a se citi besinile) da capitala. Primarul periferiei Bucurestiului spune ca in cazul promovarii nu va ceda locul, iar Gigel afirma la toate emisiunile ca nu s-a inteles cu Dinel.

Culisele promovarii la noi in Oltenia sunt mai intunecate. Baietilor de la Bucuresti, cat se cred ei de smecheri, le poti mirosi urmatoarea miscare, pe cant oltenilor mai greu.

La finalul partidei dintre Pandurii si Inter toate drumurile duc spre Caracal. Doamne fereste sa nu se intample ceva rau la Tg-Jiu.

“Caracalenii” Viorel Ilinca si Paul Valuta au acum soarta promovarii in mainile lor.

Condescu a facut primul pas si l-a demis pe vicele Temelescu, cel care-i injurase pe concitadinii lui Tuca la Tg-Jiu, miercurea trecuta. Sigur nu-i de ajuns pentru regele margarinei si probabil in etapa viitoare ii vom intalni pe liderii minerilor cu sacul cu bani in spate pe la stadionul din Caracal pentru ca Piturca jr. si compania sa curme zborul celor din Otopeni.

Nu e exclus ca presedintele Condescu sa promita si o eventuala cedare a locului in A Universitatii. Asta ramane de vazut si depinde de interesele pe care le pot avea in viitor Ilinca si Valuta la Craiova.

Itele promovarii sunt la aceasta ora extrem de incurcate si asa vor ramane si dupa etapa de sambata, pana la meciul de la Caracal. E clar ca Netoiu nu sta cu mainile in san. Nume grele se invart acum in jurul echipelor cu sanse de promovare si nici unul dintre cei implicati nu se va vinde lesne. Chiar si soarta Universitatii se joaca in aceste ultime etape ale seriei a-II-a.

Lasand la o parte toate acestea, baietii nostri trebuie sa constientizeze ca au sansa istorica de a promova in primul esalon si nu trebuie ratata. Cel putin cei care sunt cu sufletul langa echipa stiu asta.

Despre “carciumarii” de la Pandurii va vom povesti dupa derby. Dar pana atunci haideti la “Municipal” sa strigam cu totii “HAI PANDURII!”

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   20.05.2005. 12:45

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 58 - 13 - 18 mai 2005

Militienii Chitiba si Giugelea au sabotat politia

Doi politisti din cadrul Politiei Rutiere Gorj, insp. pr. Liviu Chitiba si insp. pr. Ion Giugelea, au musamalizat dosarul unui accident rutier in care un angajat civil al IJP Gorj si-a pierdut viata, iar alti trei au fost grav raniti, unul dintre ei ramanand infirm.

Politistii au fost doar primele elemente din cercul vicios care s-a creat in jurul cazului, pana in momentul in care vinovat de producerea accidentului a fost stabilit angajatul IJP care a condus camionul politiei, cu toate ca supravietuitorii evenimentului au indicat clar, prin declaratii, autorul.

Surse autorizate sustin ca in spatele acestui joc murdar s-a aflat tot timpul un ofiter superior din cadrul politiei, cu foarte multa influenta. Acesta era prieten si partener de afaceri cu patronul ce detinea autotractorul care a lovit violent camionul IJP.

Tradati de proprii colegi

La sfarsitul lunii mai 2003, un camion apartinand IJP Gorj se intorcea de la Craiova unde fusese trimis in interes de serviciu. In camion se afla agentul sef adjunct Cristian Chiana si trei angajati civili ai politiei: Ion Negrea, Nicolae Negrea si Vasile Catrinoiu.

In satul Valeni, comuna Plopsoru, camionul a intrat in coliziune cu un autotractor tip Volvo, condus de Ion Stavaroiu, angajat al SC Webfox SRL Calnic. Impactul a fost devastator – soferul Ion Negrea, grav ranit, a decedat in drum spre spital, Nicolae Negrea, a ramas infirm, pierzandu-si piciorul stang, Vasile Catrinoiu s-a ales si el cu multiple leziuni. Singurul norocos a fost Cristian Chiana, care a scapat cu rani mai putine si a putut sa le acorde colegilor sai primul ajutor.

