Găseşte-ne pe Facebook
Abonează-te prin RSS


Comentarii:
Alina (Sunteti foarte frumosi . Iubiti-va m...)
Alina (Foare dragut . Sa va iubiti mult ! :*)
crinu (Mult prea tare. Asta e istoria gorju...)
gorjanul (Felicitari redatorului. Un artico...)
cata (Asta e a tuturor,a fost a lu coco pau...)
Roberta (O fata ff frumoasa, bine crescuta,...)
Profesor Dan HERFORD (Avand in vedere ca ar...)
NICU (Se asteapta cineva ca politia sa nu a...)
Sorin (Felicitari gorjeni! Baaaa.... trziti...)
Marcu (D-na vitel tin sa-ti atrag atentia c...)
Paulica pompa mica (Trebuie sa revina libar...)
Paulica pompa mica (Nu e asa mafiotule, min...)
vlad dobrescu (Am sa va povestesc si despre...)
eu (Bai "VLAD DOBRESCU" [RADULESCULE]sa-ti...)
Luculescu A. (In primul rand, tin sa dezmin...)
un consilier (Mai Pati, dreptate ar avea to...)
popescu (Foarte frumos.Sa se mai si relaxe...)
Mona (Ce dracu Gugule,ii pui cearceaful in cap)
bogdan (Frumos limbaj andrei,de fapt nu e v...)
motrean (Nemultumiti ca vine Petrescu sunt...)
Gica (Ca mare dreptate ai mai domnu reporte...)
Gica (Fotbalistu asta din poza de langa Pro...)
Gica (Domnul Matei stiti de ce sunt salvati...)
alina (Niste persoane deosebite, nu plecati...)
bobi21 (o sa te prinda si pe tine DNA ul at...)
bobi (o sa te prinda si pe tine DNA ul atun...)
Antitot (Asa e la carbunesti. Nu se face di...)
Madalin (Ba ala care esti Pati,daca nu are...)
COZMIN (Bine ca nu am avut loc mai mare lan...)
dobrescu-radulescu (Bine ca nu am avut loc...)
pt Marcu (Este prima si ultima mea interven...)
Surdu (ba antoane tu crezi ca numai ilie li...)
corina (PITICANIA SI STRAMBA SAU BOUL SI VI...)
maria (ba,numai de izmenaru meu sa nu va lu...)
maria (va rog eu,numai de izmenaru meu sa n...)
pt.vlad dobrescu[radulescu avram cristian c...
Bibanu (Pai creste ca e nevoie si de oameni...)
Anton (Ba Ilie, vorbeste ba frumos, pai se...)
elena (La sc uef motru inginerul modoran ap...)
Pati (Dinulescu n-are saracu nici o vina......)
Marcu (Ma "localnicule",ma viteaua lu Michy...)
Ciortan (Si ce ma duvlea? Ti-e ciuda ca nu...)
andrei (UN CIUMPALAC DE DOI LEI , LA FEL CA...)
make ("Tovarasul" reporter, va rog eu sa-i...)
andrei (Bacizule 2 ani ai vandut greie si f...)
alin (Ce munciti la Sache nu spuneti bai ha...)
Vlad Dobrescu (Rahatule, nu trebuie sa vina...)
Gogu (Doamne cat este de urata!)
Ilie (Pacat mai Sergiule ca a disparut lacu...)
IPSE (Cojo, apuca-te de opozitie adevarata...)
=elena (Domunle vlad inainte sa vb despre n...)
mirel (Ce sa mai caute hotul de Petrescu la...)
DUVLEA (Aceasta pramatie de IVANOV o nenoro...)
elena (Domnule vlad inca ceva inainte sa ne...)
elena ("Domnule vlad" ceea ce sustii este o...)
localnic (Daca tot sunteti dispusi sa dati...)
Luculescu (Dinuca este un mafiot nenorocit....)
costel (Cojocaru out!)
Luana (Aia e fata ca lumea, nu il lua pe ha...)
Vlad Dobrescu (angajatii Sc. U.E.F abia ast...)
ionut (degeaba faceti trimitere la postul c...)
bogdan (esti o c....a fara margini)
bine asa (LA BRUTARIE)
Mari (Asta cumpara haine din targul de masi...)
wd (ilie te vindusi din nou dna ce z...)
Alin (Unde e milionu de euro promis pentru...)
Aberati (Stimata redactie impartiala dar de...)
VASILE (pai,acest individ balbait,patron la...)
ion (Acest milog de Petrescu a tradat atat...)
Birceanu Madalin (Da, asa e numai nepotisme...)
Marius Gheorghe (Asa este sa vina tineretul...)
dan (Se vorbeste despre spagi date unor dir...)
oricine (vulpe incearca sa castige si el ce...)
Protopoescu (Am sa.ti spun gratuit pen ce t...)
forestier (Da mai prostovane de Robb dar er...)
dan (Da, spagi grase, date si prin Petrom p...)
B.M.V (ia bani de la ajutorul pentru lemne...)
MIRCEA (ANIIIIII! CE FACETI FRATILOR RAGMAN...)
mircea (ANIIIIIII! Pai Ragman de la Prigori...)
el (il tine calinoiu si popeanga in brate)
jeg (un jegg asta ma)
Robb (Faceti ceva cu viata voastra ba ratat...)
gorjanul (Felicitari . Din nou un articol b...)
gorjanul (Bine ca il mai aduce cineva si pe...)
eujen (tovarasul meu de suferinte a facut m...)
angi (este un om foarte bun pacat .)
popescu (Daca acea cladire nu a fost constr...)
aristotel (Tovarăşul primar Croitoru a fo...)
BOBSOR (FELICITARI DOMNISOARA,sa ne duci nu...)
KKLINOIU (ASTEPT DNA-UL ! MA VREAU LANGA ,,...)
Stilistu (Titlu corect : DNA, "RADIOGRAFIE"...)
asda (*******uva in gura sa nu pune ti toat...)
B.VALI (Ca primar este normal sa ai si dusm...)
abc (daca asta e grasa si are celulita eu m...)
anonim (ce ofticate frate...unde draq vedet...)
Cineva (S- a căsătorit , a devenit tătic...)
Moromete (Aceasta doamna ,Simona Dumitriu ,...)
vasyspo (Talvescu de cand a fost numit dire...)
COILUNG PENISOR (asa se lanseaza pe piata f...)
Kiri (Pitica asta grasa plina de celulita?D...)

Sumar articole:
Rămăşiţele giganţilor economici ai judeţului Gorj

Poliţia Novaci se face că lucrează, în dosarul în care este cercetat Cristi “Farmacie”, patronul Clubului Amiso

Pandurii au pompat bani în deplasare pe spinarea UEF Motru

Sinecuristul Giorgi se ia de femei

Pandurii fără Succes

Manţog se revoltă împotriva regimului de detenţie

CEO execută silit CET-ul lui Falcă

Mingote, îndrăgostit lulea de o gorjeancă mai tânără cu 12 ani ca el

A aflat după ani de căsnicie Ce veste a primit „Luceafărul huilei“ despre soţia sa de la un turc

Audit exins la Pandurii şi pentru anul 2012

Afacerea electorală ,,Microbuzul”, la Bălăneşti

Habitu, audiat în Săptămâna Patimilor la procesul lui Floarea

Minune! Cupa României a ajuns la Târgu Jiu

Play în bătălia pentru titlu

Pică pe capete

Motru începe play-out-ul în Vinerea Mare

Pierderi de zeci de mii de lei la firmele de interes local. Primarii incompatibili au îngropat societăţile de apă şi salubritate din judeţ

Cine se mai duce la „brutărie” după comisionul de 250.000 de euro

Două tinere din Motru, condamnate la un an de închisoare în Marea Britanie pentru trafic cu iguane

Fiica adjunctei Ivanov, căsătorie în stand-by cu fiul miliardarului Dinucă

Despărţire bombă în showbiz. Iată pe cine a înţepat „Viespea”

„Şcoala Altfel”, la liceul din Cărbuneşti: În clasă au răsunat manelele

Salariaţii de la UEF nu îl vor director pe Petrescu: „Ne-a pus să muncim la moşia lui de la Floreşti“

Cabana „Peştera Muierii”, scoasă la vânzare

Nioaţă a băgat aproape 10.000 de euro în buzunar liberalului Dinulescu

Consilierul deputatului Popeangă vrea daune în aur pentru fiica sa Frăguţa

Lecţia de engleză de un milion de lei

Pandurii, egala lui Sao Paulo şi Estoril

Şi pandurii mici au rău de victorie acasă

Doar de ochii lumii

Obiectiv nou la echipa de handbal: Europa !

Chestor din MAI, receptorul delaţiunilor grupării anti-Caragea

Cel mai tare liberal din parcare: Mazilu are bani la bancă, Elvis, şeful spionilor, are datorii de 200.000 de euro

Un târgujian s-a cuplat cu „fata de la miezul nopţii”, posesoarea celor mai mari sâni din showbiz

Cum a fost vândută la fier vechi fabrica de țigarete din Târgu Jiu, sub patronajul celui mai bogat român

Cum a obţinut un deţinut 10.000 de lei prin metoda „Accidentul”

Viceprimarul comunei Bălești, acuzat că vrea să ia cu japca terenul unui localnic


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 64 - 30 iunie - 6 iulie 2005

Teparul Crisan vrea sa revina in fruntea sahului romanesc

Proaspat eliberat din puscarie, la sfarsitul lunii mai, Alexandru Crisan, groparul UREX, a dorit sa revina in fruntea Federatiei Romane de sah, insa, a avut parte de surprize tocmai din partea unui personaj foarte apropiat.

Dan Ioan Mirescu, fosta “mana dreapta” a lui Crisan, interimar la FRs din septembrie anul trecut, a semnat un ordin prin care ii mentine suspendarea afaceristului brasovean.

La randul sau, Crisan a semnat si el un ordin prin care interimatul lui Mirescu s-a incheiat, ii anuleaza stampilele si toate actele semnate de acesta dupa 1 iunie 2005.

Meciul pentru sefia FRs continua, avand in vedere faptul ca teparul Crisan nu a mai prea jucat de vreo patru ani, decat recent la mititica, Mirescu are toate sansele sa-l detroneze.

• Adrian Iovan

Turnatorul de serviciu

• Vicepresedintele Tribunalului Gorj, serban sarapatin, a investit serios intr-o afacere ce se desfasoara chiar in buricul targului, chiar daca natura meseriei nu-i permite acest lucru. Gurile rele spun ca judecatorul isi primeste partea din profitul magazinelor de incaltaminte Total, unde initial a investit serios, fara insa a aparea in acte.

Aceeasi barfitori afirma ca, in general, foarte multi judecatori detin sume colosale de bani, pe care ii investesc pe ici pe colo, dupa ce i-au produs din camata. Nici in cazul imprumuturilor cu dobanda nu se implica direct, ci se folosesc de mafia tiganeasca din oras.

• Lucian Medar, cel mai slab purtator de cuvant pe care l-a avut vreodata o institutie din Gorj, actual prestator la Prefectura Gorj, asteapta cu nerabdare sfarsitul acestui an, pentru a putea apuca un ciolan mai gustos decat actualul. Prin prisma orientarii sale politice, Medar, vaneaza functia de director al Trezoreriei Tg-Jiu, detinuta in prezent de Nicolae Berculescu. Cica i s-a promis deja fotoliul de trezorier sef, pentru ca Berculescu urmeaza sa iasa la pensie. Daca acest dezastru se va produce, haosul care domneste acum in Trezoreria Tg-Jiu, va fi doar o joaca de copii, in comparatie cu ceea ce urmeaza de anul viitor.

• Majoritatea directorilor institutiilor publice din Gorj sufera, mai nou - cam de cand am publicat materialul cu filajele SRI, de sindromul ascultarii telefoanelor. Nimeni nu mai foloseste telefonul mobil decat pentru a-si intreba nevasta ce sa cumpere din piata si copii daca au mancat. Intalnirile personale importante se desfasoara neaparat afara din biroul de pe care il ocupa personalitatea – pe strada, sau pe la vreun restaurant dosnic, dar numai cu acumulatorul de la mobil scos din aparat.

VIP-urile gorjene uita insa un lucru – SRI-ul se axeaza in general pe filaje. Adica fotografierea, filmarea si chiar inregistrarea audio a celor care intereseaza. Deci, nu poti fugi, nu te poti ascunde…

Ambulanta condusa de penali

Nicolae serban, directorul Serviciului de Ambulanta Gorj, promovat in aceasta functie de prefectul Bejat, la insistentele sotiei, a ales sa conduca institutia inconjurat de persoane de teapa sa. Astfel, Directia de Sanatate Publica a validat recent la Serviciul de Ambulanta un consiliu de administratie imoral.

Trepadusul familiei Bejat, sustinut de gasca penala din subordine au incalcat pana si drepturile elementare prevazute in Codul Muncii.

Nicolae serban este la a doua tentativa de a conduce Serviciul de Ambulanta Judetean Gorj. Prim sfortare a avut-o in ’98, cand a fost adus in fotoliul de director al SAJ direct din dispensarul de la Sacelu, insa a fost destituit dupa un an si doua luni, pentru “incompetenta manageriala”. si cum experimentul de acum cativa ani nu i-a fost de ajuns, serban s-a vrut din nou director. Visul i-a fost indeplinit de aceeasi formatiune politica, putin cosmetizata: CDR = Alianta D.A.

Dupa putin peste o luna de zile de la instalare, serban a propus DSP Gorj persoanele care sa faca parte din consiliul de administratie al SAJ, iar acesta a fost validat la 31 mai.

Echipa cu care va conduce serban institutia este formata in majoritate din persoane certate cu legea.

Elena Parvu, contabil sef, este cercetata in dosarul penal nr. 2931/2005, alaturi de fostul director Ana Duma.

Ion Cornoiu, asistent sef, cercetat pentru trafic de influenta si primire de foloase necuvenite in dosarul penal nr. 53/2005.

Ion Ghinoiu, referent resurse umane, cercetat alaturi de Elena Parvu si Ana Duma, pentru infractiuni de coruptie.

Nicolae serban, presedintele consiliului de administratie, cercetat si el pentru unele curse fictive ale unui protejat de-al sau.

In principal aceasta este echipa de penali ai lui serban. Alte cinci persoane fac parte din CA-ul SAJ: Mircea Bunaiasu – director tehnic, sanctionat disciplinar n ianuarie 2004; Jeana Prejbeanu – fost director al SAJ; Daniela Budulan – jurista serviciului; medicul Aurora Cojocaru si asistentul Libi Croitoru.

Razbunarea – arma… lui serban

Medicul Roxana Hodoboc, sef Serviciu Asistenta Medicala de Urgenta este pe punctul de a-si pierde locul de munca pentru ca a avut tupeul sa-l concureze pe serban pentru functia de director.

Dupa ocuparea prin concurs a functiei de conducere pe care inca o mai detine, din noiembrie anul trecut, postul de medic primar i-a fost rezervat Roxanei Hotoboc in baza Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 870/2004.

serban nu cunoaste legislatia in domeniu si nici contractul colectiv de munca si prin mijloace numai de el stiute, a obtinut o adresa care face referire la cu totul alte posturi, cele care privesc functiile eligibile. In documentul respectiv se specifica faptul ca Roxana Hotoboc, in calitatea de medic sef, nu beneficiaza de rezervare pentru postul de medic primar.

“In baza acestei adrese a vacantat postul fara sa ma anunte, contrar prevederilor Codului Muncii. Mai mult, postul meu era rezervat in statul de functii tocmai de aceea in fisa postului am avut posibilitatea sa-mi exercit profesia ca medic.

O sa dau din nou concurs pentru a putea profesa, insa incearca sa gaseasca tot felul de motive pentru a-mi desface contractul de munca”, a declarat Roxana Hotoboc.

Directorul serban, impreuna cu Ion Ghinoiu, referent resurse umane, recidiveaza astfel in incalcarea legii.

In urma cu ceva timp, Ghinoiu a angajat ilegal fiica secretarei lui serban pe un post de asistent cu toate ca acesta era blocat printr-un ordin al Ministerului Sanatatii.

Acestia au modificat regulamentul de ordine interioara din cadrul SAJ incalcand astfel prevederile contractului colectiv de munca, iar negocierile sau participarea sindicatului la astfel de discutii este o necunoscuta.

• Mihai Popescu

Barcina, “acarul” de sute de miliarde al CFR

Sutele de miliarde de lei pe care afaceristul gorjean Dan Barcina (Goeru’) le-a adunat in urma unor afaceri dubioase i-au pus pe urma organele de cercetare penala, care incearca acum sa desluseasca itele ingineriilor financiare pe care acesta le-a facut atat la nivel local, cat si in Bucuresti, prin intermediul prieteniilor pe care le-a legat cu oameni importanti din Ministerul Transporturilor si nu numai. Prietenia cu iz de interes avuta cu fostul ministru Miron Mitrea i-a adus lui Barcina mai multe contracte incheiate intre firmele sale si Compania Nationala CFR in valoare de sute de miliarde de lei. Pe langa marfa livrata, Barcina s-a mai ocupat si de spalarea vagoanelor CFR, precum si de renovarea si reamenajarea unor gari, in urma unor licitatii “aranjate”.

Firmele sale au lucrat chiar si Primaria Capitalei in perioada in care actualul presedinte, Traian Basescu, era primar general.

Sustinut puternic de oameni importanti datorita “darniciei” sale, Goeru’ trece usor peste orice incercare de tragere la raspundere in fata legii. Norcul sau s-ar putea termina insa la usa PNA-ului care a inceput cercetarea penala impotriva fostului director din CFR, Mihai Necolaiciuc. Aprofundarea actelor contabile ale CFR ar putea aduce surprize pentru afaceristul gorjean.

Burghie mecanice pentru 157 de miliarde lei

Dan Barcina este un personaj controversat chiar si la nivel national datorita contractelor de sute de miliarde de lei pe care le-a derulat cu CN CFR. Barcina, prin multimea de firme pe care le detine - desi toate sunt trecute in acte pe numele rudelor sau angajatilor - a livrat CN CFR cantitati impresionante de marfa la preturi mari, care a umplut dupa aceea depozitele companiei, negasindu-si utilitatea din cauza surplusului. Materialele cumparate, in urma unor licitatii organizate fara respectarea prevederilor legale au fost: placute de aschiere, burghie mecanice si pentru gaurit traverse, bormasini, polizoare, flexuri, piese auto, chei fixe, ciocane, clesti, menghine, etc.).

Barcina a lucrat prin firmele: SC Hermes SA Petrosani, General Trust SA Petrosani, Exotrac SA Tg-Jiu si Ekaterina BX SRL Scoarta. Toate aceste firme au furnizat, in perioada 2002-2003, catre CN CFR, burghie mecanice in valoare de 157 de miliarde de lei, iar Exotrac a mai primit 1,4 miliarde de lei pentru niste bormasini. In timp ce faceau afaceri de miliarde cu o institutie a statului, societatile lui Barcina se scaldau in ilegalitate. Ekaterina BX a intocmit in 2002, in mod fraudulos, declaratiile de impozite si taxe, ignorand total plata acestora si inregistrand astfel debite foarte mari. Exotrac, firma profilata in principal pe reparatii auto, cu atelier la Tg-Jiu si Balteni, a fost amendata de catre OJPC, in anul 2003, pentru comercializarea de produse cosmetice necorespunzatoare, aduse din Turcia. General Trust inregistra, in acelasi an, datorii fabuloase de peste 1000 de miliarde de lei. In 2004, ea figura, intr-un top al firmelor mari, pe pozitia 71 cu o cifra de afaceri de 97,5 miliarde de lei. Practic, infuzia de miliarde de lei de la CN CFR, a ridicat la cote fantastice cifra de afaceri la firmele lui Dan Barcina.

In baza bunelor relatii stabilite intre omul de afaceri si conducerea Ministerului Transporturilor, in luna octombrie 2003, CN CFR a vandut, prin intermediul Bursei Romane de Marfuri, catre SC Yogaro SRL Tg-Jiu, o alta firma din patrimoniul afaceristului, lotul de rulmenti existenti in Baza de Aprovizionare Bucuresti. Asta pentru a mai dispersa din marfa care zacea inutila in depozite.

La inceputul acestui an, Yogaro, Ekaterina BX si Hermes au fuzionat prin absortie. Dupa aceasta manevra a venit randul lui Yogaro sa fie absorbita de catre Exotrac Tg-Jiu care a preluat activul, pasivul, precum si toate obligatiile celeilalte firme. A fost preluat si un contract Phare, care se derula pana atunci pe Yogaro. Contractul a fost incheiat in perioada guvernarii PSD, are o valoare de maxim 24.000 de euro (aproximativ un miliard de lei, in acea perioada) si consta in realizarea retelei de cablu TV in comuna Godinesti.

Acestea sunt numai o parte a afacerilor dubioase in spatele carora se afla Barcina.

Comisariatul General al Garzii Financiare Bucuresti si Inspectoratul General al Politiei continua cercetarile cu privire la tranzactiile incheiate de societatile detinute de Barcina cu CN CFR. Mai mult, in perioada imediat urmatoare, Corpul de Control al Ministerului Transporturilor va definitiva un raport privind achizitiile dubioase facute de catre CN CFR.

Combinatie fatala – Sartex si Barcina

Vasilica Vladislav, director de ani de zile in cadrul grupului de firme Sartex, nu este strain de sfera afacerilor lui Dan Barcina. In calitate de administrator al SC Petrogaz SRL Petrosani, punct de lucru Tg-Jiu, Vladislav a lucrat de mai multe ori cu grupul de firme General Trust SA Petrosani. Omul de incredere al Sartex a inregistrat fictiv 4 facturi fiscale reprezentand prestari servicii si vanzari marfuri catre General Trust, in valoare de 9 miliarde de lei. Surse oficiale declara ca acest tertip a fost facut pentru ca firma lui Barcina sa poata cere si obtine, in mod fraudulos, returnare sau compensare de TVA de la Directia de Finante Hunedoara. Acelasi procedeu a fost folosit si intr-un alt caz – Petrogaz a emis facturi fiscale de prestari servicii fictive si catre SC Hermes Petrosani. Fiind vorba de un circuit de compensare intre cele doua societati s-au creat datorii de aproximativ 8 miliarde de lei, si pentru ca, acestea nu s-au compensat cu marfuri sau prestari servicii, Vladislav a recurs la emiterea de file CEC fara acoperire.

Acelasi Vladislav a mai emis si catre General Trust , precum si catre altele din trust, file CEC fara acoperire.

Firmele lui Barcina nu aveau nici un interes sa-l denunte pe Vasilica Vladislav pentru emitere de file CEC fara disponibil in cont, pentru ca scopul acestor inginerii financiare era unul singur – returnarea de TVA. Insa, apele afaceristilor au fost stricate de catre un control al Directiei de Finante Hunedoara si de autosesizarea organelor de cercetare penala. In acel moment, reprezentantii firmelor lui Barcina au reactionat pentru a-si salva pielea. Politia a intocmit un dosar pe numele lui Vasilica Vladislav si al lui Victor Caragea, contabil sef la SC Petrogaz, punct de lucru Tg-Jiu, pentru emitere de cecuri fara acoperire si inselaciune. Dosarul a fost trimis Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu cu propunerea de neincepere a urmaririi penale, sub pretextul ca nu se intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor amintite. Un procuror a confirmat solutia data de politie, care insa a fost infirmata de prim-procurorul Dumitru Bocsan in urma unei plangeri venite din partea SC Hermes Petrosani facuta probabil pentru ca, atata timp cat toate matrapazlacurile au fost descoperite scapa cine poate.

Dosarul s-a intors acum la IJP Gorj, Serviciul de Investigarea Fraudelor, pentru continuarea cercetarilor cu privire la toate ilegalitatile comise intre firmele lui Dan Barcina si firma la care este administrator Vasilica Vladislav. Intre timp, Garda Financiara Gorj si acelasi Serviciu de Investigare a Fraudelor fac controale la toate societatile lui Barcina.

• Neli Matei

Clement Mocanu construieste case sinistratilor din Timis

Clement Mocanu, omul de afaceri romano-american, ce pozeaza in lupul moralist si surghiunit de autoritatile gorjene, a inceput o noua lucrare de mare anvergura prin firma sa, ARC Tg-Carbunesti. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a selectionat societatea respectiva sa participe la reconstructia caselor calamitate de inundatii in zonele Timis si Caras Severin. Firma lui Mocanu si-a intrat deja in paine de pe data de 20 iunie, cand alaturi de alte cinci societati a inceput constructia a 130 de case in judetul Timis si 18 in Caras Severin. Pana acum, ARC-ul a realizat 22 de fundatii in cinci comune din Timis.

La nivelul judetului Gorj, Clement Mocanu nu mai reprezinta o forta in domeniul constructiilor, el lucrand mai mult la imaginea sa, sifonata, spune el, de o “campanie de denigrare” care se duce impotriva sa. Mocanu s-a facut remarcat mai ales prin frecventele aparitii televizate, dar si prin desele declaratii date la procurorii cu privire la autodenuntul sau, dar si despre creditele si bunurile ARC Tg-Carbunesti folosite in favoarea SC Tajibo SRL, o alta firma a sa. Aceasta poveste a fost anchetata de catre Parchet, dupa care dosarul a fost retrimis la IJP, de unde deocamdata nu se aude nimic. Mocanu a dat cu subsemnatul in fata procurorilor si in cazul tepelor date unor firme si persoane fizice de la care a incasat diverse sume de bani pentru constructia unor imobile insa, societatea pe care o administra, American Romanian Company nu a finalizat lucrarile.

Alaturi de Mocanu, o alta firma care a avut legaturi cu Gorjul construieste acum de zor in zonele calamitate. Societatea Consmin Petrosani, cea care si-a batut joc de operele lui Brancusi de la Targu Jiu a fost si ea selectata de catre MTCT sa reconstruiasca locuintele sinistratilor din vestul tarii.

• Daniel Dumitriu

In timp ce propriile-i afaceri prospera,

Flueratorul a falimentat societatea sindicatelor motrene

In timp ce propriile afaceri prospera, sindicalistul Cristea Flueratoru a falimentat societatea sindicatelor miniere de la Motru.

Flueratoru a facut in principal jocurile unor partide politice si grupuri de interese si a lasat pe ultimul loc mineri sindicalisti.

Unele societati comerciale si persoane pagubite de falimentara Initiativa Sind Impex au depus plangeri la organele de ancheta.

Cristea Flueratoru, asa zisul lider al Federatiei Profesioniste a Sindicatelor Miniere Motru a lasat in ultimii ani politica sindicala pe ultimul loc, ocupandu-se, in principal, de propriile afaceri. Sindicalistul detine mai multe spatii comerciale in Motru, impreuna cu colegii din fruntea FPSM.

SC Initiativa Sind Impex SA Motru, societate care apartine sindicatelor se afla in reorganizare judiciara de aproximativ un an si jumatate si are sanse nule de a se redresa.

In consiliul de administratie, pe langa alte persoane, apare si numele lui Flueratoru, alaturi de partenerii sai de afaceri Nicolae Videscu si Adrian Giurcau.

Surse din cadrul FPSM, care au dorit sa-si pastreze anonimatul, au declarat ca Initiativa Sind Impex a transferat toate bunurile mobile si imobile pe o alta societate nou infiintata, Initiativa Grup SRL.

Cu acordul tacit al administratorului judiciar, Consulting V. Company, Flueratoru si gasca isi deruleaza in continuare linistiti afacerile.

Mai mult, administratorul judiciar a trimis tuturor furnizorilor societatii pe care o administreaza acum, adrese prin care ii instiinteaza despre situatia financiara a Initiativa Sind. In schimb, Flueratoru, intr-un gest de disperare, incearca sa-i determine pe unii dintre acestia sa-si retraga plangerile penale depuse pe numele sau, oferindu-le, in schimbul banilor datorati, tot felul de produse.

Daca acest troc ii va reusi sindicalistului-afacerist, in privinta celor 192 de miliarde de lei, folosite cash in derularea unor afaceri, va da sigur cu subsemnatul la PNA.

Sotiile sindicalistilor sunt si ele afaceriste

Cei trei lideri care au falimentat SC Initiativa Sind sunt parteneri si in alte smenuri.

Sotiile acestora, Eugenia Videscu, Maria Giurcau si Claudia Flueratoru, au inregistrat la Registrul Comertului Gorj societatea comerciala Cardiania Grup SRL Motru, pentru a-si derula afacerile de familie, insa societatea n-a functionat niciodata, dupa cum arata datele Ministerului Finantelor.

Organele de control vor efectua, in perioada imediat urmatoare controale la cele doua societati – Initiativa Sind Impex si Initiativa Grup, intrucat este posibil ca firma din urma sa nu detina documente pentru bunurile pe care le are in patrimoniu.

Mai mult, lichidatorul judiciar nu s-a hotarat, dupa un an si jumatate, daca societatea motreana mai poate, sau nu, sa fie redresata.

• Marian Popescu

Cacealmaua potocalie (tableta)

Contrar sondajelor de opinie comandate de actuala putere in care cresterea acesteia e suspecta, se constata tot mai mult dezamagirea populatiei fata de guvernanti.

De la introducerea cotei unice, cu care si-a facut campanie, Alianta a aruncat in spatele nostru tot deficitul bugetar survenit in urma acestui pas mortal. Asadar, acea cota unica, mai exact scaderea acesteia, va mari alte dari la stat cum ar fi TVA. Saracia bugetului statului le va lua pana si pampersii de la fund bebelusilor. Este normal ca acel ajutor din partea statului sa-l primeasca toate mamele, nu numai cele care au loc de munca, dar asta nu inseamna sa tai de undeva si sa pui in alta parte.

Nu sunt de acord cu politica si hotia PSD-ului, dar la capitolul “social” au fost, de departe, mai aproape de oameni.

Nu e cazul sa insir acum programele sociale puse in aplicare de guvernarea social-democrata, incomparabile cu vidul Aliantei, dar trebuie spus ca in noiembrie anul trecut se pare, cel putin dupa primele sase luni, ca am luat o mare teapa.

In plan local, lucrurile sunt cum nu se poate mai clare. Alianta incepe sa-si scoata capsorul portocaliu in marea albastra a PSD, dar curentul acesteia, la fel de portocaliu, e cam lipsit de circumvolutiuni.

In limbajul babelor de la mine de la tara, povestea ar suna cam asa: “Aia ai lu’ Nastase erau destepti si hoti, dar ne mai dadeau si noua cate ceva, pe la pensii, pe la «social», dar astia de acu’, muma, sunt niste prosti”.

Asa percepe alegatorul uitat in satele judetului si ale tarii schimbarea promisa de cei care anul trecut umblau pe ulite cu pomeni electorale.

Dupa sase luni de guvernare, Alianta n-a reusit inca sa-si puna oamenii sai in functiile de conducere. Motivul e cunoscut: nu au pe cine. Dar poate dupa aceasta vara se vor gasi si capete mai luminate, daca nu cumva, dupa ultimele miscari de la centru, culoarea portocalie va pali la soare ca si coaja de cacat.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   30.06.2005. 12:55

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 63 - 17 - 23 iunie 2005

Trei miliarde de lei donati in campania electorala partidelor gorjene

Partidele politice din Gorj au rulat in anul electoral 2004 sume impresionante. Proveniti din cotizatia membrilor dar ai ales din donatii, banii au fost manevrati de un mandatar financiar pe perioada campaniilor electorale. Pana la data de 31 martie a acestui an, fiecare partid a avut obligatia de a publica in Monitorul Oficial un raport financiar al anului precedent dupa ce, in prealabil, mandatarii financiari raportasera detaliat veniturile si cheltuielile electorale la Curtea de Conturi.

Cu ce sume si-au cumparat locurile de parlamentari sau de sefi ai unor institutii publice stabii de la Gorj cititi in exclusivitate in Scandal.

Cacealmaua pe care au luat-o unii ce au bagat bani la greu in partide era sa o luam si noi de la institutiile publice care doresc ascunderea adevarului. Cititi si va cruciti!

“Pas” la Curtea de Conturi si Biblioteca Judeteana

Fiind vorba de informatii de interes public am facut primul pas pentru aflarea acestora la Camera de Conturi a Judetului Gorj. I-am cerut directorului Ion Popescu sa ne primeasca o cerere, in baza Legii 544/ 2001, in urma careia institutia pe care o conduce sa ne trimita raportul financiar al partidelor intocmit la nivelul judetului. Intrucat dosarele au fost trimise la Bucuresti si institutia gorjeana nu are personalitate juridica, Popescu a declarat ca ne primeste cererea dar o va trimite spre solutionare la “centru”, protejandu-se astfel de eventualele reactii politice.

Urmatorul popas, scurt, l-am facut la Biblioteca Judeteana “Cristian Tell”. Dupa ce initial ni se promisesera Monitoarele Oficiale in care au fost publicate datele ce ne interesau, brusc acestea au plecat la legatorie si abia peste o saptamana se vor intoarce la sala de lectura a bibliotecii. Conducatorii acestor institutii, care au o teama evidenta de politic, ar trebui sa stie ca interesul public este mai presus de interesul propriu, iar noi n-am inghitit o iota din ce ne-au indrugat functionarasii docili.

Alianta PNL-PD, campionii donatiilor

Cei care au simtit oarecum caderea PSD-ului s-au apropiat de Alianta D.A. pentru prinderea unei slujbe lipsite de griji. Filiala judeteana a Aliantei a atras anul trecut donatii in valoare de 1,124 miliarde de lei.

Cap de lista, surprinzator, este Gheorghe Novac. Acesta a donat partidului 384 de milioane de lei numai pentru a-l pune pe listele pentru alegerile parlamentare. Chiar daca a ratat fotoliul de senator, Novac s-a ales cu cel de director al Directiei Silvice Gorj si spera, probabil, sa-si recupereze banii din salariu in urmatorii patru ani.

Sorin Paveliu, unul din deputatii Aliantei, nu a donat cei 350 de milioane de lei moca. Trimisul liberalilor bucuresteni a venit la Gorj, dupa ce a cotizat la partid, si a fost pus in capul listei pentru deputati.

Parlamentarul detine, impreuna cu sotia sa Fraga Paveliu, si ea cotizanta la partid cu 17 milioane de lei, o societate privata de asigurari de sanatate ASIMED SA Bucuresti. Sotii Paveliu sunt autorii unei lucrari de referinta pentru coafezele telenoveliste, intitulata “Abordarea moderna a scaderii in greutate. Cum trebuie sa stapanim curele de slabire” iar societatea mai sus amintita, conform ultimelor date publicate de Ministerul Finantelor are un profit de doar 84 de milioane de lei. Sotii Paveliu sunt angajati la INFOMEDICA SRL, societate care editeaza o revista lunara de informatii medicale precum si alte lucrari din acest domeniu. Societatea are o cifra de afaceri de aproximativ sase miliarde de lei.

Paveliu este unul dintre cei mai avuti parlamentari gorjeni. Acesta detine un apartament si o casa in capitala, depozite in banci in valoare de peste 250 de milioane de lei si alte venituri ce insumeaza peste un miliard de lei.

Tanarul Marcel Romanescu, care mai alaltaieri mergea cu vacile la pascut pe dealurile de la Rugi, a cotizat 150 de milioane la partid si s-a trezit deputat. Romanescu, cel putin dupa declaratia sa de avere, nu detine nici terenuri si nici macar o locuinta. Singurul sau venit, pana a deveni deputat, era salariul de la Universitatea “C-tin Brancusi”- aproximativ 160 de milioane de lei anual.

Alti donatori ai aliantei, sunt avocata Maria Mota, cu 12 milioane de lei, ajunsa in scaunul de consilier judetean, consilierii prefectului Bejat, Nicolae Cilibiu si Lucian Medar, cu 99 de milioane de lei, respectiv noua milioane.

Inspectorul general al ISJ Gorj, Liviu Andrei a cotizat si el cu aproximativ 27 milioane de lei, iar PNL-istii Cilniceanu si Dragusin au scos si ei din buzunar 20 de milioane, respectiv… 400 000 de mii de lei.

Alianta insira printre numele donatorilor persoane fizice si destule societati comerciale care au donat la greu pentru campania electorala insa, nici macar una dintre acestea nu figureaza cu sediul in Gorj.

Presedintele Traian Basescu a contribuit si el la bugetul Aliantei pentru campania electorala cu 500 de milioane de lei.

PSD-isti cheltuitori

Atat in campania pentru alegerile locale, cat si in cea pentru alegerile parlamentare, PSD-ul s-a intins mai mult decat ii era plapuma. La locale, PSD Gorj a avut in cont putin peste 900 de milioane de lei si a cheltuit cu 400 de milioane de lei mai mult. La parlamentare, Uniunea PSD+PUR Gorj a avut venituri de 600 de milioane d elei, din care 15 milioane de la PUR, restul de la PSD si a cheltuit 900 de milioane.

Principalii donatori ai PSD Gorj au fost Gheorghe Popescu si Scarlat Iriza cu 165 de milioane, respectiv 105 milioane, ambii neocupand in prezent nici o functie la nivelul judetului, nici vreo functie de parlamentar. Popescu este director economic al Spitalului Fundeni Bucuresti, iar Iriza sef de cabinet al senatorului Ion Florescu. Cotizanti la Uniunea PSD+PD sunt insa si parlamentarii Pantelimon Manta, cu 70 de milioane si Ion Florescu, cu 45 de milioane.

In tabelul cu evidenta donatorilor persoane juridice am avut surprize. Trei societati ale lui Alexandru Crisan, groparul Urex, au donat la partid o jumatate de miliard de lei. Astfel, societatile Sanscris, Alexander si Sfinx Trading, toate din Brasov, au marcat PSD-ului 500 de milioane de lei.

Printre oamenii de afaceri simpatizanti ai PSD-ului si implicit donatori cu acte, se afla Gheorghe Sucitu, partener de afaceri al unor capi din partid, prin societatea sa Sucidava, cu 50 milioane de lei. Numai de la firme din Gorj, fostul partid de guvernamant a strans anul trecut aproximativ 1,3 miliarde de lei. Societatea Trefo SRL din Farcasesti, care apartine sotiei fostului subprefect Eugen Valceanu a cotizat si ea cu 100 de milioane de lei.

PRM-istii siguri pe electorat

Veniturile si cheltuielile PRM au fost modeste in comparatie cu cele ale Aliantei sau Uniunii. Probabil, liderii acestuia au fost siguri pe electoratul lui Vadim, iar candidatii mai…saraci.

Senatorul Ilie Petrescu a contribuit din “saracia” lui cu 108 milioane de lei. Acesta detine in localitatea de bastina, Floresti, judetul Mehedinti, doua terenuri agricole si o casa, un apartament in Motru, doua autoturisme, o Dacia si un Opel Astra si cam atat. Conform declaratiei sale de avere, completata cu greu chiar de domnul senator, acesta nu are nici un venit, nici macar din salariu de parlamentar. Multa bataie de cap i-o fi dat completarea declaratiei celui care raspunde la telefon cu modestie: ”Da, eu sunt senatorul!”.

Alt cotizant “sarac” este si deputatul Petre Popeanga – 75 de milioane de lei. Parlamentarul detine doua terenuri, un apartament si doua case in Bucuresti, un teren si o casa in Braila, un autoturism Volvo, bijuterii si alte obiecte de valoare insumand aproximativ 12.000 de euro, terenuri si o parte din casa parinteasca de la Lelesti. Mai are un credit de 95 de mii de euro la o banca si venituri anuale de peste 2,2 miliarde de lei.

Cam acestea sunt sumele rulate de partidele politice in campaniile de anul trecut in judetul Gorj – peste 3 miliarde de lei.

• Claudiu Matei

Presedintele Miruta - imaginea justitiei gorjene

Presedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruta, ocupa din anul 2000 cel mai bun fotoliu din Palatul Justitiei, fara ca presa sa descopere vreodata despre el decat ca este un om harnic la care-i place munca la tara. In spatele acestei imagini de taran intelectual se ascunde insa o persoana implinita din punct de vedere financiar, cu vila la Ranca, casa la Novaci, apartament in Tg-Jiu si inca o casa in constructie in buricul targului.

Colectia sa imobiliara poate avea la baza o serie de prietenii ale presedintelui de tribunal cu diverse persoane, unele dintre acestea, posesoare de firme care au lucrat si lucreaza in continuare in sediile judecatoriilor din judet, chiar daca au un singur angajat si alt obiect principal de activitate decat constructiile.

Presedintele neaga orice pata de imoralitate in existenta sa, insa disperarea cu care ne-a contactat de nenumarate ori in ultima saptamana lasa loc de interpretari. Mai mult decat atat, a chestionat anumite persoane pentru a afla de unde vin informatiile considerand ca sigur sunt din interiorul institutiei, dar va lua el masuri: “In fata celorlalti judecatori il voi numi pe cel care va furnizat informatiile si voi spune ce a facut”.

Lucrare cu iz de favoritism la Carbunesti

Surse oficiale din cadrul Tribunalului Gorj spun despre Gheorghe Miruta ca practica favoritismul si nepotismul, lucru negat de presedinte, dar sustinut de mai multe “coincidente”. Ion Chisalita, patronul SC Flamingo SRL, cu sediul in Pociovalistea, langa Novaci, a primit, in urma unei licitatii, o lucrare de inlocuire a instalatiilor electrice din Judecatoria Tg-Carbunesti. Sursele citate afirma ca, Flamingo a beneficiat de aceasta lucrare, in valoare de peste un miliard de lei, datorita prieteniei dintre patron si presedinte, prietenie bazata si pe ceva material, vreo doua autobasculante ale lui Miruta inchiriate lui Chisalita pe societate, care are drept obiect principal de activitate transporturi rutiere de marfuri.

Gheorghe Miruta a declarat ca nimic nu este adevarat: ”Nu am nici o autobasculanta la firma respectiva. Pentru lucrarea de la Carbunesti s-a facut o licitatie, s-au finalizat lucrarile pentru 500 de milioane de lei, urmeaza sa mai vina 500 de milioane de lei pentru a se termina. De cand sunt eu presedinte nici hartia igienica nu s-a cumparat prin incredintare directa, ci prin licitatie”.

Un singur angajat contra un miliard de lei

Conform contractului incheiat intre Tribunal si Flamingo, lucrarile din Judecatoria Tg-Carbunesti aveau drept termen strict de executie 26 noiembrie-30 decembrie 2004, dar nici in prezent nu sunt gata. Ministerul Justitiei a alocat pentru prima parte a lucrarii, cea care inca mai da batai de cap lucratorului de la Flamingo, 410 milioane de lei, dar receptia s-a facut pentru suma de 451 de milioane, adica, cu 41 de milioane mai mult. Unul dintre motivele pentru care finalizarea lucrarilor inca treneaza, ar putea fi ca societatea are, asa cum reiese din ultimul bilant depus la Finante, un singur angajat. De ce Tribunalul Gorj a angajat o firma cu un singur salariat si datorii de peste 3,7 miliarde de lei, specializata in transporturi rutiere de marfa, pentru o lucrare cu specific electric, doar presedintele Miruta si directorul executiv al Tribunalului, Ion Croitoru, pot spune. In conditiile date, colaborarea dintre Tribunalul Gorj si SC Flamingo SRL este destul de dubioasa, nu insa si pentru cei implicati.

Singurul lucrator al SC Flamingo este policalificat, daca este sa judecam dupa o alta lucrare primita de societatea de la Pociovalistea – renovarea apartamentului de serviciu al Judecatoriei Tg-Carbunesti. si de aici firma a primit 30 de milioane de lei. Croitoru a declarat ca suma primita pentru apartament a fost parte integranta in cei 451 de milioane de lei primiti pentru Judecatorie.

Nasul si finul, judecatori ai aceluiasi dosar

Presedintele Gheorghe Miruta are in subordinea sa si rude, printre care nepoata sa, Nicoleta Dobrovie si finul sau, judecatorul Alin Nicolescu. Dobrovie este grefier la Judecatoria Tg-Carbunesti, iar Nicolescu magistrat la Judecatoria Tg-Jiu. Este cunoscut deja faptul ca in Tribunalul Gorj, sunt situatii in care dosarele ajung de la o ruda la alta si nici in cazul Miruta-Nicolescu nu se face exceptie. De altfel, presedintele Tribunalului chiar recunoaste:” Am judecat dosare solutionate in prima instanta de Nicolescu, dar nu in cazuri prohibite de lege. De unul imi aduc aminte – arestarea lui Mischie, unde am intrat eu, Duguleanu si Gircu.” In acest caz, Miruta a respectat hotararea data de finul sau, acest lucru ducand in final la eliberarea lui Mischie.

In Palatul Justitiei gorjene este si foarte greu de evitat “judecata in familie” tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a magistratilor sunt inruditi intr-un fel sau altul.

Sute de milioane de la Tribunal pentru Mischie

Numele Mischie nu-i este necunoscut presedintelui Tribunalului si dintr-un alt punct de vedere. In urma cu doi ani de zile, cand Nicolae Mischie era in apogeul influentei si carierei sale, institutia condusa de Miruta a incheiat un contract pentru tipizate cu tipografia familiei fostului baron de Gorj, in valoare de aproape 483 de milioane de lei. Presedintele a declarat ca nu are nici un fel de vina in incheierea acestei afaceri, dupa ce initial nu-si amintise sa fi existat relatii contractuale cu tipografia respectiva. El a precizat ca, la acea vreme, adica pe data de 12 martie 2003, o comisie de licitatie, din care a facut parte si Croitoru, a declarat castigatoare tipografia lui Mischie.

Surse oficiale din cadrul Tribunalului, au declarat ca intre presedintele Gheorghe Miruta si directorul executiv Ion Croitoru exisa stranse legaturi de colaborare. Insa, despre acest aspect, intr-un numar viitor al publicatiei noastre.

Familia stefanoiu la subsol

In subsolul institutiei conduse de Miruta functioneaza si doua birouri de copiat acte. Unul dintre ele apartine firmei SC Ranca Impex SRL, patron Ion Buduran, cumnatul lui Relu stefanoiu. Pana in luna februarie a.c. atat biroul lui Buduran, cat si celalalt au functionat fara a fi dotate cu case de marcat fiscale. Deci, curata evaziune fiscala, chiar in sediul Tribunalului. Garda Financiara a aplicat amenzi de abia dupa ce publicatia noastra a sesizat printr-un articol ceea ce se intampla la subsolul tribunalului. Atunci Miruta ne-a informat ca el a anuntat Garda Financiara dupa ce a vazut articolul, desi era foarte simplu sa faca acest lucru mai demult, daca ar fi sesizat ilegalitatea in care se complaceau cele doua firme. Insa dumnealui a gasit un raspuns simplu atunci cand l-am intrebat de ce nu a luat masuri din timp: ”Nu era treaba mea sa fac acest lucru”.

Persoane demne de incredere au declarat ca in ceea ce priveste familia stefanoiu, presedintele Tribunalului a mai incercat sa o ajute, solicitand presedintei unei comisii de examinare, la un concurs organizat in urma cu doi ani, ca sotia lui Relu stefanoiu sa fie admisa pe un post de grefier. Miruta spune ca nu a intervenit in nici un fel pentru angajarea femeii, desi a facut si el parte din comisie. S-a intamplat cu totul altceva:” A participat si aceasta femeie, dar, nu stiu, cand s-au dat subiectele i-a venit rau si a iesit din sala. A iesit din examen. Esclus sa fi intervenit pentru ea! Acum lucreaza la biroul de copiat acte al lui cumnatul sau, dar habar n-am ce legatura e, de ce lucreaza asta aici la el”.

“Esclus!”

In prezent, Gheorghe Miruta, construieste de zor o noua casa in Tg-Jiu, pe strada G-ral Dragalina, nr. 11, desi, conform propriilor declaratii, nici pe cea de la Ranca n-a terminat-o. Terenul l-a obtinut prin concesionare de la Primaria Tg-Jiu, unde a depus in urma cu doi ani o cerere in acest sens. Planurile sale de viitor includ si deschiderea unei farmacii pentru fiica sa care tocmai a terminat o facultate de profil. Miruta spune ca: “Farmacia va fi intr-un spatiu pe Confederatiei.” De ce tocmai acolo va fi locatia? Surse oficiale au declarat ca presedintele Tribunalului Gorj detine in Tg-Jiu mai multe spatii, din care unul s-ar afla chiar pe strada unde urmeaza a fi deschisa farmacia. Miruta neaga insa vehement: “Esclus asa ceva! N-am nici un spatiu”.

Superiorii presedintelui Tribunalului Gorj pot stabili, in urma unei anchete interne, adevarul in ceea ce priveste aspectele amintite mai sus. Poate pana atunci se va lamuri si directorul executiv al Tribunalului, Ion Croitoru, ca reporterul care a luat un punct de vedere lui Gheorghe Miruta n-a plecat cu nici un document subtilizat din actele prezentate, asa cum spunea ca s-ar fi petrecut “poate din intamplare”. EXCLUS!

• Neli Matei

Intr-un act de disperare,

Razvan Theodorescu sare la gatul anchetatorilor

Lucrarile de amenajare peisagistica a ansamblului Constantin Brancusi din Targu Jiu care au fost incheiate in primavara acestui an, sub pretextul de a “scoatere in evidenta” valoarea operelor brancusiene, nu au reprezentat altceva decat o afacere. Acest lucru a fost scos la iveala de procurorii gorjeni, care sesizandu-se din numeroasele materiale publicate de media locala au demarat o ancheta cu privire la modul in care au fost cheltuiti cei 3,3 milioane de dolari alocati pentru amenajarea peisagistica a ansamblului. Totul a pornit de la faptul ca pavimentul aleilor s-a transformat la scurt timp dupa receptie intr-un namol de 6 miliarde de lei.

Initial cercetarile au fost demarate doar impotriva simplilor executanti, apoi extinzandu-se pana la fostul ministru al Culturii.

Constient ca din documentele detinute de anchetatorii gorjeni reiese clar implicarea sa, fostul ministru al culturii Razvan Theodorescu s-a lansat de curand intr-o campanie furibunda pe posturile si cotidienele centrale, de discreditare a acestora in speranta ca va iesi basma curata. Motivul fostului demnitar este acela ca risca sa fie gasit vinovat de abuz in serviciu in afacerea amenajarii peisagistice a ansamblului monumental “Constantin Brancusi” din Targu Jiu, care a costat statul roman peste 3 milioane de dolari. Alaturi de fostul demnitar, in dosarul instrumentat de procurorii gorjeni mai sunt cercetati si Paula Olteanu, directorul Unitatii de Implementare a Proiectului „Patrimoniul Cultural” din cadrul Ministerului Culturii, Polidor Bratu, presedinte ICE COM Bucuresti, Victoria Milea si Viorel Popescu, functionari ai aceleiasi institutii, Ioan Aurel Botez, expert atestat de Ministerul Culturii si Cultelor, Aurica somanescu, diriginte de santier si Ion Sanda, directorul Directiei Judetene pentru Cultura Gorj. Totodata, in urma declinarii competentei Parchetului Gorj in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dat fiind faptul ca in dosar este cercetat si un fost ministru este posibil ca cercetarile sa fie extinse si asupra unor functionari publici din cadrul Centrului “Constantin Brancusi” din subordinea Primariei Targu Jiu, pentru neglijenta, care aveau responsabilitatea de a urmarii evolutia starii lucrarilor si raportarea imediata a aparitiei oricarei deficiente. Mai mult decat atat, municipalitatea se face vinovata de faptul ca intreaga lucrare, care s-a efectuat cu acordul si in colaborare cu ei, a fost facuta fara autorizatie de constructie.

Fals la nivel inalt

Desi Theodorescu neaga cu vehementa ca ar fi cunoscut deficientele materialului STABILIZER folosit pentru pavimentul aleilor, documentele indica faptul ca acesta a facut tot ce i-a stat in putinta pentru folosirea acestuia. Initial a existat un alt proiect pentru pavarea aleilor cu acelasi material folosit ca la Palatul Peles: granit. Cu toate acestea, motivand prin faptul ca pavimentul de granit nu ar scoate in evidenta operele brancusiene, fostul ministru a impus aplicarea unui alt proiect, cel care prevedea “imbracarea aleilor cu piatra sparta fina cu un stabilizator natural numit Stabilizer (extract de platagina)”, stabilizator care a costat 3 miliarde din valoarea totala de pavare care s-a ridicat la 6 miliarde. Mai mult, Razvan Theodorescu a fost cel care a aprobat derularea acestui proiect inca din faza de studiu de fezabilitate si pana la final. Acest lucru s-a intamplat in contextul in care ministrului i se adusese la cunostinta ca liantul Stabilizer nu corespunde din punct de vedere calitativ. Astfel, ignorand refuzul Comisiei Nationale de Agrement Tehnic in Constructii (CNATC) de a elibera certificat de agrementare tehnica pentru produsul propus de proiectant, intrucat conform CNATC “acest material este sensibil la umezire, care nu are proprietati de liant si nu asigura o comportare corespunzatoare in exploatare”, directorul de implementare al proiectului, Paula Olteanu a dispus aplicarea unei solutii total ilegale. Aceasta a luat decizia de aplica solutiile tehnice prevazute de firmele proiectante pentru amenajarea peisagistica, respectiv utilizare unor produse neexperimentate tehnic in Romania.

Cunoscand faptul ca nu poate obtine o aprobare legala din partea CNATC pentru folosirea liantului Stabilizer Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a apelat la Institutul de Cercetari pentru Echipamente Tehnologice (ICE CON). Astfel pentru crearea unei aparente sustineri legale MCC a solicitat ICE CON eliberarea “Certificatului de conformitate” pentru care s-au invocat insa niste documente de referinta false, specifice altor produse pe baza de ciment. De asemenea sinteza produsului s-a facut in laboratoarele ICE CON in conditii meteorologice favorabile (vreme calda si uscata) care nu a permis formularea unor concluzii pertinente asupra liantului Stabilizer. Ulterior, cunoscand deficientele liantului, atat directorul Paula Olteanu cat si proiectantul ROSTRAD SA Bucuresti, au ascuns acest fapt executantului lucrarii SC CONSMIN Petrosani. De mentionat faptul ca, anterior utilizarii, liantul ecologic vegetal Stabilizer nu a fost testat din punct de vedere al posibilelor reactii in contact cu piatra de tavertin din care sunt facute sculpturile ansamblului “Constantin Brancusi”, unii specialisti afirmand ca in contact cu apa pluviala, liantul va favoriza dezvoltarea de microvegetatii . Ceea ce s-a si intamplat.

Theodorescu se da in vileag

Numele fostului ministru Razvan Theodorescu apare din nou in acte, in momentul in care inspectorul general de la Inspectoratul de Stat in Constructii, Paula Jianu se opune folosirii liantului. Practic, printr-o adresa trimisa ministrului Theodorescu, Paula Jianu explica faptul ca va demara un control pentru verificarea unor informatii aparute in presa. In aceeasi adresa, inspectorul general ii readuce aminte ministrului culturii toate aspectele de mai sus, avertizandu-l de gravitatea acestor fapte. Paula Jianu isi incheie expunerea astfel: “Fata de cele aratate mai sus consideram ca decizia de folosire a acestui material, de catre SC ROSTRADA SA, ICE CON SA si Ministerul Culturii si Cultelor, facuta in ciuda sesizarilor Inspectoratului de Stat in Constructii, constituie un act de incalcare a prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (art. 23, lit. f, art. 12, art. 27, art. 21, lit. a, art. 22, lit. f, art. 28 si 29), drept care Inspectoratul de Stat in Constructii a demarat un control in acest sens.”, ii comunica aceasta ministrului Theodorescu, incheind prin: “Rezultatele acestui control vor fi facute publice”.

Razvan Theodorescu a reactionat imediat si “violent”. In incercarea de a-i inchide gura inspectorului general Paula Jianu, care ar fi putut strica totul, ministrul ii trimite o scrisoare deschisa ministrului Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si locuintei, Miron Mitrea in care se arata “surprins de faptul ca doamna inspector Jianu face, in continuare (n.r. deci au mai existat incercari de a o reduce la tacere), aprecieri asupra materialului prezentat”. In acest document Theodorescu isi recunoaste implicare in acest proiect pe care se pare ca il cunostea in detaliu. In plus, in scrisoarea deschisa Theodorescu il avertizeaza, foarte subtil, la un moment dat pe Mitre asupra faptului ca, demersurile subordonatei lui pot pune intr-o lumina nefavorabila Romania in relatie cu Banca Mondiala. La fel de subtil, Theodorescu isi incheie scrisoarea, cerandu-i lui Mitrea, printr-o propozitie intercalata, sa-i inchida gura subordonatei sale: “Cu speranta ca proiectul de amenajare peisagistica a ansamblului Brancusi din Targu Jiu, se va derula in conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul Romaniei cu Banca Mondiala si Fondul Mondial al Monumentelor, fara piedici (n.r. “nerusinarea” Paulei Jianu devine o problema de interes national), iar la finele acestui an vom fi impreuna la inaugurarea indelung asteptata a ansamblului restaurat in intregul sau, va rog domnule ministru, sa primiti asigurarea deosebitei mele consideratiuni“.

• Radu Ciocoiu

Glaman - negustorul de viermi fripti

Nelu Glaman, comerciant de duzina, imbogatit de pe urma politistilor de la Municipala, care isi iau masa la restaurantul sau de peste drum de institutia in care lucreaza, a devenit un pericol pentru consumatorii din municipiu. El pune zilnic in vanzare, intr-un alt spatiu comercial pe care il detine in piata centrala, carne prajita plina de viermi mari si grasi. Pulpele de purcel, apetisante la prima vedere, sunt impanate cu paraziti ce au fost fripti odata cu carnea. Pentru ca viermii sunt bine ascunsi, pe langa oase, clientul are surpriza de ai descoperi dupa ce s-a infruptat bine din carnea gatita ŕ la Glaman.

Gurile rele spun ca practica negustorului a fost mereu cunoscuta de catre cei de la OJPC Gorj, dar patronul a beneficiat de tratament preferential din partea organelor de control. Noua conducere a OJPC nu a facut inca nici un control in magazinul amintit, dar directorul Dan Radu, promite ca, daca exista nereguli le va descoperi. Pentru asta trebuie indeplinita o singura conditie care nu necesita mare efort – sa caute intr-o bucata de friptura.

• Scandal de Gorj

Caragea adjunctul lui Nicolescu

Pensionarea adjunctului sefului IJPGorj, Victor Baroianu, a declansat o reactie in lant la nivelul institutiei, o serie de politisti urmand a promova in functia pe care si-o doresc si o vaneaza de ani de zile. Viorel Caragea, unul dintre adjunctii Politiei Municipale, se va muta in sediul IJP in locul lui Victor Baroianu. Colegul lui Caragea, Mihai Birau, va deveni sef al Politiei Municipale, ocupand fotoliul ramas vacant prin pensionarea cu cantec a comisarului sef Liviu Balanescu. Birau va fi secondat ca si adjunct de actualul sef al Politiei Rutiere Gorj, Constantin Talaba.

Despre cine, cat si ce a dat pentru a primi un post nou, detalii intr-un numar viitor al publicatiei noastre.

• A.I.

Turnatorul de serviciu

• Omul de afaceri Dan Barcina, cunoscut publicului sub numele de Goeru’ a intrat in vizorul organelor de control dupa ce una dintre societatile gorjene a primit o infuzie de capital de la firma bucuresteana a afaceristului, de peste zece milioane de euro.

Dan Goeru’ isi deruleaza de cativa ani afacerile in capitala, dupa ce la Petrosani si Tg-Jiu a esuat de cateva ori in anii trecuti.

In prezent, Barcina detine in Tg-Jiu un spatiu comercial pe Calea Bucuresti si unul achizitionat recent pe strada Republicii.

• Ion Danescu, fost sef al Garzii Financiare Gorj, in prezent patron la o firma de taxi nu vrea sa plateasca amenzi, chiar daca incalca legea. Recent, firma lui Danescu a achizitionat cateva autoturisme noi pe care le-a si transformat in taxi, alaturi de cele existente deja. Problema este ca masinile ni nu prea au autorizarile necesare si politistii de la Rutiera si-au facut treaba. soferii acestor autoturisme au fiecare de platit amenzi de cel putin 300 de milioane de lei, numai ca Danescu ii linisteste spunandu-le ca va contesta sanctiunile si nimeni n-o sa plateasca nimic. soferii firmei lui Danescu au in prezent amenzi de peste un miliard de lei , care au fost deja contestate in instanta

Danescu cunoaste legile fiscale doar a lucrat in domeniu, asa ca nici nu trebuie sa se oboseasca sa intre in legalitate. Amenzi platesc doar prostii!

• Baietii de bani gata care isi scot motoarele noaptea pe strazi au si admiratori. Cursele de motociclete de pe strazile din municipiu sunt pazite noaptea de politisti. Acestia ii admira pe baietii cu adrenalina chiar daca acestia pun in pericol circulatia in fiecare noapte.

   Scrie Comentarii (0)   17.06.2005. 12:53

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 66 - 15 - 21 iulie 2005

32 de judecatori penali

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova a cercetat penal, doar in primele sase luni ale acestui an, 32 de judecatori care isi desfasoara activitatea in cadrul instantelor din judetul Gorj. Conform declaratiilor purtatorului de cuvant al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, procurorul Elisabeta Dragut, majoritatea sesizarilor provin din partea unor persoane nemultumite de solutiile date in dosare de judecatorii in cauza si vizeaza in principal infractiuni de abuz in serviciu si fals intelectual. Din totalul magistratilor gorjeni cercetati penal de procurorii doljeni, 21 dintre acestia provin din randul judecatorii Tribunalului Gorj, cinci de la Judecatoria Targu Jiu, cate trei de la judecatoriile Motru si Targu Carbunesti si doi de la Novaci.

In poll-position se situeaza, ca de altfel in toate materialele de presa care vizeaza generozitatea judecatorilor fata de persoanele cu influenta, judecatorul Romel Morega. Acesta este urmat de sotia secretarului de stat din ministerul Ministerului Economiei si Comertului, Ionel Mantog, Luminita Mantog, fost presedinte al Judecatoriei Targu Jiu. Pe “lista lu’ Schindler” se mai regaseste si sotul directoarei Casei de Pensii, Vasile Ghimis, fostul presedinte al Biroului Electoral Judetean, Aliosa Carbunaru si nu in ultimul rand “prietenul” “baietilor cu ochi albastrii”, Stelian Ulmet. Asta in ceea ce priveste judecatorii Tribunalului Gorj, deoarece ea continua. Magistratul Toma Popescu de la Judecatoria Targu Jiu, cel care a intrat in analele istoriei justitiei gorjene ca fiind judecatorul care a acordat cea mai mare cautiune, 9 miliarde de lei, si care l-a condamnat la 15 ani de detentie pe “incendiatorul” Petre Stancioi, se afla si el printre judecatorii reclamati. Tot aici se mai regaseste si numele presedintelui Judecatoriei Motru, Mihai Pistol, cel care a condamnat un batran la pedeapsa cu inchisoarea pentru o vatamare corporala produsa de un cal.

Surpriza!!! Toate cele 25 de plangeri pentru care au fost cercetati cei 32 de magistrati gorjeni au fost rezolvate de procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova cu: Neinceperea Urmaririi Penale.

La o simpla numaratoare, numai cei 20 de magistrati ai tribunalului, enumerati mai jos, au o avere impresionanta. Cinci Volkswagen, trei Opel, Audi, Leganza, Tico sau Dacia Nova au fost preferintele judecatorilor in materie de autoturisme. Zeci de hectare de teren, 16 case si cel putin trei vile detin impreuna acestia. 17 apartamente, din care unul la Cluj si altul la Timisoara intregescavutia imobiliara a celor 20 de magistrati. Nici la depozitele an lei sau valuta nu stau rau: peste 3 miliarde de lei, iar datoriile la banci, cu preponderenta in valuta se situeaza pe undeva an jurul a 100.000 de euro.

Tribunalul Gorj

Morega Romulus, Mantog Luminita, Grama Mariana, Eftenoiu Gheorghita, Ghimis Vasile, Popescu Elena, suvegau Nicolita, Diaconu Mirela, Negrulescu Veronica, Tilvescu Antoaneta, Ulmet Stelian, Boncu Teofil, Pasarin Dumitru, Gaburoiu Camelia, Banica Valentin, Niculescu Tatiana, Carbunaru Aliosa, Talianu Mioara, Tomescu Lucia

Judecatoria Targu Jiu

Candoiu Minodora, Oproiu Lavinia, Popescu Toma, Stoian Alexandra, Merisescu Romel

Judecatoria Motru

Visan Doina, Pistol Mihai, Iacob Constantin

Judecatoria Targu Carbunesti

Comanescu Cristina, Cirstea Damian, Hotoboc Mircea

Judecatoria Novaci

Bondoc Victor, Staicu Angela

Vom reveni cu amanunte in toate aceste cazuri.

• Radu Ciocoiu

Primaria Barbatesti tarata in bezna de catre primarul Patrascu

Dupa ce a zvantat visteria comunei cu plata unei rate lunare de peste 100 de milioane de lei, primarul Constantin Patrascu a ajuns in situatia de a nu avea bani sa achite contravaloarea curentului electric consumat in Primaria Barbatesti.

Impovarat de rata pe care trebuie sa o plateasca lunar la banca, bugetul primariei nu mai ajunge nici macar pentru plata ajutoarelor sociale. si ca tacamul sa fie complet primarul da cu subsemnatul pe la PNA.

Primaria comunei Barbatesti a fost debransata de la reteaua de energie electrica de peste doua saptamani, datorita restantelor de peste 30 de milioane de lei.

In tot acest timp sediul primariei a fost bransat ilegal printr-un cablu tras de la gospodaria unui vecin, desi contabila institutiei nu recunoaste acest lucru. Tot ea spune ca, in sfarsit, factura de energie electrica a fost platita in urma cu doua zile, urmand ca angajatii Electrica sa efectueze rebransarea, care si aceasta va costa la randul ei.

Cei doi politisti ai comunei, Marcel Draghici si Marian Tudorin, n-au vazut nici de aceasta data vreo ilegalitate, fiind ocupati, probabil, cu aranjarea in rafturi a multitudinii de dosare cu AN, carora nu le-au dat de cap de ani de zile.

Primaria a ajuns in aceasta situatie datorita calitatilor manageriale ale primarului Patrascu. In urma cu cateva luni, Consiliul Local Barbatesti a obtinut un imprumut de 1,8 miliarde de lei de la BCR pentru acoperirea contributiei locale la un proiect Sapard de alimentare cu apa a catorva sate din comuna. Imprumutul a fost gajat cu sediul primariei si al celor doua camine culturale. Bunuri din domeniu public, care nu pot deveni gaj pentru credite bancare. Hotararea data de consiliu de trecere a imobilelor respective in domeniu privat al comunei, pentru a putea gaja cu ele imprumutul, a fost anulata ulterior de catre Sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului Gorj, dar banca deja daduse banii primariei.

Intre timp, Agentia Sapard a sistat platile pentru proiect si totul s-a dus pe apa sambetei, urmand ca primaria sa plateasca in continuare cele 114 milioane de lei rata lunara la banca. Primarul Constantin Patrascu nu se poate gandi la asta acum pentru ca este preocupat de anchetarea sa de catre PNA privind fraudarea unor fonduri europene in cazul unui bazin de apa in valoare de 26 de miliarde de lei. Asta pana cand organele de cercetare il vor trage la raspundere si pentru gaselnita cu plata imprumutului pentru proiectul Sapard, atata timp cat acesta a fost anulat.

• Elena Negrea

Abuz in serviciu la Primaria Arcani

Doua familii din Arcani au fost improprietarite in acte pe aceeasi suprafata de teren. Una dintre ele a facut cere pentru punerea in posesie si cealalta a primit titlu de proprietate.

Primarul comunei Arcani a dat cu subsemnatul la Parchet, dar a fost scos basma curata chiar daca abuzul sau a fost evident.

In 1991, familia Buliga, tata si fiu, a depus la Primaria comunei Arcani o cerere prin care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate pentru doua suprafete de teren. Cererea a fost inregistrata la data de 18 martie si purta numarul 1487.

Dupa noua ani, comisia pentru aplicarea Legii 18 a analizat cererea si printr-un proces verbal de punere in posesie a atribuit suprafata de teren familiei Grofu (!?).

I baza acelui proces verbal, primarul comunei, Daniel Drumen, a emis si titlu de proprietate sotilor Grofu.

Considerandu-se neindreptatita, familia Buliga, autoarea initiala a cererii 1487, a contestat in instanta decizia comisiei locale si titlu de proprietate.

Dupa mai multi ani de procese, Ion Buliga a obtinut o hotarare definitiva prin care i se recunoaste dreptul de proprietate pentru suprafetele pe car ele cerea in urma cu 14 ani.

Primarul Daniel Drumen s-a conformat hotararii Curtii de Apel Craiova si a emis titlu de proprietate si lui Buliga, fara sa-l anuleze pe cel emis acum cinci ani sotilor Grofu.

Pentru acest lucru, Buliga a formulat plangere penala impotriva primarului insa Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu a considerat ca Drumen nu se face vinovat de comiterea infractiunii de abuz in serviciu, desi este evident faptul ca initial a improprietarit o familie in baza unei cereri formulate de Buliga, iar apoi, chiar daca a dorit sa-si repare greseala, a mai emis un titlu de proprietate mentinand astfel stare de conflict intre cei doi proprietari.

• Daniel Dumitriu

Elevii Grupului scolar Forestier Tg-Jiu jecmaniti de director

Conducerea Grupului scolar Forestier Tg-Jiu a dezvoltat in ultimii doi ani o afacere cu circuit inchis, care a produs zeci de milioane de lei, majoritatea ajungand in buzunarul directorului Teodor Mergea, ruda cu fostul inspector general scolar Nicolae Mergea. Pe spatele elevilor amenintati de diriginti cu corigenta daca nu cotizeaza, Mergea a strans peste 100 de milioane de lei, cica pentru baza materiala a scolii.

Buba s-a spart in momentul in care cineva a sesizat Inspectoratul scolar si s-a facut un control, care a confirmat, in mare parte acuzele aduse. S-a facut si o plangere la politie, dar, desi lucrurile sunt evidente, pana acum nu s-a ajuns la nici o concluzie.

Teodor Mergea – casierul scolii

In ultimii doi ani, dirigintii si sefii de clase din cadrul Grupului scolar Forestier Tg-Jiu au incasat de la elevi cate 200.000 de lei, pentru fondul scolii. In scoala sunt aproximativ 700 de elevi si cu toate ca nu toata lumea a percutat s-a strans totusi o suma considerabila. Banii au fost predati de diriginti lui Teodor Mergea, care da o explicatie stupida cu privire la gestionarea lor. Mergea spune ca i-a tinut in fisetul sau pana s-a strans suma de 55.200.000 de lei, dupa care, cand suma a crescut, i-a luat acasa pentru siguranta. Cica, cu acesti bani intentiona sa cumpere scaune in scoala, dar, se pare ca, nu l-a lasat inima sa faca acest lucru, avand in vedere ca elevii sunt nevoiti sa stea in picioare la cursuri, pentru ca nu au pe ce sa se aseze.

Banii au ramas in custodia directorului pana cu doua zile inainte de intocmirea raportului de audit de catre Compartimentul Audit Public Intern, din cadrul Inspectoratului scolar. Atunci s-au gasit asupra lui Mergea 55.200.000 de lei, care au fost varsati intr-un cont la CEC, infiintat de catre comitetul de parinti. Sumele exacte incasate ilegal de catre director in ultimii doi ani nu se cunosc, deoarece predarea banilor nu s-a facut pe baza de semnatura sau tabele pe clasa. Comitetul de audit precizeaza in raport ca: “Nu s-a putut determina din lipsa de documente daca suma gasita asupra directorului reprezinta suma reala”.

Cert este ca in anul scolar 2004-2005 s-a perceput de la fiecare elev si cate 3.000 de lei pentru fiecare adeverinta eliberata de secretariat. Banii au fost predati tot directorului, 2.130.000 de lei.

Grupul scolar Forestier, Babilonul invatamantului gorjean

Inselarea elevilor de catre director nu este singura ilegalitate semnalata la Grupul scolar Forestier. In sesizarile facute la Inspectoratul scolar se spune ca institutia a achizitionat obiecte de inventar si alimente fara oferte de pret. Acest lucru nu s-a putut verifica, deoarece in evidenta contabila nu sunt inregistrate toate ofertele de pret, iar cele existente se regaseau la directorul Teodor Mergea si nu la administratorul financiar. Lucru care confirma de fapt ca cele sesizate sunt reale. Conform acelorasi sesizari, autoturismul scolii este deseori la dispozitia directorului, fara ca deplasarile sale sa fie facute in interesul institutiei pe care o conduce.

Aurelia Valceanu, director adjunct al grupului scolar a ciugulit si ea de unde a putut, mai exact de la cantina scolii, carand resturile alimentare acasa, fara a plati vreun leu pentru acestea.

Insa, aceste lucruri trebuie stabilite de ancheta politiei care, in prezent treneaza. Surse oficiale afirma ca acest lucru se intampla datorita faptului ca Teodor Mergea este in foarte bune relatii cu un sef de serviciu din cadrul IJP Gorj. Aceasta presupunere urmeaza a fi confirmata, sau infirmata, in functie de rezultatul cercetarilor politiei.

Brancusi - bataia de joc a autoritatilor

Doua blocuri de piatra zac pe jumatate ingropate in pamant, acoperite de muschi, la “indemana” cainilor si chiar a trecatorilor grabiti de “nevoi urgente” generate de berea ingurgitata la doi pasi, la “buturuga” din Parcul Central.

Ani de zile, autoritatile, de altfel vigilente la orice fel de uscatura din Gradina Publica, nu au sesizat si nu s-au intrebat ce cauta acolo acei “bolovani”.

Pentru specialisti, in schimb, cele doua blocuri au valoare macar istorica. Ele nu sunt altceva decat decupajele din piatra ale celor doua banci asezate de o parte si de alta a Portii Sarutului.

Insusi faptul ca au fost atinse de Brancusi ar trebui sa insemne ceva. Ca sunt parte din lucrare, o atesta analizele care s-au efectuat pe mostre prelevate in timpul restaurarii operelor din piatra.

Fostul director al Centrului Brancusi, Paul Popescu, initial, a parut ca nu acorda nici o importanta celor doua blocuri. Ulterior, in momentul in care cineva s-a interesat sa le ia de acolo, a confirmat ca ele fac parte din blocul de piatra din care Brancusi a realizat bancile. Desi presa a mai semnalat si in alte randuri indiferenta crasa fata de acestea, pe cei in drept sa ia masuri ii doare in cot. Iar cele doua blocuri raman si de acum incolo ceea ce au fost si pana acum: “pisoar” pentru caini si betivi.

Trovantii adusi de Brancusi au disparut de la Casa Ganescu

La aceeasi nota de indiferenta sau necunoastere se inscrie si faptul ca trovantii din curtea Casei Ganescu au disparut de o bucata de vreme. Acestia au fost adusi de Brancusi, in perioada in care a locuit acolo, si l-au inspirat in realizarea unor lucrari.

Mai mult, si cele cinci mese din blocuri de piatra, aduse si asezate de sculptor tot in acel timp au disparut si ele. Ca au fost furate sau, pur si simplu, aruncate in cine stie ce groapa de gunoi, nu a interesat pe nimeni.

In schimb, parca in bataie de joc, au fost aduse si “plantate” doua mostruozitati din ultima tabara de sculptura, lucrari ale unor autori a caror faima nu a depasit zona in care locuiesc. De gustibus!

In timp ce la Londra sau New York, Brancusi se liciteaza pe bani grei, iar preturile obtinute pentru lucrarile sale se inscriu in topuri, la Tg-Jiu, el este luat in bataie de joc.

• Ana-Maria D.

VIP-urile locale nasc genii

Promovarea cu brio a examenelor de bacalaureat au fost motiv de bucurie pentru zeci de tineri targujieni, dar mai ales pentru cateva odrasle de personalitati locale, care lovite de genialitate, n-au gresit nici macar o virgula si au primit ca medie nota 10. De ce doar copiii de cadre didactice si de oameni de afaceri sunt inteligenti, stiu, poate, parintii celor cinci elevi care au primit nota maxima. Printre cele 5 genii gorjene se numara Laura Andreea Caruntu, fiica lui Alexandru Caruntu, decanul Facultatii de stiinte Economice din cadrul Universitatii “Constantin Brancusi si om de afaceri. Andreea si-a desavarsit studiile liceale in Colegiul National “Spiru Haret”.

Elena Tatiana Jianu, absolventa a Colegiului National “Ecaterina Teodoroiu”, este fiica unui inspector scolar. Lucian Medar, purtatorul de cuvant al Prefecturii Gorj, dar si lector universitar la Universitatea “Constantin Brancusi” se poate mandri si el cu media 10 a fiului sau Ciprian Marius.

Foarte aproape de perfectiune a fost si Dragos Ionut Picu, fiul politistului Ion Picu. El a promovat cu media 9.95 si a fost elev al Colegiului National “Spiru Haret.

• Elena Negrea

Evaziune fiscala la poarta lui Brancusi si Vladimirescu

Muzeul Judetean Gorj a devenit, odata cu denomiarea, o institutie de cultura in care se practica fin greu evaziunea fiscala.

De aproximativ doua saptamani coordonatorul activitatii culturale a caselor memoriale de pe teritoriu judetului a pus in vanzare bilete de intrare de un leu, editate in urma cu 21 de ani.

Turistii care viziteaza casele memoriale “Constantin Brancusi” de la Hobita, “Tudor Vladimirescu” de la Vladimir, “Ion Popescu Voitesti” de la Balanesti si “Ecaterina Teodoroiu” din Tg-Jiu, primesc bilete de intrare ce apartin Comitetului de Cultura si Educatie socialista al judetului Gorj, editate in 1984. Exista o mare indoiala ca acestea ar fi inregistrate in contabilitatea muzeului, intrucat au apartinut institutiei socialiste mai sus amintite, infiintata in urma cu 38 de ani, iar in 1990, odata cu reorganizarea acesteia si infiintarea serviciilor descentralizate ale Ministerului Culturii, au devenit nule.

Este posibil ca aceasta practica aMuzeului Judetean Gorj s treneze de mai mult timp, deoarece pe biletele de intrare este aplicat si pretul vechi (10.000 de lei), practicat pana acum doua saptamani.

Mai mult, pe langa taxa de intrare, turistilor le sunt cerute si alte sume pentru fotografiere sau filmare in incinta caselor memoriale.

Pentru o singura fotografie, ghizii muzeului percep o taxa de un leu, iar in schimb turistul primeste acelasi bilet din ’84.

Directorul Muzeului Judetean Gorj, Vasile Marinoiu a declarat ca are cunostinte despre aceasta situatie insa institutia nu are bani pentru tiparirea altor bilete. “Atat auditul consiliului judetean cat si curtea de conturi ne-au spus ca putem folosi biletele. Avem o evidenta clara a acestora. Sunt cam 20 de mii pe stoc. Am cerut bani pentru tiparirea altora, 20 de milioane de lei insa, nu am primit. Oricum pe bilete se afla o stampila actuala a muzeului chiar daca acestea au peste 20 de ani”, a adaugat Marinoiu.

• Adrian Iovan

Scarnaviile si internetul (tableta)

Forumuistii iar s-au luat de noi! Eu recunosc ma cam enervez, insa, colegii imi repeta sa nu ma iau la harta cu prostii ca au mintea odihnita.

Pai, cum sa nu ma iau cu ei cand unul “Necunoscutu’ Ion”, gurist la un post de radio pe care-l asculta doar rudele angajatilor, spune despre Scandal ca: “e din ce in ce mai enervant si vulgar”.

Vai, ce l-a deranjat pe gurist o exprimare mai deocheata, din tableta anterioara, pe care cu siguranta el n-a folosit-o niciodata (!?). O sa va citez mai jos una din discutiile forumuistilor despre…”Sexul oral ce parere aveti…” dar mai intai ar trebui sa invete sa scrie corect: “Sexul oral. Ce parere aveti?” Cam asa. Ce spuneti corijentilor?

si din nou puslamaua cu nume de cisma ne musca de cur. Mai mult, ne pregateste si surpriza. Il anunt pe cioflingar ca daca se refera la vreo plangere penala n-are nici o sansa. Articolul 205 din C.P. a fost dezincriminat. Pentru forumuisti C.P. inseamna Codul Penal. A nu fi confundat cu extremitatea vreunui organ sexual.

Daca surpriza orbetelui ar avea ceva legaturi cu serverul ce gazduieste site-ul Scandal, trebuie sa caute mult si bine. Ii dau totusi indiciu: peste ocean.

Dar iata ce scarnavie ne critica pe noi! Ia cititi elucubratiile forumuistului: “In special majoritatea barbatilor practica si reversul medaliei, adica cunilingus (chiar daca multi dintre ei nu recunosc), sau pozitia in care ambii parteneri fac sex oral in acelasi timp, cunoscuta de noi sub numele de 69”.

Grav nu e ce scrie, ci ca o face in timpul programului, adica la ora 11.03, joi, 7 iulie, tocmai din sediul Universitatii “Constantin Brancusi”.

Cam cu asta se ocupa numitul cisma la serviciu: discutii despre sexul oral si alte rahaturi pe internet, de pe calculatoarele UCB si, pe deasupra e platit pentru asta.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   15.06.2005. 12:59

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 62 - 9 - 15 iunie 2005

Asociatul lui Surupaceanu retinut pentru inselaciune

Ion Tistere, ex asociat al lui Mugurel Surupaceanu, a fost retinut ieri pentru 24 de ore de catre procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, pentru comiterea infractiunii de inselaciune. In calitate de director general si asociat al SC Energoreparatia Rovinari, el a emis si semnat 5 file CEC fara acoperire, in valoare de peste 7 miliarde de lei.

SC Energoreparatia este fosta SC Actyv, societate infiintata de catre Mugurel Surupaceanu la Rovinari. Ea si-a schimbat numele in momentul in care Surupaceanu a preluat filiala de la Rovinari a unei firme bucurestene. O alta problema in ceea ce priveste Energoreparatia treneaza chiar de la incheierea tranzactiei. Cumpararea filialei bucurestene a costat 5,4 miliarde de lei, iar conducerea societatii a solicitat ulterior Directiei de Finante rambursarea de TVA. Cooptarea filialei s-a facut in toamna lui 2003, moment in care Surupaceanu a devenit si asociat cu Ion Tistere. Rambursarea de TVA s-a facut, conform legii, in 2004, ceea ce inseamna ca Surupaceanu inca nu se retrasese din firma, lucru pe care l-a facut in luna martie a anului respectiv.

Daca in cazul filelor CEC, Tistere este singurul vinovat, in cel al rambursarii de TVA, cercetarea se poate extinde si asupra fostului prefect Mugurel Surupaceanu. Pana in prezent dosarul nu a ajuns inca in vizorul procurorilor.

• Mihai Popescu

Directorul serban omul de casa al prefectului

Serviciul de Ambulanta Gorj este implicat in ultimii ani intr-o serie de scandaluri generate de imoralitatea celor care ajung la conducerea lui. Dupa ce fosta directoare Ana Duma a ajuns pe mana PNA pentru luare de mita si trafic de influenta, acum a venit vremea actualului director, dr. Nicolae serban, sa-si dea in petic. Mizand pe o relatie de prietenie foarte stransa cu prefectul stefan Popescu Bejat, serban continua traditia ilegalitatilor de la Serviciul de Ambulanta. Fosta directoare si actualul director au si ceva in comun – protejarea soferului de ambulanta Dragos Giurea, nepotul prefectului Bejat.

In slujba nepotului prefectului

Dragos Giurea a fost un personaj controversat inca de la angajare in Serviciul de Ambulanta, in anul 1999, cand s-a organizat un concurs la care a fost singurul participant . El a fost angajat de catre Ana Duma ca prisos de recunostinta adus deputatului stefan Popescu Bejat, persoana care a avut un cuvant greu de spus in numirea sa la conducerea serviciului. Dupa plecarea Anei Duma, Giurea a ramas “mostenire” lui serban, care l-a randul sau a trebuit sa se arate recunoscator prefectului ca i-a dat ciolanul cel mare in cadrul Serviciului de Ambulanta. De fapt, un rol foarte important in numirea sa l-a avut nevasta lui Bejat si unul dintre fii acestuia, serban fiind la un moment dat medicul de casa al familiei. Prefectul care nu are o simpatie prea mare pentru doctor, a trebuit sa accepte avansarea acestuia de dragul familiei sale care a insistat sa-l “unga” pe serban director. Odata cu sefia serviciului i-a fost dat in primire si Dragos Giurea, ajuns la ananghie din cauza unui consum nejustificat de 380 de litri de benzina, la sfarsitul lunii aprilie 2005. Proaspat numit director, serban i-a sarit in ajutor soferului, pentru a nu plati cantitatea de combustibil consumata si pentru a justifica intr-un fel lipsa de gestiune. S-a gasit solutia perfecta – inregistrarea unor curse fictive. serban a aprobat transportarea cu ambulanta de catre Giurea, a unei paciente la Cluj, insa foaia de parcurs nu a fost stampilata de catre spital si nici parafata de medic, ceea ce inseamna ca transportul nu s-a realizat de fapt, dar impiegata Nadrag, a calculat pe aceasta foaie de parcurs consumul a 115 litri de benzina. Grozavia a ajuns la urechile Politiei Municipale Tg-Jiu, dar s-a autosesizat si serban ca sa-si acopere ilegalitatea comisa, asa ca a dat foaia de parcurs unui sofer care avea o cursa la Cluj, pentru a fi stampilata si parafata acolo. Este inutil de amintit faptul ca data intocmirii foii de parcurs, nu coincide cu cea in care dr. Tudor Ciuleanu, de la Institutul I. Chiricuta, a aplicat stampila de confirmare a cursei. Invatand din propriile greseli, serban a tinut cont de eroarea facuta la o a doua cursa fictiva, “efectuata” de Giurea la Oradea. soferul care a mers intr-adevar in cursa a avut misiunea sa parafeze foaia de parcurs care s-a intocmit pe numele lui Giurea. Asa ca magaria a capatat un iz de legalitate. Singura care are de suferit din afacerea foilor de parcurs este impiegata Serviciului de Ambulanta, cercetata penal in prezent.

serban incurajeaza coruptia

Incurajat de pilele pe care le are la Prefectura Gorj, dr. Nicolae serban, a inceput sa nu mai respecte nici macar hotararile consiliului de administratie al serviciului. El l-a reincadrat pe Ion Ghinoiu in functia de coordonator al compartimentului de resurse umane, dupa ce fusese sanctionat disciplinar si schimbat din acest post. serban are nevoie de acest Ghinoiu, pentru angajari ilicite, cum a fost cea a fiicei secretarei sale, angajata pe un post temporar de asistent, ramas vacant prin plecarea la cerere a titularei. Conform unui ordin al Ministerului Sanatatii, posturile eliberate in acest mod sunt blocate. Directorul n-a tinut cont de reglementarile in vigoare si a transformat postul din “asistent medical” in “debutant”, pentru a putea face angajarea.