La fata locului s-au deplasat Daniel Craciun, comisar de politie, insp. pr Liviu Chitiba si insp. pr. Ion Giugelea. Din motive de incompetenta, sau de interes, cercetarea acestora a fost lipsita de orice urma de profesionalism.

S-au gasit rapid cativa martori oculari din multimea de curiosi care se adunase pe marginea soselei, cu toate ca l-a impact este improbabil ca cineva sa fi asistat deoarece ploua torential. In foarte scurt timp a fost stabilit ca vinovat de producerea accidentului Ion Negrea, soferul camionului politiei. Barbatul era mecanic auto la IJP Gorj, avea 43 de ani si a lasat in urma o sotie cu doi copii minori.

Expertiza tehnica modificata grosolan

Conform raportului de expertiza tehnica, intocmit de catre expertul tehnic Gheorghe Corici, Negrea a facut o manevra gresita de depasire a unui autoturism Dacia Break, aflat parcat in afara carosabilului, a intrat pe contrasens si s-a lovit de autotractor. Aceeasi expertiza spune si ca accidentul a fost favorizat si de scurgerea apei(??!!!) de pe prelata camionului pe parbriz, fapt care a condus la lipsa vizibilitatii. Tot in acest act se specifica si viteza celor doua masini. Camionul politiei a avut o viteza initiala de cca. 77 km/h si una de impact de cca. 55 km/h. In privinta autotractorului Volvo a fost trecuta doar viteza initiala, aproximativ 63 km/h. Cel care a intocmit raportul consemnase o viteza peste 70 de km/h, dar, printr-o modificare evidenta, aceasta a fost redusa la 63.

Procurorul Dumitru Bocsan a constatat si el vinovatia lui Ion Negrea, dar cum intervenise decesul acestuia a trebuit sa dea neinceperea urmarii penale pentru infractiunea de vatamare corporala grava.

Rezolutia intocmita de Bocsan a fost atat de sumara, incat seful IJP Gorj, Constantin Nicolescu, a facut plangere impotriva solutiei, considerand ca: “In cauza nu au fost administrate toate probele pentru stabilirea situatiei de fapt reale si pronuntarea unei solutii juste. Obiectivele stabilite pentru expertiza dispusa in cauza au fost insuficiente si incomplete”.

Un an mai tarziu, procurorul Gheorghe Constantinescu a dat aceeasi solutie ca si Bocsan, din aceleasi considerente. Deci, plangerea facuta de comisarul Nicolescu nu a avut nici un efect.

Anchetatorii au ignorat realitatea

Adevarul despre tragedie se regaseste in declaratiile celor care au trait-o, insa nimeni nu a avut nici un interes sa stabileasca vinovatul real.

Maistru militar Cristian Chiana, a explicat clar intreaga poveste in declaratiile date la organele de cercetare: “Autocamionul unitatii noastre rula cu o viteza aproximativa de 50-60 km/h, timp in care autotractorul Volvo se deplasa din sens invers cu viteza mare si am observat ca la o distanta de aproximativ 100 m, acesta a inceput sa aiba o miscare sinusoidala, se balansa accentuat bena, cu partea posterioara stanga depasind axul drumului. Mentionez ca ploua torential, drumul fiind acoperit cu apa. S-a auzit un zgomot ce parea a fi fost al unei anvelope de pe tractorul Volvo si in timp ce se indrepta spre noi, Negrea Ion a franat, iar autocamionul nostru a fugit de spate dreapta, moment in care s-a produs impactul si autocamionul nostru a fost impins spre inapoi 5-6 m, lovind cu partea din spate Dacia Break parcata pe marginea carosabilului.”

Nicolae Negrea, barbatul care si-a pierdut piciorul stang in urma accidentului a oferit si el detalii similare.