Dr. serban a aratat clementa si fata de un cercetat penal, asistentul sef Ion Cornoiu, cercetat pentru trafic de influenta si primire de foloase necuvenite, pentru angajarea unor persoane care au cotizat. In acest caz, Cornoiu trebuia suspendat din functie pana la definitivarea dosarului, dar el isi vede linistit de treaba, cu toate ca Parchetul a confirmat trimiterea sa in judecata pentru faptele comise.

Bunavointa directorului fata de Cornoiu ar putea avea o explicatie chiar in comportamentul propriu. Surse oficiale din cadrul Serviciului de Ambulanta au declarat ca Nicolae serban nu este nici el strain de primirea de foloase necuvenite. El ar fi acceptat de la mai multi pacienti, sau de la rudele acestora, mai multe sume de bani. Surse citate, dau ca exemplu cazul unei tinere accidentate, care trebuia transportata de urgenta la Bucuresti. Tatal fetei l-a stimulat pe serban cu 10 milioane de lei, pe asistenta cu 5 milioane de lei, iar pe soferul ambulantei, cu alte 5. Tanara a decedat insa, fapt care l-a revoltat pe tatal acesteia intr-atat incat a depus plangere la Parchet, plangere care a fost musamalizata cu ajutorul familiei Bejat.

Pana in prezent, dr. Nicolae serban este imun in fata legii, datorita influentei familiei stefan Popescu Bejat.

• Neli Matei

Centrul de Afaceri Personale Primaria Targu Jiu

De curand mi-a trecut pe la ureche o informatie interesanta conform careia Primaria Targu Jiu urmeaza sa construiasca o noua groapa de gunoi “ecologica” in zona Jiete. Conform aceleiasi surse, de aceasta informatie care este, pardon a fost una CONFIDENtIALA a beneficiat din plin unul din, atentie, soferii inaltilor nostri functionari publici. Acesta baiat dastept, de fapt nu el ci superiorul sau, a cumparat in zona un teren la un pret simbolic, pe care mai apoi, ca si in cazul terenurilor de pe centura, urmeaza sa-l vanda institutiei al carei angajat e, la suprapret. Teoretic, aceasta informatie este inca una confidentiala. Doar teoretic. Pentru a ne convinge de veridicitatea informatiei “confidentiale”, unul din reporterii nostri a cerut un punct de vedere. Foarte mirati, reprezentantii municipalitatii ne-au raspuns printr-o intrebare: “De unde aveti aceasta informatie?”

Tot de acolo de unde a avut-o si soferul primariei. Din Primarie!

Aceleasi surse, de foarte mare incredere, ne-au declarat ca Centrului de Afaceri Personale Primaria Targu Jiu care functioneaza pe langa si in institutie, este atent coordonat de… se aud tobele… viceprimarele Sanda. Practic toate contractele care se incheie cu municipalitatea trec prin biroul acestuia spre aprobare. Fara iscalitura sa, din pixul cu “pasta verde” nu se face nimic. si bineinteles ce face agentul comercial atunci cand isi doreste mult un contract? Alimenteaza pixul vicelui cu pasta…

Totusi, se pare ca seful coordonatorului este constient de ceea ce se intampla chiar sub nasul sau, motiv pentru care pe la parchet mai apar uneori unele plangeri semnate si expediate anonime in care se reclama faptul ca subordonatul e cam lacom si nu imparte…

In incheiere tinem sa precizam ca ne cerem scuze tuturor “soferilor” din primarie carora e posibil sa le stricam afacerile! S-o credeti voi!

• Flex in plex

Daniela se crede amanta lu’ Mischie

Daniela Giurcau, fost consilier local la Bumbesti-Jiu si fosta membra a PSD, aparuta in paginile publicatiei noastre pozand relaxat in pat, alaturi de Nicolae Mischie, a reactionat la material, dupa cateva saptamani de la aparitia acestuia, venind la redactie furioasa foc. Dumneaei avea ideea fixa ca a fost amanta lui Nicolae Mischie, sau cel putin asa a citit ea in ziarul nostru, motiv pentru care ne-a actionat in instanta. O fi stiind ea ce zice, dar noi n-am scris asa ceva! In publicatia noastra scria despre “Femeile baronului Mischie”, nefacandu-se referire la nici o amanta care, conform DEX-ului, are urmatoarele sinonime: metresa, amoreza, gagica, ibovnica. Nici unul dintre aceste apelative nu i-a fost atribuit Danielei Giurcau in articolul publicat. Probabil pozele care insoteau materialul i-au luat ochii fostei pesediste si nu s-a mai concentrat asupra textului. Acest lucru n-a impiedicat-o sa ne incunostinteze ca ne-a dat in judecata. A facut acest lucru, ori pentru ca se gandea ca ne intimideaza, ori, poate, a ramas Judecatoria fara oamenii si nu au avut pe cine trimite cu citatia.

Cert este ca, pana una alta, republicam materialul care a scos-o din pepeni pe Daniela Giurcau, poate de data asta il citeste cu atentie.

Cel putin una dintre femeile PSD-iste, in afara de Sanda Mischie, a trecut prin patul fostului baron de Gorj, Nicolae Mischie. Chiar si pentru a face o poza, sau a aseza o perna, restul fiind invaluit de misterele noptii.

Daniela Giurcau, o fosta membra de partid a ajuns in patul lui Mischie intr-o noapte din toamna lui 2000, cand, pe atunci PDSR-istii gorjeni, au participat la o intrunire la Brasov. Daniela tocmai fusese aleasa consilier local la Bumbesti-Jiu si, implicit, intr-o structura de conducere la nivel local. Astfel de momente se celebreaza in companii selecte si nici consiliera n-a facut exceptie de la regula.

In drum spre intrunirea de la Brasov delegatia gorjeana s-a oprit la Hotelul “Palace Dumbrava” din Sibiu. Din prea multa grija ca doctrina partidului sa nu se altereze odata cu sanatatea presedintelui, Daniela i-a facut sefului ei o vizita inainte de culcare. Cat de lunga a fost aceasta vizita a depins doar de dl. Mischie….si de bunavointa doamnei. Exista, insa, o certitudine! Dupa plecarea lui Nicolae Mischie din PSD, nici Daniela n-a mai fost aleasa in structurile de conducere ale partidului si nici n-a mai fost trecuta pe liste la alegerile de anul trecut. Acum nici nu mai face parte din partid, din cauza unei situatii similare cu cea a fostului sau coleg de poza si de pat din hotelul sibian – probleme cu legea, din motive de ordin economic.

• Scandal de Gorj

Amenajare peisagistica sau,

Tun de 6 miliarde de lei comandat de Razvan Theodorescu

Afacerea lucrarilor de amenajare peisagistica a Ansamblului Monumental Constantin Brancusi din Targu Jiu incepe sa prinda contur odata cu inaintarea cercetarilor. Itele incurcate ale tunului de aproximativ 6 miliarde de lei, indica din ce in ce mai clar faptul ca persoanele implicate pana acum, cum este cazul directoarei Paula Olteanu, din cadrul Ministerului Culturii nu reprezinta decat niste simple executante ale unor ordine primite din partea unor personaje cu interese mult mai obscure. Surse demne de incredere din minister au declarat ca in curand anchetatorii vor scoate in fata opiniei publice numele celui care a comandat intregul scenariu. Este vorba de fostul ministru al culturii, Razvan Theodorescu. Desi initial se pare ca existase un proiect aprobat, de pavare a aleii din Gradina Publica cu pavele de granit, Theodorescu a intervenit si a indicat in mod strict firma cu care s-a executat lucrarea de amenajare peisagistica in mod batjocoritor.

Conform ultimului bilant publicat de Ministerul Finantelor, veniturile firmei agreate de ministrul Theodorescu pentru executarea lucrarilor de amenajare peisagistica, CONSMIN Petrosani, se ridicau la 146 de miliarde de lei, profitul fiind unul de abia 222 de milioane de lei. Cu toate ca de numele firmei se leaga lucrari grele in Vale, sediul CONSMIN din Petrosani seamana mai de graba cu o maghernita.

In alta ordine de idei, se pare ca in curand, Parchetul Gorj va incepe urmarirea penala impotriva fostului ministru Razvan Theodorescu si isi va declina competenta in dosarul amenajarilor peisagistice, in favoarea Parchetului General.

• Radu Ciocoiu

Consilierul Simionescu borfas de duzina

Calin Simionescu, vicepresedinte al PD Gorj si consilier judetean ascunde de ani de zile un secret nestiut de nimeni, nici chiar de cei care l-au ajutat sa propulseze miraculos in ultimii ani, desi in vara anului trecut isi intocmise dosar pentru acordarea ajutorului de somaj, deoarece nu-si gasea loc de munca.

Simionescu a avut grija ca sustinatorii sai si colegii de partid sa nu afle ca, in urma cu cativa ani, a facut parte din tagma gainarilor si a fost condamnat pentru furt. In 1991, in perioada in care era student la Universitatea Petrosani, actualul consilier judetean s-a hotarat sa traga o bauta, alaturi de alti doi colegi de internat. Le lipsea alcoolul, asa ca unul dintre petrecareti a coborat sa faca aprovizionarea. Ghinionul lui a fost ca a intarziat destul de mult, iar cei doi ramasi in internat s-au gandit sa-i cotrobaie prin camera. Au spart usa si i-au sustras colegului o haina si un ceas. Povestea s-a agravat in momentul in care pagubitul a apelat la politie sa rezolve situatia. Calin Simionescu, alaturi de partenerul sau au fost acuzati de furt si cercetati penal. Instanta i-a si condamnat, Simionescu, alegandu-se cu o pedeapsa de 6 luni de inchisoare cu suspendare.

Functiile obtinute intre timp ii pot permite vicepresedintelui PD sa evolueze in cariera infractionala, mai ales ca functionarii publici sunt scutiti in general de raspunderea in fata legii.

• Mihai Popescu

Sandoi lucrat pe la spate de Condescu & co.

Finalul campionatului diviziei B poate aduce bucurie sau amaraciune in sufletul gorjenilor. Daca Pandurii invinge la Severin promoveaza in primul esalon pentru prima data in istorie. Daca nu invinge…

Emil Sandoi afirma intr-una din emisiunile televizate la care a participat ca atmosfera la echipa este buna si este convins ca baietii vor da totul pe teren pentru a castiga.

Ceea ce nu stia Sandoi este ca in spatele echipei, pe la Hotel Gorj, presedintele Condescu ii pregateste debarcarea. Impreuna cu un veci prieten al lui Mitica Dragomir, Condescu pregateste venirea la Tg-Jiu a lui Basarab Panduru.

In cazul promovarii, Pandurii au nevoie de sustinerea lui Mitica de la Liga, asa ca presedintele Condescu tine aproape de prietenul lui Corleone.

Negocierile cu Panduru au inceput imediat dupa meciul de la Urziceni cand Sandoi a avut intentia sa demisioneze. A urmat o noua discutie cu Panduru dupa semiesecul de la Dinamo, insa acesta a declarat ca va veni la Tg-Jiu numai daca Pandurii promoveaza.

• Claudiu Matei

Masinile Politiei Rutiere merg cu gazolina

Marius Giura si Catalin Chitan, agenti la Politia Rutiera, au devenit cunoscut opiniei publice, dupa ce in septembrie 2003 l-au snopit in bataie pe un tanar din Tg-Jiu, Anton Anastasiu. Dupa ce si-a petrecut o buna bucata de vreme in pat si 20 de zile intr-un corset ghipsat, Anastasiu a depus plangere impotriva agresorilor sai, cazul dezvoltand in jurul sau o adevarata poveste. In prezent dosarul se afla pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu, Giura si Chitan fiind acuzati de abuz in serviciu. Din acest dosar se mai poate insa inspira macar o ancheta interna deschisa de catre conducerea Politiei Rutiere. Cei doi politisti au declarat, in faza de urmarire penala, ca masina radar cu care erau in ziua incidentului merge, din cand in cand, si cu gazolina. Giura si Chitan au sustinut sus in tare ca nu aveau cum sa-l urmareasca pe Anastasiu cu VW-ul Gj-97-NPS, deoarece tocmai li se terminase benzina, asa ca au fost nevoiti sa ia de la cineva o sticla de gazolina ca sa nu ramana in “pana prostului”.

Ori agentii habar n-au ca gazolina nu se comercializeaza la statiile peco, ori nu le-a pasat ca masina politiei a fost alimentata cu un combustibil care nu se gaseste decat la hotii de gazolina. Aceasta dilema o pot dezlega superiorii politistilor, daca nu cumva este vreo practica ca oamenii legii sa cumpere gazolina de la cei care fura din conducte.

• Daniel Dumitriu

In Gorj se joaca teatru... la greu

Editia a V-a a Zilelor “Elvira Godeanu” a inceput joi 2 iunie, ora 19.30 cu Facultatea de Teatru Cluj, Universitatea Babes Bolyai – “Mc’Beth”, de E. Ionesco, dupa care vineri, 3 iunie, ora 18.00, Facultatea de Teatru Craiova a evoluat cu un spectacol de teatru realizat de studentii de la Universitatea din Craiova. Luni, marti, miercuri si joi s-a desfasurat Festivalul de teatru pentru elevi “Constantin Stoicovici Branisteanu” la care au participat trupele de teatru ale Grupului scolar “Gheorghe Magheru”, Colegiului National “Spiru Haret”, Colegiului National “Tudor Vladimirescu”, Grupului scolar Industrial “Ion Mincu” si elevi din mai multe licee targujiene constituiti intr-un recital de poezie, sub indrumarea actorului si poetului George Draghescu. Astazi, la ora 19.00, Teatrul National Tg-Mures sustine spectacolul “Romanie draga, Elvetia mea” de C. Udrea, iar la ora 21.00 are loc Gala Premiilor “Elvira Godeanu”, in cadrul careia vor fi decernate premiile nationale si premiile profesionale pe anul 2004, inmanarea trofeelor si spectacolul de gala. Sambata 11 iunie la ora 14.00, in cadrul Teatrului Francofon evolueaza trupele de teatru ale liceelor de arta din: Tg-Jiu, Arad si Baia-Mare, iar la ora 19.30 Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” prezinta spectacolul “Paiata”. Duminica, 12 iunie, intre orele 10-19, in cadrul Workshop vor participa cele trei trupe de teatru francofon enumerate mai sus. Luni, 13 iunie, ora 18.30, are loc Gala Premiilor Festivalului de Teatru pentru elevi “C-tin Staicovici Branisteanu” si spectacolul de gala al trupei castigatoare, iar la ora 22.00, incheierea manifestarilor “Zilele Elvira Godeanu”, editia a V-a.

Cred ca am reusit sa va conving ca in Gorj, recte Tg-Jiu, se joaca teatru (la propriu) “grupa mare”, insa nu asta era principalul obiectiv; nici acela de a va spune ca pe tovarasii de la Inspectoratul scolar Gorj, pe cei de la Centrul Cultural “C. Brancusi”, Directia pentru Cultura, Culte…Gorj, ori pe alti tovarasi din “aparatul de partid si de stat (degeaba) din Gorj” nu-i intereseaza teatrul teatru si nici tinerele talente, nici cat negru sub unghie. De ce oare? Daca nu stiti, va spun tot eu – pentru ca pe ei ii intereseaza altfel de teatru: il vezi pe vicepres, primar (aproape din vremea primariatului…) de Tg-Carbunesti, Cristian Toader Pasti, cum plange cu lacrimi de crocodil la conferintele de presa ale pesedeilor ca onor puterea il streseaza nelasandu-l sa fugareasca hotii de fier vechi, ori sa-i ajute pe cei “foarte multi oameni cu dreptatea” in mana, pe care nu-i ajuta nimeni . Il mai vezi pe toasu’ sef OPC, Dan Radu, cum se pitigaiaza la ziaristi ca nu-l lasa opozitia sa-si slujeasca-slugareasca consumatorii. Cat despre tovarasul viitor presupus ambasador, excelenta sa, excelent prefect imperfect de Gorj, sau mai degraba perfect facator de nimic, stefan Popescu Bejat si altii ca el nu mai spunem nimic, nu pentru ca nu mai avem cuvinte si spatiu, ci pentru ca…in Gorj se joaca teatru la greu.

• Dan-Stelian Bura

   Scrie Comentarii (0)   09.06.2005. 12:50

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 61 - 3 - 8 iunie 2005

Tupeu de gabor!

Militianul Bordea a batut si amenintat cu moartea un presupus hot

Agentul principal Cristian Iulian Bordea, din cadrul Biroului Judiciar al Politiei Municipiului Targu Jiu, se crede mai presus de lege. Folosindu-se de legitimati de militian Bordea a impartit pumni si picioare unor tineri din municipiu. Politistul a primit de curand NUP intr-un dosar instrumentat de procurorii Curtii de Apel Craiova. Despre ispravile smardoiului Bordea sefii sai afla din ziare.

“Au intrat peste mine si mi-au pus catuse”

Mihaita Gugu este unul dintre tinerii in a caror locuinta a navalit, saptamana trecuta, Cristian Bordea.

Gugu a povestit cum intr-una din serile de la sfarsitul saptamanii trecute a auzit batai puternice in usa locuintei sale insa nu a apucat sa raspunda pentru ca in casa au navalit doi barbati. “Aproape se intunecase cand am auzit batai puternice in usa. In cateva secunde in casa au aparut doi barbati si au spus ca sunt de la politie. Unul dintre ei mi-a aratat fugitiv o legitimatie. Mi-au pus catusele la maini si mi-au spus ca trebuie sa merg cu ei pentru ca asi fi furat un telefon si o suma de bani. Mama mea era foarte speriata si n-a apucat sa-I intrebe nimic pentru ca m-au luat la injuraturi “, a declarat Gugu.

“M-au batut si m-au amenintat ca ma arunca in baraj”

Tanarul a fost aruncat pe bancheta din spate a unui autoturism Cielo de culoare gri unde se afla si o femeie si a fost dus la barajul din zona de nord a orasului.

“Mi-au spus sa cobor si au inceput sa ma loveasca cu pumnii si picioarele. Ziceau sa spun unde sunt cele noua milioane de lei si telefonul mobil pe care le-am furat din autoturism in urma cu cateva zile. Le-am spus ca nu stiu nimic si nu eu le-am furat. Tot timpul m-au injurat, m-au lovit cu pumnii si picioarele in cap si in stomac. La un moment dat au zis ca ma arunca in apa daca nu spun.”, povesteste Mihaita Gugu.

Bataia a continuat in fata politiei

Salvarea a venit din partea femeii aflate pe bancheta din spate a autoturismului lui Bordea. Aceasta a intervenit intr-un tarziu si le-a spus celor doi, politistului si barbatului care-l insotea sa nu-l mai bata pe baiat ca poate totusi nu el e autorul. Interventia femeii I-a oprit pe cei doi batausi. L-au urcat pe Gugu din nou in masina si s-au reintors in oras. In zona “Castel” femeia a coborat iar cei trei au mers la sediul Politiei Municipale.

“Mau coborat iarasi din masina si m-au dus la usa politiei. Ma injurau si spuneau ca acum ma vor duce la “rotisor” si apoi in beci. Le-am repetat ca nu eu sunt autorul furtului in tot acest timp. La usa politiei mi-au desfacut catusele, mi-au tras doua palme si m-au condus din nou la masina. M-au lasat sa cobor in zona Dacia.” , isi aminteste Gugu.

Acesta spune ca nu a depus inca plangere la conducerea inspectoratului de Politie al judetului Gorj de frica a ceea ce I s-ar putea intampla. Mihaita Gugu a declarat ca nu a avut niciodata probleme cu legea si nu stie cum politistii l-au banuit de comiterea furtului.

Politistul Cristian Bordea a descins saptamana trecuta si la domiciliul altor persoane pentru a le “interoga” in legatura cu disparitia sumei de bani si a telefonului mobil. IPJ Gorj confirma ca politistul Bordea este posesorul unui autoturism marca Cielo de culoare gri insa din partea acestuia nu exista nici o sesizare ca I s-ar fi sustras bunuri si bani.

Batausul Bordea se afla in concediu de odihna din data de 15 mai si are timp suficient sa “investigheze” militieneste pe oricine cade in pumn.

Recent dosarul in care Cristian Bordea a fost cercetat alaturi de un alt politist pentru influentarea unor martori a primit solutie de neincepere a urmaririi penale din partea procurorilor de la Curtea de Apel Craiova asa ca se poate desfasura in voie pe strazile municipiului si pe la barajul de pe raul Jiu.

• Claudiu Matei

Executor judecatoresc mazilit de oamenii legii

Zilele trecute vuia targul de stirea ca un executor judecatoresc din Tg-Carbunesti, Valeriu Raduletu, s-a vandut unor clienti pentru 400.000, respectiv 800.000 de lei, mita, motiv pentru care a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu suspendare. La o privire superficiala, lucrurile stau exact asa cum le descrie principalul denuntator al executorului, Ion Bucloiu, insa aparentele ascund incalcari grosolane ale legii din partea celor care pus la cale flagrantul, dar si din partea magistratilor care au judecat cazul la Tg-Jiu. Acesta a fost judecat fara ca la dosar sa existe dovada principala a flagrantului – banii marcati, care au fost restituiti « partilor vatamate » si au reintrat in circuitul civil, cu tot cu inscriptionarea “mita”. Raduletu a ajuns sa fie condamnat de catre Tribunalul Gorj pentru trafic de influenta (?!!) si sa fie judecat de un singur judecator, in conditiile in care infractiunile de coruptie implica neaparat un complet de doi magistrati.

Denuntatorul suspectat de furt

Ion Bucloiu s-a prezentat in luna noiembrie 2001 la biroul executorului judecatoresc Valeriu Raduletu pentru a recupera, prin executare, de la o alta persoana, suma de 10.000.000 de lei. Pana in luna iunie 2002 si-a pierdut rabdarea, considerand ca executarea e tergiversata de catre executor, cu toate ca procedura isi urma cursul. S-a prezentat la adjunctul IJP Gorj, Ion Voinescu, pentru organizarea unui flagrant, chiar daca ar fi fost suficient o vizita la seful serviciului economic. Surse oficiale au declarat ca intre Voinescu si Bucloiu exista o legatura de prietenie, pe care acesta o intretine si cu alti politisti si chiar cu cei care au fost implicati in flagrant. Bucloiu nu este necunoscut politistilor nici dintr-un alt punct de vedere, fiind cercetat pentru tentativa de omor si mai nou pentru furt. Avocatul Avram a depus la politie o plangere in care il acuza pe Bucloiu ca i-a sustras din mapa suma de 17milioane de lei, intr-un moment in care acesta il reprezenta intr-un caz in justitie.

Revenind la flagrantul de luare de mita, acesta a fost organizat chiar in ziua denuntului. Pe langa Bucloiu la el a participat si o femeie, Maria Coanda, tot din cauza faptului ca Raduletu i-ar fi tergiversat punerea in executare a unei hotararii judecatoresti si, pentru exercitarea atributiilor sale de serviciu, i-ar fi pretins mai multe sume de bani in afara onorariului.

Bucloiu a fost inarmat cu un reportofon pe care a fost inregistrata o convorbire care nu demonstreaza comiterea infractiunii de luare de mita. Discutia este ambigua si in mare parte referitoare la actiunea de executare. El mai avea asupra sa si 800.000 de lei, tratati chimic. Partenera sa de flagrant detinea si ea 400.000 tratati la fel.

Dovada flagrantului lipsa in dosar

Flagrantul a fost organizat fara a se face, conform legii, proces-verbal cu echipa care l-a efectuat si cu aparatura care s-a folosit. Bucloiu si Coanda au lasat sumele care le aveau asupra lor pe masa executorului, iar politistii le-au gasit, o parte in sertarul biroului, iar cealalta in buzunarul lui Raduletu. Executorul a declarat ca nu a vrut sa primeasca banii, dar cei doi i-au lasat pe masa si de afara se vedea venind un civil, motiv pentru care a luat banii de la vedere. Dosarul intocmit pe numele lui Valeriu Raduletu nu contine nici proces verbal cu amprentele manii executorului, care ar fi demonstrat ca acesta a pus mana pe mita oferita. Mai mult decat atat, imediat dupa terminarea flagrantului, banii au fost restituiti partilor vatamate, pe baza unor dovezi scrise de politisti, fara ca acestia sa fie initial schimbati la o banca. In plus, acestia reprezentau proba esentiala a infractiunii de luare de mita, iar dosarul care a ajuns in instanta s-a judecat fara prezentarea dovezii flagrantului.

Perchezitionarea biroului executorului s-a facut fara a exista autorizatie din partea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, autorizatie care pana in 2003 era imperios necesara in cazul actelor de coruptie, al infractiunilor de criminalitate organizata, spalare de bani, trafic de droguri sau persoane. In acest caz era vorba de un act de coruptie. N-a existat un astfel de document nici pentru inregistrarile facute. Ion Voinescu, comisar sef adjunct al IJP Gorj a declarat ca astfel de autorizatii nu erau necesare in 2002, declaratia sa demonstrand doar o lipsa acuta de informatii vitale pentru functia pe care o detine si pentru care este platit regeste.

Acuzat de luare de mita – condamnat pentru trafic de influenta

Seria ilegalitatilor comise in acest caz au continuat cu sigilarea biroului fara proces-verbal de sigilare, insa politistii s-au trezit si l-au intocmit pe cel de desigilare. Circul contine mai multe etape culminand cu condamnarea lui Valeriu Raduletu pentru trafic de influenta, de catre un complet din care faceau parte Gheorghe Garcu si Luminita Mantog. Hotararea a fost corectata printr-o incheiere, dupa doua zile. Daca acestia nu au fost atenti, sau n-au vrut sa fie atenti, nici macar la infractiunea pentru care il judecau pe executor, ce pretentii ar mai putea exista cu privire la consultarea cu atentie a probelor din dosar? Atat Bucloiu, cat si Coanda, au declarat ca i-au dat lui Raduletu bani in repetate randuri pentru a-i cumpara bunavointa, dar niciodata nu au facut dovada celor afirmate. Sumele pe care pretind ca le-au dat difera aproape de la o declaratie la alta, lucru care demonstreaza seriozitatea denuntatorilor si buna lor credinta.

Justitia s-a jucat ca soarecele cu pisica cu un om cardiac, care incearca de 3 ani, cu dovezi evidente, sa-si demonstreze nevinovatia. Dupa antologica hotarare data de Tribunalul Gorj, in care era condamnat la 3 ani cu suspendare pentru trafic de influenta, eroarea a fost indreptata de abia de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a casat hotararea instantei gorjene si a trimis dosarul spre rejudecare la Tg-Jiu. In faza de tribunal, dosarul a ajuns la judecatorul Constantin Maruta, care a confirmat ca in aceasta cauza nu se urmareste deloc aflarea adevarului. La termenul din data de 1 martie 2005, Valeriu Raduletu a fost reprezentat de catre un avocat din oficiu, Oana Panescu, cu toate ca la dosar exista delegatia unui avocat angajat, dar si o cerere de amanare a dosarul, deoarece acesta ai avea in aceeasi zi un proces intr-o alta localitate. Cu chiu cu vai, s-a dat un nou teren de judecata. Pana la urma Valeriu Raduletu a hotarat ca este cu mult mai bine sa-si caute dreptatea intr-un oras in care sunt sanse sa o gaseasca. Asa ca a stramutat procesul la Sibiu.

“In cunosc personal pe Ion Bucloiu”

In urma cu cateva zile, comisar sef, Ion Voinescu, declara unor colegi de breasla de-ai nostri ca flagrantul in cazul Raduletu s-a organizat corect, nefiind nevoie de autorizatii pentru perchezitii si inregistrare audio, deoarece, legea din vremea aceea nu prevedea asa ceva. Aceste afirmatii ne-au trezit banuiala ca adjunctul IJP nu prea cunoaste Codul de Procedura Penala. Contactat telefonic pentru a-si exprima un punct de vedere, si intrebat daca stie cand s-a modificat ultima oara CCP-ul ,Voinescu a reactionat raspicat: “Normal, cum sa nu!” Fara a convinge prin exeplificarea cu o anumita data.

Voinescu nu a negat ca-l cunoaste personal pe Ion Bucloiu, declarand senin ca: “Sigur ca da! Il cunosc.” Demn de remarcat este ca Ion Bucloiu a avut de nenumarate ori probleme cu legea, suferind chiar si cateva condamnari, conditii in care “cunoasterea personala” a adjunctului IJP este cel putin dubioasa.

• Neli Matei

Pregatiti-va!

“Scandal de Gorj” a declansat, de la reaparitia publicatiei pe piata, o serie de anchete fata de ilegalitati crase, a publicat materiale in exclusivitate care au fost tratate la nivel national, dar asta nu inseamna ca in ceea ce priveste coruptia din Gorj s-a spus totul. Exista inalti functionari publici care conduc adevarate mafii, atat in Tg-Jiu, cat si in judet, exista oameni care au fost otraviti pentru a fi redusi la tacere, exista presedinti care si-au cumparat functia cu sume colosale, dar recupereaza din spaga, magistrati si politisti care fac camata cot la cot cu rromii. Aceste lucruri sunt doar cateva exemple ale unor fapte incredibile care se petrec in Gorj. Despre toate acestea si multe altele vom incepe sa publicam materiale insotite de dovezi clare, chiar din numarul viitor al saptamanalului nostru. Oameni care ne conduc destinele, oameni care ne hotarasc soarta si libertatea reprezinta adevarata lume interlopa a judetului. Desi exista rivalitati intre ei din cauza afacerilor pe care le au, atunci cand cineva tinde sa le afecteze “lumea” reactioneaza violent , mergand pana la neutralizarea celor care le ameninta miliardele dobandite ilegal.

Ne asumam riscul de a deveni tinta lor, cu speranta ca fiecare nas isi are la randul sau nasul, iar cineva, mai puternic decat ei, cu legea in mana, va face lumina in industria “subterana”, extraordinar de profitabila in Gorj. Cineva de la nivel “central” pentru ca, la nivel local, deja nu mai are cine.

• Scandal de Gorj

Campioni nationali la Grupului scolar Industrial Balta

Echipa de baschet feminin a Grupului scolar Industrial Balta, condusa de profesorul Nicolae Turtoi Puskin, este campioana nationala.

Municipiul Tg-Jiu a fost, la sfarsitul saptamanii trecute, gazda etapei finale a Olimpiadei Nationale a Sportului scolar – liceu echipe din mediul rural. Echipa de fete de la Balta a devenit, dupa ultimul act al acestui turneu, campioana nationala, detronand astfel echipe cu traditie in baschet.

Mai mult decat atat, componenta de baza a echipei de la Balta, Georgiana Andrei, a luat si trofeul pentru cosgeterul competitiei.

Vicecampioni si la gimnaziu

Orasul Tulcea a gazdui in urma cu doua saptamani etape finala a aceleiasi competitii pentru echipele din mediul rural de la gimnaziu.

Echipa de la Balta, pregatita de profesorul Puskin a castigat patru meciuri, fiind invinsa de echipa gazda in finala, devenind astfel vicecampioana nationala. Trofeul de “cel mai tehnic pivot al turneului” a fost castigat tot de o eleva de la Balta, Leontina Lazar.

• Adrian IOVAN

Coco Paun, mosier la Pestisani

Autointitulat cap al lumii interlope gorjene, Constantin Paun, zis Coco, este cunoscut opiniei publice dupa ce in urma cu aproximativ patru ani a fost implicat intr-un scandal in centrul municipiului.

Aflat la acea vreme sub protectia a cel putin doi grei din politia gorjeana, dar mai ales a socrului sau, membru marcant al PSD Gorj, Paun isi derula afacerile in judet nestingherit.

Coco Paun a ajuns totusi la puscarie pentru doi ani pentru comiterea infractiunilor de evaziune fiscala si distrugere (incendierea autoturismului sefului DIR din acea vreme Dumitru Manolea).

De la eliberarea din penitenciar Paun isi deruleaza din nou afacerile, dupa cate se pare in Valea Jiului.

Primaria refuza sa-mi elibereze titlul de proprietate

Vasile Fratutu, un cetatean din satul Bradiceni, comuna Pestisani a mostenit prin testament de la tatal sau mai multe terenuri printre care si unul situat in punctul “Cioropei” aflat la marginea localitatii.

Anul trecut Vasile Fratutu a depus la Primaria Pestisani cel putin trei cereri prin care solicita punerea in posesie pe suprafata de teren aflata in intravilanul satului Bradiceni, insa de fiecare data a primit acelasi raspuns: “terenul a intrat in posesia CAP iar dupa desfiintarea acestuia a fost trecut in patrimoniul public”.

Societatea care detine acum terenurile fostei CAP este AGROPREST Pestisani. Prin hotararea Consiliului local al comunei Pestisani nr 19 din 24 oct 1999 si terenul care apartine lui Fratutu a fost trecut in administrarea AGROPREST.

Asadar Primaria Pestisani refuza sistematic intocmirea actelor pentru eliberarea titlului de proprietate desi Fratutu face dovada ca terenul ii apartine cu un testament din 1953 al bunicului sau.

Paun stapaneste terenurile oamenilor cu ajutorul AGROPREST Pestisani

Pe vremea cand terenurile oamenilor apartineau CAP, in punctul “Cioropei” au fost sapate lacuri imense care se intind pe mai mult de un hectar, astfel, AGROPREST Pestisani a intrat in posesia acestora abia in urma cu sase ani.

De aproximativ un an si jumatate, societatea agricola a concesionat cele patru lacuri firmei administrate de Coco Paun.

Viceprimarul comunei Pestisani, Ion Poenaru a afirmat ca terenurile pe care se afla acum acele lacuri n-au facut parte din patrimoniul primariei, asa ca nu se poate face nimic in ceea ce priveste restituirea catre fostii proprietari.

“In 1990 membrii fostei CAP si IAS au infiintat AGROPREST Pestisani. Societatea I-a inchiriat lacurile lui Coco Paun si acesta le-a curatat le-a imprejmuit si populat cu peste. Oamenii sunt nemultumiti cand se face ceva bine pentru comuna iar daca iese rau primaria e de vina. Oricum nu a revendicat nimeni acele terenuri.”, a declarat Poenaru.

In realitate lacurile nu sunt imprejmuite si nici macar curatate, in schimb sunt pazite de o persoana angajata de Coco Paun.

Mai multe persoane, proprietari de drept ai terenurilor pe care se afla celelalte trei lacuri, se afla in aceeasi situatie ca cea a lui Vasile Fratutu, insa acestora le e frica sa vorbeasca.

Sub protectia anonimatului, acestia au declarat ca presedintele Consiliului de Administratie al AGROPREST Pestisani, Ionica Ciolofan, fosta contabila a CAP, impreuna cu fostul primar al comunei sunt cei care au concesionat lacurile.

Pana la inchiderea editiei, atat Ionica Ciolofan cat si Coco Paun nu au putut fi contactati pentru a-si exprima un punct de vedere.

• Daniel Dumitriu

Comisarul Picu bate restaurantele in miez de noapte

Comisarul Ion Picu, seful Serviciului de Ordine Publica din cadrul IPJ Gorj, a confirmat inca odata, desi nu mai era nevoie, ca are legaturi extrem de stranse cu unele restaurante (pardon, cu patronii acestora) din zona Sadu.

Daca in urma cu aproape un an reporterii Scandal l-au surprins pe comisar intr-o adevarata orgie bahica alaturi de alti doi politisti si o doamna de companie, in restaurantul “La Cucu” aflat la intrarea in Defileul Jiului, luni 30 mai, in jurul orelor 23, Ion Picu schimba locatia.

Restaurantul “Castru Roman”, aflat la intrarea in orasul Bumbesti-Jiu pare a fi preferat acum de comisarul Picu. In seara zilei de luni, acesta insotit de un alt barbat au intrat intr-un separeu al localului si pareau ca asteapta o alta persoana.

Prezenta reporterilor “Scandal de Gorj” le-a cam dat planurile peste cap si atat comisarul cat si persoana care-l insotea a inceput sa se agite. Timp de mai bine de o jumatate de ora cei doi s-au aflat intr-un continuu dute-vino intre autoturismul Cielo, (GJ 62 RAI) proprietatea lui Picu si separeul restaurantului.

Surse demne de incredere au afirmat ca intre comisarul Picu si patronul localului exista o “prietenie” bazata pe oarece sarsanale.

La acea ora in restaurant se mai aflau, la o masa, Alecu Dragoi, folcloristul lui Mischie, impreuna cu alte trei persoane, iar la alta masa, doi politisti. Picu a ramas in restaurant pana aproape de miezul noptii.

Restaurantul “Castru Roman” a gazduit in urma cu cativa ani o intalnire de taina intre unul din copii politiei gorjene si unul din liderii lumii interlope locale, rezultatul acestuia concretizandu-se in mai multe arestari operate la cateva zile dupa aceasta.

• Adrian Iovan

Alcoolul este viata si viata e alcool (tableta)

Cunosc in acest targ betivani pe care nu i-am vazut niciodata “limpezi”. De la boschetari pana la politisti intalnesti betivani prin toate bombele puturoase ale orasului. Mai nou a vazut si fotbalisti in aceasta situatie.

Sunt arhicunoscute escapadele vedetelor de la echipele bucurestene, unele dintre acestea avand consecinte din cele mai grave, accidente de circulatie sau picioare rupte. Viata extrasportiva a unora a luat locul, in mass-media, performantelor pe care le asteptam cu totii de la sportivi.

Gorjenii asteapta acum cu sufletul la gura momentul istoric al promovarii “pandurilor”. O performanta de neimaginat in urma cu putini ani, atunci cand Pandurii se zbateau prin Divizia C.

In ultimele meciuri Sandoi i-a acuzat voalat pe unii jucatori ca nu se daruiesc pentru echipa, Scarlat fiind deja exclus din lot. De ce nu dau randament unii fotbalisti? Il indrumam pe Emil Sandoi si pe presedintele Condescu spre terasele din zona Hotel Gorj.

Atat marti seara, cat si miercuri dupa-amiaza o parte din lotul “pandurilor” putea fi gasit pe terasele din centru cu “bauturi racoritoare” pe masa, la jumatate, cu eticheta “Stela Artois”.

Se pare ca tuturor le-a fost prescrisa o cura cu bere, pana pe la miezul noptii, ca apoi se muta intr-un club situat peste strada de stadion. Cica acolo baietii “marcheaza” la greu licori mai tari.

Nu prea demult, unul dintre jucatorii care au stat ceva vreme pe tusa, accidentat, isi aprindea tigara de la tigara, nervos pe ai sai colegi aflati pe gazon. Asta se intampla chiar sub ochii presedintelui Condescu, langa tribuna oficiala.

Pai, cu asemenea viata nu cred ca te mai poti numi sportiv!

Asa ca, Sandoi sa nu se mai mire de ce unele gloabe abia se misca pe gazon.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   03.06.2005. 12:48

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 60 - 27 mai - 2 iunie 2005

Parchetul militar pe urmele casetei SRI

Imaginile prezentate in urma cu ceva timp de catre publicatia noastra in care apareau diverse persoane filate de catre SRI sunt reale. Acest lucru a fost confirmat de prezenta la Tg-Jiu a unui procuror militar ce a trecut la metode inchizitoriale pentru a afla modul in care caseta care continea aceste imagini a ajuns la redactia “Scandal de Gorj” .

La prima ora a zilei de joi a inceput “asediul”. O masina a politiei a oprit in fata locuintei prietenei unuia dintre amicii redactiei, iar doi politisti l-au invitat pe acesta, pe baza de citatie, la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, unde a fost interogat de catre un procuror militar de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Parchete Militare. Varianta oficiala a fost ca este audiat in calitate de martor, pentru ca organele legii sa afle de unde anume s-au scurs informatii clasificate. Un amanunt important s-a pierdut insa pe drumul de la Bucuresti – in momentul in care aceasta a iesit din sediul serviciului secret s-a comis o infractiune, motiv pentru care, conform Legii 544/2001, informatiile au devenit publice, iar audierea prietenului nostru ca si martor nu a fost decat un gest disperat al unor servicii care nu sunt in stare sa-si descopere singure turnatorii.

Oricum, datorita anchetatorilor, statutul generic de martor a inceput sa semene mai mult cu cel de inculpat, mai ales din cauza expresiilor de genul: “Esti un pericol pentru statul roman!”; “Daca vreau las avocatul sa te asiste, daca nu, nu!”; “Il cunosti pe Matei? Recunoaste ca v-am ascultat telefoanele si stim totul!”; “De unde ati luat caseta?”; “Ce ochi ai!” Ce sclipire perversa!” Astfel de dragalasenii au durat aproximativ 2 ore, timp in care numarul persoanelor prezente la discutie s-a marit cu inca alti patru indivizi. Intr-un final amicul nostru a fost lasat sa plece.

Redactorii “Scandal de Gorj” stau la dispozitia organelor de ancheta, pentru ca politia sa nu fie obligata sa consume benzina trimitand masina sa ne aduca la o interogare la care am merge de buna voie, desi nu-i vedem rostul si nici legalitatea.

Pentru cei care au ratat articolul, sau au uitat cum persoane neimplicate penal au fost urmarite, ingradindu-li-se drepturile constitutionale, republicam materialul care a pus pe drumuri Parchetul Militar.

Filaj cu politist si judecator

Comisarul Viorel Caragea, adjunctul Politiei Municipale Tg-Jiu apare pe caseta alaturi de judecatorul Ulmet si omul de afaceri Calin Lemnaru. Judecand dupa imagini se pare ca judecatorul a fost filat toata ziua, pentru ca filmarea incepe din cimitirul municipal, unde Ulmet a fost probabil la mormantul sotiei sale. Spre seara el se intalneste cu Lemnaru si Caragea in fata sediului omului de afaceri. Cei care fac filajul sunt foarte atenti sa nu piarda nici un detaliu, auzindu-se cum se atentioneaza unul pe celalalt: “19; 21. Comunica-i! Deci, ala care fu colosea pe colt? (Lemnaru – n.r.). Aha!; si unde-i acuma? A 10, Omega! Ai dat? Nu, da tu! A 11-42; A1, A2! Da-i tu? Da tu ca eu mai filmez! Solo, da? Solo, solo! (Ulmet n.r.) Aia doi merg pe jos (Lemnaru si Caragea – n.r.) Petrol A 6. 22. Spune-i ca pionii aia doi au plecat cu masina aia Gj- 59-VYV (masina comisarului Caragea – n.r.).

Lemnaru si Ulmet revin in peisaj putin mai tarziu cand ies din parc impreuna cu sotia omului de afaceri.

Calin Lemnaru a refuzat sa comenteze in vreun fel faptul ca a fost filat, insa comisarul Viorel Caragea nu s-a aratat deloc deranjat: “Nu sunt suprins ca sunt filat de voi ziaristii, sau de altcineva si nici nu ma deranjeaza”.

Supravegheat acasa

Serviciile secrete aloca destul de mult timp urmarii omului de afaceri Gelu Livezeanu si a catorva oameni care il insotesc. Livezeanu este supravegheat la iesirea din restaurantul Dantex, in propria curte si in centrul orasului. Comentariile celor carefac urmarirea sunt inerente, intervenind condurile folosite si in filajul celorlalte persoane. Despre acest fapt Livezeanu s-a aratat extrem de deranjat, considerand filarea sa o incalcare a drepturilor constitutionale. “Consider ca aceste filaje nu au obiect. Atata timp cat nu am nici o problema penala nu inteleg de ce sunt urmarit. Sunt de parere ca este un abuz grav al celor care se ocupa cu asa ceva si o incalcare a drepturilor constitutionale”, a declarat Gelu Livezeanu.

Mi se pare un abuz

Gheorghe Pupazan, fost politist, fost ziarist, actual om de afaceri este luat in colimator alaturi de doi functionari ai Finantelor Publice – Telu Parvulescu si C-tin Cernea (fost politist). Filmarea este facuta in plin centrul orasului si comentarii nu lipsesc: “Nu te misca! Mai e cu 270. E ala cu inca 2!”

Pupazan nu a parut deloc surprins ca fostii lui colegi il fileaza acum: “Ma asteptam la asa ceva. Am plecat din sistem si eu sunt cam slobod la gura, nu tac. Am avut de mult suspiciuni, iar la un moment dat cineva din SRI a aflat ca Pupazan isi cheama secretara din sonerie. Am si scris despre asta. stiu ca imi este ascultat si telefonul. Ma deranjeaza, ca nu vad scopul. Imi ingradesc un drept, mi se pare un abuz.”

Parvulescu si Cernea spun ca stiau ca sunt supravegheati si li se asculta telefoanele, deoarece insusi seful Garzii Financiare a cerut infiintarea in cadrul institutiei a unui serviciu de anticoruptie, dar propunerea nu i-a fost aprobata, asa ca acest lucru revine direct SRI-ului.

Melencu interesant din cauza Masoneriei

Helios Melencu, fost consilier judetean, fost functionar la Camera de Comert, fost prim vicepresedinte al PRM Gorj, actual functionar de banca apare pe caseta filat in doua zile diferite la intrarea si iesirea din Prefectura. Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul sustin ca Melencu este important pentru serviciile secrete deoarece face parte din Masonerie, alaturi de alte nume sonore din Gorj. Conform surselor citate, Melencu se ocupa de recrutarea noilor membrii, de verificarea acestora si de intocmirea dosarelor.

Contractat pentru a-si exprima un punct de vedere, Melencu nici nu a confirmat, dar nici nu a infirmat ca face parte din Masonerie, insa datele pe care le detine despre aceasta organizatie nu fac parte doar din cultura lui generala.

Despre filaj a fost la fel de ambiguu: “Ce parere sa am? Sunt profesionisti! Nu ma deranjeaza ca m-au filmat. Dar, spuneti-mi filmarea e facuta doar in Tg-Jiu, sau si in alta parte?”

Comuna Bolbosi, raiul ilegalitatilor

Primaria Bolbosi s-a transformat intr-o cloaca a administratiei publice gorjene, in care se lafaie, alaturi de primar, un consiliu local fara autoritate si fara vreun simt al legalitatii. Banii publici sunt la dispozitia unor iresponsabili care ii varsa direct in buzunarele unor firme cu care au mai facut afaceri ilicite.

Croitoru - “concubinaj” cu Nocola

In luna iulie anul trecut, Consiliul Local Bolbosi a mai acceptat o magarie de 220 de milioane de lei, adoptand o hotarare pentru efectuarea unor reparatii curente la scoala Generala Bolbosi, scoala Primara Ohaba si scoala Primara Valea II. Consilierii au luat calea ilegalitatii chiar din momentul aprobarii hotararii. Aceasta este motivata de un referat de necesitate, elaborat, chipurile de directorul coordonator al scolilor, care insa nu se gaseste in dosarul de licitatie intocmit pentru efectuarea reparatiilor. Pana la urma el se regaseste in registrul general de intrari/iesiri al primariei, dar poarta o data ulterioara intocmirii hotararii de consiliu.

Firma care urma sa se ocupe de lucrari fusese stabilita de mult, pe baza bunelor relatii dintre primarul Viorel Croitoru si patronul acesteia, dar, totusi, de frica repercusiunilor s-a incercat o nuantare de legalitate. Au fost trimise oferte la 5 firme, printre care si preferata SC Nocola Com SRL Rovinari, societate care a mai lucrat in comuna Bolbosi, in anul 2002, cand a executat acoperisul scenei din Ohaba. Atunci, Croitoru s-a ales si el cu un hangar construit de angajatii firmei si acoperit cu placi de azbociment pe care Marin Condescu le donase pentru scena. Nocola s-a ales cu 130 de milioane de lei de la primarie, in devizul de lucrari fiind incorporata intreaga valoare a scenei, care fusese construita cu un an in urma.

Oricum, de la inceput achizitia lucrarii a fost facuta fara anunt de intentie, fara licitatie, selectie oferta, lipsa caiet de sarcina, lipsa receptie, etc.

In 2004, situatia s-a repetat. Adresele trimise celor 5 firme contineau o serie de neconcordante, printre care cea ai importanta era ca data limita a depunerii ofertelor era alta decat cea trecuta in caietul de sarcini. In plus, primarul s-a dovedit atat de generos, incat nu s-a incasat contravaloarea caietelor de sarcini de la firmele participante. Probabil l-a lovit o umbra de constiinta, care l-a indemnat sa nu ia bani degeaba firmelor, atat timp cat era cert cine va castiga licitatia.

Ilegalitati grosolane

Mult asteptata licitatie a fost organizata cu 5 zile mai tarziu decat ziua specificata in adresele trimise societatilor. Nocola si-a oferit serviciile contra a 540 de milioane de lei, cu mult peste cei 220 de milioane aprobati de Consiliu Local. Norocul firmei si al primarului a fost ca celelalte au avut oferte cu mult mai mari si Nocola a ramas “in carti”, revenind, desi ilegal, cu o alta oferta exact la valoarea acceptata de consilieri. Victoria societatii rovinarene este anuntata si celorlalti participanti, numai ca autoritatile locale s-au incurcat in minciuni si au specificat in adresele trimise ca: “Nocola este castigatoare licitatiei organizata pe data de 09.08.2004”. Adica cu o zi inainte de data reala in care aceasta s-a tinut. Grav este si faptul ca certificatul fiscal care il depune orice firma ce participa la o licitatie, pentru a demonstra ca este un bun platnic al taxelor si impozitelor, a fost depus cu mult dupa castigarea licitatiei de catre Nocola. Certitudinea castigarii lucrarilor nu a meritat sacrificiul legalitatii.

Dupa atatea eforturi de eludare a legii, a venit si vremea receptiei si a platii. Pana la urma Nocola s-a multumit cu 143 de milioane de lei, din cele 220 de milioane stabilite prin contract, fara e exista vreo justificare a diminuarii sumei platite. Nu era nici cazul ca firma sa primeasca integral suma , atata timp cat la fata locului s-a descoperit ca o serie de lucrari nu au fost efectuate.

In prezent Curtea de Conturi, Directia de Finante si Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, au grija sa desluseasca itele acestei afaceri si a altora pe care primarul Viorel Croitoru le-a facut in detrimentul comunitatii.

• Daniel Dumitriu

“A.F.” Tribunalul Gorj

Justitia gorjeana este o mare familie, nu datorita faptului ca toata lumea isi uneste fortele in slujba adevarului, ci pentru ca o mare parte din cei care lucreaza pentru “doamna cu balanta” sunt rude, prieteni sau au interese comune. Obiectivitatea in desfasurarea actului de justitie este usor de ghicit in cazul in care actiunea judecatoreasca se desfasoara intre sot, sotie, mosi, nasi si alte rubedenii. Fosti judecatori ajunsi avocati pledeaza in cazurile pe care odata le-au judecat, sau in fata sotiei, care face parte din completul de judecata. “Inteligenta nativa” in familie aduce fratii unul in postura de judecator celalalt in cea de avocat, intalnindu-se nu numai la mesele in familie ci chiar si in instanta.

Arborele genealogic al rudelor din justitia gorjeana este extrem de stufos, pornind chiar de la varf, de la conducerea tribunalului si judecatoriei.

serban sarapatin, vicepresedintele Tribunalului Gorj, face parte din categoria celor care nu-si au consoarta judecator, dar compenseaza cu cumnata, Elena Popescu, magistrat la sectia civila si nepotul, judecatorul Vasile Ghimis, pentru fetita careia este mos. In acelasi timp Ghimis este seful sectiei de falimente si lichidari judiciare, iar sotia sa Rodica Ghimis director al Casei de Pensii Gorj. Deci, destinele celor doi se contopesc nu numai in jurul dormitorului, ci si in afaceri juridice.

Sotii Merisescu sunt aproape unul de celalalt din toate punctele de vedere, biroul notarial al Anicai Merisescu fiind peste strada de Palatul Justitiei unde sotul este judecator. Daca un act notarial emis de biroul respectiv este contestat in instanta poate ajunge din “intamplare” la consoarta, sau la un coleg al acesteia.

Actualul prefect, stefan Popescu Bejat se poate mandri cu doi membrii ai familiei care activeaza in domeniul justitiei – fii sai, unul judecator celalalt notar.

Judecatorul Stelian Ulmet si avocatul Emil Ulmet fac parte si ei din marea familie a justitiei gorjene. O relatie extrem de buna este stabilita si intre cei doi si judecatoarea Lucica Tomescu.

Din cand in cand Baroul Gorj mai primeste cate o sesizare cu privire la subiectivismul celor care isi “sacrifica” viata pe altarul casniciei concomitent cu al justitiei. Vasile Trancau, fost judecator, este in prezent avocat la Targu-Carbunesti, sotia sa fiind judecator la “judet”. Surse oficiale declara ca in sesizarile primite cu ceva timp in urma de barou se precizeaza ca avocatul a intrat uneori in cazuri pe care altadata le-a privit din pozitia de magistrat, sau ca el si nevasta se mai intalnesc in sala de judecata, unul in calitate de avocat, iar celalalt de judecator.

Prieteniile intre judecatori, pe langa gradele de rudenie, influenteaza si ele actul de justitie. Relatiile sunt extrem de stranse mai ales intre judecatorii Maruta-sarapatin-Morega. Exista si persoane care prefera alte cercuri, desi meseria de avocat le interzice sa divulge secretele clientilor. Avocatul C. C este aparent un individ destul de discret, insa niciodata nu se stie ce intorsatura iau cazurile in care pledeaza. Impresia pe care o lasa avocatul este ca nu i-ai platit degeaba onorariul extrem de piperat, daca insa cazul este de o importanta majora “secretul” se imparte intre avocat-client-politie-parchet-SRI, in functie de gradul de implicare si interese.

“Albinutele” magistrate si stupii lor

Judetul Gorj si municipiul Tg-Jiu este intesat de vile impresionate ale celor care activeaza in numele justitiei. In centrul municipiului, la cativa pasi de cladirea Tribunalului, un imobil imens taie rasuflarea privitorilor. Casa, cu o masina pe masura in curte, apartine cumnatei vicepresedintelui tribunalului, judecatoarea Elena Popescu. Este greu de presupus ca un salariu de magistrat poate asigura un asemenea lux. Cladirea a fost construita in 2 ani de zile.

Cumnatul serban sarapatin a preferat un mediu mai rustic alegand o casa in zona Novaci. Tot aceleasi gusturi le-a avut si nepotul acestuia, Ghimis care si-a construit o casa cu peste 15 camere la Scoarta.

Cei trei nu sunt singurii care se bucura de o prosperitate suspecta. Claudiu Margulescu este doar de cativa ani judecator. Probabil pentru ca nu-i place sa se deplaseze de jos, si nici sa mearga la tara, Margulescu si-a cumparat loc de casa tot aproape de cladirea unde lucreaza. Vila “plantata” in buricul targului a crescut intr-un an de zile. Insa perspicacitatea judecatorului nu este proportionala cu marimea vilei. Calculele in cazul contopirilor de pedepse ii dau batai de cap, ajungandu-se pana acolo incat datorita lui Margulescu un detinut a respirat aerul libertatii cu 10 luni mai devreme decat trebuia pentru ca judecatorul nu s-a priceput, sau nu a vurt sa se priceapa la deduceri.

Avocatul M. Talanga este proprietarul unei vile centrale, fiind vecin cu Constantin Pupazan, inca prim-procuror adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj. In urma cu cativa ani, Talanga a fost judecator, dar a trebuit sa se dea la fund din cauza unei povesti urate cu o clienta care trebuia sa-si dea silinta sa castige procesul de divort. A existat o intalnire la un hotel din Tg-Jiu, dar femeia nu a venit singura si totul s-a terminat neplacut pentru aparatorul dreptatii. A fost mutat un timp la Tg-Carbunesti, dar ministrul justitiei de pe atunci, Valeriu Stoica, i-a pus in vedere sa-si dea demisia, motiv pentru care a ajuns cu o treapta mai jos, adica avocat. Neplacerile insa nu au avut repercursiuni si asupra bunastarii familiei Talanga, vila care poate fi evaluata la cateva miliarde demonstrand acest lucru.

Presa gorjeana a aratat de nenumarate ori interes fata de “familia justitiarilor”, despre care a si scris de altfel, sperand ca organele abilitate sa faca putina ordine, dar pana in prezent nimeni nu pare dispus sa provoace un “divort” in lant in cazul “bisericutelor” din tribunal. Din motive similare cu ale colegilor nostri, atragem si noi inca odata atentia asupra acestor aspecte, poate pana la urma se va lua vreo masura.

• Adrian Iovan

Circ ieftin pe banii statului

Penes Curcanul audiat in dosarul politistului Vasile

“Penes Curcanul”, a fost audiat la Judecatoria Tg Jiu intr-un caz in care a tinut prima pagina a ziarelor in vara anului trecut. Daca in acest caz politistul Vasile Nicolae este parte vatamata, el se face totusi vinovat de incalcarea a cel putin doua articole din Statutul politistului. Dosarul aflat pe rolul instantei gorjene in care politistul ii acuza pe Anton Codoban si Nicolae Pisiu ca l-au batut intr-o seara a lunii iunie 2004 ar trebui suspendat pana la finalizarea cercetarilor care se deruleaza in prezent la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova. In acest dosar alti doi politisti sunt cercetati pentru abuz in serviciu deoarece au santajat doi martori pentru a da declaratii favorabile lui Vasile Nicolae.

Premiera in justitia gorjeana! “Penes Curcanul” este pseudonimul unui martor in dosarul in care Anton Codoban si Nicolae Pasiu sunt acuzati de ultraj contra bunelor moravuri de catre politistul Vasile Nicolae, cel cu care au avut un conflict in vara anului trecut. Martorul a dorit sa nu-i fie deconspirata identitatea si a fost audiat de catre instanta cu ajutorul aparaturii audio-video. Acesta a aparut in fata instantei cu ajutorul unui videoproiector si a putut comunica cu partile in proces si cu magistratii prin intermediul microfoanelor si difuzoarelor.

Martorul, prezent fizic in alta incapere, a purtat pe toata durata audierilor a casca audio iar atat imaginea cat si sunetul au fost distorsionate.

Avand in vedere Legea protectiei martorilor, “Penes Curcanul” nu a detinut date extrem de pretioase pentru judecatori si aceasta audiere in conditii speciale nu justifica costurile.

Este de reamintit faptul ca politistul Vasile Nicolae a fost implicat intr-un scandal intr-o terasa din municipiu impreuna cu Codoban si Pisiu. Conflictul din acea noapte nu l-a afectat prea tare din punct de vedere profesional pe politist. Politia Municipiului Tg Jiu nu a facut public calificativu primit de politistul bataus la sfarsitul anului trecut si nici faptul ca acesta ar fi fost sanctionat disciplinar cu toate ca articolele 42 lit. d si 57 lit. a din Statutul politistului fac referire in mod expres la comportamentul necorespunzator al politistului in societate si faptele ce constituie abateri disciplinare.

Este firesc sa se nasca tot felul de intrebari de genul: “De ce nu este suspendat Vasile din functie pana la finalizarea dosarului?” , atata timp cat doi colegi ai acestuia sunt deja cercetati pentru ca s-au implicat prea mult pentru a-l ajuta.

Comisarul Mihai Popa si agentul Cristian Bordea fac obiectul unor cercetari ale Parchetului de pe langa Curtea de apel Craiova pentru abuz in serviciu. Doi martori din dosarul “Vasile Nicolae” au declarat instantei ca la politie in faza cercetarii penale au fost santajati si fortati sa semneze declaratii pe care nu le-au scris ei.

Instanta de la Tg Jiu ar trebui sa suspende procesul aflat deja pe rol pana la finalizarea cercetarilor de catre procurorii doljeni.

• Mihai Popescu

Gardienii de ieri, comunitaurii de azi

Motto: sapca-n cap, / tigara-n gura / Celularu’ la centura, / Gardian ma doare-n p..a!

Speram si eu, ca un contribuabil prost ce sunt, ca odata cu schimbarea sefului, ba mai mult si a titulaturii gardienilor publici sa observ o schimbare si in tinuta si atitudinea celor care acum au fost ridicati la rang de politisti. Iete part! De une’ draci atatea pretentii? Poate doar daca se schimba si 90% din ei. Aceleasi fete obosite, aceeasi atitudine de borfas de cartier, aceeasi lipsa de respect fata de cei care-i platesc salariul si, bineinteles, aceleasi parcuri si strazi pline de gunoaiele umane fata de care ei au datoria sa ne apere. Cu sapca pe spate, putin intr-o parte, camasa sifonata, un pic scoasa din pantaloni, tigara-n coltu’ gurii, mainile in buzunare, bazinul impins in fata, vrajind vreo pustoaica sau odihnindu-si hoitul pe cate o banca. Cam asta e imaginea cu care intampina respectabilii politisti comunitari atunci cand indraznesti sa intri in gradina publica pentru a admira operele lui Brancusi. In ciuda rezultatelor exceptionale de imagine realizate de Tudorica Nene cand conducea OJPC-ul este greu de crezut ca aici va reusi sa schimbe ceva.

Mai ieri, imi plimbam jumatatea prin parcul central, in incercarea de a ne debarasa de oboseala din timpul saptamanii, cand deodata imi vad prietena impietrita de spaima si galbena ca ceara. La aproximativ 15 metri de noi, un nene, dezbracat de la brau in jos se masturba de zor, privind pofticios la tinerii si copii care treceau pe alee. socat, am incercat sa gasesc un politai, comunitar, care sa rezolve problema. Dupa indelungi cautari, am reusit sa gasim doi trepadusi, care dupa uniforma semanau cu comunitaurii, ce incercau sa seduca de zor doua mucioase. Reactia acestora una cel putin dubioasa: “Aaa!!! Ala!?”

• Flex in plex

Comisarul Filip imbogatit din afaceri forestiere

Cornel Filip, seful Politiei Rovinari a reusit sa stabileasca o premiera in cadrul politiei gorjene devenind primul politist instarit cu avere dobandita si pe cai legale. In urma cu un an, sotia sa Teodora Georgiana, impreuna cu o alta mostenitoare, au facut o afacere de aproape 3 miliarde de lei cu Complexul Energetic Rovinari. Ele au vandut, catre complex, 9 ha de padure, contravaloarea acesteia a fost impartita la doi si familia Filip a primit 1,4 miliarde de lei, pe care comisarul sef le-a si trecut in declaratia de avere.

Contand pe profitabilitatea afacerilor imobiliare, Cornel Filip si-a achizitionat in 2005 un teren intravilan, care s-a adaugat la un altul cumparat in 2002. Ambele au valoarea de impozitare stabilita la 500 de milioane de lei.

Cu un venit realizat de el, pe ultimul an fiscal, de aproape 170de milioane si de sotia sa de 156 de milioane de lei si un cont de 900 de milioane de lei, Filip, ar trebui, teoretic, sa nu calce pe urmele fostilor sefi ai Politiei Rovinari, adica sa-si umfle conturile din afacerile ilegale cu carbune ce se desfasoara de ani buni in oras.

• Daniel Dumitriu

Turnatorul de serviciu

• O gagica , ajunsa director economic din intamplare, o freaca intens la rece, pe salariu platit din banii contribuabililor, intr-un birou modern al unei institutii publice. Parasuta, aterizata in functie dupa ce fostul sef al institutiei a plecat cu tot cu amanta si ea fosta directoare economica.

Indragostita recent de un baiat de bani gata, fufa nu poate fi deranjata nici chiar in timpul orelor de program pentru ca este prea ocupata cu barfa, la o tigara Kent si o cafea de spaga. Turnatorii spun ca deseori directoarea trece de la tigarile obisnuite la trabucul sefului, pe sub birou.

• Un primar de comuna si-a tras doua autoturisme ultimul racnet tocmai cand pe teritoriul administrat de el se desfasoara un program cu finantare externa.

Apropiati ai acestuia au declarat ca limuzinele sunt primite cadou tocmai de la firma care a incasat deja 35 de miliarde de lei. Programul apare in documente ca fiind finalizat de aceea firma a incasat deja banii si asta s-a putut intampla cu ajutorul unor functionari mituiti. Dar despre primarele cu limuzine in numerele noastre viitoare.

Deranj la capitala (tableta)

Este clar ca Scandal deranjeaza pe foarte multi din cei care se simt vizati sau apar in materialele publicate. Imediat ce sunt adusi in atentia opiniei publice subiectii cauta explicatii, suna la redactie, ameninta sau si mai grav, fac speculatii si presupuneri cu privire la presupusele persoane care au comandat articolele.

Un lucru trebuie sa fie clar pentru toata lumea: la Scandal nu poate comanda nimeni nimic, doar nu suntem restaurant si nici dusmanii nu avem cu nimeni. Cei care fac smenuri sa fie convinsi ca vor aparea in ziar chiar daca vor apela si la maica-mea!

La inceputul lui aprilie publicam un material inedit pentru presa gorjeana si chiar nationala: o investigatie jurnalistica in care erau puse la indoiala atat profesionalismul cat si baza legala pe care isi desfasoara activitatea unii lucratori ai SRI. Am adus atunci la cunostinta omului de rand cum serviciile secrete papa bani degeaba urmarind persoane care la momentul filajelor nu erau certate cu legea. Oameni de afaceri, fosti sau actuali politisti, judecatori, alte persoane publice au fost filate zile de-a randul fara ca asupra lor sa planeze suspiciuni ca ar fi comis vreo infractiune. O caseta video cu toate aceste lucraturi a pus la acea vreme multa lume. seful SRI Gorj a negat atunci orice implicare a serviciului pe care il conduce.

Astazi pot spune ca Faget a mintit!

Sectia Parchete Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a demarat o ancheta cu privire la acea caseta. La aceasta ora nu stim ce vizeaza ancheta insa, metodele folosite de procurorii militari veniti la Tg Jiu, ma duc cu gandul la cele folosite de securisto-comunistii de odinioara. Interogatoriu de tip razboi psihologic, duba politiei, interceptarea convorbirilor telefonice, de asta a avut parte un apropiat al Scandal luat din pat la prima ora si dus la Parchet, poate, poate va rasufla ceva.

De anchete ale inaltelor foruri de la Bucuresti am mai avut parte si nu ne-am speriat asa ca nici procurorii militari nu ne inspaimanta nici macar cu duba politiei. Atat timp cat nu am comis nici o infractiune, nu am publicat informatii clasificate, pentru ca acestea s-au declasificat odata cu iesirea pe poarta SRI nu avem de ce fi acuzati. Un lucru este cat se poate de clar: procurorii bajbaie in ceata si incearca sa agate pe orice zvoner care ar putea furniza “informatii” despre caseta. Cel mai grav mi se pare modul de lucru al magistratilor militari care au inceput ancheta cu sfarsitul. Procedura penala spune ca mai intai trebuie sa ai un inculpat si apoi sa cauti probe in acuzare si nu invers.

Scandal si-a asumat intotdeauna cele publicate si in acest caz va fi la fel insa, atunci cand se incearca intimidarea noastra pe diferite cai ne vom apara drepturile si libertatea. Ar fi culmea sa fim infratiti cu Ben Laden si acuzati de vreun atentat la siguranta nationala.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   27.05.2005. 12:47

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 59 - 20 - 25 mai 2005

Secretarul de stat Mantog minte!

Structurile guvernamentale ale Romaniei au avut mereu cel putin un gorjean, bine infipt pe pozitie. si acum se gasesc destui, printre care se numara secretarul de stat Ionel Mantog, fostul ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, secretarul general adjunct Gheorghe Tomoiala si secretarul general Adrian Gorun. Dintre toti, in topul averilor acumulate conduce detasat doamna de la Bolbosi, cu o avere de miliarde de lei.

Mantog se ascunde dupa deget

Ionel Mantog, secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului, celebru pentru apartenenta sa la categoria stramutatilor de lux din Tg-Jiu, nu detine nici un mijloc de transport. Cel putin acestea sunt omise in declaratia de avere. Insa, omisiunea poate fi considerata o practica pentru secretarul de stat, daca se tine seama ca el “uita” sa spuna adevarul si in ceea ce priveste vila sa din cartierul Primaverii. Conform, declaratiei de avere, imobilul se afla in constructie, dar o simpla vizita la fata locului demonstreaza ca Mantog e un mincinos – casa e de mult terminata.

La fel de terminate, dar dintr-un alt punct de vedere, sunt si societatile de pe care Ionel Mantog a supt zeci de milioane de lei. De exemplu, Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase “Remin” Baia Mare, unde demnitarul este membru in consiliu de administratie. Cu pierderi de 508 miliarde de lei si profit zero, Remin contribuie totusi la bunastarea familie Mantog cu o leafa lunara. La U.R. Motru, acesta presteaza tot ca si membru in consiliul de administratie si tot pentru o societate cu profit nul. De pe ici, de pe colo, a reusit, intr-un an de zile sa stranga aproape 900 de milioane de lei, punand la socoteala si salariu pe care l-a luat de la SNLO, pentru functia pe care a detinut-o la Directia de Resurse Umane si Legislatie.

Detinator de materie cenusie, Mantog a incasat si 38 de milioane de lei, de la SE Turceni, pentru drepturi de proprietate intelectuala.

Ca si avere, familia secretarului de stat detine acea vila in privinta careia a preferat sa declare ca este in constructie, decat sa faca public de buna voie cate miliarde valoreaza casa pe care i-a construit-o SNLO de-a moca. Mai detine si un apartament a carei valoare de impozitare este de 364 de milioane de lei, ceva mai mult decat valoreaza bijuteriile familiei, adica 5000 de euro.

Stanoiu – putred de bogata

Rodica Stanoiu, fostul ministru al Justitiei, actual senator, este de departe cea mai bogata personalitate gorjeana care presteaza la “centru”. In comuna natala, Bolbosi, detine 3 terenuri: agricol, forestier si intravilan. Un alt teren agricol la Filiasi si unul intravilan la Constanta. In privinta caselor, Stanoiu nu are mania colectionarii acestora, asa ca nu detine decat un apartament si o casa. Masinile ii plac doar cele straine, detinand un autoturism Saab si un Audi.

Fostul ministru are o slabiciune pentru bijuterii in valoare de 10.000 de euro, adica vreo 400 de milioane de lei si obiecte de arta in valoare de 15.000 euro. Impresionante sunt si conturile sale din banca: 84.000 de euro; 195.000 USD si 535 de milioane de lei.

Tomoiala – fan Oltcit

Gheorghe Tomoiala, secretar general adjunct in Ministerul Constructiilor si Turismului, este originar din Sacelu. Sub rezerva surprizelor pe care le pot oferi datele care vor aparea in noua declaratie de avere, care nu se gaseste inca pe site-ul ministerului, se poate trage concluzia ca Tomoiala nu e din fire prea strangator. Conform vechii declaratii de avere detine un teren intravilan, un apartament in indiviziune cu copii, o casa si doua autoturisme: un Oltcit special si un Oltcit Club. Are un cont de 10.000 de euro, dar datoriile depasesc net agoniseala sa, respectiv 28.000 de euro.

Gorun, mosier la Runcu

Adrian Gorun, secretar general in Ministerul Educatiei, se poate lauda cu un teren intravilan in comuna Runcu, o casa de vacanta in constructie, un apartament si un Opel Astra. Are si un depozit bancar in valoare de 270 de milioane de lei, un venit de 273 de milioane de lei de la Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca si 28 de milioane de lei pentru functia de pe care o detine ca si consilier in cadrul Consiliului Judetean Gorj.

Daca primarul comunei Runcu, Nicolae Caramete, va pune, in sfarsit, osul la treaba si va transforma comuna intr-o zona turistica profitabila, gorun are toate sansele sa mai adauge ceva la bugetul propriu de pe urma terenul pe care si la cumparat in zona.

• Dara Pumneanu

Femeile baronului Mischie

Cel putin una dintre femeile PSD-iste, in afara de Sanda Mischie, a trecut prin patul fostului baron de Gorj, Nicolae Mischie. Chiar si pentru a face o poza, sau a aseza o perna, restul fiind invaluit de misterele noptii.

Daniela Giurcau, o fosta membra de partid a ajuns in patul lui Mischie intr-o noapte din toamna lui 2000, cand, pe atunci PDSR-istii gorjeni, au participat la o intrunire la Brasov. Daniela tocmai fusese aleasa consilier local la Bumbesti-Jiu si, implicit, intr-o structura de conducere la nivel local. Astfel de momente se celebreaza in companii selecte si nici consiliera n-a facut exceptie de la regula.

In drum spre intrunirea de la Brasov delegatia gorjeana s-a oprit la Hotelul “Palace Dumbrava” din Sibiu. Din prea multa grija ca doctrina partidului sa nu se altereze odata cu sanatatea presedintelui, Daniela i-a facut sefului ei o vizita inainte de culcare. Cat de lunga a fost aceasta vizita a depins doar de dl. Mischie….si de bunavointa doamnei. Exista, insa, o certitudine! Dupa plecarea lui Nicolae Mischie din PSD, nici Daniela n-a mai fost aleasa in structurile de conducere ale partidului si nici n-a mai fost trecuta pe liste la alegerile de anul trecut. Acum nici nu mai face parte din partid, din cauza unei situatii similare cu cea a fostului sau coleg de poza si de pat din hotelul sibian – probleme cu legea, din motive de ordin economic.

Ionela Prodan, cantareata de muzica populara, o alta doamna ce a gustat din mierea buzelor lui Mischie, poate doar sa spere ca microbul ghinionul sa nu se poata transmite dupa un moment de slabiciune temporara.

Mischie si Prodan au fost colegii aceluiasi partid, pe vremea cand aceasta era director al Directiei Educatie Permanenta si Civilizatie Traditionala din Ministerul Culturii. Nu stim daca functia ei prevedea si educarea barbatilor in arta atingerilor intime…

• Scandal de Gorj

Bejat dispus sa “emigreze” la Paris

Prefectul stefan Popescu Bejat se lauda in urma cu putin timp, in cadrul unei vizite de lucru, ca va schimba scaunul din Prefectura cu unul de ambasador la Paris. Postura de diplomat i-a fost oferita ca varianta de catre presedintele Traian Basescu imediat dupa ce Alianta PNL-PD a castigat alegerile, insa Bejat a ales sa fie prefect al judetului Gorj. Ultimele izbucniri ale tinerilor PD-isti, in frunte cu deputatul Romanescu, l-au determinat pe prefect sa reflecteze mai bine la cat de bine l-ar prinde titulatura de reprezentant diplomatic. Prefectul este constient de faptul ca nu va mai prinde sefia PD-ului si, mai mult decat atat, nu doreste sa intre intr-un scandal mediatic.

Surse demne de incredere din anturajul lui stefan Popescu Bejat afirma ca a discutat deja cu Basescu in acest sens si ca presedintele i-a promis ca va fi numit legat inaintea alegerilor care vor avea loc in organizatia judeteana a PD.

Contactat telefonic pentru a intari cele auzite de urechile anturajului sau, Bejat a negat vehement ca ar fi afirmat asa ceva.

• Adrian Iovan

“Vioristul” si “Paracetamol” stapanii arestului IJP Gorj

Faptul ca in Romania nu sunt respectate drepturile omului, iar despre cele ale arestatilor sau detinutilor nici nu poate fi vorba, este arhicunoscut.

In Gorj doi militieni sadea se joaca cu vietile celor care ajung in subsolul Inspectoratului Judetean de Politie. Mizerie, boli de piele si chiar paduchi, asa poate fi descris locul in care nimeni nu-si doreste sa ajunga.

Arestul IJP Gorj este locul unde nu s-a auzit despre conventiile la care a aderat statul roman in ceea ce priveste drepturile omului.

Ograda pastorita de comisarul Ioan Cilibiu este cu siguranta cel mai jegos loc dintr-o institutie publica. Raia si paduchii sunt ceva obisnuit in celulele arestului. Cel putin 8 persoane locuiesc temporar intr-o incapere de opt metri patrati, cu o galeata de urina sub nas. Despre dreptul unei fiinte umane la igiena personala, comisarul Cilibiu n-a prea auzit. In timpul alocat pentru mersul la toaleta, aproximativ 15 minute de trei ori pe zi, arestatii abia au vreme pentru nevoile fiziologice.

Poreclit “vioristul” din cauza comportamentului sau ciudat, care consta in simularea unei interpretari la vioara, ori de cate ori un arestat ii cere ceva – Cilibiu a fost aruncat in subsolul politiei in urma cu cativa ani buni, tot din cauza ciudateniei sale. De atunci bantuie beciurile politiei ca si cocosatul de la Notre Dame clopotnita catedralei.

In nepasarea fata de arestati este secondat si de “Paracetamol” adica doctorul arestului, sarapatin, poreclit asa pentru ca la orice boala, medicul administreaza acest medicament, nu din incompetenta, ci pentru ca putin ii pasa de asistenta medicala pe care trebuie sa o asigure cu responsabilitatea impusa de profesie. De cate ori cei arestati cer sa fie prezentati la controlul medical, sau la medicul legist, primesc acelasi raspuns negativ.

Comportamentul sadic al celor doi stapani ai beciurilor este cunoscut cu siguranta la etajele superioare ale IJP Gorj, dar nimeni nu intrerupe joaca acestora cu vietile si drepturile celor care ajung in arest.

• Mihai Popescu

Odrasla securistului Stamatoiu terorizeaza un liceu din Targu Jiu

Sub aripa protectoare a tatalui, copilul colonelului Stamatoi din SRI face legea la un Colegiul National din Targu Jiu. Pustanul, elev in clasa a XI-a, “executa” pe oricine indrazneste sa-I para antipatic. Daca la capitolul invatatura se pare ca nu exceleaza, Cosmin Stamatoiu este totusi printre primii din clasa la absente si comportament anti-social. Probabil ca pe viitor va deveni un candidat ideal la un rol in serialul “Baieti buni”. Zilele trecute, suparat fiind pe fata unui coleg de clasa, Cosmin Stamatoiu a pus vreo zece prieteni sa-i aminteasca acestuia cine-i seful clasei. Folosindu-se de metode de predare specific securiste cei zece l-au cotonogit zdravan pe colegul lui Stamatoiu care, dupa spusele medicilor legisti, necesita 7 zile de ingrijiri medicale. Aceasta nu este prima abatere a lui Stamatoiu junior, el fiind implicat in trecut intr-o mica poveste penala despre furtul unor bijuterii in care el se pare ca a jucat rolul intermediatorului dintre cel care le-a “procurat” si o casa de amanet. De fiecare data insa pustiul a scapat basma curata.

• Radu Ciocoiu

La Barbatesti s-a furat un... pod!

Bine pazita de doi politisti comunitari stabili, secondati deseori de un ofiter de politie ce raspunde de zona, comuna Barbatesti a inregistrat un record in materie de furturi ce va fi greu de egalat.

Intr-o noapte de dupa Paste s-a furat pur si simplu un pod forestier amplasat peste un ogas in punctul “La Ghebani”.

Podul a fost construit prin anii 1980 de catre Intreprinderea Forestiera de Exploatare si Transport Gorj, din tevi solide de 6-8 m lungime si traverse de cale ferata scoase din uz.

Drumul pe care a fost amplasat podul a servit exploatarii de padure din zona si a ramas in domeniul privat al comunei Barbatesti fiind singura cale de acces din zona spre padurile restituite proprietarilor si spre pasunea comunala.

Scopul imediat al furtului a fost acela al valorificarii tevilor printr-o societate de colectare a fierului vechi din Tg-Carbunesti, iar operatiunea de “evaporare”, derulata pe timp de noapte, a fost foarte greoaie, la realizarea ei aducandu-si contributia trei barbati vanjosi, un cal, o caruta, o autoutilitara Dacia si o instalatie de taiere cu butelie de aragaz si tub de oxigen.

Cetatenii cunosc hotii, dar nu au curajul sa depuna vreo plangere. Primarul Constantin Patrascu stie si el de “disparitia” podului, dar considera ca acesta nu se gaseste in patrimoniul privat al comunei Barbatesti si, ca atare, comuna nu se poate constitui…parte vatamata, chiar daca un drum satesc de servitute a ramas intrerupt.

Politistii comunei, Marcel Draghici si Marian Tudorin, cunosc si ei hotii, stiu si unde s-au dus, spre valorificare, tevile, dar nu se pot autosesiza!

Ei reactioneaza doar cand sunt sunati de ziaristi pentru a li se adresa cateva intrebari. Reactia lor e una plina de nesimtire. Imediat ce afla cine ii cauta trantesc receptorul in furca. In ceea ce priveste publicatia noastra, politistii sunt deja “recidivisti”, prima data trantindu-ne telefonul in nas cand i-am intrebat despre un furt de tevi din patrimoniu Ciprom Craiova, petrecut acum cativa ani, si in care primarul comunei a avut un rol deloc de neglijat.

Potrivit Legii 215/2001, domeniu privat al unei comune este administrat de Consiliul Local si se compune din totalitatea bunurilor mobile si imobile existente pe teritoriu administrativ al comunei si care nu sunt proprietatea unei persoane fizice sau juridice.

Asupra disparitiei podului ar trebui sa se “autosesizeze” macar secretarul Primariei Barbatesti si sa incunostinteze in scris, in prima sedinta, Consiliul Local.

• Adrian Iovan

Pensie, dulce pensie... de politist

Patru comisari sefi s-au cerut la pensie inainte de varsta legala pentru ca Ministerul Administratiei si Internelor sa le achite si ceva plati compensatorii in baza Legii 138/1999.

Pe langa pensia de cateva zeci de milioane de lei, fostii politisti vor incasa alte cateva sute de milioane in functie de grad si vechime, drept plati compensatorii.

Comisarii sefi, Victor Baroianu, fost adjunct al comandantului IJP, Liviu Balanescu, fost comandant al Politiei Tg-Jiu, Mircea Culcea de la Cercetari Penale si Alexie Rinculescu de la Serviciul Cabinet au solicitat sa fie scosi la pensie inainte de termen pentru a beneficia de platile compensatorii acordate de MAI.

Acestia vor primi, pe langa pensiile de aproximativ 20 de milioane de lei lunar, o suma cuprinsa intre 200 si 300 de milioane neimpozabila, pentru simplu fapt ca au renuntat la gradele de politist.

Comisarul Baroianu a fost sanctionat anul trecut de catre Corpul de Control al MAI pentru superficialitate in executarea activitatii. In realitate sanctiunea a fost cauzata de tergiversarea unor dosare penale printre care si cel al lui Coco Paun, protejatul sau si al comisarului Victor Rosca. Suspiciunile planeaza si asupra pensionarii fostului sef al Politiei Tg-Jiu, comisarul sef Liviu Balanescu, despre care “Scandal de Gorj” a scris in urma cu cateva saptamani, cum ca ar fi primit materiale de constructii de la Relu stefanoiu, pentru a-si construi casa din comuna Balesti.

Ofiter SIPA pensionat pentru un sfert de miliard

Col. Constantin Calugarita, seful Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie Gorj, fostul SIPA, a beneficiat si el de platile compensatorii acordate de Ministerul Justitiei. Astfel, colonelul va primi pe langa pensia de aproximativ 20 de milioane de lei, plati compensatorii de peste 250 de milioane de lei.

• Daniel Dumitriu

Turnatorul de serviciu

• Se aude prin targ ca o mare parte din limuzinele celor din cartierul Meteor ar fi fost “ciordite” (pe intelesul actualilor proprietari) de prin strainataturi.

Despre intreaga tesatura, destul de complicata, de la intelegerile cu fostii proprietari straini si pana la inmatricularea masinilor in Romania vom povesti pe larg in numerele noastre viitoare. Surpriza va fi mare pentru capii Politiei Romane, pentru ca in “combinatie” apar si nume de gabori gorjeni.

• Cristi Fluieratoru, mare lider sindical pe la Motru, cica s-ar fi relansat in afaceri de curand cu banii minerilor sindicalisti.

Fluieratoru a pierdut ceva bani in campania electorala iar acum, ca sa-si recupereze paguba, a infiintat o societate cu nume aproape identic cu cel al firmei sindicatelor miniere, prin care consoartele unor lideri invart afaceri in domeniul serviciilor.

• Un om de afaceri gorjean stabilit prin capitala, cu ceva actiuni pe la una din societatile intrate recent in reorganizare judiciara este tot mai des vazut in compania boss-ului SNLO, Tiberiu Trotea, precum si a grangurului Patromin, Toni Grebla.

Personajul cu pricina dicteaza chiar lichidatorului doljean traseul pe care trebuie sa mearga societatea pentru a putea intra mai usor in posesia acesteia.

Toate drumurile duc la Caracal (tableta)

Meciul vedeta dintre Pandurii si Inter Sibiu este intr-adevar unul hotarator pentru promovarea in primul esalon a uneia dintre cele doua echipe. Surprize mai pot aparea pana la picarea cortinei insa, meciul care va stabili in mod cert liderul si implicit divizionara A se va juca la Caracal intre Fotbal Club din localitate si CS Otopeni.

Echipa de la marginea capitalei a stat in coasta Sibiului si “pandurilor” o buna parte din acest campionat, iar saptamana trecuta a devenit lider dupa surpriza de la Ploiesti. Chiar inainte de disputarea acelei partide au aparut ceva zvonuri despre implicarea lui Gigi Netoiu la Otopeni. Scenariul era acum cateva zile ca Otopeniul cu ajutorul “Comandantului” va promova si va ceda locul Universitatii Craiova in conditiile in care negocierea Netoiu-Dinel parea ca se va concretiza intr-un contract. Regia de dupa victoria in fata Petrolului este evidenta si aduce in scena figurile (a se citi besinile) da capitala. Primarul periferiei Bucurestiului spune ca in cazul promovarii nu va ceda locul, iar Gigel afirma la toate emisiunile ca nu s-a inteles cu Dinel.

Culisele promovarii la noi in Oltenia sunt mai intunecate. Baietilor de la Bucuresti, cat se cred ei de smecheri, le poti mirosi urmatoarea miscare, pe cant oltenilor mai greu.

La finalul partidei dintre Pandurii si Inter toate drumurile duc spre Caracal. Doamne fereste sa nu se intample ceva rau la Tg-Jiu.

“Caracalenii” Viorel Ilinca si Paul Valuta au acum soarta promovarii in mainile lor.

Condescu a facut primul pas si l-a demis pe vicele Temelescu, cel care-i injurase pe concitadinii lui Tuca la Tg-Jiu, miercurea trecuta. Sigur nu-i de ajuns pentru regele margarinei si probabil in etapa viitoare ii vom intalni pe liderii minerilor cu sacul cu bani in spate pe la stadionul din Caracal pentru ca Piturca jr. si compania sa curme zborul celor din Otopeni.