Singurele declaratii care au sustinut contrariu sunt cele ale lui Paul Perca, proprietarul Daciei Break, care odata a sustinut ca a vazut impactul, iar a doua oara ca nu l-a vazut din cauza unei bolti de vie. Fratele acestuia, Valeriu, a declarat ca se afla la fantana sa scoata apa si a vazut cum autocamionul politiei a depasit Dacia, fara sa se asigure, si s-a ciocnit cu Volvo. Este greu de crezut ca acesta iesise sa ia apa de la fantana pe o ploaie torentiala.

Interesele obscure distrug destine

Negrea a lasat in urma o sotie si doi copii minori, care se bazau pe ajutorul tatalui lor. Mai mult decat atat, interesele meschine ale celor care au facut tot posibilul pentru a-l scoate vinovat de producerea accidentului chiar pe colegul lor, s-au repercutat si asupra familiei defunctului. Pe langa durerea pricinuita de pierderea suferita, sotia si copii au mai suferit un soc – n-au primit nici un fel de pensie de urmas. Avand in vedere ca Negrea se afla in interes de serviciu in momentul producerii accidentului, daca anchetatorii ar fi fost corecti si ar fi stabilit adevaratul vinovat, familia ar fi putut beneficia de aceasta pensie, fiind vorba de accident de munca. Insa, sotia lui Ion Negrea a ramas sa se descurce cu doi copii, doar dintr-un salariu.

Mai mult, surse oficiale sustin ca politia a incercat sa-si recupereze prejudiciul cauzat de producerea accidentului chiar de la familia Negrea, adica 3 miliarde de lei.

Ion Giugelea, unul dintre politistii care pot spune cine i-a dat ordin sa musamalizeze acest caz, a refuzat sa vorbeasca. Poate procurorii vor reusi sa-i smulga mai multe lamurii, asta daca se vor autosesiza sa indrepte greseala comisa.

• Neli Matei

Radu Ciocoiu

Dosar penal cu miros de pastrama de miel

Daniel Vaduva, fostul sef al Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanei Gorj, este anchetat de PNA intr-un nou dosar ce vizeaza acte de coruptie.

Vaduva a recunoscut recent ca a primit spaga 250 de dolari si 150 de euro de la doi romani cu domiciliul in Australia, dupa ce dosarul instrumentat de PNA Gorj a ajuns pe rolul instantei de judecata.

In prezent procurorii PNA il cerceteaza pe Daniel Vaduva in alt dosar pentru luare de mita si primire de foloase necuvenite. Obisnuit cu spaga, fostul sef al SEIP, inspectorul principal Vaduva, a solicitat de la un tanar din Tg-Jiu, in toamna anului trecut, bunuri contra eliberarii unui pasaport.

Claudiu Albastroiu, fusese expulzat din strainatate in urma cu ceva timp, si, pentru a se reintoarce acolo avea nevoie de pasaport, cel vechi fiind retinut de autoritati.

Vaduva era recunoscut ca fiind un politist usor de abordat asa ca Albastroiu s-a intalnit cu acesta la restaurantul “Dorexim”. La o pastrama de miel si un Napoleon, inspectorul principal s-a oferit sa rezolve problema cu pasaportul.

In urmatoarele zile Albastroiu s-a prezentat in biroul politistului.Amabil, Vaduva a scos din dulap o sticla de tuica, ca discutia sa “curga” mai bine. I-a tinut tanarului si o prelegere cu talc: “eu sunt sarac si beau tuica, nu ca tine whisky! si nici telefon mobil smecher nu am!” Pana seara doleantele sale au fost satisfacute: a primit o sticla de whisky si un telefon mobil performant.

La putin timp dupa ce si-a primit cadoul, politistul i-a sugerat lui Albastroiu ca ar avea nevoie si de imprimanta. Cum aceasta s-a lasat cam mult asteptata si pasaportul lui Albastroiu intarzia sa apara. Pana la urma tanarul si-a luat pasaportul, dar Vaduva n-a mai vazut imprimata, in schimb a facut, pentru a doua oara, cunostinta cu procurorii PNA.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   13.05.2005. 12:43