Nu e exclus ca presedintele Condescu sa promita si o eventuala cedare a locului in A Universitatii. Asta ramane de vazut si depinde de interesele pe care le pot avea in viitor Ilinca si Valuta la Craiova.

Itele promovarii sunt la aceasta ora extrem de incurcate si asa vor ramane si dupa etapa de sambata, pana la meciul de la Caracal. E clar ca Netoiu nu sta cu mainile in san. Nume grele se invart acum in jurul echipelor cu sanse de promovare si nici unul dintre cei implicati nu se va vinde lesne. Chiar si soarta Universitatii se joaca in aceste ultime etape ale seriei a-II-a.

Lasand la o parte toate acestea, baietii nostri trebuie sa constientizeze ca au sansa istorica de a promova in primul esalon si nu trebuie ratata. Cel putin cei care sunt cu sufletul langa echipa stiu asta.

Despre “carciumarii” de la Pandurii va vom povesti dupa derby. Dar pana atunci haideti la “Municipal” sa strigam cu totii “HAI PANDURII!”

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   20.05.2005. 12:45

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 58 - 13 - 18 mai 2005

Militienii Chitiba si Giugelea au sabotat politia

Doi politisti din cadrul Politiei Rutiere Gorj, insp. pr. Liviu Chitiba si insp. pr. Ion Giugelea, au musamalizat dosarul unui accident rutier in care un angajat civil al IJP Gorj si-a pierdut viata, iar alti trei au fost grav raniti, unul dintre ei ramanand infirm.

Politistii au fost doar primele elemente din cercul vicios care s-a creat in jurul cazului, pana in momentul in care vinovat de producerea accidentului a fost stabilit angajatul IJP care a condus camionul politiei, cu toate ca supravietuitorii evenimentului au indicat clar, prin declaratii, autorul.

Surse autorizate sustin ca in spatele acestui joc murdar s-a aflat tot timpul un ofiter superior din cadrul politiei, cu foarte multa influenta. Acesta era prieten si partener de afaceri cu patronul ce detinea autotractorul care a lovit violent camionul IJP.

Tradati de proprii colegi

La sfarsitul lunii mai 2003, un camion apartinand IJP Gorj se intorcea de la Craiova unde fusese trimis in interes de serviciu. In camion se afla agentul sef adjunct Cristian Chiana si trei angajati civili ai politiei: Ion Negrea, Nicolae Negrea si Vasile Catrinoiu.

In satul Valeni, comuna Plopsoru, camionul a intrat in coliziune cu un autotractor tip Volvo, condus de Ion Stavaroiu, angajat al SC Webfox SRL Calnic. Impactul a fost devastator – soferul Ion Negrea, grav ranit, a decedat in drum spre spital, Nicolae Negrea, a ramas infirm, pierzandu-si piciorul stang, Vasile Catrinoiu s-a ales si el cu multiple leziuni. Singurul norocos a fost Cristian Chiana, care a scapat cu rani mai putine si a putut sa le acorde colegilor sai primul ajutor.

La fata locului s-au deplasat Daniel Craciun, comisar de politie, insp. pr Liviu Chitiba si insp. pr. Ion Giugelea. Din motive de incompetenta, sau de interes, cercetarea acestora a fost lipsita de orice urma de profesionalism.

S-au gasit rapid cativa martori oculari din multimea de curiosi care se adunase pe marginea soselei, cu toate ca l-a impact este improbabil ca cineva sa fi asistat deoarece ploua torential. In foarte scurt timp a fost stabilit ca vinovat de producerea accidentului Ion Negrea, soferul camionului politiei. Barbatul era mecanic auto la IJP Gorj, avea 43 de ani si a lasat in urma o sotie cu doi copii minori.

Expertiza tehnica modificata grosolan

Conform raportului de expertiza tehnica, intocmit de catre expertul tehnic Gheorghe Corici, Negrea a facut o manevra gresita de depasire a unui autoturism Dacia Break, aflat parcat in afara carosabilului, a intrat pe contrasens si s-a lovit de autotractor. Aceeasi expertiza spune si ca accidentul a fost favorizat si de scurgerea apei(??!!!) de pe prelata camionului pe parbriz, fapt care a condus la lipsa vizibilitatii. Tot in acest act se specifica si viteza celor doua masini. Camionul politiei a avut o viteza initiala de cca. 77 km/h si una de impact de cca. 55 km/h. In privinta autotractorului Volvo a fost trecuta doar viteza initiala, aproximativ 63 km/h. Cel care a intocmit raportul consemnase o viteza peste 70 de km/h, dar, printr-o modificare evidenta, aceasta a fost redusa la 63.

Procurorul Dumitru Bocsan a constatat si el vinovatia lui Ion Negrea, dar cum intervenise decesul acestuia a trebuit sa dea neinceperea urmarii penale pentru infractiunea de vatamare corporala grava.

Rezolutia intocmita de Bocsan a fost atat de sumara, incat seful IJP Gorj, Constantin Nicolescu, a facut plangere impotriva solutiei, considerand ca: “In cauza nu au fost administrate toate probele pentru stabilirea situatiei de fapt reale si pronuntarea unei solutii juste. Obiectivele stabilite pentru expertiza dispusa in cauza au fost insuficiente si incomplete”.

Un an mai tarziu, procurorul Gheorghe Constantinescu a dat aceeasi solutie ca si Bocsan, din aceleasi considerente. Deci, plangerea facuta de comisarul Nicolescu nu a avut nici un efect.

Anchetatorii au ignorat realitatea

Adevarul despre tragedie se regaseste in declaratiile celor care au trait-o, insa nimeni nu a avut nici un interes sa stabileasca vinovatul real.

Maistru militar Cristian Chiana, a explicat clar intreaga poveste in declaratiile date la organele de cercetare: “Autocamionul unitatii noastre rula cu o viteza aproximativa de 50-60 km/h, timp in care autotractorul Volvo se deplasa din sens invers cu viteza mare si am observat ca la o distanta de aproximativ 100 m, acesta a inceput sa aiba o miscare sinusoidala, se balansa accentuat bena, cu partea posterioara stanga depasind axul drumului. Mentionez ca ploua torential, drumul fiind acoperit cu apa. S-a auzit un zgomot ce parea a fi fost al unei anvelope de pe tractorul Volvo si in timp ce se indrepta spre noi, Negrea Ion a franat, iar autocamionul nostru a fugit de spate dreapta, moment in care s-a produs impactul si autocamionul nostru a fost impins spre inapoi 5-6 m, lovind cu partea din spate Dacia Break parcata pe marginea carosabilului.”

Nicolae Negrea, barbatul care si-a pierdut piciorul stang in urma accidentului a oferit si el detalii similare.

Singurele declaratii care au sustinut contrariu sunt cele ale lui Paul Perca, proprietarul Daciei Break, care odata a sustinut ca a vazut impactul, iar a doua oara ca nu l-a vazut din cauza unei bolti de vie. Fratele acestuia, Valeriu, a declarat ca se afla la fantana sa scoata apa si a vazut cum autocamionul politiei a depasit Dacia, fara sa se asigure, si s-a ciocnit cu Volvo. Este greu de crezut ca acesta iesise sa ia apa de la fantana pe o ploaie torentiala.

Interesele obscure distrug destine

Negrea a lasat in urma o sotie si doi copii minori, care se bazau pe ajutorul tatalui lor. Mai mult decat atat, interesele meschine ale celor care au facut tot posibilul pentru a-l scoate vinovat de producerea accidentului chiar pe colegul lor, s-au repercutat si asupra familiei defunctului. Pe langa durerea pricinuita de pierderea suferita, sotia si copii au mai suferit un soc – n-au primit nici un fel de pensie de urmas. Avand in vedere ca Negrea se afla in interes de serviciu in momentul producerii accidentului, daca anchetatorii ar fi fost corecti si ar fi stabilit adevaratul vinovat, familia ar fi putut beneficia de aceasta pensie, fiind vorba de accident de munca. Insa, sotia lui Ion Negrea a ramas sa se descurce cu doi copii, doar dintr-un salariu.

Mai mult, surse oficiale sustin ca politia a incercat sa-si recupereze prejudiciul cauzat de producerea accidentului chiar de la familia Negrea, adica 3 miliarde de lei.

Ion Giugelea, unul dintre politistii care pot spune cine i-a dat ordin sa musamalizeze acest caz, a refuzat sa vorbeasca. Poate procurorii vor reusi sa-i smulga mai multe lamurii, asta daca se vor autosesiza sa indrepte greseala comisa.

• Neli Matei

Radu Ciocoiu

Dosar penal cu miros de pastrama de miel

Daniel Vaduva, fostul sef al Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanei Gorj, este anchetat de PNA intr-un nou dosar ce vizeaza acte de coruptie.

Vaduva a recunoscut recent ca a primit spaga 250 de dolari si 150 de euro de la doi romani cu domiciliul in Australia, dupa ce dosarul instrumentat de PNA Gorj a ajuns pe rolul instantei de judecata.

In prezent procurorii PNA il cerceteaza pe Daniel Vaduva in alt dosar pentru luare de mita si primire de foloase necuvenite. Obisnuit cu spaga, fostul sef al SEIP, inspectorul principal Vaduva, a solicitat de la un tanar din Tg-Jiu, in toamna anului trecut, bunuri contra eliberarii unui pasaport.

Claudiu Albastroiu, fusese expulzat din strainatate in urma cu ceva timp, si, pentru a se reintoarce acolo avea nevoie de pasaport, cel vechi fiind retinut de autoritati.

Vaduva era recunoscut ca fiind un politist usor de abordat asa ca Albastroiu s-a intalnit cu acesta la restaurantul “Dorexim”. La o pastrama de miel si un Napoleon, inspectorul principal s-a oferit sa rezolve problema cu pasaportul.

In urmatoarele zile Albastroiu s-a prezentat in biroul politistului.Amabil, Vaduva a scos din dulap o sticla de tuica, ca discutia sa “curga” mai bine. I-a tinut tanarului si o prelegere cu talc: “eu sunt sarac si beau tuica, nu ca tine whisky! si nici telefon mobil smecher nu am!” Pana seara doleantele sale au fost satisfacute: a primit o sticla de whisky si un telefon mobil performant.

La putin timp dupa ce si-a primit cadoul, politistul i-a sugerat lui Albastroiu ca ar avea nevoie si de imprimanta. Cum aceasta s-a lasat cam mult asteptata si pasaportul lui Albastroiu intarzia sa apara. Pana la urma tanarul si-a luat pasaportul, dar Vaduva n-a mai vazut imprimata, in schimb a facut, pentru a doua oara, cunostinta cu procurorii PNA.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   13.05.2005. 12:43

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 57 - 28 aprilie - 4 mai 2005

Disponibilizatii de la Comal spera ca instanta sa le faca dreptate

SC Comal Tg-Jiu a fost actionata in judecata de mai multi fosti salariati, disponibilizati pe criterii stiute numai de conducerea acesteia.

Fosta societate de alimentatie publica a disponibilizat angajati cu peste 30 de ani de activitate chiar si cu sapte luni inainte de pensionare.

Raspunderea pentru aceste aspecte este pasata acum de la Consiliul de Administratie la sindicatul Comal si invers, adevarul urmand sa fie stabilit de instantele de judecata.

Viorica Radutoiu, a fost disponibilizata in luna august 2003, prin restructurarea postului, dupa mai mult de 30 de ani de activitate si doar cu cateva luni inainte de pensionare. Imediat dupa disponibilizarea ei pe postul “desfiintat” a fost angajata o alta persoana.

Aceasta, alaturi de alti disponibilizati, a solicitat sa fie reprezentata la negocierile in vederea stabilirii criteriilor de restructurare de catre un imputernicit al sindicatului din care face parte insa, raspunsul a fost ca si acesta s-a desfiintat. Intr-un proces-verbal, acest lucru este consemnat de catre Maria Sichitiu, reprezentantul Consiliului de Administratie, numai ca, cateva luni mai tarziu, “inexistentul” sindicat a dat oarece prime!!!

Presedintele Uniunii Judetene a sindicatelor Libere, Constantin Retezeanu, a declarat ca are cunostinta despre acest caz, iar sindicatul de la Comal nu s-a desfiintat: “stiu despre ce este vorba si comisia de cenzori va intocmi va intocmi un raport despre situatia de la Comal. Am cunostinta si despre acele disponibilizari insa, nu stiu daca sindicatul s-a implicat sau nu. Din sesizarile primite se pare ca nu a aparat interesele salariatilor”, a declarat Retezeanu.

Ionita Mitran, directorul SC COMAL, a declarat disponibilizarile au fost hotarate de Consiliul de Administratie, dar despre situatia de fata este mai bine sa discutam cu sindicatul.

Liderul sindicatului COMAL nu a putut fi contactat pentru a-si exprima un punct de vedere pana la inchiderea editiei.

Vechiul Cod al Muncii prevedea ca persoanele care mai au doi ani pana la pensionare nu pot fi disponibilizate.

Viorica Radutoiu mai avea sapte luni pana la pensie, insa legislatia actuala ii este potrivnica. Instanta de judecata ramane sa stabileasca cat de legale sau ilegale au fost disponibilizarile stabilite de Consiliul de Administratie al COMAL.

• Adrian Iovan

Zgarcitii!

Desi in fata camerelor de luat vederi pozeaza cu dezinvoltura in exemple de moralitate si etica, in oameni care si-ar da si camasa de pe ei pentru a-si ajuta aproapele aflat la ananghie, atunci cand sunt pusi in fata unei situatii reale de acest gen, adevaratii demagogi se demasca. Acest lucru am incercat, si am reusit in unele cazuri, sa demonstram si noi in cazul unor persoane publice care detin roluri importante in viata judetului.

Mizand pe faptul ca ne aflam in saptamana patimilor am creat un scenariu in care sub acoperirea unui nume fictiv ne-am prezentam fiecarei personalitati interpelate, ca angajat al Asociatiei Nationale Lexane. Apoi le-am explicat ca am demarat un program de strangere de fonduri in vederea ajutorarii persoanelor sinistrate din Banat si… Surprize Surprize!

Pe vicepresedintele CJ Gorj nu-l lasa inima sa doneze pentru sinistartii din Banat

De mentionat faptul ca prin acest material nu am incercat in nici un fel sa minimalizam drama fratilor nostri din Banat, ci am sa aratam opiniei publice latura reala a caracterului celor care le conduc destinele…

Din fericire pentru noi majoritatea celor contactati au raspuns pozitiv apelului nostru desi, dupa spusele lor mai donasera deja sume de bani si in alte astfel de actiuni.

Ortacii au inima mare

Persoana care sunt nevoit sa recunosc ca m-a lasat perplex, a fost liderul ortacilor gorjeni Marin Condescu. Desi prin intermediul sindicatelor miniere acesta a demarat o actiune prin care fiecare membru va dona cate 100 de mii de lei iar membrii din conducerile sindicatelor cate 300 de mii de lei, Condescu nu s-a dat inapoi nici la a dona o suma de bani ca persoana fizica. Acesta a invitat “asociatia” a doua zi pentru a mai dona inca 10 milioane de lei. La fel s-a intamplat si in cazul actualului director executiv al Patromin, fostul prefect de Gorj, Toni Grebla si al presedintelui asociatiei “Miron Cozma”, Constantin Cretan.

O alta persoana care s-a evidentiat in acest sens a fost protopopul Vasile Vladoiu care in prezent coordoneaza o astfel de campanie de strangere de fonduri la nivelul fiecarei parohii din judet. De asemenea si parintele a dorit sa mai doneze inca o suma si in nume personal.

Avarii au inima mica

Din lista celor care ne-au refuzat la modul elegant nu vom evidentia decat doua nume mai importante, din postura functiilor care le ocupa. Primul este vicepresedintele Consiliului Judetean Gorj, Gheorghe Grivei care sub pretextul ca deja a mai donat ne-a trimis hotarat la plimbare, acesta fiind urmat indeaproape de directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Gorj, Speranta Vana care “se afla intr-o sedinta”.

• Radu Ciocoiu

Mircescu patron de tepe TOTAL(e)

Personaje dubioase care au pus stapanire pe pachetele de actiuni ale unor societati comerciale, prostindu-i si smenuindu-i pe salariatii care au fost pusi pe liber de acestea, au devenit peste noapte miliardari.

Unii dintre cei care s-au intins ca raia prin targ, sub protectia sau in cardasie cu autoritatile locale, au devenit, in plus, si nesimtiti.

O fetita din Tg-Jiu, impreuna cu bunica, a cumparat in urma cu trei saptamani o pereche de adidasi de la magazinul Total, situat pe strada Unirii. In momentul cumpararii a primit de la vanzatoare un talon de garantie, valabil pentru o perioada de 30 de zile. Talonul a fost pastrat, in eventualitatea, ca rezistenta adidasilor va ceda si vor trebui inlocuiti, lucru care s-a si intamplat de altfel. Incaltamintea s-a crapat, motiv pentru care fetita, impreuna cu bunica, din a carei pensie fusesera cumparati adidasii, s-au prezentat la magazinul de unde fusesera achizitionati, pentru a fi schimbati. Au presupus ca acest lucru se va face fara probleme, avand in vedere ca fusese inmanat acel talon de garantie. Insa, miliardarul Florin Mircescu, patronul magazinului nu-si permite sa piarda nici 500.000 de lei, contravaloarea incaltamintei. El se afla in magazin in momentul in care cele doua cliente au reclamat defectiunile adidasilor. Reactia a fost una de comerciant neserios: “Nu vreau sa aud, nu ma intereseaza! Nu va schimb nici o incaltaminte. Termenul este de 20 de zile, nu avem ce discuta!”

Mircescu contrazice evidentele prin negatiile sale si ignora legea protectiei consumatorului, in conditiile in care pe talonul de garantie termenul pentru reclamatii privind calitatea este clar – 30 de zile.

Despre “mizeriile” din spatele magazinelor Total in numerele viitoare ale publicatiei noastre.

• Daniel Dumitriu

Parchetul Judetean scapa de Pupazan

Iepurasul de Paste va aduce cadouri consistente pentru cativa procurori “cuminti”, care s-au inscris la un concurs pentru ocuparea unor functii de conducere, printre care si cea de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj. Desi concursul inca nu s-a tinut zarurile au fost aruncate deja in privinta anumitor persoane.

Surse oficiale au declarat recent ca viitorul prim-procuror adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj va deveni Danut Volintiru, actual sef al Biroului Teritorial PNA. El il va inlocui pe Gheorghe Pupazan, “anticul” adjunct al Parchetului, care mai vrea si el odata, motiv pentru care s-a inscris din nou la concurs, ca doar i-a priit functia.

Spre deosebire de Volintiru, a carei avere este compusa doar dintr-un autoturism Dacia, cumparat in 2002, Pupazan detine o vila centrala si un Renault. Trebuie insa, tinut cont de faptul ca multi si-au dat seama ca declaratia de avere nu coincide cu ritualul de spovedanie, asa ca au evitat ceea ce putea crea neplaceri.

Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu va fi preluat de catre Michaela Teodorescu, care il va inlocui pe Dumitru Bocsan.

• Adrian Iovan

Directorul APM sustinut in functie de prietenia cu prefectul

Surse demne de incredere din cadrul Prefecturii Gorj, spun ca in ciuda protocolului Aliantei PNL-PD cu PUR, prefectul stefan Popescu-Bejat, l-ar sustine in continuare pe Gheorghe Fometescu, in functia de director al Agentiei de Protectia Mediului Gorj. Acesta este ruda apropiata a purtatorului de cuvant al Prefecturii, Lucian Medar si prieten de familie al prefectului Bejat.

Fometescu se lauda de cativa ani ca institutia pe care o conduce face totul pentru ca judetul Gorj sa fie unul dintre cele mai curate si nepoluate din tara. El a avut tupeul sa afirme ca peste ceva timp vom putea bea apa din Jiu. Cert este insa, ca activitatea directorului Fometescu este orientata spre zero. Numai la o simpla privire aruncata prin judet putem vedea ca micii industriasi isi fac de cap. Dar Gheorghe Fometescu nu-i poate vedea din fotoliu confortabil asigurat de nepotism.

• Adrian Iovan

Bani publici contra osanale

Consiliul Judetean Gorj a acceptat, dupa lungi tergiversari, sa faca publica lista cu banii pe care i-a dat mass-mediei pentru publicitate in perioada 2003-2004. La unele institutii de presa sumele sunt de-a dreptul imense daca este sa tinem cont de impactul pe care acestea il are la public. Intamplator sau nu, in 2004, an electoral, valoarea contractelor s-a marit simtitor, insa preferatii au ramas aceeasi, doar pentru ca au ridicat osanale conducerii Consiliului Judetean, nu ca au reflectat obiect activitatea institutiei.

In anul 2003, Gorjeanul a incasat aproape 44 de milioane de lei din banul public, iar in 2004, loialitatea ziaristilor de la acest cotidian fata de persoane sus-puse in consiliu a fost recompensata cu 109 milioane de lei.

Antena 1 a “tinut aproape” mai ales in 2004, cand a luat de la Consiliu Judetean aproape 61 de milioane de lei, un fleac pe langa incasarile pe care le-a facut de la Primaria Tg-Jiu, unde a pus mana pe un contract de 400 euro pe luna, adica vreo 180 de milioane de lei. De ce este importanta activitatea Primariei Tg-Jiu pentru taranii din catunele uitate de Dumnezeu, unde se prinde Antena 1, doar reprezentantii primariei o pot spune.

Un alt preferat al primariei este Radio Omega, care s-a pricopsit in 2003 cu 400 de euro pe luna. Saptamanalul Timpul a “suferit” in ceea ce priveste primaria, dar a castigat la Consiliu unde a a primit in 2003, 54 de milioane de lei, iar in 2004, 51 de milioane de lei.

Pentru a satisface curiozitatea colegilor de breasla care ne-au reprosat ca nu s-au regasit in materialele scrise in numerele trecute pe tema publicitatii, reproducem in facsimil o parte din listele care ne-au fost trimise de institutiile publice, ce au incheiat contracte de publicitate cu mass-media.

• Dara Pumneanu

Speranta (tableta)

Sarbatorile pascale din acest an au fost umbrite de tragedia ziaristilor rapiti in Irak si de cea a sinistratilor din Timis. Daca despre jurnalisti nu pot sa spun prea multe intrucat mai sunt cateva minute panala expirarea ultimatumului si mi-e greu sa-miimaginez ce se va intampla, despre sinistratii din Timis se pot spune multe. In primul rand n-amvazut in viata mea atatea case daramate de ape, atatea suflete distruse…si in al doilea rand ignoranta autoritatilor ma sperie.

N-am mai vazut ca un sef de Guvern sa iese la TV si sa cerseasca ajutoare si bani de la popor, in conditiile in care pentru salariile demnitarilor se gasesc imediat fonduri. Populatia tarii se mobiliza oricum pentru a-i ajuta pe fratii din Timis insa, ignoranta si superficialitatea cu care autoritatile trateaza situatia e de toata jena.

Imi este rusine sa recunosc, dar politica sociala a PSD era deosebita pe langa ceea ce se intampla acum. Alianta ne-a adus in pragul falimentului. Cel putin asta lasa de inteles purtatorii de cuvant ai mai marilor de la Bucuresti atunci cand apar in media. “Austeritate” ar fi trebuit sa fie sloganul Aliantei in alegeri.

Sper, totusi, ca Pastele sa le aduca un strop de speranta in suflete sinistratilor din Timis. De bucurii, nu poate fi vorba.

Revenind la jurnalisti, este ora 18.00! Timpul a expirat! Dumnezeu poate isi va reintoarce fata spre romani. Eu inca mai sper…

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   28.04.2005. 12:39

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 56 - 22 - 27 aprilie 2005

Politistul sandru prefera ilegalitatea

Comisarul Ion sandru trateaza cu nesimtire interdictia Primariei Tg-Jiu de a sista, pana la intrarea in legalitate, toate lucrarile la cula pe care a inchiriat-o in Dealul Targului de la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola.

In urma unui articol aparut in publicatia noastra cu privire la faptul ca politistul de la Serviciul de Investigare a Fraudelor si-a folosit influenta pentru a inchiria cula pentru 20 de ani, la infima suma de 100.000 de lei pe luna, primaria a verificat legalitatea lucrarilor pe care acesta le-a intreprins la mosia din varful dealului. Concluzia a fost ca sandru nu avea autorizatie si s-a dispus sistarea. Pana in prezent, comisarul nu s-a dus sa intre in legalitate, dar isi pune in continuare in practica dorinta de a-si realiza o piscina langa fostul turn de paza. Saptamana trecuta era agitatie mare, o masina de mare tonaj facand poteca pana in deal pentru a cara diverse chestii.

C-tin Cretan, purtatorul de cuvant al Primariei Tg-Jiu, a declarat sa institutia pe care reprezinta va mai realiza un control la fata locului si va dispune masurile care se impun in astfel de situatii.

• Daniel Dumitriu

Judecatorii corupti din tribunal

Omul de afaceri Relu stefanoiu incearca cu disperare sa-si salveze pielea si sa nu mai ajunga dupa gratii. Pentru a-si atinge scopul el a apelat la prieteni vechi din justitie, printre care se numara si judecatorul Romel Morega, cunoscut ca fiind un magistrat extrem de accesibil cand e vorba sa i se aduca beneficii personale.

Prin interventia lui Ion Duguleanu, seful Sectiei Cercetari Penale, din cadrul Tribunalului Gorj, dosarul stefanoiu a fost repartizat judecatorului Morega. Imediat dupa repartizare, la cabana lui stefanoiu a avut loc o intalnire de gradul III, intre omul de afaceri si judecator. Surse demne de incredere spun ca Morega a primit bani pentru a solutiona in mod favorabil dosarul in care stefanoiu este acuzat de trafic de substante toxice si evaziune fiscala.

Aceleasi surse spun ca in aceeasi tagma cu Morega se mai afla si alti trei judecatori. In privinta tuturor a fost sesizat Parchetul General si Directia Generala de Protectie si Anticoruptie, iar in prezent se fac cercetari interne pentru stabilirea vinovatiei lui Romel Morega si a celorlalti magistrati in relatiile cu Relu stefanoiu. Deasemenea sursele citate au mai declarat ca de bunavointa omului de afaceri novacean au beneficiat si mai beneficiaza si o serie de procurori si judecatori de la Novaci. Acestia au petrecut impreuna chiar la petrecerea de Revelion 2005.

Fostul prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Gheorghe Roibu nu este strain nici el bunavointa omului de afaceri novacean. Cand inca era in functie acesta isi trimitea masina saptamanal la statia peco a lui stefanoiu pentru a face plinul.

serban sarapatin, vicepresedintele Tribunalului Gorj, il urmeaza din aproape pe Roibu, numai ca in ceea ce-l priveste, beneficiu a fost mai substantial, el a cumparat de la celebra matusa a lui Nicolae Mischie (prieten cu stefanoiu) un teren la un pret modic.

Vom reveni

• Mihai Popescu

Turnatorul de serviciu

• Un comisar de politie este partener de afaceri cu un personaj care s-a abonat de ceva timp la dosare penale. Politistul, seful unei politii orasenesti de la poalele muntelui, are cateva masini de mare tonaj care lucreaza pentru firma omului de afaceri. Spre deosebire de alti fosti parteneri carora le-a tras tepe afaceristul pare sa se inteleaga de minune cu potistul caruia ii cotizeaza aproximativ 100 de milioane lunar.

• Primarul unui oras al judetului a papat 300 de milioane de la controversatul om de afaceri Ninel Potarca. Asta se intampla cand echipa de fotbal din localitatea primarului inca mai conta prin divizia B. Imediat dupa ce edilul sef a papat banii sponsorului echipa s-a retras din campionat, iar acum evolueaza prin D-ul judetean. “Meritul” ii apartine primarului.

• Un puternic om de afaceri gorjean se pare ca a umplut buzunarele consilierilor locali Targu Jiu care fac parte din comisia de vanzare a spatiilor comerciale cu 50 de milioane de lei de caciula pentru a pune mana pe un spatiu situat in piata din 9 Mai.

Victima unui subordonat

Directorul Dragomir - bunavointa in schimbul unui porc

SC Intreprinderea Drumuri si Poduri Gorj SA, baza Telesti, a devenit bataia de joc a unui sef de echipa care isi escrocheaza proprii subordonati in numele directorului Mihai Dragomir si a intregii conducerii ai societatii.

Nicolae Popescu a pretins de la salariati, inaintea sarbatorilor de iarna de anul trecut, bani pentru a cumpara un brad si un porc. Oamenii au dat sumele cerute, mai ales ca Popescu a sustinut ca atat bradul, cat si porcul vor ajunge la Dragomir. Inainte de solicitarea sefului de echipa, angajatii tocmai luasera o mica prima pe care, in mare parte, au inmanat-o coordonatorului.

Nicolae Popescu practica de mult timp acest gen de afacere care ii aduce diverse beneficii. El se injoseste chiar sa le ceara subordonatilor oua, ceapa, cartofi, gaini. Pretextul este mereu acelasi – “trebuie sa le dau sefilor cei mari sa va tina in serviciu”.

Pentru “grija” aratata echipei sale, aceasta trebuie sa se arate binevoitoare mergand sa-l ajute pe Popescu si la muncile agricole din propria gospodarie. Ca sa mai adauge ceva la bugetul personal, seful de echipa se ocupa si cu afaceri cu motorina, ia de la utilajele Intreprinderii si vinde la diverse persoane.

Directorul Mihai Dragomir a declarat ca nu stie de nici una dintre ilegalitatile comise de catre Nicolae Popescu: “ Daca cei care v-au spus si stiu ar trebui sa mearga imediat la politie sa-l aresteze. Eu nu-i tin in brate pe nici unul, sa mearga imediat la politie si sa anunte. N-am primit nici porc, nici brad. Nu primesc de la nimeni. Nu mi-a adus nimic, nu iau, nu-mi trebuie! ”

Dragomir a adaugat ca nu stie absolut nimic nici despre produsele pe care le cere Popescu in numele Intreprinderii de Drumuri si ca cel mai bine ar fi ca politia sa se ocupe de acest caz si daca se confirma ceva il va da afara pe nabadaiosul sef de echipa.

• Adrian Iovan

tepari cu ifose de gentelmani

De cand am intrat in presa mi-a fost dat sa cunosc o groaza de tipuri de oameni, insa cea mai crunta specie o reprezinta doi indivizi, pe care am avut ghinionul sa-i cunosc, preteni si parteneri, a caror mojicie si josnicie m-a lasat mut. Doi indivizi cu pretenti de gentelmani care in realitate nu sunt altceva decat o combinatie gretoasa dintre lupul moralist si miliardarul de carton, totul sub un iz ieftin de parfum de marca.

La sfarsitul lunii august a anului trecut, la insistentele “celebrului” ziarist Costi Cretu am inceput sa lucrez la postul de radio Star FM. Am lucrat acolo pana la data de 27 noiembrie, cand in urma unor neintelegeri am renuntat. La acea data mai aveam de luat, ca un umil redactor, banii pe o jumatate de luna, respectiv 2 milioane de lei. De atunci insa si pana in ziua de azi nu am reusit sa-mi mai recuperez acei bani de la mult prea cinstitii Costi Cretu si Mugurel Surupaceanu, patronul postului. Da-i dracu’ de bani. In fond problema se pune la modul ordinar in care indivizii de mai sus, care in viata de zi cu zi pozeaza in modele de moralitate s-au cramponat in a-si achita datoriile. Te apuca durerea de cap cand ii auzi cum se scuza si cum incearca sa se disculpe pasandu-si responsabilitatea de la unu la altu’. Doar josnic. Nici pe cei mai amarati milogi de pe marginea drumului nu i-am auzit plangandu-se asa, insa cand bocitul vine de la niste asa zisi miliardari cu pretenti de gentelmani, devine de-a dreptul gretos.

• Radu Ciocoiu

Centura orasului - mina de aur

Achizitionarea de terenuri in zona “Centura Artego” de catre Complexul Energetic Rovinari pentru construirea unui cartier de stramutati a starnit pofta de inavutire rapida mai multor potentati din judet. Acestia, avertizati din timp de persoane care aveau acces la astfel de informatii, ramase inca necunoscute, au putut cumpara de la cetateni, proprietari de teren in acea zona, si revinde apoi la preturi mult mai mari.

Lider in cumparari s-a dovedit a fi omul de afaceri Gheorghe Sucitu, care a cumparat alaturi de Simona Sucitu. El a incheiat in aceeasi zi, 8 aprilie 2005, doua contracte cu Complexul Energetic: unul pentru 3150 mp si celalalt pentru 21.912 mp. Primul teren l-a cumparat cu 157 de milioane de lei in noiembrie 2004 si l-a vandut cu 807 milioane de lei. In cel de-al doilea a investit putin peste un miliard de lei, in septembrie 2004, si a vandut cu 5,6 miliarde de lei.

Complexul Energetic a inceput sa se arate interesat de terenurile din “Centura Artego” in perioada august-septembrie 2004, perioada in care Sucitu a inceput sa cumpere asiduu. Deci, informatia care trebuia sa fie secreta a ajuns extrem de rapid la el. Printre “norocosii” de teapa lui Sucitu s-au mai aflat si Ion si Marinela Gelatu care au cumparat in zona 4536 mp, la inceputul anului 2005, cu suma de 335 milioane de lei si au revandut cu aproape 1,2 miliarde de lei; Dumitru Ghigeanu care a achizitionat 1260 mp cu 6.000.000 de lei si a predat Complexului cu 323 de milioane de lei.

Surse oficiale afirma ca Laurentiu Ciurel, directorul Directiei de Investitii din cadrul Complexului Energetic Rovinari, nu are nici un fel de implicare in toata aceasta poveste, iar informatiile clasificate nu s-au scurs de la el, ci de la cineva care ocupa un post mult mai important.

De asemenea, directorul Complexului Energetic Rovinari, Ion Pisc a declarat ca: “In urma aparitiei materialului in cauza, m-am autosesizat si am dispus compartimentului Disciplina Interna sa efecueze o ancheta interna pentru verificarea informatiilor respective. Rezultatul anchetei va fi adus la cunostiinta publicului larg, prin intermediul mass-media in cel mai scurt timp posibil.”

Il capo di tuti capii

Cert este insa ca Eminenta Cenusa - care coordoneaza atat actiunile fostului deputat PSD Scarlat Iriza, cat si ale lui Sucitu – este prietenul acestora Constantin Stanga. Sursele citate sustin ca de miliardele castigate de Sucitu din afacerea “Centura” nu au intrat toate in buzunarul fostului distribuitor al “Cornului si laptelui”. Aceasi sursa a declarat ca motivul pentru care afaceristii au intrat in panica este reprezentat de faptul ca aparitia materialului le poate periclita o viitoare tranzactie care le va umple conturile cu cateva milioane de euro. Practic, tranzactia care a avut loc acum este doar inceputul unei campanii de achizitionare de terenuri de catre Complexul Energetic.

• Radu Ciocoiu

Un dosar usor cu un invinuit greu!

In evidenta Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu se afla inregistrat dosarul nr. 593/2003 avand ca obiect cercetarea penala a numitului Florin Circiumaru,, invinuit de proprietarele Vonica Daniela, Diaconescu Rodica si Marian Maria, pentru comiterea infractiunii de fals in declaratii, prevazuta si pedepsita de art. 292, cod Penal, cu inchisoare de la trei luni la doi ani, sau cu amenda.

In calitatea lui de primar, Circiumaru a fost abilitat si obligat prin art. 20 si 23 al Legii 10/2001, sa restituie imobilele preluate abuziv de stat si detinute cu sau fara titlu valabil de municipiu Tg-Jiu, ca subiect de drept civil, imobile aflate in administrarea Consiliului Local.

In sensul aplicarii legii, Carciumaru era obligat sa emita in solutionarea notificarilor partilor vatamate trei decizii de aprobare a restituirii in natura, pentru trei terenuri situate in zona actualei platforme de “taiere a mieilor”, din apropierea Pietei Centrale pe latura de rasarit a cursului raului Jiu.

Caracterizat de magistratii Curtii de Apel Craiova ca un “inversunat dusman al legii 10”, primarul Circiumaru nu numai ca s-a opus si se opune emiterii “actului administrativ de putere”, denumit “dispozitia de aprobare a restituirii”, care sa constituie pentru notificatoarele partii vatamate viitorul act de proprietate, dar chemat in judecata ca parat, el a declarat in scris instantei ca nu poate restitui acest teren, deoarece face parte din domeniul public al “Targului Litovoi”, un “targ” care nici de drept, dar nici de fapt nu exista, pentru ca el nu s-a nascut, iar pe terenul ce i-a fost destinat s-a construit recent supermarketul Interex. (cat p’aci sa fie gratis!)

“Declaratia” primarului s-a dovedit cu prisosinta a fi una falsa, denaturata, facuta cu scopul de a impiedica aplicarea Legii 10/2001, motiv pentru care magistratul Toma Popescu a desfiintat N.U.P.-ul procurorilor locali si a restituit dosarul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, pentru reluarea cercetarii penale a invinuitului Florin Circiumaru.

De atunci a trecut mai bine de un an, timp suficient pentru ca Parchetul condus de dl. Prim procuror Bocsan sa “rataceasca” dosarul si sa-l considere ca “solutionat” printr-o “conexare” la un alt dosar.

Dupa indelungi cautari la insistentele procuratoarei partilor vatamate, dosarul a fost gasit prin sertarele politistului sandru, care l-a completat dupa o reteta proprie si l-a restituit Parchetului Local, tot cu o propunere de…N.U.P! Ca asa-i la noi!

O propunere pe care de vreo cateva luni procurorii se strofoaca sa o “adopte” si nu reusesc, temandu-se probabil de prevederile art. 131(1) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia “Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept,precum si drepturile si libertatile cetatenilor”

• Maracine Gheorghe

Fostul presedinte al USMO samsar de terenuri

Nicolae Gegau, fostul presedinte al USM Oltenia s-a lansat in afaceri cu teren. Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul au declarat ca acesta a facut de mai multe ori oferte catre Complexul Energetic Rovinari pentru vanzarea unor bucati de teren. Intr-una dintre acestea, Gegau cere 22 euro/mp pentru o suprafata de 2000 mp. de teren intravilan, situat in Tg-Jiu pe str. Primaverii.

Contactat telefonic pentru a-si exprima un punct de vedere, Gegau a negat initial cu vehementa ca ar fi facut vreo oferta, insa dupa ce i s-a demonstrat ca detinem informatia certa acesta a revenit si a recunoscut: “Da, este adevarat. Am vrut sa vand parte dintr-un teren, dar nu este in Varsaturi, este cam la un km departare. Am doar doua terenuri.”

Declaratiile sale intra totusi in contradictie cu realitatea – daca acel teren nu era in Varsaturi, Gegau nu ar mai fi facut oferta catre Complex, pentru ca acesta nu ar fi avut nici un interes sa cumpere o bucata stinghera de pamant. Grav este faptul ca in prezent Gegau este angajat al SNLO.

• Adrian Iovan

Cumetrie pe bani intre administratie si presa

Un scandal de proportii a scos la iveala, in toamna anului trecut, in timpul campaniei electorale, contractele de milioane de euro incheiate intre fosta putere si mass-media centrala.

In plan local sumele sunt cu mult mai mici insa, cumetria dintre fosta administratie si patronii din media locala este evidenta.

sefii institutiilor publice si purtatorii de cuvant ai acestora dau raspunsuri evazive in ceea ce priveste contractele de publicitate.

La nivel central s-a dovedit ca prin asa-zisa publicitate guvernamentala presa a fost cumparata de fosta putere. Pe intelesul tuturor contractele de publicitate inseamna de fapt cumpararea tacerii in conditiile in care cei care contracteaza reclama nu tin seama de tirajul publicatiei, impactul la publicul tinta, respectiv audienta in cazul televiziunilor sau radiourilor.

Tragic este ca la Gorj administratia si-a cumparat linistea nu in putine cazuri, iar restul banilor, publici de altfel, au fost impartiti pe coltul mesei. Anul trecut, spre exemplu, cateva publicatii obscure au incasat de la institutiile publice din judet zeci sau sute de milioane de lei.

Numai de la SNL Oltenia in cateva luni, respectiv de la sfarsitul verii pana la 31 decembrie 2004, saptamanalul “Timpul” a incasat 38 de milioane de lei. La fel de cunoscutele publicatii “Oglinda Gorjului” si “Adevarul de Gorj” au incasat si ele 32, respectiv 23 de milioane de lei, iar “Informatia Gorjului” si “Gorjeanul” 37,5, respectiv 27 milioane de lei. Postul de televiziune Antena 1 a avut un contract de publicitate cu SNLO de 31,6 milioane de lei.

La solicitarea “Scandal de Gorj”, in conformitate cu prevederile Legii 544/2001, privind situatia si valoarea contractelor de publicitate incheiate intre institutiile publice si mass-media, purtatorii de cuvant care papa salarii grase degeaba au gasit de cuviinta sa nu raspunda, sau sa ne comunice datele solicitate in bataie de joc.

Astfel, daca Directia Finantelor Publice si Consiliul Judetean Gorj nu au raspuns solicitarii noastre in termenul prevazut de lege - fapt ce ne obliga sa actionam in contencios administrativ, pentru obtinerea datelor – Prefectura Gorj prin slujbasii sai a hotarat sa minta in ciuda tuturor evidentelor si in baza unei legii care nu avea nici un fel de legatura cu ceea ce cerusem noi.

• Claudiu Matei

Paveliu - personajul lui caragiale (tableta)

Saptamana trecuta Grupul de Investigatii Politice a dat publicitatii lista cu cei 18 parlamentari incompatibili. Potrivit Legii Anticoruptie, parlamentarilor le este interzis sa ocupe pozitii de conducere in diverse societati comerciale si institutii publice. Intre cei 18 apare si numele deputatului de Gorj Paveliu, cel care a pozat pana acum in ingeras. De la aparitia acestuia in judet, presa I-a creat o imagine de om serios. La asta au contribuit si contractele grase de publicitate incheiate de Alianta DA cu mass media locala. Invitat la o dezbatere pe marginea Legii 544, intr-una din primele sale aparitii publice pe meleagurile gorjene, pe atunci candidatul Agamita Dandanache, s-a apucat sa tina lectii ziaristilor. Cu un aer superior de Bucale, Paveliu a pozat, pe toata perioada campaniei electorale, intr-un personaj serios. In realitate, acesta a fost implicat in mai multe scandaluri privind Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate ce a culminat cu conflictul dintre fostul ministru al sanatatii Francisc Barany si Alexandru Ciocalteu, in acest scandal Paveliu fiind un pion pe o tabla de sah. Iata ca acum, deputatul Paveliu, secretarul Comisiei de Sanatate din Camera Deputatilor, este si administrator la societatea privata de asigurari de sanatate ASIMED SA. Pana pe 7 aprilie, cand I-a exprimat mandatul, Paveliu a fost incompatibil.

Grav este ca deputatul Agamita Dandanache are tupeul de a contrazice evidentele si nu recunoaste nimic. Cam asta e seriozitatea lui Paveliu.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   22.04.2005. 12:37

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 55 - 15 - 21 aprilie 2005

Consilier local amendat de primarie

In urma materialului aparut in numarul trecut “Consilierul Greculescu abuzeaza de functie”, primaria Targu Jiu s-a autosesizat si a confirmat cele constatate de saptamanalul nostru.

In acel nunmar semnalam faptul ca, firma familiei Greculescu construise un spatiu comercial pe un teren de 15 mp concesionat de la primarie, iar cladirea in cauza este construita pe o suprafata mult mai mare. Urmare acestei informatii serviciul Urbanism s-a autosesizat iar cele constatate s-au confirmat. In consecinta consilierul local Luminita Greculescu a fost amendata pentru nerespectarea prevederilor autorizatiei de constructie, cu 20 de milioane de lei.

Acesta este cel de-al patrulea articol de la inceputul acestui an in care autoritatile locale s-au autosesizat, urmare a materialelor aparute in Scandal de Gorj, valoarea amenzilor aplicate pentru abaterile semnalate de noi depasind 130 de milioane de lei.

• Scandal de Gorj

Primaria Sacelu face afaceri necurate cu Nicovala

SC Hiral Exim Bumbesti-Jiu si SC Edvaur SRL Novaci, au castigat in ultimii ani mai multe licitatii in judetul Gorj pentru lucrari edilitare.

Pavel Nicovala, patronul Edvaur l-a ajutat pe proprietarul societatii Hiral Exim sa prospere fiind legati de prietenia cu Gigel Capota, inspector superior in cadrul Garzii Financiare.

In comuna Sacelu, cele doua societati s-au contopit intr-un consortiu pentru a efectua, anul trecut, extinderea retelei de apa, o lucrare in valoare de 33 de miliarde de lei, cu TVA inclus.

Comisia pentru activitati economico-financiare, condusa de Ion Voica, a refuzat inventarierea extinderii, pe motiv ca proiectul nu s-a respectat si mai multe materiale nu se regasesc in investitie.

Un control amanuntit la fata locului ar dezvalui multe ilegalitati care l-ar putea plasa pe Danut Rentea in randul primarilor cercetati in ultimul timp pentru afaceri ilicite pe banii publici.

Bunuri “evaporate” in valoare de 4,5 miliarde de lei

Sub protectia autoritatilor locale, consortiu Hiral Exim-Edvaur si-a facut toate mendrele pe banii publici fara a fi deranjat de vreun control pentru verificarea respectarii proiectului. Problema s-a ivit de abia in momentul in care obiectivul trebuia introdus in inventarul bunurilor domeniului public, iar comisia pentru activitati economico-financiare din cadrul primariei a refuzat acest lucru, deoarece lipseau obiecte si materiale in valoare de miliarde de lei.

Ion Voica, presedintele comisiei amintite, sustine ca lipsesc, printre altele, 150 ml de conducta de refulare, 7 bucati de camine retea refulare, capace cu rama, robineti, hidranti. Vechea statie de clorare, care trebuia doar dezafectata pentru a deveni utila, a fost demolata, la fel ca si imprejmuirea, disparand din inventarul domeniului public si din contabilitatea primariei.

Valoarea totala a bunurilor care nu se regasesc pe teren, dar urmeaza sa fie introduse in inventar se ridica la 4,5 miliarde de lei.

Demn de retinut este faptul ca lucrarea de extindere a retelei de apa a fost receptionata definitiv fara a se sesiza vreo ilegalitate. Cei vinovati de aceasta situatie - printre care si primarul comunei Danut Rentea – urmand sa scape de orice durere de cap in momentul in care aceasta lucrare era introdusa in inventar si un functionar al primariei ar fi semnat pentru acest lucru. Pentru a se rezolva cat mai repede problema, primarul a propus in sedinta de consiliu local din luna februarie un proiect de hotarare pentru acceptarea inventarierii. Proiect care i-a fost respins din cauza comisiei de activitati financiaro-economice.

“A mai sarit cate un hidrant, cate o conducta”

Primarul Danut Rentea, contactat pentru a-si exprima un punct de vedere, a oscilat intre o atitudine flegmatica si una iritabila. El considera ca totul s-a facut legal si nu exista nici un fel de probleme, precum nici materiale lipsa.

Intrebat care a fost motivul din care comisia a respins inventarierea, primarul Rentea a devenit irascibil: “Domnule, stai putin! Vino, dom’le concret aicea la fata locului…Domnule nu stiu motivele ca nici nu am facut documentatia pentru ca nu era gata cartea tehnica, mai erau multe probleme de rezolvat. Iara in timpul probelor s-au mai intamplat unele probleme, a mai sarit cate un hidrant, a mai sarit cate o conducta. Astea toate se remediaza timp de un an de zile de catre constructor.”

Danut Rentea omite insa sa aminteasca despre proiectul de hotarare pe care l-a initiat pentru a grabi inventarierea, lucru care demonstreaza ca de fapt totul era finalizat.

Situatia ar putea fi lamurita de catre organele in drept, care pana acum nu au luat nici un fel de masuri, cu toate ca Ion Voica a sesizat Prefectura, Consiliu Judetean, Inspectia in Constructii si chiar Biroul Regional de Implementare a Programului Sapard Craiova.

• Adrian Iovan

"Cartita" in Complexul Energetic Rovinari

Profit de jumatate de milion de euro pe spatele stramutatilor

Un scandal de proportii este pe cale sa se declanseze in cadrul Complexului Energetic Rovinari din cauza unor scurgeri de informatii clasificate, cu privire la cumpararea unor terenuri in Tg-Jiu, pe str. Narciselor, soseaua de centura a municipiului, pentru construirea unui cartier de stramutati.

EMC Rovinari s-a contopit cu societatea amintita, lucru care explica de ce proprietar al terenului cumparat este complexul.

Gheorghe Sucitu, Constantin Stanga si Mihai-Marian Radulescu s-au imbogatit cu aproximativ 470.000 de euro, dupa ce au primit informatia ca la marginea orasului se va construi un cartier de stramutati. Ei au cumparat la un pret de nimic teren de la cetateni si l-au revandut la complex mult mai scump, obtinand un profit de aproape 700%.

Majoritatea tranzactiilor au fost facute prin agentia imobiliara “City 4 you” si Biroul Notarului Public Anica Merisescu, iar cheltuielile impuse de vanzare-cumparare au fost achitate de catre cumparatori.

“Persoana vinovata va fi trasa la raspundere”

Complexul Energetic Rovinari va construi in curand un cartier de stramutati pe soseaua de centura a Tg-Jiului. Pentru punerea in practica a proiectului, complexul a cumparat, in urma cu putin timp, mai multe hectare de pamant. Norocosii care au vandut sunt omul de afaceri Constantin Stanga, Gheorghe Sucitu, patronul deja celebrei Gat Mat Prod si un anume Mihai-Marian Radulescu, din Bengesti-Ciocadia.

Cei trei nu au mostenit pamantul vandut de la parinti, ci din cauza unei scurgeri de informatii din cadrul institutiei cumparatoare, l-au cumparat la randul lor de la oameni simplii care nu aveau de unde sa stie ca s-ar putea imbogatii daca ar astepta momentul potrivit sa faca tranzactia.

Sucitu, Stanga si Radulescu au reusit sa cumpere aproximativ 6 ha pe care au dat 1,5 euro pe mp si l-au revandut cu 7 euro mp. Astfel au investit aproape 90.000 de euro pentru cumparare si au vandut cu 560.000 de euro, avand un profit de 470.000 de euro.

Intre timp mai multe persoane proprietare de teren in aceeasi zona au auzit de afacere si au depus oferta in vederea organizarii unei selectii, insa nu au fost chemati niciodata la negocierea care s-a purtat doar cu trio-ul potentatilor la “Unirea”.

Surse din cadrul celor care au vandut teren sustin ca in spatele anonimului Radulescu sta de fapt fostul deputat Scarlat Iriza, care a preferat sa participe la afacere prin intermediar din cauza faptului ca este posesorul unui certificat de revolutionar si va depune cerere la Primaria Tg-Jiu sa-i aloce, conform legii, o bucata de pamant.

Aceleasi surse spun ca vinovat pentru “transpirarea” informatiei din cadrul Complexului Energetic este directorul de Investitii Laurentiu Ciurel, fost director al Termoserv Rovinari.

Ion Pisc, directorul Complexului Energetic a confirmat cumpararea terenului, dar a declarat ca nu stia cine sunt vanzatorii si nici ca aceasta tranzactie i-a imbogatit pe cei trei datorita unei informatii aflata din interiorul institutiei pe care o conduce. Pisc spune ca daca acest lucru se va dovedi real persoana vinovata va fi trasa la raspundere.

“Sa se aleaga prafu’ daca am auzit eu de numele asta!”

Scarlat Iriza, contactat in mod deontologic sa-si exprime un punct de vedere, a amenintat tot timpul cu darea in judecata, desi era suficient, daca nu este implicat, sa-si sustina parerea: “ De ce ma intrebi pe mine, de ce nu-i intrebi pe cei care au vandut? Pe cuvantul meu de onoare te dau in judecata si merg cu tine pana in panzele albe daca scrii ceva de mine, ca n-ai nici o data despre mine, sau despre Stanga. Sau poate ai despre el…. Pe mine nu ma intereseaza decat persoana mea. Daca tu cumva dai, eu a doua zi te-am dat in judecata.”

Fostul deputat a precizat ca nu are nici un fel de amestec in aceasta afacere, dar a confirmat ca va cere primariei sa-l improprietareasca pe baza certificatului de revolutionar:” N-am facut cerere, dar o sa fac pentru ca am dreptul.”

Iriza spune ca nu este adevarata nici banuiala ca l-a folosit drept intermediar pe Radulescu, pe care nici macar nu-l cunoaste: “Habar n-am, n-am auzit in viata mea de el. Pe cuvant de onoare. Sa se aleaga prafu’ daca am auzit eu de numele asta!”

“Am vandut catre Complex 2 ha”

Gheorghe Sucitu a fost mult mai maleabil in declaratii decat Iriza, oferind mai multe date: “Nu am obtinut nici un fel de informatii de la nimeni, terenul este cumparat de mai mult timp, cumparat in etape. N-am avut informatii de la nimeni, se creeaza o zona industriala acolo. L-am gasit la agentia imobiliara “City 4 you”, agentie cu care tin legatura foarte des la ce scoate pe piata. Era singura zona libera la ora actuala, de aia am cumparat acolo. Are o deschidere foarte mare la strada si se va construi puternic in anii viitori acolo.”

Omul de afaceri spune ca a vandut catre Complex impreuna cu alte 11 persoane, toate din Vadeni, iar: “Stanga nu are nici o legatura. N-a participat nici la intrunirea de la “Unirea” acolo s-a intalnit Complexul cu toti cei care au vandut. Eu am vandut catre Complex 2 ha si 200 m.”

Sucitu a subliniat ca nu are nici un fel de colaborare cu Iriza si Stanga in aceasta afacere, in rest: “ ne cunoastem de ani de zile.”

Directorul de Investitii al Complexului Energetic Rovinari, Laurentiu Ciurel, afirma ca intr-adevar au fost cumparate niste terenuri in acea zona, nu de la oameni de afaceri ci de la persoane fizice. Lucru total corect avand in vedere ca titulatura de “om de afaceri” nu inseamna persoana juridica.

Ciurel spune ca s-au cumparat in jur de 7 ha, dar nu este adevarat ca a oferit informatii celor trei persoane: “Ce scurgeri de informatii? Am avut anunt la toate ziarele din Gorj. Dupa asta au inceput sa curga oferte.”

Cert este faptul ca ancheta demarata de noi a deranjat mai multe persoane care “oficial” se considera nevinovate si care insa nu s-au sfiit in nici un fel ca in timpul investigatiei jurnalistice, sa ne ameninte la modul ordinar. De aici in colo e treaba procurorilor.

• Neli Matei

Radu Ciocoiu

Preluarea Pesterii Muierilor escrocherie?

Asociatia Speologica Hades Ploiesti incearca sa obtina monopol atat asupra galeriilor stiintifice, cat si galeriilor turistice din Pestera Muierilor Baia de Fier, precum si asupra terenurilor din jur. Coordonarea in totalitate a Pesterii si terenului aferent ar aduce Asociatiei castiguri, in detrimentul bugetului local. In prezent Pestera si imprejurimile sunt foarte bine ingrijite de administrator, adica Primaria Baia de Fier.

Asociatia are sustinerea celor de la Agentia de Protectia a Mediului, cu toate ca este absurd ca ei sa poata avea grija de Pestera mai mult decat o fac autoritatile locale.

Cu toate ca dosarul de prezentare al Asociatiei Hades este impresionat exista cateva semne de intrebare care ar trebui sa dea de gandit celor abilitati sa hotarasca soarta Rezervatiei Pestera Muierilor.

In documentatia depusa la Agentia de Protectia Mediului, Asociatia spune ca, anul trecut, a alocat 100 de milioane de lei pentru amenajarea unui sediu administrativ la Exploatarea de Grafit Baia de Fier. seful sectorului minier Baia de Fier, Gheorghe Matea, a declarat insa ca, in cadrul institutiei pe care o conduce nu exista acest sediu. Ceea ce duce la concluzia ca reprezentantii asociatiei mint, asa cum au facut-o si atunci cand l-au desemnat pe Matea ca unul dintre cele patru personalitati care vor fi custode ai Rezervatiei. Matea afirma ca: “Nu sunt membru al asociatiei si, deci nu aveam cum sa exercit calitatea de custode al Rezervatiei Pestera Muierilor”.

Reprezentantii asociatiei ar putea fi acuzati de fals in inscrisuri oficiale, lucru care daca ar fi sesizat de organele abilitate ar putea duce inclusiv la anularea oricarui drept al Ascociatiei Hades asupra Pesterii Muierilor.

• Dara Pumneanu

Campionatul de tir la final

Astazi se va incheia ce-a de-a 16 editie a Campionatului National de Tir al Ministerului Administratiei si Internelor organizat in acest an la Targu Jiu de Inspectoratul Judetean de Politie Gorj, sub coordonarea comisarului sef Constantin Nicolescu. La competitia organizata pentru a patra oara in municipiu de pe Jiu, deoarece gorjeni s-au dovedit a fi gazde bune, au luat parte in aces an peste 200 de politisti, jandarmi, elevi ai scolilor militare si de politie precum si studenti ai Academiei de Politie. Cea mai numeroasa delegatie a fost cea a Inspectoratului General al Politiei Romane, iar judetul Gorj a fost reprezentat de doua echipe de formate din doi barbati si patru femei. Aceasta este cea mai importanta competitie de acest gen din Romania, tragatorii de elita ai Politiei Romane fiind considerati cei mai buni din lume.

• Mihai Popescu

Compromis pentru o casa,

Col. Liviu Balanescu - milogul lui stefanoiu

Col. (r) Liviu Balanescu, fostul sef al Politiei Municipiului Tg-Jiu face parte dintre politistii pe care Relu stefanoiu i-a recompensat pentru a le castiga indulgenta fata de ilegalitatile pe care le-a comis ani de zile prin intermediul firmelor sale. Surse judiciare sustin ca Balanescu apare in agenda intocmita de Dan Barbulescu, omul de incredere al lui stefanoiu care a contabilizat numele tuturor celor care au primit bunuri sau bani de la omul de afaceri novacean. Aceleasi surse sustin ca in cazul politistului nu a fost vorba de primirea unor sume de bani, ci de materiale de constructii pe care acesta le-a folosit pentru a-si construi o casa in comuna Balesti. Contravaloarea materialelor este destul de mare, iar aparitia numelui sau pe lista spagarilor l-a determinat pe Balanescu sa se gandeasca la pensionare, cu toate ca n-a ajuns la varsta la care sa fie necesar acest lucru. Pentru a beneficia linistit de pensie, comisarul s-a internat ca sa faca rost de o boala care sa-i permita trecerea pe linia moarta. De curand el a obtinut ceea ce si-a dorit, urmand sa primeasca si cele 20 de salarii compensatorii, pe care Ministerul le acorda acum celor plecati din politie din motive medicale.

Alaturi de Balanescu au mai plecat din politie: Alexie Ranculescu, Ion Curca, Mircea Culcea si Victor Baroianu, unul din prim-adjunctii IJP Gorj. Motivele medicale invocate le-au dat posibilitatea sa beneficieze si ei de sacul de bani acordat de Minister. Pe langa acestia vor spune “adio” politiei si 14 subofiteri.

• Daniel Dumitriu

Marin Condescu mincinos... de lux

Falosul lider al ortacilor gorjeni, Marin Condescu minte cu nonsalanta si braveaza in aparator al legii si luptator impotriva stramutatilor de lux din teagma carora face si el parte. Desi isi sparge pieptul cu pumnii urland in stanga si-n dreapta ca el nu e stramutat de lux… e, uite ca minciuna are picioare scurte. Terenul casei pe care Condescu o tot arata cum ca i-ar fi construit-o Mocanu pe bani sai, cea din spatele casei lui Vulpe, a fost cumparat de la sotii Liviu si Camelia Fratila care urmau sa fie improprietariti cu lotul 6 ca urmare a stramutarii. In prezent valoarea lotului de 1000 mp este estimata la aproximativ 500 de milioane de lei, insa nu pentru un muritor de rand care nu ar avea acces la astfel de informatii. Cu toate astea Condescu nu s-a multumit doar cu atat. Trebuia sa-si asigure si familia. Din acest motiv, Marin Condescu a cumparat o casa, ramasa intre benzi, in Timiseni de la un fost lider de sindicat de la TPSUT Rovinari, Bobelniceanu. Imediat dupa efectuarea tranzactiei, Condescu l-a angajat pe post de conducere pe fostul proprietar al casei la Olservmin, unde desi trebuia sa fie angajat doar pe un an, lucreaza si in prezent. Pentru acea casa Condescu a fost stramutat in Primaverii si improprietarit cu lotul 144, situat langa casa lui Constantin Vulpe si Ion Vulpe, unchiul si varul fostului director general al SNLO. Pe acel lot, prietenul sau Clement Mocanu i-a ridicat o frumusete de casa pe numele sau, unde in prezent locuieste una din fetele sale. In numerele viitoare vom reveni cu informatii incendiare care pana in prezent au reusit sa fie ascunse de ochii presei, care-l privesc pe liderul ortacilor.

• Radu Ciocoiu

Opriti-va!!! (tableta)

Show-ul grotesc oferit de ziaristii gorjeni, care de mai bine de o luna isi spala rufele murdare in primele pagini ale publicatiilor pe care le slujesc, ma face ca pentru prima data de cand am intrat in presa sa iau atitudine in fata colegilor de breasla. OPRItI-VA!!! Este de ajuns! Ati devenit penibili! Cititorul este cel care in realitate are de suferit, iar cei care va manipuleaza in numele “politicii manageriale” sunt adevaratii castigatori. Prin acest razboi, care nu ar fi existat daca v-ati fi obosit sa cititi Codul Deontologic al Jurnalistului, nu faceti altceva decat sa contribuiti la bunastarea celor corupti care nu au decat de beneficiat de pe urma unei bresle a jurnalistilor dezbinate. As vrea sa va reamintesc momentele de acum patru ani cand cu totii protestam in fata Parchetului Gorj. Acel moment dureros ne-a trezit pentru moment la realitate si ne-a unit pe deplin. Ce anume ar trebui sa se mai intample acum pentru ca solidaritatea sa se reinfiripe intre noi? Sa ne aresteze pe vreunul dintre noi? Din cauza superficialitatii de care dati dovada, prin faptul ca va intereseaza mai mult sa va beliti colegii decat sa investigati acolo unde exista cu adevarat o problema ati contribuit la intarirea castelor mafiote care-si fac mendrele si-si sporesc averile chiar sub nasul vostru. Uitati-va in jurul vostru si veti observa cum anumite persoane care se pretind a va fi prietene nu sunt altceva decat niste escroci. Nume sonore deja ca Mischie, Grebla si altii isi fac smenurile de milioane de euro asigurandu-si linistea sub umbrela prieteniei cu oamenii presei “libere”. Libere pe dracu’! Mai deunazi, un celebru anonim, pentru mine, fost deputat, ca o ironie a sortii si culmea, unul din ranitii Revolutiei, Iriza Scarlat, calca pragul redactiei pentru a ma ameninta “face to face”, macar a avut curajul, ca daca voi scrie despre el o voi pati, ca ma va da in judecata si se va tine de mine pana in panzele albe.

– Auzi mousieu, tie iti face impresia ca ma voi uda tot si voi tremura in fata ta pentru simplul fapt ca detii o putere financiara mare? Te inseli amarnic! Atata timp cat voi fi liber voi scrie despre tot ceea ce mi se pare ca acela care ti-a platit tie salariul timp de patru ani de zile are dreptul sa stie. Asta e un drept si totodata o obligatie!

• Radu Ciocoiu

   Scrie Comentarii (0)   15.04.2005. 12:35

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 54 - 8 - 13 aprile 2005

Consilierul Luminita Greculescu abuzeaza de functie

Abuzand de functia pe care o detine, consilierul local Luminita Greculescu si-a construit la intersectia strazilor 23 August cu 9 mai, spatiu comercial nerespectand nici avizul de constructie si nici hotararea Consiliului Local Targu Jiu prin care I se acordau in concesiune 15 mp.

In anul 1994 firma falimiliei Greculescu CLC Srl, obtinea de la Primaria Targu Jiu in concesiune un teren de 15 mp in cartierul 9 mai. Odata cu aparitia Programului de Locuinte pentru Tineri, terenul concesionat a fost stramutat, deoarece acolo urma sa se construiasca unul din blocurile ANL. Dupa aceea Consiliul Local Targu Jiu din care face parte si Luminita Greculescu a aprobat in februarie 2003, concesionarea “prin incredintare directa (fara licitatie publica)” a terenului aceleiasi firme pe o perioada de 10 ani. In vara acelui an, familia Greculescu a depus documentatia pentru construirea unui spatiu comercial pe suprafata concesionata de 15 mp, care a fost aprobat. Constructia insa, care in prezent se afla intr-un stadiu avansat de executie depaseste cu mult suprafata aprobata in autorizatia de constructie si contractul de concesiune. Cu alte cuvinte consilierul local a concesionat de la municipalitate 15 metri, pe care plateste chirie si a construit (la sol - nr) pe aproximativ 50 de mp. Apele consilierului PRM au fost insa tulburate de vechiulb proprietar caruia intre timp I-a fost retrocedat terenul si care, printr-o ordonmanta prezidentiala a reusit sa siteze lucrarile la spatiul comercial. Faptul, desi nu pare unul iesit din comun, este foarte grav cu atat mai mult cu cat totul se petrece sub nasul si poate chiar cu obladuirea Consiliului Local Targu Jiu din care face parte si Luminita Greculescu.

• Radu Ciocoiu

Draganescu l-a favorizat pe stefanoiu pentru Mischie

Grigore Draganescu, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Gorj, incondeiat in catastiful lui Dan Barbulescu ca facand parte dintre persoanele publice care au luat mita de la Relu stefanoiu, sustine cu tarie ca nu a primit niciodata bani de la acesta, ci doar cativa litri de benzina, pentru care omul de afaceri nu a vrut sa primeasca plata.

Draganescu spune ca atat el, cat si ceilalti primari anchetati pentru luare de mita, sunt victimele campaniei pornite impotriva lui Nicolae Mischie.

Despre relatia dintre Mischie si stefanoiu si interventiile fostului presedinte al Consiliului Judetean in favoarea firmelor novaceanului, Draganescu isi aduce foarte bine aminte: “Intr-o campanie electorala opozitia a facut reclamatii pana la Bucuresti ca la Godinesti, Relu stefanoiu face lucrari de asfaltare folosind material din proprietatea Gospodarii Apelor, fara autorizatie. L-am sunat si l-am avertizat sa intre in legalitate si nu dupa mult timp m-a sunat Mischie si mi-a spus sa-l las ca face in comuna lui si nici nu-i ia bani. Asa am facut si m-am folosit de o prevedere a legii apelor, cum ca autoritatile locale au dreptul la o anumita cantitate de balast de pe teritoriu localitatii.”

Directorul recunoaste si ca a fost prieten cu stefanoiu, dar la un moment dat relatia s-a deteriorat si chiar au ajuns la un conflict care s-a rezolvat in instanta. In rest, Draganescu nu se considera deloc vinovat cu nimic, dar isi va lua totusi un avocat care sa-l reprezinte la interogarile care vor avea loc la PNA.

• D.P.

Scurgeri de informatii din SRI Gorj

Serviciile secrete monitorizeaza frecvent functionari publici, judecatori, politisti, ziaristi, lucru arhicunoscut de opinia publica, dar foarte greu de probat. In sprijinul acestor suspiciuni devenite certitudini in anumite cercuri, vine o inregistrare care ne-a parvenit si care prezinta munca de teren a celor insarcinati sa-i tina sub supraveghere pe cei care joaca, intr-un fel sau altul, un rol la nivelul judetului. Extraordinar de grav in acest caz este faptul ca in serviciile secrete exista scurgeri de informatii, ceea ce demonstreaza ca oricand date care ar putea aduce atingere sigurantei nationale pot ajunge pe mainile teroristilor, de exemplu.

Spre norocul serviciilor secrete de aceasta data este vorba despre personaje cunoscute in judet si a caror viata a devenit o carte deschisa pentru serviciile secrete.

Ion Faget, directorul SRI Gorj si-a prezentat intr-un final un punct de vedere, asta dupa ce CD-ul pe care existau niste capturi de imagini cu filajele nu a putut fi vizionat in biroul sau si a trebuit dus intr-o incapere unde redactorului care l-a prezentat nu i-a fost permis accesul. Directorul SRI avea in birou un DVD, pe care CD-ul “nu a putut fi citit” si un laptop, in care Faget nu a vrut sa citeasca CD-ul, motivand ca la ei exista o anumita strictete cu privire la citirea memoriilor externe.

Dupa o scurta negociere, CD-ul a fost dus acolo unde sereistii probabil l-au copiat si l-au verificat pana la ultimul boot.

In legatura cu subiectul Ion Faget si-a prezentat punctul de vedere destul de iritat: “Punctul nostru de vedere este ca nu avem nici o legatura cu aceasta caseta. M-ati inteles? N-am ce explicatii sa dau. Nu sunt inregistrari facute de noi. Eu nu am abilitare decat sa va spun daca sunt sau nu sunt ale noastre. Le-am vizionat si nu sunt ale noastre. In rest eu nu pot sa discut cu presa pe tema muncii de informatii fiindca lucrul asta se face decat prin biroul de presa al SRI. si va rog sa nu va suparati. Cu foarte mare singuranta nu este a noastra si daca sunteti corecti nu trebuie sa ne etichetati cu chestiunea asta pentru ca nu aveti nici un argument”.

Lucrul perfect valabil si invers. Nici dl Faget nu are nici un argument ca inegistrarea, certificata de anumiti specialisti contactati de noi, nu este facuta de serviciul condus de el.

Pentru lamurire vom cere un punct de vedere Comisiei de Control a SRI din cadrul Parlamentului Romaniei.

• Scandal de Gorj

Filaj cu politist si judecator

Comisarul Viorel Caragea, adjunctul Politiei Municipale Tg-Jiu apare pe caseta alaturi de judecatorul Ulmet si omul de afaceri Calin Lemnaru. Judecand dupa imagini se pare ca judecatorul a fost filat toata ziua, pentru ca filmarea incepe din cimitirul municipal, unde Ulmet a fost probabil la mormantul sotiei sale. Spre seara el se intalneste cu Lemnaru si Caragea in fata sediului omului de afaceri. Cei care fac filajul sunt foarte atenti sa nu piarda nici un detaliu, auzindu-se cum se atentioneaza unul pe celalalt: “19; 21. Comunica-i! Deci, ala care fu colosea pe colt? (Lemnaru – n.r.). Aha!; si unde-i acuma? A 10, Omega! Ai dat? Nu, da tu! A 11-42; A1, A2! Da-i tu? Da tu ca eu mai filmez! Solo, da? Solo, solo! (Ulmet n.r.) Aia doi merg pe jos (Lemnaru si Caragea – n.r.) Petrol A 6. 22. Spune-i ca pionii aia doi au plecat cu masina aia Gj- 59-VYV (masina comisarului Caragea – n.r.).

Lemnaru si Ulmet revin in peisaj putin mai tarziu cand ies din parc impreuna cu sotia omului de afaceri.

Calin Lemnaru a refuzat sa comenteze in vreun fel faptul ca a fost filat, insa comisarul Viorel Caragea nu s-a aratat deloc deranjat: “Nu sunt suprins ca sunt filat de voi ziaristii, sau de altcineva si nici nu ma deranjeaza”.

Supravegheat acasa

Serviciile secrete aloca destul de mult timp urmarii omului de afaceri Gelu Livezeanu si a catorva oameni care il insotesc. Livezeanu este supravegheat la iesirea din restaurantul Dantex, in propria curte si in centrul orasului. Comentariile celor carefac urmarirea sunt inerente, intervenind condurile folosite si in filajul celorlalte persoane. Despre acest fapt Livezeanu s-a aratat extrem de deranjat, considerand filarea sa o incalcare a drepturilor constitutionale. “Consider ca aceste filaje nu au obiect. Atata timp cat nu am nici o problema penala nu inteleg de ce sunt urmarit. Sunt de parere ca este un abuz grav al celor care se ocupa cu asa ceva si o incalcare a drepturilor constitutionale”, a declarat Gelu Livezeanu.

Mi se pare un abuz

Gheorghe Pupazan, fost politist, fost ziarist, actual om de afaceri este luat in colimator alaturi de doi functionari ai Finantelor Publice – Telu Parvulescu si C-tin Cernea (fost politist). Filmarea este facuta in plin centrul orasului si comentarii nu lipsesc: “Nu te misca! Mai e cu 270. E ala cu inca 2!”

Pupazan nu a parut deloc surprins ca fostii lui colegi il fileaza acum: “Ma asteptam la asa ceva. Am plecat din sistem si eu sunt cam slobod la gura, nu tac. Am avut de mult suspiciuni, iar la un moment dat cineva din SRI a aflat ca Pupazan isi cheama secretara din sonerie. Am si scris despre asta. stiu ca imi este ascultat si telefonul. Ma deranjeaza, ca nu vad scopul. Imi ingradesc un drept, mi se pare un abuz.”

Parvulescu si Cernea spun ca stiau ca sunt supravegheati si li se asculta telefoanele, deoarece insusi seful Garzii Financiare a cerut infiintarea in cadrul institutiei a unui serviciu de anticoruptie, dar propunerea nu i-a fost aprobata, asa ca acest lucru revine direct SRI-ului.

Melencu interesant din cauza Masoneriei

Helios Melencu, fost consilier judetean, fost functionar la Camera de Comert, fost prim vicepresedinte al PRM Gorj, actual functionar de banca apare pe caseta filat in doua zile diferite la intrarea si iesirea din Prefectura. Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul sustin ca Melencu este important pentru serviciile secrete deoarece face parte din Masonerie, alaturi de alte nume sonore din Gorj. Conform surselor citate, Melencu se ocupa de recrutarea noilor membrii, de verificarea acestora si de intocmirea dosarelor.

Contractat pentru a-si exprima un punct de vedere, Melencu nici nu a confirmat, dar nici nu a infirmat ca face parte din Masonerie, insa datele pe care le detine despre aceasta organizatie nu fac parte doar din cultura lui generala.

Despre filaj a fost la fel de ambiguu: “Ce parere sa am? Sunt profesionisti! Nu ma deranjeaza ca m-au filmat. Dar, spuneti-mi filmarea e facuta doar in Tg-Jiu, sau si in alta parte?”

• Claudiu Matei

Tartorele Condescu se da la ziariste

Echipa de fotbal Pandurii nu este ocolita de scandaluri, ba chiar e o sursa nesecata in ultima vreme de cand se spune pe aici ca se vrea promovarea in divizia A. Ce se vrea de fapt e greu de ghicit, dar numai promovarea nu, ca toata lumea stie ca nu sunt bani la Tirgu Jiu pentru o echipa de divizia A. si o spune chiar presedintele Marin Condescu de cate ori mai iese pe sticla, sau se mai aude pe la vreun post de radio. Mai nou s-a gasit cauza pentru care echipa nu are rezultate. Dupa meciul din etapa de sambata de la Bucuresti in care Pandurii au facut egal cu echipa lui Lacatus, in urma unei indelungi analize care a avut loc la Rinca, la hotelul de cateva stele al USMO, conducatorii au ajuns la concluzia ca presa e de vina pentru acest rezultat: “Conducerea CS Pandurii Lignitul Tirgu Jiu impreuna cu conducerea tehnica a echipei de fotbal a analizat nivelul realizarii obiectivului ........ . Analizand modul in care a jucat echipa au rezultat urmatoarele: .... d) Cazarea corespondentilor de presa in acelasi hotel cu jucatorii si cu delegatia tehnica a echipei va fi evitata pe viitor la meciurile din deplasare.” Se intelege de aici, logic, ca si cazarea ziaristilor in hotel a dus la acest rezultat de egalitate.

Celebrul scandal cu fotografa de la Gazeta Sporturilor, Gabriela Arsenie, careia presedintele FRF Mircea Sandu i-a interzis sa urce in avion cu echipa nationala se rescrie acum la un nivel mai mic la Pandurii Tirgu Jiu. Crezandu-se un fel de Mircea Sandu local, presedintele Pandurilor Marin Condescu a lansat zilele acestea intr-un comunicat de presa o teorie pe cit de aberanta pe atat de stupida. Zice-se ca ziaristii nu mai au voie “sa se cazeze in acelasi hotel cu jucatorii si cu delegatia tehnica”, presedintele sau sfatuitorii sai de taina considerand probabil ca acestia ar impiedica puterea de concentrare a jucatorilor sa se manifeste la intreaga capacitate sau ar impiedica poate capacitatea de efort sa fie in limitele normale. Interesant ar fi de aflat cum vor pune in aplicare cei de la Pandurii interdictia mai marilor echipei. Vom vedea fiecare jucator cu un bodyguard pentru a-l apara de ziaristi sau vom vedea bodyguarzi la intrarea fiecarui hotel legitimand pe toti cei care intra? si daca pe ziaristii locali ii mai cunosc ce si ce, ce se vor face sefii de la Pandurii daca la hotel cu ei vor locui “ziaristii spioni ” ai echipei adverse? Cum ii vor deosebi de restul locatarilor hotelului?

Echipa a fost cazata la un hotel mizerabil

Dar ce l-a indemnat pe presedintele Condescu sa isi dea cu stangul in dreptul (pentru ca cine l-a indemnat nu e greu de dedus) si sa semneze probabil ca primarul un comunicat de presa prost redactat? Faptul ca doua ziariste locale, corespondente al PRO Sport in Gorj, au avut curajul (si e nevoie de mare curaj pentru asta) sa se cazeze la Magurele (20 km de Bucuresti pe soseaua de centura) in acelasi hotel in care au fost dusi si fotbalistii lui Emil Sandoi cu o zi inaintea jocului cu Inter Gaz. Spunem curaj, pentru ca stabilimentul in cauza cu greu se poate numi hotel desi avea doua stele dupa cum era afisat la intrare. Fetele care “i-au urmarit” pe jucatori in acceptiunea conducatorilor de la Pandurii (pentru buna informare a presedintelui nici macar nu i-au intalnit pe holul hotelului) au declarat ca in hotelul respectiv mizeria era la ea acasa, mobilierul sumar – o noptiera si un pat, era probabil dinainte de revolutie si era distrus in mare parte, tapetul curgea de pe pereti iar instalatiile sanitare erau distruse. Mai rau, sub geamurile camerelor unde ar fi trebuit sa se odihneasca fotbalistii s-au auzit toata noaptea manelele ce razbateau la volum maxim de la o discoteca ce se afla la cativa metri. Greu de crezut ca doua ziariste i-au deranjat pe fotbalisti mai mult decat decibelii de la clubul de noapte care zguduiau ferestrele hotelului. Mult mai usor le-ar fi fost conducatorilor sa se documenteze direct de la sursa, adica de la jucatorii care ne-au marturisit ca nu le-au vazut pe cele doua ziariste decat la meciul de a doua zi. si ar mai fi aflat sefii de la Pandurii, daca s-ar fi cazat si ei la fata locului, ca unii jucatori nu au putut dormi in noaptea respectiva din cauza unor sunete dubioase ce se auzeau din camerele langa care au fost cazati fotbalistii. Dar la ce sa te astepti intr-un hotel de pe centura Bucuresti-ului intr-o noapte de week-end? Cei care au dus echipa acolo ar fi trebuit sa stie la ce se pot astepta si sa stie si ce conditii ofera stabilimentul in cauza, pentru ca de aceea sunt platiti.

sefii de la Pandurii vor doar sa ascunda niste nereguli

Cunoscand si aceste aspecte ale problemei, pe care Marin Condescu, sau cine a redactat comunicatul a omis sa le prezinte, ne putem da seama ca nu de misoginism sau de teama de ghinion este vorba in cazul interzicerii accesului ziaristelor in hotel, ci doar de interesele unora din conducere de a ascunde de ochii presei ceea ce de fapt cele doua au relatat. Dupa ce au vazut la fata locului si ce au vazut si la alte echipe, fetele au marturisit ca au convingerea ca e vorba doar de rea-vointa si interese ascunse in cazul acestui comunicat pentru ca nu au deranjat nici un jucator: “Daca ar fi fair-play” ar recunoaste cei de la Pandurii ca nu prezenta noastra i-a deranjat, nici pe dumnealor nici pe jucatori, pentru ca poate unii nici nu stiau ca am stat acolo, ci doar ceea ce am relatat in presa. Daca nu ar avea ceva de ascuns nu ar veni cu astfel de interdictii penibile. Pentru ca nu le putem numi altfel, stiut fiind ca atunci cand Nationala, de exemplu, pleaca la un meci in afara tarii, presa este cazata la acelasi hotel cu echipa. Sau sa luam un caz mai aproape de noi, ziaristii de la Craiova care au plecat cu echipa in toate cantonamentele si deplasarile, si au fost cazati in acelasi hotel cu echipa. Sau si mai aproape, un caz din divizia B, unde credem ca Pandurii vor ramane mereu cu o astfel de conducere, este exemplul celor de la Petrolul Ploiesti care au venit la Tirgu Jiu cu cinci jurnalisti pe care nu numai ca i-au adus cu autocarul echipei dar i-au cazat si in acelasi hotel fara sa isi faca probleme ca ziaristii ar putea deranja fotbalistii sau ca ar scrie ceva ce ar deranja conducerea. Cum de nu i-a deranjat pe domnii conducatori muzica de la discoteca sau zgomotele care nu i-au lasat pe unii fotbalisti sa doarma si i-am deranjat doar noi care am ajuns aproape de miezul noptii la hotel si nu am intalnit decat maseurul echipei prin hol? Dar la Pandurii nu ne mai mira nimic. Ne putem astepta la orice din partea lor dupa ce unii conducatori de aici au batut un ziarist, iar pe altul l-au alergat si amenintat si dupa ce ne-au injurat si jignit la o sedinta cu jucatorii fara sa stie de fapt ca noi suntem in biroul alaturat si ii auzim. La asa o comportare nu au decat sa suporte imaginea corespunzatoare din presa acestor zile care este cit se poate de reala.”

Popete junior nu are treaba cu regulamentele

sefii echipei de fotbal vor de fapt sa ascunda de presa dar si de suporteri faptul ca de fapt nu se cheltuiesc cu echipa acele sume exorbitante pe care Marin Condescu le “recita” la fiecare conferinta de presa. Pentru ca la un astfel de stabiliment, care cu greu se poate numi hotel, nu se plateste foarte mult. Chiar si o echipa din divizia C s-ar putea caza la un hotel mai bun. si, probabil unii dintre conducatori, vor sa mai ascunda astfel si pe unii jucatori pentru care regulamentele de la echipa sunt doar niste simple hartii care sunt valabile doar pentru altii. Un caz de acest fel este chiar Florin Popete, fiul celebrului boss de la Pandurii care de la sfarsitul returului este in scandal cu antrenorul Sandoi. Juniorul Popete si-a permis sa mearga la Bucuresti cu autoturismul personal si nu cu autocarul echipei ca toti ceilalti colegi, desi dupa meci ar fi urmat sa vina tot la Tirgu Jiu. Asta in timp ce un fotbalist ca Buia si-a rugat un prieten sa ii aduca masina la Bucuresti pentru a putea pleca dupa meci acasa cu masina pentru ca nu mergea in aceeasi directie cu echipa. Dar cum sa respecte Florin Popete ce spune antrenorul Emil Sandoi cand in urma cu un an il injura in public pe antrenor pentru ca l-a scos de pe teren inainte de a se termina meciul. Spectatorii din primele randuri care l-au auzit atunci pe Popete injurand l-au taxat si ei in acelasi fel, mai ales ca nu jucase mai nimic in acel meci, iar impresia pe care a lasat-o atunci se vede si acum, acesta fiind fluierat copios cand sare peste minge prin teren.

• Adrian Iovan

Huliganul Popete a batut o ziarista

Monalisa Popescu, corespondent Pro Sport, a fost agresata fizic si verbal de catre fotbalistul Florin Popete. Acesta a fost deranjat de un articol aparut cu o zi inainte. Fotbalistul Pandurilor a chemat-o sa vorbeasca despre articol, insa a inceput sa o loveasca cu pumnii dupa ce initial a agresat-o verbal pe jurnalista. In urma acestei altercatii, Monalisa Popescu s-a ales cu un traumatism osos la bratul sting si o intindere de ligamente, mina fiindu-i imobilizata in gips de medicii de la urgenta. Cu toate ca au existat mai multi martori printre jucatori, nici unul nu a vrut sa spuna ce s-a intimplat, ba mai mult au negat ca Florin a batut-o pe ziarista. Singurul care a avut curajul sa intervina si care a reusit sa il opreasca pe Popete sa o mai loveasca a fost capitanul gorjenilor, Sorin Vintilescu, care l-a imobilizat pe Florin Popete si l-a dus in vestiar. Insa in confrinta de presa care a urmat si in fata politiei nici acesta nu a recunoscut cele intimplate: “Sincer sa fiu, eu nu am vazut nici o lovitura. Eu l-am tras de acolo pe Popete si l-am bagat in vestiar pentru a se termina circul. Eu am vrut doar sa ii despart. Cred ca o mina nu se rupe doar daca da cu pumnul. L-am luat pe Popete, l-am bagat in vestiar si s-a terminat incidentul. A fost o cearta intre ei, un conflict, am vazut tricoul rupt, dar cum s-a rupt nu stiu. Mai mult de atit nu pot sa spun nimic”.

Imediat dupa incident la fata locului au venit trei politisti pentru a investiga cele intimplate. La stadion a sosit si vicepresedintele Viorel Temelescu insotit de tatal lui Florin Popete, cei doi intrind in vestiarul antrenorului pentru a discuta. Vicepresedintele gorjenilor a fost deranjat de faptul ca politia a fost chemata la stadion, dar a dat declaratii totusi:” Am discutat cu cei din jur, care mi-au spus ca nu au vazut nimic. Am inteles ca domnisoara Monalisa a incalcat regulamentul de ordine interioara al echipei. In vestiarul jucatorilor si al antrenorilor, noi avem un regulament prin care, persoanele neautoizate nu au ce cauta acolo. In primul rind, ea nu avea ce cauta in vestiarul antrenorului. Daca evenimentul se intimpla pe hol, pe stadion, atunci erau probleme de alta natura. Eu am discutat si cu organele de ordine pe care domnisoara le-a convocat, trei agenti de politie, de parca s-ar fi intimplat acolo o crima, nu o discutie. Disctind cu dinsii, mi s-a spus ca domnisoara a facut o plingere si i s-a luat o declaratie. De aici in colo, organele statului sa isi faca datoria. Eu as putea sa o dau in judecata pe domnisoara pentru violare de spatiu si intimitate.

Ce s-a intimplat acolo as fost un mic incident, o discutie verbala si nu o crima. Noi nu privim cu superficialitate aceasta problema, dar atrag atentia colegilor nostri ziaristi ca nu au dreptul sa intre in vestiarul jucatorilor. Din hol, de unde scrie vestiar gazde sau oaspeti, reporterii nu au voie sa intre. Noi am hotarit ca pina organele abilitate isi vor face datoria, nu este corect sa mai facem declaratii” Monalisa Popescu a tinut sa precizeze ca incidentul nu s-a petrecut in vestiarul jucatorlor ci in biroul antrenorului si pe tunelul de acces la teren:” Am mers in biroul antrenorului Emil Sandoi pentru a-i cere voie sa vorbesc cu fotbalistul si l-am gasit pe Popete acolo. Acesta a inceput sa ma jigneascpa p un ton ridicat, antrenorul Sandoi parasind incaperea pentru a ne permite sa discutam. Fotbalistul mi-a reprosat ca nu trebuia sa scriu faptul ca el s-a deplasat la Bucuresti cu masina personala su chiar ma-amenintat ca alta data va avea el grija sa nu ma m-ai pot caza in hotelul in care va sta echipa. Dupa cateva minute in care am ascultat jignirile acestuia, a intrat in incapere maseorul echipei, care ne-a cerut sa iesim afara. Eu am plecat spre usa, iar Popete a sarit asupra mea, tragindu-ma de par si lovindu-ma cu pumnii in spate. Acesta m,-a lovit si impins pina la tunelul de acces spre teren, rasucindu-mi mina stinga. Icercind sa ma apar doar cu mina dreapta, i-am rupt tricoul pe care il avea pe el. Auzind tipetele mele, mai multi jucatori s-au strins in jurul nostru, singurul care a luat atitudine fiind capitanul Sorin Vintilescu, care i-a strigat sa se opreasca si l-a luat pe sus sa il duca la vestiar. Precizez ca in biroul lui Emil Sindoi a mai intrat si prietenul lui Florin Popete, Radu, care este ginerele presedintelui Marin Condescu. Acolo are acces toata presa si zilnic reporterii sportivi intra in biroul lui Emil Sandoi.”

Vicepresedintele Viorel Temelescu, in loc sa ia masuri cu agresorul, s-a lansat in am,nintari indirecte la adresa presei:” Ca ziaristi, in orice moment sunteti expusi unor pericole. Miine, poimiine, pe la spate, poate vi se ia glanda. In functie de cum scrieti si de cea ce scrieti, va meritati soarta. Nu este o amenintare, ci doar o recomandare, deoarece aveti o meserie periculoasa.”

• Daniel Dumitriu

Turnatorul de serviciu

• Societatile sindicatelor miniere Olservmin si Mind Prest, recent intrate sub lupa organelor de cercetare penala, lasa minerii disponibilizati pe drumuri, in conditiile in care ei ar trebui sa-i angajeze.

Cele doua societati administrate de USMO au si gasit solutii: minerii disponibilizati vor fi angajati la constructuia unei autostrazi la Medgidia. Deci incepe era unui nou “Canal”.

• Un primar gorjean cica si-ar fi bagat mai mult de un miliard de lei in buzunar din fondurile Sapard. Asadar nici nu se finalizasera lucrarile la alimentarea cu apa a comunei (care si asa nu functioneaza normal) si primarele si-a tras la scara doua autoturisme straine de ultima generatie achizitionate din comisionul facut cadou de societatea care a executat lucrarile in comuna. Vom reveni.

• Unul din marii patroni de firma de constructii din judet, acolit al lui Mischie, si-a inselat angajatii. Celcare va da cu subsemnatul la organele de cercetare penala (altul decat stefanoiu) nu prea are insa greturi ca va raspunde in fata legii, ca doar eprieten cu politistii. Ba mai mult cu unii dintre ei a fost partener de afaceri, gabori cu functii au avut oaresce utilaje in firmele omului de afaceri. In numarul viitor, amanunte extraordinare despre concubinajul dintre politisti si oamenii de afaceri penali.

Ochiul si timpanul (tableta)

Fara nici un fel de exagerari sau paranoia stim ca suntem filati, iar telefoanele ne sunt ascultate. Imi asum responsabilitatea pentru cele afirmate in conditiile in care seful SRI scapa de noi ziaristii cu afirmatii gen “nu aveti argumente”.

Nu avem nimic cu autoritatile statului care vor sa-si faca treaba insa, cat timp serviciile secrete fileaza pe strada diferite personalitati fara ca asupra lor sa planeze vreo suspiciune cu privire la comiterea vreunei fapte penale, sau a vreuneia ce lezeaza siguranta nationala consider ca securistii vin la serviciu ca un strungar. “Comisare X ce ai de facut azi?” si raspunsul promt de militar: “Ma duc sa filez putin prin WC-ul de la gara”.

Am intrat in possesia unei casete video in care apar persoane publice din acest judet. Acestea sunt filmate zile in sir chiar de profesionisti. E simplu de dedus acest lucru din limbajul codificat al supraveghetorilor.

Majoritatea celor care apar pe aceasta caseta s-au aratat indignati de faptul ca sunt urmariti, in conditiile in care nu au avut si nu au probleme cu legea. La noi a ajuns un fragement de cateva minute in care sunt monitorizati fosti sau actuali politisti, functionari publici, judecatori si oameni de afaceri. Pentru ca pe caseta nu a fost surprinsa nici o persoana in ipostaze care ar fi putut fi utilizate de SRI, aceasta urma sa fie distrusa. Cate casete o fi distrus SRI dupa ce ofiterii au urmarit ziaristi?

Conversatiile intre ofiteri sunt cel putin amuzante. Uneori sunt la un pas de a se filma unul pe altul, alteori telefonul mobil le suna cand urmaritul e foarte aproape si acestea culmineaza cu discutii cu iubitele intrerupte de misiune: “Iubire cre’ca te las. Te iubesc! Te pup! Pa!” Cam cu asta se ocupa la Gorj functionarii platiti gras din bani publici.

Asteptam reactiile celor vizati, iar cazul va ajunge pe masa membrilor Comisiei de Control a SRI din cadrul Parlamentului Romaniei.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   08.04.2005. 12:34

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 53 - 1 - 6 aprile 2005

A inceput urmarirea penala privind accidentul in care a fost implicat Mocanu

Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj a redeschis dosarul in care Adrian Mocanu, varul celebrului om de afaceri romano-american, Clement Mocanu, a fost cercetat in urma cu trei ani pentru comiterea unui accident mortal.

In ziua de 29 septembrie 2002, Florin Dragoi din Tg-Jiu, a decedat in urma impactului masinii sale cu o alta condusa de Adrian Mocanu. Politia a ajuns la concluzia ca vinovat pentru accident a fost mortul, iar procurorul Gheorghe Focsan a confirmat solutia data de politisti.

“Scandal de Gorj” a tratat pe larg cazul in urma cu cateva saptamani, acordand o mare importanta ipotezei ca, de fapt, in momentul accidentului, la volan se afla Clement Mocanu, nu varul sau.

Asemenea indoieli are si socrul victimei, Nicolae Avram care, printr-o plangere adresata Parchetului, a cerut redeschiderea dosarului si infirmarea solutiei date acum trei ani.

Prin rezolutia de admitere a plangeri se recunoaste ca: “din examinarea actelor premergatoare efectuate in cauza rezulta ca solutia data este netemeinica fiind data in baza unui material probatoriu incomplet”.

Pana pe data de 30 aprilie, termenul de solutionare a dosarului, se va face o expertiza tehnica care sa stabileasca dinamica producerii accidentului si vitezele de deplasare ale celor doua autovehicule.

Procurorii sunt decisi sa afle si cine conducea masina in care se aflau cei doi Mocanu, pentru a stabili acest lucru se va face si o expertiza medicala complexa.

• Mihai Popescu

Primarele Rentea, jupanul comunei Sacelu

Danut Rentea, primul comunei Sacelu se crede stapan pe bunurile primariei. Masina institutie pe care o conduce (MPS – dupa numarul de inmatriculare al acesteia si Dacie dupa marca) deserveste, pe langa intereselor comunei si pe cele personale ale primarului. Zilnic, autoturismul Dacia poate fi vazut in fata gospodariei lui Rentea. Masina a fost primita de la Consiliul Judetean in urma cu doi ani, insa nu a fost inclusa inca in patrimoniul primariei. Cu toate acestea cheltuielile pentru reparatii si combustibil sunt platite din banii publici.

Danut Rentea este la al doilea mandat in fruntea comunei si dupa ultimele rapoarte ale organelor de control mai multe miliarde de lei din fonduri externe pentru lucrari ce trebuiau executate nu se pot justifica. Dar despre toate acestea in numarul viitor.

Pana una alta, in urma articolului nostru de saptamana trecuta cu rampa pentru persoanele cu handicap Rentea a ajuns celebru, posturile nationale prezentand minunea de la Sacelu.

• Daniel Dumitriu

Platiti destul de gras,

Purtatorii de vorbe ai institutiilor publice papa banii degeaba

Purtatorii de cuvant ai institutiilor publice din Gorj dau migrene ziaristilor atunci cand este vorba de a raspunde la o adresa in baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public. Raspunsul se tergiverseaza la infinit, iar atunci cand in sfarsit vine, socheaza de multe ori prin continut, pentru ca nu are toate datele de care ai nevoie, sau este un refuz.

Pentru a vedea daca purtatorii de cuvant intocmesc asemenea raspunsuri din rea-credinta, sau pur si simplu nu au buchisit legea ne-am permis sa le adresam cateva intrebari simple:

1. Ca purtator de cuvant cunoasteti Legea 544?

2. Care sunt informatiile de interes public pe care aveti obligatia sa le publicati din oficiu?

3. Conform legii, in cat timp sunteti obligat sa raspundeti unei solicitari verbale din partea organelor mass-media? Dar unei solicitari scrise? Legea 544 prevede cazuri de urgenta?

4. Exista un orar afisat cu zilele in care se comunica informatiile solicitate verbal?

5. In ce caz aveti voie sa dezvaluiti informatii clasificate?

6. Aveti voie sa dezvaluiti date personale despre persoanele fizice?

7. Care sunt sanctiunile care se aplica in cazul nerespectarii Legii 544?

Concluziile despre cunostintele lor in ceea ce priveste Legea 544 pot si trase cu usurinta din raspunsurile primite.

“Daca vreau le dau, nu sunt obligata!”

Mihaela Oarfa, purtatorul de cuvant al SNL Oltenia a fost iritata de ideea de a raspunde pe loc unor intrebari, spunand ca: “daca vreau sa le dau, nu sunt obligata.” In final a acceptat:

1.Da, cunosc Legea 544.

2. Ei, acum ma luasi din scurt! A, nu stiu sa-ti spun acum pe moment. Stai sa ma gandesc. (intre timp rasfoieste legea – n.r.). Pentru a avea o buna legatura trebuie sa informez corect presa, informarea publica a persoanelor, informarea interna a personalului…Deocamdata eu sunt pe partea de informare a presei.

De fapt raspunsul era foarte simplu, informatiile publicate din oficiu intr-o institutie publica se refera printre altele la structura organizatorica, program de functionare, numele celor din conducere, etc.

3. Eu trebuie sa-ti dau raspunsul in zece zile lucratoare ori sa-ti cer dreptul sa ma lasi pana la 30 de zile, ori iti dau raspunsul. Nu stiu daca Legea 544 prevede cazuri de urgenta. Nu sunt jurista, trebuie sa ma uit.

De fapt legea obliga autoritatile si institutiile publice sa raspunda solicitarilor verbale din partea presei imediat, sau in cel mult 24 de ore. La fiecare solicitare scris cei abilitati trebuie sa tina cont si de urgenta acesteia.

4. Raspund doar de presa, raspund in zece zile nu am orar.

Legea prevede acest orar si fiecare institutie ar trebui sa o respecte.

5. Nu am informatii clasificate. Nu stiu daca exista informatii clasificate la noi.

Informatiile clasificate exista in orice institutie de drept privat sau public si devin informatii publice doar cand favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica.

6. Nu am facut asa ceva. Nu si nici nu mi s-au cerut.

Pot deveni publice cand afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.

7. Raspundere disciplinara, reclamatie administrativa conducatorului general, sau institutiei publice si daca nu-i convine mai departe.

Mihaela Oarfa a uitat insa partea cea mai importanta – actionarea in contencios administrativ a institutiei care nu a pus la dispozitiei solicitantului informatiile cerute, desi era de interes public.

“Informatiile clasificate trebuie dezvaluite”

Lucian Medar, purtatorul de cuvant al Prefecturii, celebru pentru gafele pe care le face, nu s-a dezis nici de data asta.

1.Da, cunosc legea.

2.Dupa Legea 544? In primul rand trebuie sa punem la dispozitie organigrama. (rasfoieste de zor legea – n.r.). Apoi listele cuprinzand documentele de interes public…

3.Verbal? Imediat, dar stiu ca am la dispozitie 24 de ore. Scrise? Tot 24 de ore. Sau 48 de ore? Aici, sincer nu-mi aduc aminte. Cazuri de urgenta? Nu-mi amintesc…prevede, da.

4. Exista un orar. Avem la camera 120 este telefonul verde (!??), apel gratuit. Avem si linia verde…

5. Informatii clasificate? Pai care sunt clasificate, normal ca trebuie dezvaluite.

6. Nu am voie sa dezvalui date personale despre persoanele fizice. In nici un caz.

7. Ei, aici la sanctiuni m-ati prins ca, nu stiu, nu m-am uitat.

“Informatiile clasificate nu se dezvaluie”

Narcis Nonea, purtatorul de cuvant al Directiei Finantelor Publice Gorj, este total paralel cu Legea 544, cu toate ca sustine cu emfaza ca o cunoaste.

1.Da, o cunosc!

2.Programul institutiei, programul de audiente, organigrama .Eu stiu? Dar nu le puteti formula in scris?

3. Cat mai repede posibil. In doua zile. Scris se rezolva in 30 de zile. Legea 544 nu prevede cazuri de urgenta.

4.Un orar? Programul de audiente.

5.Informatiile clasificate nu se dezvaluie.

6.Nu avem voie sa dezvaluim in nici un caz date personale despre persoane fizice.

Din nestiinta purtatorului de cuvant al Finantelor Publice, realizam din ce cauza institutia pe care o reprezinta Nonea in relatiile cu presa a refuzat sa ne furnizeze oficial copii dupa fisele fiscale ale unor functionari publici, din care ar fi putut reiesi veniturile ilicite incasate de acestia.

Cu siguranta lui Narcis Nonea i-a scapat art. 14, alin. 1 din Legea 544, care spune clar ca informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice. mai mult decat atat cei vizati erau si functionari publici, adica platiti din banii contribuabililor.

7. Eu stiu? Le stabileste domn’ director.

Ceilalti purtatori de cuvant cu care am incercat sa stam de vorba au fost foarte ocupati, unii dintre ei nefiind de gasit, iar ceilalti cerandu-ne sa le lasam intrebarile si sa revenim a doua zi.

• Scandal de Gorj

Scandalos!!!

Primari ciubucari cumparati la pret de second hand

Sarguinta si frica de sef dovedite de Dan Barbulescu, om de incredere al lui Relu stefanoiu, au scos la iveala decadenta unor primari, functionari din Consiliu Judetean si sefi de institutii din Gorj. Barbulescu, pentru a se putea justifica in fata patronului, a notat intr-un catastif, ani de-a randul, toate sumele si bunurile pe care le-a dat spaga celor care i-au facilitat lui stefanoiu executarea unor lucrari de intretinere a drumurilor comunale si receptionarea unor lucrari necorespunzatoare calitativ, sau chiar neexecutate.

In urma perchezitiei facute in luna ianuarie a.c. pe proprietatile omului de afaceri, condica a fost confiscata, iar impotriva spagarilor s-a inceput cercetarea. Serviciul de Investigarea a Fraudelor din cadrul IJP Gorj si-a declinat competenta in favoarea PNA Gorj, urmand ca acesta sa i-a masurile care se impun.

Intre timp, Prefectura Gorj face publice rapoartele intocmite anii trecuti de Corpul de Control al Prefectului in urma verificarilor facute la primariile din teritoriu, unde s-au comis ilegalitati grosolane si s-au incasat zeci de miliarde de lei din banii publici pentru lucrari aranjate. Orasul Bumbesti-Jiu se adauga pe lista lunga a localitatilor in care firmele preferate de primar si “judet” si-au facut de cap…

Valoarea primaritei de la Berlesti – 78 de milioane de lei

Maria Dumitrascu, primarul comunei Berlesti conduce in topul primarilor care s-au pretat sa-si murdareasca mainile cu cateva milioane de lei aruncate de oamenii lui Relu stefanoiu. Luna norocoasa pentru Dumitrascu a fost august 2001, cand a primit in transe 77.800.000 de lei: 40 de milioane; 30 de milioane; in doua randuri cate 2 milioane si a incheiat luna cu 3,8 milioane si o Dacia Break, pe care a folosit-o pana in anul 2003.

Primarita neaga orice acuzatie, desi i-am citat din actele intocmite de Serviciul de Investigare a Fraudelor. Spune ca nu a luat nici un sfant de la stefanoiu si nici masina: “totul se petrece pentru a ascunde propriile plotogarii”!!???

Primarul din Rosia de Amaradia s-a vandut pentru doua cauciucuri

Relu stefanoiu l-a cumparat foarte ieftin pe primarul comunei Rosia de Amaradia, Cristinel Faitar, care s-a multumit cu 2 milioane de lei, in anul 2001, folositi pentru cheltuieli personale intr-o deplasare la Bucuresti, inca 15 milioane, luati un an mai tarziu, si doua anvelope. Intr-o declaratie pe care a dat-o ieri intr-un cotidian local, Faitar neaga ca ar fi luat mita de la Relu stefanoiu. Avand in vedere suma luata de el, are dreptate, nu a fost vorba ca a luat mita, ci pomana.

Primarul comunei Bolbosi – nume de cod “Milogu’”

Viorel Croitoru, primarul comunei Bolbosi, i-a dat lui Relu stefanoiu lucrari de miliarde de lei in schimbul unui frigider “Indesit”, primit de primar in 2003. In 2004, el s-a deplasat, in zilele de 27 si 29 august la statia peco de la Novaci a omului de afaceri pentru 1 milion de lei, respectiv 3 milioane. La inceputul lui septembrie s-a multumit cu plata deplasarii pe care a facut-o de la Bolbosi la Novaci cu taxi, iar pe 31 decembrie cu 30 litri de carburant si 200.000 de lei.

Croitoru era cunoscut printre salariatii SC Senaco cu numele de “milogu’”.

Primarul comunei Bolbosi da dovada si de lasitate, nu numai de milogeala. Contactat telefonic pentru un punct de vedere, Croitoru a gasit de cuviinta ca e mai bine sa ne inchida telefonul in nas.

600.000 de lei - un functionar al Consiliului Judetean

Functionarii din cadrul Consiliului Judetean platiti de Relu stefanoiu s-au multumit si ei destul de putin in comparatie cu serviciile prestate. Lui Gabriel Ungureanu i s-au dat 10 milioane de lei, masa si cazare la Ranca, in valoare de 2,5 milioane de lei si un autoturism Espero. Daniel Pavel s-a multumit cu 800.000 de lei odata si alta data 600.000 de lei.

seful lor, din acea vreme, Nicolae Mischie, a incasat, pe 27 august 2001, 300 de milioane de lei, pentru o deplasare in Bucuresti, o excursie in Singapore, mai multe masini cu materiale de constructii si un aspirator.

La directorul Gospodaririi Apelor merge si cu bonuri valorice

Grigore Draganescu, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Gorj a avut pretentii mai mari pentru a permite firmelor lui stefanoiu, SC Senaco si SC Gilort Transport, exploatarea ilegala a balastului de pe proprietatea institutiei pe care inca o mai conduce. La sfarsitul lunii iulie, Draganescu a bagat in buzunar 10 milioane de lei, iar la inceputul lunii decembrie inca 25 de milioane. Spre finalul lunii s-a alimentat cu 30 de litri de carburant si un bon valoric de 1,2 milioane de lei.

Contabilul societatii conduse de Draganescu, Ion Dondera, s-a ales cu 10 milioane de lei.

Atat directorul, cat si contabilul nu au putut fi gasiti pentru a-si spune parerea despre acuzele aduse. Subordonatii lui Draganescu au uitat subit numerele de mobil ale celor doi.

Nicolae Isar, reprezentantul Directiei Ape Jiu Craiova s-a infruptat si el din darnicia lui stefanoiu, primind de mai multe ori diverse sume de bani.

Din lantul mituitilor face parte si un inspector in cadrul Directiei de Finante Gorj, Ion Popescu, care in perioada iulie – decembrie 2004, a acceptat atat bani, cat si carburanti.

Lucrari “la comanda”

Ion Stanculete, primarul orasului Bumbesti-Jiu, nu este incondeiat in caietul lui Relu stefanoiu, dar s-ar putea regasi in ale altcuiva, sau cel putin asta lasa de banuit modul in care a permis executarea unor lucrari edilitare de catre niste firme alese in mod preferential. In anul 2001, 440 de milioane de lei din banii publici au intrat in contul unei firme doljene, pentru un covor asfaltic pe strada Garii, in lungime de 2000 mp. Firma a pus mana pe lucrare fara licitatie si dosar de achizitii. Contabilul sef al primariei, Simona Raiosu a dat din colt in colt in momentul in care, in urma unui control al organelor abilitate, i s-au cerut explicatii. In final ea a recunoscut ca lucrarea a fost facuta “la comanda”.

Pana in 2003, societatea a mai participat la alte licitatii organizate la Bumbesti-Jiu, alaturi de firme preferate de Consiliul Judetean Gorj la lucrari in judet. Pentru ca batea la ochi, firma doljeana n-a mai castigat pana in 2003, cand s-a ocupat la Bumbesti-Jiu de reparatii asfaltice si trotuare.

Primaria a transmis invitatii pentru depunere de oferta la cinci firme printre care si societatea dojeana. S-a prezentat doar aceasta, motiv pentru care procedura s-a repetat, iar de data asta firma a obtinut contractul pentru ca a fost singura participanta. Lucrarea a avut o valoare de aproape 1,5 miliarde de lei, dar primarul si contabilul sef au semnat un act aditional pentru lucrari suplimentare de inca 534 de milioane de lei.

Centrala termica de la scoala Generala nr. 1 Bumbesti-Jiu, a costat primaria cu 160 de milioane de lei peste valoarea contractata, dupa ce firma castigatoare a pus mana pe lucrare eludand cateva din prevederile legale.

Majoritatea lucrarilor efectuate la Bumbesti-Jiu incalca legea, motiv pentru care primarul Ion Stanculete si contabilul Simona Raiosu vor fi cercetati de PNA si Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj pentru abuz in serviciu.

Daca justitia isi va face in continuare datoria in privinta abuzurilor savarsite la primariile din judet, in curand, intr-o buna parte din localitati va fi nevoie de alegeri pentru primari, actualii avand toate motivele sa ajunga dupa gratii.

• Neli Matei

•Radu Ciocoiu

Scandal la echipa de fotbal feminin Pandurii

Protejata presedintelui Popete este sefa si secretara personala

O fotbalista, care este de regula rezerva, face pe sefa pentru ca este protejata presedintelui si merge in deplasari, nu cu autocarul echipei, ci cu masina sefului

• Fotbalistele au refuzat sa se echipeze si sa intre pe teren la jocul cu Constanta pentru ca nu si-au mai primit banii de trei luni;

• Fetele sustin ca nu mai au bani nici de tampoane pentru ca presedintele a uitat sa le mai achite primele de joc si indemnizatiile;

• Cu toate ca de doi ani e doar rezerva, la echipa continua sa fie tinuta o angajata a presedintelui Pompiliu Popete care nu are nici o treaba cu fotbalul;

• Antrenorul Cornel Ticveanu a dat-o afara in urma cu cateva saptamani pe protejata presedintelui dar aceasta a fost readusa dupa o saptamana;

• La ultimele doua deplasari, dupa conflictul cu antrenorul, Mihaela Popescu Blindu, nu a mai mers cu lotul in autocar ci cu seful in masina acestuia, plecand chiar cu o zi inaintea fetelor;• Fotbalistele au refuzat sa se echipeze si sa intre pe teren la jocul cu Constanta pentru ca nu si-au mai primit banii de trei luni;

• Fetele sustin ca nu mai au bani nici de tampoane pentru ca presedintele a uitat sa le mai achite primele de joc si indemnizatiile;

• Cu toate ca de doi ani e doar rezerva, la echipa continua sa fie tinuta o angajata a presedintelui Pompiliu Popete care nu are nici o treaba cu fotbalul;

• Antrenorul Cornel Ticveanu a dat-o afara in urma cu cateva saptamani pe protejata presedintelui dar aceasta a fost readusa dupa o saptamana;

• La ultimele doua deplasari, dupa conflictul cu antrenorul, Mihaela Popescu Blindu, nu a mai mers cu lotul in autocar ci cu seful in masina acestuia, plecand chiar cu o zi inaintea fetelor;

Aparitia echipei de fotbal feminin Pandurii a fost urmata de o multime de scandaluri si nemultumiri. Mai intai au protestat fotbalistii ca le strica terenul de joc si apoi au protestat antrenorii de la juniori ca se investeste intr-o echipa de fete si in viitorul fotbalului nu. S-a scris in presa apoi ca echipa a fost infiintata pentru a se spala bani si nimeni nu a protestat atunci. Ba chiar s-a mai scris ca de fapt nu ar fi vorba de o echipa de fotbal ci de anumite interese personale ale conducatorilor acesteia, lucru care pare sa se adevereasca acum dupa ultimele evenimente.

Tensiunile la echipa de fotbal fete Pandurii au atins cota maxima in ultima saptamana. Fotbalistele care au jucat pana acum pentru Pandurii, si au adus echipa pe locul I in clasament, au refuzat miercuri sa se mai echipeze si sa intre pe teren la jocul din etapa intermediara. Fetele au spus ca vor sa protesteze astfel pentru ca nu si-au mai primit banii promisi de cateva luni. “Nu mai avem nici bani pentru tampoane si nu avem cum sa ne antrenam in astfel de conditii” au declarat cateva dintre fotbalistele care nu au un loc de munca, singura lor sursa de venituri fiind fotbalul. Hotarate sa nu intre pe teren daca nu primesc banii, sau daca nu vine cineva din conducere sa discute cu ele, fetele se aflau la ora 16 in afara stadionului (cand oficial trebuia sa inceapa jocul) si i-au declarat antrenorului ca nu vor intra in vestiar sa se echipeze. La cateva minute insa si-a facut aparitia presedintele, Pompiliu Popete director la Olservmin, care a inceput cu amenintarile. “Daca nu intrati pe teren desfiintez echipa” s-a auzit din vestiarul fetelor, care fusesera chemate la sedinta, vocea celui care de fapt a furat echipa infiintata de Dumitru Viezure in urma cu trei ani. Sub presiunea amenintarilor sefului, fetele au intrat pe teren dar meciul nu s-a mai disputat pentru ca fotbalistele din Constanta, cu care trebuiau sa joace, nu au mai venit.

Protejata lui Popete a fost trimisa acasa de antrenor

Unul dintre motivele de nemultumire ale fotbalistelor, pe langa neplata drepturilor financiare promise, este mentinerea la echipa a unei impostoare care nu are nici o treaba cu fotbalul. Eterna rezerva la Pandurii Mihaela Popescu Blindu nu a reusit, in cei doi ani de cand echipa joaca in campionat, sa evolueze nici un meci ca titular, ea fiind trimisa in teren doar pe final de meci cateva minute pentru a se mai trage de timp cu schimbarea. Faza in care ea a reusit sa isi dea cu mingea in cap cand a fost pusa de antrenor sa execute o lovitura libera ramane antologica, executia, facuta chiar la primul meci la care a venit sa asiste si presedintele clubului Marin Condescu, fiind greu, daca nu imposibil, de repetat.

Motivele de nemultumire ale colegelor ei de la echipa vin din faptul ca respectiva face pe sefa pe la antrenamente si meciuri, desi nu are nici o functie oficiala, profitand de pozitia pe care o are la Olservmin, in biroul lui Popete, unde este angajata de aproximativ doi ani si unde se lauda ca este secretara. Ea vine cand vrea si la antrenamente si la meciuri si nu se deplaseaza impreuna cu fetele, chiar in aceasta saptamana, marti, lipsind de la pregatire. In urma cu cateva saptamani fetele au avut un motiv de satisfactie in acest sens, antrenorul Cornel Ticveanu trimitand-o acasa pe impostoare pentru ca i-a raspuns urat. “Apar des astfel de conflicte si eu eram nervos atunci” a declarat antrenorul referindu-se la incidentul in urma caruia a dat-o afara. Antrenorul Ticveanu a mai confirmat si faptul ca in urmatoarele trei zile pseudo-fotbalista nu a mai venit la nici un antrenament dar bucuria colegelor a fost de scurta durata, pentru ca seful le-a adus-o din nou pe cap la meciul urmator de la Tirgoviste. Pompiliu Popete a adus-o personal cu masina la teren si a impus sa fie reprimita in echipa. De atunci deplasarile acesteia la meciuri cu seful de la Olservmin au devenit o obisnuinta, ea plecand chiar cu mai multe zile inainte in deplasare cand echipa avea meci. Saptamana precedenta de exemplu fotbalistele au plecat la Bucuresti pentru meciul cu Smart cu o zi inainte, adica sambata, dar la plecarea echipei nu a fost prezenta si Mihaela Popescu Blindu. Aceasta le astepta insa la Bucuresti pe fotbaliste unde ajunsese inca de vineri cand fusese vazuta plecand spre capitala cu seful Popete in masina acestuia. Ea nici macar nu a incercat sa ascunda de colegele de echipa acest fapt recunoscand in fata lor ca a ajuns in Bucuresti cu o zi inainte cu presedintele. De fapt era si greu de ascuns pentru ca registrul hotelului unde s-a cazat echipa atesta faptul ca cei doi s-au cazat la acelasi hotel cu o zi inaintea fetelor.

Fotbalista parata a fost angajata de doua ori la Olservmin

Desi mai multe fete de la echipa de fotbal nu au un serviciu si practic, traiesc doar din fotbal si locuiesc la camin, pentru ele nu s-au putut face eforturi sa li se gaseasca un loc de munca. Protejata lui Popete de la echipa de fotbal feminin lucreaza insa la Olservmin de mai mult timp desi nu are nici o treaba cu mineritul si nici nu a fost cumva disponibilizata, inainte de a veni la fotbal fiind chelnerita la “Buturuga” in Parc. Popmpiliu Popete a descoperit insa in ea talente deosebite si a angajat-o chiar in biroul sau ca secretara. Ba mai mult, dupa un an, perioada legala in care poate fi angajat un fost miner la Olservmin, ea nu a fost trimisa in somaj ci s-au facut niste artificii pentru a fi din nou angajata. Acest lucru nu s-a putut face insa pentru antrenorul de atunci al echipei, Costel Andreuca, antrenor si la o grupa de copii la Pandurii, acesta fiind trimis in somaj de Popete desi el era mai necesar clubului. Fotbalista tinuta mereu pe banca de Andreuca a fost de fapt motivul pentru care acesta a plecat de la echipa. Antrenorul din primul an al fetelor a preferat sa isi pastreze demnitatea si a demisionat cand aceasta a inceput sa faca pe sefa la echipa si seful ei i-a cerut sa o foloseasca mai des la meciuri.

Ar fi interesant de aflat cum s-a reusit reangajarea fotbalistei la Olservmin, mai ales pentru organele de ancheta care cerceteaza acum activitatea de la aceasta firma a USMO si ilegalitatile care s-au comis aici. si, daca presedintele Marin Condescu afirma in aceste zile, ca la Olservmin s-au angajat doar fosti mineri disponibilizati si persoane cu probleme, ar trebui sa explice si ce probleme sociale avea fotbalista angajata in octombrie 2003 pentru ca nu era in nici un caz disponibilizata din minerit ci de la birtul din Parc.

• Adrian Iovan

Amenda pentru stalpii din magazin

Inspectorii de la Inspectia in Constructii Gorj au poposit saptamana trecuta la Crasna, pe mosia lui Nicovala, dupa ce s-au autosesizat din ziarul nostru cu privire la stalpii de electricitate inglobati in barul omului de afaceri.

Dupa ce au vazut minunea l-au amendat pe Nicovala cu 10 milioane de lei, asta ca sa nu mai zica nimeni ca inspectorii au luat, cu ceva ani in urma, “cascaval” de la cel poreclit “Maluca, stalpul comunei!”.

Important este ce va face de acum incolo actualul primar Aurel Vamvu pentru a intra in legalitate si a repara greseala predecesorului sau Bocse. Solutii ar fi: ori Nicovala darama o parte din maghernita asezata pe domeniul public, ori Electrica isi muta stalpii.

• Daniel Dumitriu

Gainarii! (tableta)

Primarii comunelor gorjene cercetati acum alaturi de stefanoiu si Mischie par a fi ultimii gainari ai judetului.

Paradoxul nu este insa acesta, ci altul: daca organele de ancheta ar duce la capat toate sesizarile primite pe numele primarilor, cel putin jumatate din acestia ar trebui sa faca puscarie.

Corpul de Control al Prefectului a facut public in ultimul timp o serie de rapoarte intocmite in urma controalelor la primariile din judet. Concluziile in majoritatea cazurilor sunt de ordin penal. E clar ca s-au facut magarii la majoritatea primariilor nu numai in ceea ce priveste licitatiile pe bani publici, dar si in privinta angajarilor, etc.

Peste toate acestea, primarii mituiti de stefanoiu sunt de cea mai joasa speta, ultimii smenari, asa cum reiese din materialele Serviciului de Investigare a Fraudelor.

Daca primarita de la Berlesti a fost mai smechera si s-a ales cu 78 de milioane de lei si un autoturism, ceilalti au ciugulit putin, totusi, la miliardele pe care le-au bagat in buzunarul lui stefanoiu.

Primarul de la Rosia de Amaradia cu 17 milioane si doua anvelope, directorul Draganescu cu vreo 35 de milioane si functionarii publici din Consiliul Judetean cu cateva milioane si un Espero sunt smecheri pe langa “milogul” de Bolbosi.

Croitoru s-a multumit – daca va vine sa credeti – cu un frigider, un “plin” de benzina si incredibila suma de 200.000 de lei. Nu degeaba era cunoscut drept milog de angajatii lui stefanoiu, care a luat de la Bolbosi peste 5 miliarde de lei.

De ce s-au injosit in acest hal acesti primari (!) e destul de clar – la comanda! In timp ce Mischie lua caimacul, ciubucarii de doi lei luau si ei zatul mucezit de pe fundul cestii.

Interesanta ar fi lista cu gainarii din politie, justitie si presa pe care i-a mituit stefanoiu…

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   01.04.2005. 12:32

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 52 - 25 - 30 martie 2005

De azi,

Incepe primul turneu national de fotbal pentru copii organizat la Targu Jiu

Municipiul Targu Jiu va deveni incepand de azi, pana duminica, teatrul de lupta a primului turneu national de fotbal in sala pentru copii organizat in judetul Gorj.

Cupa Municipiului Targu Jiu este o competitie, organizata de Clubul Sportiv Pandurii Lignitul Targu Jiu, cu sprijinul Primariei Municipiului Targu Jiu si a Asociatiei Judetene de Fotbal Gorj ce se va desfasura in trei sali regulamentare (Sala Polivalenta, Sala L.P.S. si Sala Tudor Vladimirescu) cu participarea a peste 35 de echipe din toata tara, la patru categorii de varste: 1993, 1994, 1995, 1996.

Scopul acestui turneu este popularizarea fotbalului pentru copii, descoperirea de noi talente, asigurarea competitiilor pentru copii si, nu in ultimul rand, formarea si mentinerea legaturilor prietenesti si sportive intre copii si cluburi. Initiativa este una de laudat deoarece este pentru prima data in municipiul Targu Jiu cand clubul fanion al Gorjului se gandeste si la micile talente, iar organizatorii promit un show pe cinste! Totodata organizatorii isi mai propun ca aceasta competitie sa devina una traditionala, care sa se desfasoare anual, cu participarea echipelor locale, nationale si chiar internationale.

Intrarea la meciuri este libera!

seful Postului de Politie Sacelu - retinut pentru trafic de benzina

seful Politiei Sacelu, Petree Boboc, este unul dintre multii politisti care se folosesc de pile pentru a trece printre capcanele legii, ca printre jaloane. Retinut pentru trafic de benzina, falsificator de acte pentru masina proprie, mai tot timpul plecat in statiune atunci cand ar trebui sa fie la serviciu, Boboc reuseste sa reprezinte in continuare Politia Romana in comuna Sacelu.

Boboc si embargo-ul

Petre Boboc, actualul sef al Postului de Politie Sacelu a imbracat uniforma prin anul 1994, fara sa urmeze cursurile vreunei scoli militare. Norocul sau s-a numit col. Amza, pe atunci sef de cadre in IJP. Boboc a debutat ca politist in comuna Licurici, dar intr-un an de zile a ajuns adjunct al sefului de post la Sacelu, ca sa fie mai aproape de casa, locuind doar la 5 km departare de sediul politiei. Ajutor la transfer i-a fost de asta data un consatean, col. Rinculescu. Prietenia dintre cei doi poate fi explicata prin faptul ca atat Rinculescu, cat si Boboc, sunt cam insensibili la respectare legii.

Binefacatorul Boboc-ului a fost mutat disciplinar, pentru o perioada, la Giurgiu, dupa ce mai multe pasapoarte s-au evaporat cand colonelul era sef la Serviciul Pasapoarte.

Petre Boboc a facut-o si mai lata, numai ca nu a suportat nici un fel de consecinta. In urma cu aproximativ 10 ani, cand era in voga embargo-ul cu combustibili, politistul a fost prins de politia de frontiera la Moldova Noua insotind un camion cu benzina. Omul se afla in concediu, dar era imbracat in uniforma si avea si pistol, cu toate ca acesta trebuia predat in momentul in care parasea comuna Sacelu. De data asta Boboc a omis sa-l lase, poate pentru ca arma ii dadea un sentiment de siguranta atunci cand cara ilegal benzina cu camionul unei rude de-ale sale.

Colegii sai de la frontiera nu l-au iertat si a fost retinut, iar combustibilul confiscat. Insarcinat cu aducerea lui Boboc de la Moldova Noua, a fost Valentin Mogoie, pe atunci sef al Biroului Ordine Publica, acum presedinte al PUR Gorj. Conducerea IJP l-a iertat atunci pe traficantul de benzina, milostivindu-l doar cu o mustrare, in timp ce oamenii simpli primeau ani grei de puscarie pentru astfel de fapte.

Placute de inmatriculare “imprumutate” de la un coleg

Scapat de sub obsesia imbogatirii rapide de pe urma traficului cu benzina, Petre Boboc si-a cumparat o Dacia 1300, neinmatriculata. A facut repede rost de un certificat de inmatriculare, cumparat de la agentul setran, omologul sau de la Politia Bustuchin. Acesta a comis un accident mortal cu Dacia sa, pe raza comunei Scoarta, in urma caruia masina sa a fost distrusa in totalitate. Asa ca nu-i mai erau de folos placutele de inmatriculare si certificatul.

Doi ani de zile, Boboc a circulat linistit, pana un om de bine a ciripit la urechea conducerii politiei gorjene despre ilegalitatea in care se scalda politistul. Nici de data asta nu s-a luat nici un fel de masura, motivul fiind, se pare, actualul sef al Serviciului de Ordine Publica, comisarul Picu. El s-a erijat in salvatorul lui Boboc din cauza faptului ca socrul acestuia mai mestereste cate o mobila prin vilele lui Picu.

si uite asa, agent sef Petre Boboc, ajuns intre timp sef de post, a scapat vesnic din belele cu ajutorul celor care stiu ce inseamna sa calci pe langa lege, iar ceilalti sa incerce sa te judece pentru acest lucru.

Norocul care-i surade ori de cate ori o da in bara il face pe Boboc sa fie increzator ca nu i se poate intampla ceva, asa ca trateaza cu indiferenta locul de munca, fiind mai tot timpul plecat. Din acest motiv nu a putut fi gasit nici pentru a-si exprima un punct de vedere. Explicatia afisata pe geamul Politiei Sacelu, a fost simpla si caracteristica inteligentei unui politist: “Sunt in statiune”.

• Adrian Iovan

Fostii prefecti Grebla si Surupaceanu protectorii primarilor penali ai PSD

Lunga hegemonie a PSD asupra Prefecturii Gorj a dus la raspandirea coruptiei in majoritatea comunelor si oraselor conduse de primari ai fostului partid de guvernamant. Persistarea in ilegalitate a fost incurajata de ascunderea de catre fostii prefecti ai PSD a afacerilor ilicite ale primarilor, dar si a raporturilor Corpului de Control al Prefectului.

Dupa schimbarea “stapanului” si venirea la putere a Aliantei PD-PNL, actuala conducere a Prefecturii Gorj a facut publice rapoartele tinute la dospit de catre fostii prefecti PSD Toni Mihail Grebla si Mugurel Surupaceanu. Dupa descoperirea lor, organele de cercetare au fost asaltate de sesizari, in urma carora vor fi intocmite cu siguranta multe dosare penale.

Urdari - feuda primarului Leuca si a rubedeniilor

Aristica Leuca, primarul comunei Urdari, este unul dintre conducatorii administrativi care datorita apartenentei la PSD a fost ferit pana acum de un dosar penal pentru abuz in serviciu. El si-a angajat in primarie fiul, pe Robert, initial ca referent debutant, dupa care ca si referent clasa III, grad profesional asistent in cadrul compartimentului contabilitate. Debutul sau in primaria condusa de al sau parinte a fost facut fara anuntarea in vreun ziar a concursului organizat pentru postul care urma sa fie ocupat de Robert si fara a exista un proces verbal al comisiei care l-a examinat. Dupa fiul sau a urmat fiului secretarei primariei, care a participat la un concurs organizat doar pentru el. Inima larga a primarului s-a deschis larg si pentru fostul primar, Eugen Sanda, care pe un post de agent fiscal, desi inainte de a fi prim gospodar nu avusese o astfel de functie in primarie, ci la Directia de Finante.

Leuca nu s-a deranjat deloc dupa controlul facut de cei de la Prefectura, asa ca si acum toti indivizii angajati pe ochi frumosi si pile inca mai activeaza in primarie.

Dupa ce si-a angajat toti cunoscutii, Leuca a trecut la lucruri mai serioase si mai profitabile, bineinteles nu pentru comunitate. A permis ca repararea sediului primariei sa se faca de catre SC Temgrup SRL Tg-Jiu, societate care a contractat lucrarea la 350 de milioane de lei si a inscris in oferta cu aproape 100 de milioane mai mult. La aceasta suma s-au mai alaturat alte 192 de milioane de lei, adaugati printr-un act aditional. si s-a tot adaugat pana, in final, primaria a platit cu aproape 3 miliarde de lei mai mult decat suma din contract.

Aceste ilegalitati au fost constatate de catre Corpul de Control al Prefectului in luna aprilie 2004, dar nu s-a luat nici un fel de masura, doar in iunie erau alegerile locale, iar PSD nu ar fi vrut sa-si pateze imaginea si sa ramana fara un primar. Raportul a fost trimis de abia acum cateva zile la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj.

Mazilu stapan absolut la ticleni

Primaria ticleni a fost verificata de catre Corpul de Control al Prefectului in 2003, cand prefect era Toni Mihail Grebla. Mai era un an pana la alegerile locale, iar primarul Constantin Mazilu era tot pesedist, asa ca in urma controlului nu a fost sesizat nici un organ de control, cu toate ca s-au descoperit destule ilegalitati. Efectuarea lucrarilor edilitare fara respectarea legii este o boala care l-a cuprins si pe Mazilu, ca pe multi alti primari PSD. In ticleni centrul civic a fost construit de catre SC Giurval SRL, la o valoare, conform contractului, de aproape 1,5 miliarde de lei. Caietul de sarcini si contractul au fost realizate cu carente mari, nefiind specificat nici unde durata de executie a lucrarilor.

Mazilu, subordonatii sai si consiliul local s-au jucat dupa bunul plac si cu gestionarea patrimoniului public si privat. Mai multe bunuri publice au fost vandute in ciuda faptului ca domeniul public este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil.

Primarul a acceptat si inchirierea unor spatii dupa ureche la diverse societati, fara a fi organizate licitatii publice.

Toate astea se adauga la o alta serie de activitati ilicite pe care publicatia noastra le-a adus in atentia opiniei publice chiar inaintea alegerilor locale. Pana in prezent nu s-a luat nici un fel de masuri impotriva lui Constantin Mazilu si a acolitilor lui. De abia acum indeletnicirile lor au intrat in atentia organelor competente.

Catunele – taramul incompetentei

Florinel tuila, primarul comunei Catunele, este un fidel membru de partid. Pentru PSD a facut si campanie electorala cu masinile primariei. Drept compensatie, Prefectura a inchis ochii dupa ce Corpul de Control al Prefectului a facut o verificare in 2003 in comuna lui tuila. Prima buba –Paraschiva Bocic, secretarul primariei cu diploma de tehnician agricol. Legea prevede ca, ocupantul unei astfel de functii importante intr-o institutie publica, sa aiba studii superioare juridice. La Catunele nu a fost necesar, spre ghinionul taranilor din comuna, care dupa ce si-au vazut pamantul recuperat in instanta s-au lovit de incompetenta secretarei. Aceasta nu pus in executare zeci de hotarari judecatoresti, probabil pentru ca in cartile ei de agricultura nu scria ca astfel poate intra sub incidenta Codului Penal si chiar dupa gratii.

Primarul a angajat-o si a lasat-o sa-si faca de cap, ca doar si el avea treaba, de exemplu, sa vanda ARO pe care l-a mostenit de la fostul primar, caruia ii fusese bagat pe gat la un pret fabulos de catre Mugurel Surupaceanu.

Florinel a facut licitatie pentru vanzarea masinii in iulie 2001, iar evaluarea autoturismului in august. Pe langa asta, evaluatorul a stabilit pretul fara a lua in calcul TVA-ul. Licitatia s-a reluat fara respectarea datei anuntate si in final masina a fost cumparata, numai ca cel care a luat-o nu a platit suma convenita, care oricum fusese stabilita la o valoare mai mica decat cea de pornire. Primarul, cu de la sine putere, a hotarat ca banii cash sa se transforme in compensare. Este greu de presupus ce s-a intamplat in continuare, cert este ca si acum ARO se afla in batatura Primariei Catunele, ca si Paraschiva Bobic de altfel, cu toate ca in raportul intocmit de Corpul de Control se propune eliberarea din functie a secretarului.

Despre povestea cu vanzarea ARO, care trebuia sa ajunga la IPJ Gorj, n-am putut afla nimic, deoarece purtatorul de cuvant comisar Cornelia Micu nu s-a putut interesa daca raportul a ajuns in mainile politiei, fiind prea ocupata sa spele imagine institutiei la o televiziune din Craiova.

• Neli Matei

Alt smen al tandemului Vulpe – Condescu

20 de miliarde din banii minerilor in buzunarul lui Mocanu

Cel care a devenit peste noapte justitiarul Gorjului, Clement Mocanu, uita sa le povesteasca procurorilor si despre tunurile date pe carca amaratilorde mineri. Acest Mocanu, care a dat cu coruptii de gardul vilelor pe care chiar el le-a construit acestora, a papat peste 20 de miliarde de lei dintr-o singura lucrare prestata pentru CNLO.

In iunie 2002, firma lui Mocanu, ARC Tg-Carbunesti a castigat licitatia pentru renovarea hotelului CNLO din statiunea Sacelu. Morisca licitatiilor arhicunoscuta pe perioada cat Vulpe a fost tartorul CNLO a functionat perfect si de aceasta data. Pe principiul “iau eu lucrarea asta si o iei tu pe urmatoarea” participantii, toti prietenii de miliarde ai lui Vulpe, au cazut de acord ca ARC sa renoveze hotelul de la Sacelu.

In prima etapa, iunie 2002, pentru lucrari efectuate in numai zece zile, ARC a incasat de la CNLO peste zece miliarde de lei. Altfel spus, Mocanu a incasat UN MILIARD PE ZI(!!!). Ce lucrari putea sa execute intr-o singura zi de un miliard de lei numai Mocanu si Vulpe ne-ar putea spune.

In a doua etapa, decembrie 2002-martie 2004, ARC a finalizat lucrarile pentru care incheiase contractul cu CNLO si a incasat alte zece miliarde.

Pe toata perioada lucrarilor Mocanu a venit insotit la Sacelu de prietenii sai Ion Vulpe, Marin Condescu, fostul prefect Grebla dar si de fostul secretar de stat in Ministerul Economiei, Gavril Baican.

• Claudiu Matei

Politica de curva la Consiliul Judetean

• Fiul consilierului Balan a fost angajat in urma unor smenuri grosolane

Consilierul judetean Ion Balan sustinea, in urma cu ceva timp, intr-una din sedintele institutiei care ii asigura acum o bucata de paine, ca organigrama Consiliului Judetean este prea incarcata si se impune o reducere de personal.

Propunerea consilierului moralist al Aliantei PNL-PD a fost sustinuta si de alti consilieri si s-a concretizat la inceputul acestei luni. Mai exact, incepand cu 1 martie, Consiliul Judetean a incetat raporturile de munca cu cel putin 12 functionari.

Paradoxul este ca, la numai o saptamana, institutia a facut si angajari. Noru Balan, fiul consilierului Ion Balan, “a promovat cu succes” examenul pentru ocuparea unui post de inspector gradul II in cadrul Directiei Judetene de Administrare si Gospodarire a Patrimoniului Gorj, cu nota 8,56 dupa ce raspunsurile din lucrarea sa au fost parca o reproducere exacta a celor pe care le detinea comisia de examinare.

Dar despre modul in care se stabilesc aceste comisii in cadrul Consiliului Judetean va povestim pe larg in numerele viitoare ale publicatiei noastre.

• Mihai Popescu

Primarul Rentea trimite handicapatii la cimitir

Un fel de caracal de Gorj pare a deveni zona de nord-est a judetului. Daca in orasul lui Tuca si Diaconescu zice-se ca s-ar fi rasturnat caruta cu prosti, la Sacelu si Crasna sigur s-a rasturnat cea cu fraieri.

Pai sa vedeti dracia dracului la Primaria Sacelu, cata atentie le acorda primarele persoanelor cu handicap – rampa de acces in sediul institutiei lipseste cu desavarsire, insa sagetile de pe peretii primariei indica altceva. Rampa s-a vrut a fi chiar batatura inclinata din spatele institutiei, insa dupa cum spuneam, sagetile primarului Danut, ii directioneaza pe cei cu handicap direct la cimitirul din dosul cladirii primariei.

Cre’ca Danut s-a gandit ca ar fi mai bine pentru cei cu probleme locomotorii sa mearga sa se odihneasca pe veci decat sa impinga in rotile caruciorului.

Iata ca daca la Arcani rampa pentru accesul persoanelor cu handicap duce la un zid (!?), la Sacelu aceasta duce direcft in cimitir.

Aleluia si amin!

• Daniel Dumitriu

Lui Nicovala i-au crescut doi stalpi in magazin

Mai la deal, la Carpinis-Crasna, pe mosia lui Nicovala & Edvaur agricultura a progresat intr-atat de mult incat doi stalpi de electricitate au rasarit direct intr-un magazin. Stapanul zonei, cunoscut de sateni sub nickname-ul de Maluca, se pare ca a suferit de dureri in cot din cauza legislatiei in domeniul constructiilor cand si-a amplasat magazinul si barul exact langa Primaria Crasna. Pe mosia lu’ Maluca, doi stalpi de electricitate, crescuti parca din temelia constructiei dau senzatia ca pentru boieru’ Nicovala legea nu e altceva decat hartie igienica.

Cu siguranta cei de la Inspectia in Constructii si Electrica ori si-au luat cascavalul, ori n-au mai trecut pe acolo de mai bine de un deceniu… de cand au fost plantati si inainte de a rasari stalpii cu pricina. Oricum, primul pe care ar fi trebuit sa-l stranga de oute ar fi fost Iulica Bocse, fostul primar al comunei, dar dupa cum sta treaba cu stalpii, boieru’ Maluca se pare ca face legea la Crasna.

• Daniel Dumitriu

Dictatura la Intreprinderea de Drumuri si Poduri

Realegerea in functie a liderului de sindicat din cadrul Intreprinderii de Drumuri si Poduri(IDP) Gorj, a declansat in unitate revolta angajatilor, care considera ca Ioan Rus nu a facut in ultimii cinci ani absolut nimic pentru muritorii de rand. Mai mult decat atat acesta a fraternizat cu patronatul in detrimentul celor multi.

Constient de faptul ca si-a ignorat menirea impusa de functie, Rus i-a amenintat, impreuna cu directorul IDP, Vasile Cornescu, pe membrii de sindicat ca, daca nu-l vor alege din nou, li se vor desface contractele de munca celor neascultatori.

In ziua cea mare, a alegerilor, Cornescu s-a implicat personal in sustinerea liderului, in momentul in care a aflat ca acesta este pe punctul de a pierde batalia. Chiar in sala in care se desfasura scrutinul pentru alegerea liderului, Cornescu a reimprospatat amenintarile. Intrigati de o asemenea purtare o parte din salariati au parasit sala sub forma de protest: “ Am parasit sala pentru ca nu puteam suporta umilinta lor. Bineinteles, Ioan Rus a fost reales lider de sindicat si imediat dupa aceea au si incins cheful impreuna cu unii membrii din conducerea societatii ca o sfidare la adresa noastra. Oricum, problemele celor multi nu-i intereseaza”, a declarat unul dintre participantii la alegerea “democratica” a liderului de la IDP.

• Mihai Popescu

Plang satele de dor de viata (in loc de tableta)

Asteptata Revolutie a tinerilor din Romania a demarat mai ales in mediul satesc o adevarata defrisare umana. Daca au vazut tinerii ca, conducerile politice ale timpului se ocupa numai de buzunare clientelare, acestia s-au napustit spre portile larg deschise ale frontierelor de STAT ale tarii si cu cativa banuti si curaj si-au luat drumul spre lumea civilizata din OCCIDENT. si asa, an de an, ne-am pomenit cu satele goale. S-au golit definitiv de nemasuratele averi lasate de Ceausescu si generatia lui de sacrificiu, adica noi cei prezenti, in etate de peste 50 de ani, care n-am cunoscut odihna, n-am cunoscut lumea si civilizatia decat 2 ore de televiziune. Dupa Revolutie s-a pus mana de catre cei abili la minte si la manie si au carat tot ce s-a putut, pana cand au luat si tarancute tinerele din tablourile lui Grigorescu, printre emancipari in strainatate. Te plimbi azi cu nostalgie in suflet prin satele tarii, dar mai ales ale Gorjului si oftezi adanc. Nu mai vezi tineri si tinere imbujorati, veseli, cu pofta de munca si de carte, combinate in modul cel mai frumos al cuvantului.

Mai exista cate un camin cultural, se mai da cate un bal, o joie a tineretului, se mai citea o carte de la biblioteca.

Azi, ce-a mai ramas in vatra satelor: hodorogi, pensionari ca mine si mai abitir, care abia asteapta bruma de pensie s-o imparta cu macar o fata sau un baiat ramas pe batatura, somer sau somerita, cu doi-trei copii.

Alta categorie reprezinta o ceata de dezorientati si descurajati ai vietii. Singurul lor alint psihologic este carciuma din sat, unde trag o dusca-doua de otravuri alcoolice sa-si linisteasca mintea. Chipurile si gandurile lor ravasite le vezi la tot pasul pe ulitele satului melancolic si jalnic, care plange intruna de 15 ani, fara ca Maica Domnului sa le dea un sfat mai bun, sa le arate o cale spre mai rasarit viitor. si cand ma gandesc ca sunt pe la prase medici, profesori, psihologi, cadre de partid bine platite, care nu fac nimic pentru acestia. si asa se mai duce o zi din viata lor si a satelor romanesti.

• Darie Lupui

   Scrie Comentarii (0)   25.03.2005. 12:29

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 51 - 18 - 23 martie 2005

Procurorul Ladaru receptiv la bunavointa cercetatilor

Barul din vecinatatea cladirii in care functioneaza Judecatoria si Parchetul Motru s-a transformat incet-incet in loc de negocieri intre magistratii dispusi la concesii si indivizi care dintr-un motiv sau altul sunt certati cu legea.

Ca lucrurile sa fie mai simple o usa din spatele cladirii da direct in localul cu pricina. Cel care o deschide cel mai des este procurorul Emil Ladaru, recunoscut in Motru ca baiat de treaba atunci cand ai nevoie de o pila care sa te fereasca de puscarie.

In opinia multor cetateni care au avut de-a face cu procurorul Emil Ladaru, acesta este unul dintre cei mai incorecti oameni din Parchetul Motru, dar si foarte usor de multumit, pentru ca-i plac chefurile si recompensele servite din pahar.

Un cetatean din comuna Pades il acuza pe Ladaru ca l-a neindreptatit in doua procese pentru ca varul sau, cu care era in conflict, a avut inspiratia de a se da bine pe langa procuror si i-a organizat niste chefuri pe cinste la o cabana de la Barajul Valea Mare. Omu’ avea si dare de mana pentru ca era patron si era sigur ca investitia nu va fi facuta degeaba. A avut dreptate, iar patronul a castigat procesele. Ghinionistul sau var spune ca: “Am fost condamnat de doua ori la un an si jumatate si apoi la trei ani cu suspendare, pentru ca am demolat o pivnita din curtea casei mele, iar varul meu m-a actionat in judecata si a sustinut ca am intrat pe proprietatea sa. Tribunalul Gorj m-a achitat pentru prima condamnare, iar pe cea de-a doua mi-a redus-o la jumatate. De fiecare data procurorul Ladaru a cerut sa fiu condamnat cu pedeapsa cu inchisoarea”.

Nefericitul afirma ca la cheful de la Barajul Valea Mare procurorul Ladaru nu a fost singur, ci insotit de presedintele Judecatoriei, Mihai Pistol si de judecatorul Constantin Iacob.

Plangerile impotriva procurorului Emil Ladaru sunt foarte numeroase si reclama mereu acelasi lucru – sensibilitatea acestuia in fata unui pahar si a unei mici atentii. Negocierile se poarta mai mereu in barul de vis-ŕ-vis, barmanul spunand fiecarui individ care se intereseaza cine il poate ajuta ca Emil Ladaru este: “un procuror cu care se poate discuta. E baietas de treaba. Daca ai o problema se rezolva sigur, numai sa negociezi cu el. Vine aici aproape zilnic si discuta cu clientii la masa”. Pe langa astfel de conversatii, o discutie la masa prim-procurorului Emil Mota nu ar strica actului de justitie din Motru.

• Mihai Popescu

Ministerul Administratiei si Internelor ia la puricat politia gorjeana

Aspectele semnalate de Scandal de Gorj referitor la neregulile unor politisti gorjeni au intrat sub lupa Ministerului Administratiei si Internelor. Se asteapta ca in perioada imediat urmatoare un control al MAI sa ia la puricat activitatea unor ofiteri superiori din IJP.

In ultimele zile, seful Inspectoratului de Politie a Judetului Gorj, comisarul Constantin Nicolescu a facut tot posibilul pentru a ocoli reporterii Scandal de Gorj. Motivul il constituie faptul ca am incercat sa-i adresam domniei sale o serie de intrebari legate de aspectele semnalate in paginile saptamanalului nostru referitoare faptele si conduita unor subalterni ai sai. Scuzandu-se ca nu are timp si expediandu-ne la Biroul de Relatii cu Presa, unde comisarul Cornelia Micu a incercat sa atenueze gestul sefului sau, nu am reusit sa aflam care este pozitia IPJ Gorj referitor la materialele publicate de noi. Mai mult, Intrucat conducerea inspectoratului se pare ca inca nu intelege ca politia s-a descentralizat, iar ei au devenit simpli functionari publici, am considerat de cuviinta sa ne adresam totusi cuiva care isi poate gasi timp pentru a ne raspunde la intrebari. Ne-am adresat Ministrului Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, care ne-a raspuns, imediat, prin intermediul purtatorului de cuvant, inspectorul principal Marius Tache. Aici profesionalismul e la el acasa. Nu mica ne-a fost surprinderea cand cei de la Bucuresti nu numai ca ne-au raspuns la intrebari in timp util, ci mai mult au declarat ca vor declansa cercetarile pentru a verifica veridicitatea aspectelor semnalate.

“Aspectele pe care le-ati semnalat dumneavoastra au fost aduse in atentia conducerii Ministerului Administratiei si Internelor, urmand sa se dispuna asupra gestionarii acestei situatii. Fie de catre Corpul de Control al domnului ministru, fie de catre conducerea Inspectoratului General al Politiei Romane. Sunt niste lucruri care intr-adevar daca sunt asa, eu nu pot decat sa fiu obiectiv, sa-mi stabilesc aceste prezumtii sau aceste indicii pe care dumneavoastra le-ati oferit, sa le valorificam si sa le putem proba printr-o activitate de verificare. Daca se confirma, atunci cu siguranta vor fi urmate si de masuri disciplinare, in functie de gravitate.”, a concis purtatorul de cuvant al MAI, Marius Tache.

Daca pana la urma, sefului politistilor gorjeni am reusit sa-i inmanam intrebarile prin intermediul purtatorului de cuvant, nu acelasi lucru il putem spune si in cazul sefului serviciului de Investigare a Fraudelor, comisarul Ion sandru.

El a disparut subit, in concediu medical, aceasta fiind una dintre practicile frecvente ale politistilor atunci cand sunt cercetati sau suspectati. Din acest motiv ne vedem obligati sa-i inmanam comisarului intrebarile in mod public. Omeneste vorbind!

1. Domnule comisar, ce anume prestati pentru Statiunea Pomicola? Serviciu de paza?

2. Pentru ce platiti chirie?

3. V-a fost rusine sa acceptati chiria de doar 50.000 de lei cum fusese stabilit initial?

4. La 1.000.000 de lei nu va e rusine?

5. Dumneavoastra ati participat la caratul spalierelor de vie care sunt adapostite in cula pe care o aveti in chirie?

6. Cum veti cara apa in piscina de la cula din varful dealului?

7. Va permiteti sa platiti dintr-un salariu de bugetar amenda de 20.000.000 de lei care v-a fost data de primarie pentru construirea pasajului ilegal dintre vila si bloc?

Speram ca in acest mod lasitatea sa-l paraseasca pe comisarul sandru si sa incerce sa raspunda la intrebarile de mai sus sau macar la telefon.

• Scandal de Gorj

Constantin Stanica - un avocat inutil in Baroul Gorj

Retrocedarea unei bucati de pamant pe care ai mostenit-o din mos-stramosi, se poate transforma in Gorj intr-o poveste interminabila presarata cu ilegalitati. Situatia devine un cerc vicios din care nu mai poti iesi din cauza trepadusilor interesati sa faca un ban de pe spatele tau, nu sa-ti rezolve problema. In circuit intra de multe ori si avocati de teapa unuia ca si Constantin Stanica, recunoscut in Baroul Gorj ca un individ care isi castiga banii in mod nemeritat.

Minodora Condoiu, din satul Rasovita, comuna Lelesti, incearca de ani de zile sa-si recupereze un petic de pamant pe care l-a mostenit de la parintii sai. Terenul este ocupat in prezent de o persoana care si-a construit acolo o vila, motiv pentru care Primaria Tg-Jiu a promis femei ca-i va da in compensatie in alta parte. Ea a fost plimbata prin mai multe locatii de catre ingineri din cadrul primariei. La un moment dat sefa Serviciului Agricol de atunci, Elvira Dan, a incercat sa faca un troc cu Condoiu – ii repartiza o bucata de teren cu conditia ca dupa aceea sa o vanda unei prietene de-a ei care avea nevoie de mai mult spatiu pentru a-si construi o casa. Femeia a refuzat si n-a mai primit nimic. Au mai existat promisiuni din partea celor in drept sa o ajute, dar pentru ca nu s-au concretizat Minodora Condoiu si-a cautat dreptatea in instanta, actionand Comisia Locala in judecata. si-a ales ca avocat pe Constantin Stanica, celebru in Baroul Gorj nu pentru cazurile castigate, ci pentru chitantele pe care clientii nemultumiti i le agatau de perdeaua biroului unde se strang avocatii.

Stanica a cerut 3,5 milioane de lei, convingand-o pe femeie ca va fi un fleac sa castige acest proces. De atunci l-a vazut doar de doua ori pledand pentru ea in fata completului de judecata, in rest o trimitea mereu pe fiica sa stagiara, care trebuia si ea sa castige experienta facand experimente pe nefericitii care ajungeau clienti ai tatalui sau. Familia Stanica nu a gasit de cuviinta sa-i depuna Minodorei, in instanta, actele care dovedeau ca are dreptul sa fie despagubita de primarie cu bani, sau cu alt teren. Cand femeia a incercat sa ceara explicatii celui pe care il platise, Stanica a facut crize de isterie si a scos-o afara din birou. Intre timp procesul isi urma cursul, iar situatia se schimba in functie de magistratul care-l judeca. Judecatoarea Alina Toma i-a dat castig de cauza Minodorei Condoiu, hotarand despagubirea acesteia in bani, insa Comisia Locala a facut apel, urmatoarea etapa din proces fiind judecata de Camelia Gaburoi. Femeia a ramas fara avocat, pentru ca onorariul platit lui Stanica era valabil doar pentru prima faza din proces si oricum il platise degeaba. Ramasa fara bani pentru un alt reprezentant legal, Minodora Condoiu nu a mai angajat pe nimeni si a pierdut procesul, urmand ca acum sa-si caute dreptatea la instantele doljene de la Curtea de Apel.

A incercat sa-si recupereze cei 3,5 milioane de lei, platiti avocatului Constantin Stanica, si pentru ca nu a reusit, s-a plans reprezentantilor Baroului Gorj, care au ridicat din umeri spunand ca nu este de competenta lor sa se implice in aceasta problema. Probabil in atributiile Baroului intra doar tolerarea unor avocati care isi inseala clientii.

• Daniel Dumitriu

Justitia gorjeana ocroteste evazionistii

Paradoxal, dar nu imposibil, pana in momentul de fata, in judetul Gorj nici un evazionist nu a executat vreo pedeapsa penala. Desi evaziuni si evazionisti exista berechet, nici unul dintre acestia nu a platit pana acum pentru faptele sale. Numai in anii 2002 si 2003 nivelul evaziunilor mari, care au fost descoperite in judetul Gorj, insumeaza peste 177 de miliarde de lei. Primul loc in topul evazionistilor, il ocupa deja celebrul afacerist de etnie rroma Ion Radulescu, pe care si Al Capone ar fi invidios. Patron al firmelor MAKUMBA, MUKAMBA si METROX PROD, Radulescu a reusit sa pacaleasca statul roman prin eludarea de la plata unor impozite si prin deducerea de TVA cu peste 119,5 miliarde de lei. Justitia a fost insa foarte blanda cu acesta. Dupa ce a fost retinut in prima faza, pentru un “mizilic” de evaziune de 18 miliarde, stabilindu-i-se o cautiune de 9 miliarde de lei de judecatorie, Radulescu a scapat basma curata la tribunal unde cautiunea i-a fost redusa la 800 de milioane de lei. si ca tacamul sa fie complet, tot judecatorii tribunalului au decis ca omul de afaceri sa fie condamnat in alte doua dosare de evaziune fiscala (prejudiciu 70 si 36 de miliarde de lei n.r.) la 2 ani, respectiv 6 luni de inchisoare… cu suspendare…

Pozitia doi, in billboard-ul evazionistilor gorjeni este detinuta de confratele lui Radulescu, Ion Mihai al IV-lea care prin firma sa PATRUMIRALU, a reusit sa dea o “tapa” statului de 54 de miliarde de lei.

Pe la jumatatea clasamentului se regasesc si nume celebre de folcloristi gorjeni precum Victor Tita si Niculina Stoican, fiecare cu cate o evaziune mica de cateva miliarde, insa mult prea mica pentru a fi luata in calcul. Asa considera si judecatorii gorjeni, care pana acum nu au reusit sa condamne pe bune pe nici unul dintre ei.

• Radu Ciocoiu

Calinoiu promoveaza incompetenti recunoscuti chiar si de catre Guvern

Activitatea Consiliului Judetean Gorj se rezuma in ultimul an, in mare parte, doar la smenuri cu lucrari din banii publici, la vile in cartierul Primaverii si zanganit de catuse. Cel putin atat poate intelege cetateanul simplu din relatarile presei scrise, sau din stirile televizate.

si cum presedintele Calinoiu a mostenit o astfel de situatie, continua linia predecesorului sau.

Incompetenta si promovata

Daniela Stricescu, fost si actual sef serviciu in cadrul consiliului judetean, a promovat in ultimii ani, in ciuda incompetentei de care a dat dovada.

Pana la jumatatea anului 2003, Daniela Stricescu a indeplinit o functie de conducere in cadrul institutiei sub aripa protectoare a vicelui din acea vreme, Ion Calinoiu.

In luna iulie a aceluiasi an, Stricescu a fost promovata ca sef serviciu Prognoze, Informatica – Achizitii Publice insa, la numai o luna de la numirea sa, proaspata sefa a primit un calificativ demn de capacitatea sa – “incompetenta”.

Calitatile sale manageriale au iesit in evidenta la organizarea licitatiei electronice pentru achizitionarea pachetului “Corn-lapte”, din august 2003.

Un mesaj trimis de pe site-ul Guvernului Romaniei si adresat vicelui Calinoiu (!?) il anunta pe acesta ca licitatia a fost anulata, motivul fiind clar: “incompetenta sefului Serviciului Achizitii Publice din cadrul Consiliului Judetean Gorj, privind metodologia de aplicare a OUG…”.

Anul trecut, situatia privind aceeasi licitatie, a fost similara, iar scandalul “Corn-lapte” a ajuns in instanta, dupa ce reprezentantul unei societati participante i-a acuzat de incompetenta atat pe cei care au gestionat licitatia, adica pe Daniela Stricescu, dar si conducerea Consiliului Judetean Gorj.

Luna trecuta, consiliul judetean a aprobat organigrama si statul de functii pentru aparatul propriu. Bineinteles pentru rezultatele deosebite obtinute in activitate, Daniela Stricescu a fost mentinuta in functie, doar protectorul ei este acum boss-ul.

Surse din cadrul institutiei afirma ca Daniela Stricescu, acum seful Serviciului Financiar-Contabil, Programe Achizitii Publice (na! – n.r.) nu se da in laturi de la a recunoaste faptul ca presedintele Calinoiu ii apreciaza “munca” si de aceea a fost promovata.

si uite asa, pentru ca Ion Calinoiu este satisfacut de “munca” subordonatei, o incompetenta recunoscuta si de Guvern organizeaza licitatiile, evalueaza ofertele si chiar jongleaza cu banii Consiliului Judetean Gorj.

• Adrian Iovan

Firma lui Radu Floarea, Tech Safety,

Primul loc in topul microintreprinderilor gorjene prin evaziune fiscala

Pana la declansarea scandalului arestarii patronilor de la UREX Rovinari, numele afaceristului Radu Floarea era unul aproape necunoscut. Patron al unei unitati de productie de echipamente de protectie, Floarea nu s-a afisat in mod public desi una din firmele sale a ajuns in pe primul loc in topul microintreprinderilor din Gorj.

Conform unui clasament organizat catre Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in anul 2003, SC Tech Safety SA din Targu Jiu se situa pe pozitia 99 la nivel national si pe locul 1 la nivel judetean in topul microintreprinderilor, cu un profit brut de aproximativ 23,5 miliarde de lei. Aici nimic in neregula. Ba din contra, bravo lui!

Totusi… la o a doua privire a acestui top, comparat cu bilantul societatii din anul respectiv se observa un lucru cel putin neobisnuit. In anul 2003, firma lui Radu Floarea, desi fusese infiintata doar de 10 luni, inregistra o cifra de afaceri de aproximativ 41,2 miliarde de lei si un profit brut de peste jumatate din aceasta. In conditiile in care nivelul fiscalitatii in Romania este unul foarte ridicat, acest lucru este cel putin improbalbil. Poate, doar… dar si asa este destul de dificil, in contextul in care firma Tech Safety ar fi beneficiat de facilitatile acordate firmelor inregistrate intr-o zona defavorizata. Nu este cazul firmei lui Radu Floarea. In acest context se naste intrebarea: Cum s-a ajuns la un profit brut asa de mare?

Radu Floarea nu detine doar o singura firma, Tech Safety fiind a doua, dupa SC NURELO SRL – societatea de productie. Totul se explica din bilantului societatii de productie. Daca in anul 2002, NURELO inregistra la o cifra de afaceri de 77,9 miliarde de lei un profit brut de 12,3 miliarde de lei, in anul urmator, odata cu infiintarea firmei TECH SAFETY lucrurile se schimba radical. In anul in care TECH SAFETY ajungea pe primul loc in topul microintreprinderilor din Gorj, cealalta firma a lui Radu Floarea intra in pierdere. Cifra de afaceri a firmei NURELO scade drastic la 24,3 miliarde de lei si pierderi de 13,6 miliarde.

Cu toate acestea, situatia nu pare a avea un inteles logic. Ce interes ar fi avut Floarea sa-si aduca o firma pe pierdere pentru ascensiunea celeilalte? Raspunsul e simplu: IMPOZITELE!

In timp ce NURELO era impozitata cu 25% asupra profitului, deoarece era trecuta la macrointreprinderi, cealalta firma a lui Floarea, TECH SAFETY , era impozitata cu 1,5% impozit pe cifra de afaceri, ca microintreprindere. Practic, firma de productie, NURELO, mergea pe pierdere si transfera veniturile in TECH SAFETY, in scopul sustragerii de la impozitarea profitului cu 25% la 1,5% asupra cifrei de afaceri. si asa se explica totul…

• Radu Ciocoiu

Doctorul Branzan - malpraxis sau rutina

Medicul cardiolog Branzan este acuzat ca a refuzat sa interneze un batran cardiac.

Sambata, 12 martie, unui batran i s-a facut rau, in timp ce se afla la o inmormantare in comuna Arcani. Acesta a fost adus de urgenta in Tg-Jiu la spital, de catre o ruda care stia ca batranul avea probleme cardiace grave.

La spital insa, medicul de garda, dr. Branzan a refuzat sa-l interneze pe barbatul de 67 de ani, fara sa-si motiveze in nici un fel gestul. Pana la urma cadrele medicale de la Sectia Interne au fost cei care i-au dat primul ajutor batranului, acesta ramanand de altfel internat in aceasta sectie.

Ultima data cand a fost internat, in aprilie anul trecut, medicii Spitalului de Cardiologie Covasna i-au pus urmatorul diagnostic: “cardiopatie ischemica cronica dureroasa, infarct miocardic vechi, anghina pectorala reziduala, aritmie extrasistolica ventriculara stanga, hipertensiune arteriala medie”. Mai mult, acestia i-au recomandat prezentarea de urgenta la serviciul de cardiologie teritorial pentru investigatii si stabilirea conduitei terapeutice in continuare.

Contactat telefonic pentru a-si exprima un punct de vedere, doctorul Branzan a declarat ca nu-si aduce aminte de caz si ar fi bine sa mergem sa depistam impreuna despre ce este vorba: “Nu-mi aduc aminte toate cazurile, pentru ca sunt foarte multe. Numai azi-noapte (miercuri spre joi – n.r.) au murit doi!”.

• Dara Pumneanu

Nababul Fluieratoru ajuns tepar din cauza PSD

Cristea Fluieratoru, oaresce mahar pe la Federatia Profesionala a Sindicatelor Miniere Motru n-a facut, din functia pe care o detine, doar politica sindicalistilor pe care-i reprezinta, ci si a unor grupuri de interese ce activeaza in zona.

In campania electorala pentru alegerea primarului municipiului Motru, Cristea Fluieratoru a cotizat la greu sa-si impuna omul agreat, insa norocul nu i-a prea suras.

In prezent, pentru magarii de sute de miliarde, da cu subsemnatul pe la PNA.

Fluieratoru si tepele

Cristea Fluieratoru, este un mic nabab al orasului Motru. Pe langa functia de conducere in cadrul Federatiei Profesionale a Sindicatelor Miniere Motru, Fluieratoru este si tartor al SC Initiativa Sind Impex S.A., societate care apartine sindicatelor si are ca obiect de activitate curatenia, investitii sociale si constructii.

Suparat ca pe vremea fostului primar, Ion Iorga, SC Initiativa n-a prea avut lucrari prin Motru, Fluieratoru s-a gandit ca in campania pentru alegerile locale sa-si sustina omul sau pentru primarie.

Astfel, Severus Militaru, lider de sindicat la Rosiuta, din partea partidului Alianta Socialista, a intrat in gratiile lui Fluieratoru si a beneficiat de o campanie in valoare de peste 200 de milioane de lei.

Supararea lui Fluieratoru, membru PSD (!?)a pornit de la faptul ca nu a fost pus pe listele pentru consilieri locali pe locurile eligibile.

Dupa esecul lui Militaru in primul tur de scrutin, finantatorul a schimbat macazul si in turul doi l-a sustinut pe candidatul propus de partidul din care face parte, Ion Iorga. Cei care au contribuit la atragerea lui Fluieratoru alaturi de Iorga sunt Marian Urucu, directorul de la Rosiuta si Vasile Rabu, director al EMS Motru, inlocuit recent din functie.

Practic, nici acum Fluieratoru n-a jucat cartea care trebuia pentru ca Iorga a pierdut alegerile, iar sumele investite in imaginea partidului n-au fost platite nici pana astazi furnizorilor de servicii.

Plangeri penale pe numele lui Fluieratoru

Majoritatea celor inselati de liderul de sindicat au depus plangeri penale pe numele acestuia. Atat furnizorii de materiale publicitare, cat si ceilalti care au luat teapa spun ca este singura solutie pentru a-si recupera banii.

De ceva vreme Cristea Fluieratoru se afla si in vizorul PNA, alaturi de alt sindicalist, Silviu Zabava. Acestia prin cele doua societati SC Initiativa Sind Impex S.A., respectiv SC Rosind Motru, care apartin Sindicatelor Miniere Motru, au folosit lichiditati, 192 de miliarde de lei, in derularea unor activitati.

Cele doua societati beneficiaza de fonduri si lucrari prin incredintare directa din partea SNLO. Dubios este insa ca in 2003, Initiativa Sind Impex a avut la o cifra de afaceri de 30 de miliarde un profit de numai 94 de milioane de lei(!?).

• Adrian Iovan

Dezolant! (tableta)

Am ramas surprins zilele trecute sa aud ca medicul cardiolog Branzan a refuzat sa interneze un bolnav caruia i s-a facut rau la o inmormantare.

Daca doctorul Branzan la venerabila sa varsta si-a pierdut si ultima farama de umanitate aproape totul in tara asta e pierdut din punct de vedere medical.

De ce insist atat pe umanitatea doctorului Branzan si nu invoc juramantul lui Hipocrate?

Medicul Branzan a suferit pana in ’89 de pe urma regimului comunist. A facut puscarie politica si a indurat ororile regimului dictatorial al lui Nicolae Ceausescu.

Cazul la care fac referire nu e unul banal, ci al unui cardiac cu un preinfarct la activ, care a ajuns sa fie internat pe la Sectia Interne cu un diagnostic care sa nu-l incrimineze pe Branzan.

Am tot respectul pentru dr. Branzan, cel care a suferi in inchisorile comuniste, insa ca si medic, prin gravitatea acestui caz, Branzan si-a dat examenul de pensionare.

Ar trebui sa constientizeze venerabilul doctor, ca atunci cand la o anumita varsta esti scarbit de meserie trebuie sa ai taria sa lasi locul celor mai tineri, cu pofta de munca si preocupati de soarta celor bolnavi.

Pensie cat mai lunga, domnule doctor!

Am spus ca aproape totul e pierdut in domeniul medical si prin prisma celor vazute la TV. Batrani si bolnavi plangand la coada la farmacie ca n-au gasit sau medicamentele s-au terminat poate fi una din imaginile cele mai crunte ale zilelor noastre.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   18.03.2005. 12:27

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 50 - 11 - 16 martie 2005

Articolele din Scandal atrag atentia

“Scandal de Gorj” a publicat in ultimele luni mai multe materiale care au deranjat destul de rau pe cei implicati, dar pe langa urlete si presiuni s-au facut si lucruri bune. Adica cei in drept sa ia masuri s-au autosesizat si au actionat. Astfel, in urma cu trei saptamani publicam un material referitor la faptul ca in Tribunalul Gorj se face evaziune fiscala, pentru ca unul dintre birourile de copiat acte de la subsolul institutiei nu are casa de marcat fiscala. Presedintelui Tribunalului, Gheorghe Miruta nu i-a picat bine articolul, dar a promis ca va lua masuri si a luat. A sesizat Garda Financiara si s-a facut un control. Rezultatul – 80 de milioane de lei amenda pentru lipsa casei de marcat fiscala si cinci milioane de lei pentru nereguli privind disciplina financiar-contabila.

La randul sau Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj “s-a inspirat” din publicatia noastra in intocmirea a trei dosare penale: tunul de 700 de milioane de lei dat, prin furt de motorina, la sectia CFU Jilt cu participarea lui Nicolae Giuran, devenit ulterior director; devalizarea S.C Tismana S.A. de fostul director Ion Popescu si mafia licitatii din Consiliul Judetean Gorj.

• Daniel Dumitriu

In cazul Tomulescu,

Procurorul Diaconescu si politistii batausi - scosi basma curata de Parchet

Cazul Madalin Tomulescu, un tanar din comuna Balesti, condamnat la 18 ani de puscarie pentru omor deosebit de grav si achitat dupa aproape 3 ani de detentie, a creat valuri inca de la prima aparitie in presa a povestii sale.

“Scandal de Gorj” prezenta in exclusivitate, in primavara anului trecut, povestea cutremuratoare a tanarului, iar dupa numai cateva luni acesta parasea inchisoarea increzator in justitie.

Ajuns in libertate, Tomulescu a povestit ziaristilor chinurile groaznice si tortura aplicata de anchetatori asupra sa pentru a-l determina sa recunoasca faptul ca el este autorul crimei.

In urma celor aparute in presa, Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj s-a autosesizat, insa fiind vorba de procurori si politisti, dosarul a ajuns la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova. La exact doua saptamani de la primele declaratii ale lui Tomulescu, procurorul Covei de la Craiova a dispus neinceperea urmaririi penale fata de Ion Diaconescu, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj; Constantin Rosca, comisar sef de politie; Ion Ragman, subcomisar, Gheorghe Curca, subcomisar si a agentilor sefi Nicolae Vasile si Iulian Bordea, pentru infractiunea de arestare nelegala si cercetare abuziva.

Rezolutia intocmita de procurorul doljean este de departe partinitoare. Mergand dupa zicala “corb la corb nu-si scoate ochii”, procurorul isi permite sa minta la modul ordinar. Asa-zisa ancheta facuta de procuror este in realitate un material intocmit de pe scaunul caldut din birou.

Din datele solicitate de la arestul IJP Gorj reiese ca Tomulescu a fost “gazduit” doar doua saptamani, in realitate acesta spune ca timpul petrecut in arest depaseste cateva luni.

Mai mult, in acelasi document care-i scoate practic nevinovati pe politisti si pe procurorul Diaconescu, se spune ca pentru reconstituirea crimei au fost necesare doar 45 de minute, adica de la 9.45 la 10.30. In realitate, un traseu Tg-Jiu-Tamasesti si retur poate fi parcurs in aproximativ 25 de minute cu masina. Reconstruirea ar fi trebuit sa dureze practic, dupa cum reiese din materialul intocmit de procuror, 20 de minute. De Fapt, Madalin Tomulescu spune ca reconstituirea a durat cateva ore, intrucat ea s-a petrecut in cea mai mare parte pe campul din Tamasesti.

In acelasi material, procurorul doljean spune ca au fost audiati ca si martori, cei care au fost in celula arestului atunci cand Tomulescu a fost retinut, iar acestia au relatat cum “criminalul” a povestit in detaliu cum l-a omorat pe cioban.

Contactat telefonic, unul dintre martori a declarat ca nu a fost audiat niciodata pe aceasta tema de catre nimeni.

Concluzia este ca daca nici macar cei care au fost in celula cu Tomulescu n-au fost audiati, procurorul Diaconescu si sleahta de politisti batausi cu atat mai mult n-au fost deranjati de catre procurorul Covei. Asadar, “motivarea cum ca actele premergatoare efectuate in cauza (!?) nu au confirmat existenta faptei” este o minciuna sfruntata.

• Adrian Iovan

Boierul comisar sandru si-a tras pasaj intre vila si bloc

seful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Gorj, comisar Ion sandru, isi amenajeaza casa de vacanta in mijlocul pomiculturii de pe Dealul Targului. Pentru a-si satisface poftele de mosier, sandru a primit de la Ion Calinoiu, directorul Statiunii de Cercetare-Productie Pomicola, aproximativ 1.500 mp de teren, pe care s-a si apucat sa-l scurme pentru a-si construi piscina. si cum e singur cuc pe varful dealului si nu-l vede nimeni, sandru s-a apucat sa fure si stalpii din pomicultura pe care ii foloseste la realizarea visului sau grandoman.

sandru – Fat Frumos din varful dealului

Foisorul din Dealul Targului a fost in siguranta ani de-a randul, pana in momentul in care politistul Ion sandru a prins cheag si s-a cocotat pe scara ierarhica din ce in ce mai sus. Asa i-a venit, probabil, si ideea sa priveasca Tg-Jiul de la inaltime. Prin tertipuri pe care functia i le permite, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor a pus mana pe cula. A renovat-o, iar langa, pe pamantul oferit de Ion Calinoiu, a inceput constructia unui beci si a sapat doua gropi imense, pentru a-si putea praji vara burta langa o piscina cu apa cristalina. Pana acum investitia nu l-a costat mare lucru, pentru ca lucrarile au fost facute cu angajati si utilaje de la ACH Tg-Jiu. Muncitorii l-au ajutat si sa faca economie la materiale – au smuls spalierele pe care era agatata vita de vie apartinand Statiunii Pomicole si le-au folosit pentru a intari digurile gropilor. In structura de rezistenta a beciului au fost introdusi cativa stalpi care sustineau bazinele statiunii. Stalpii care au prisosit sunt si acum depozitati in cula, alaturi de cateva ladite pentru fructe si o dovada incontestabila a faptului ca sandru a devenit proprietarul turnului – o firma inscriptionata cu numele nevestei, Aurora sandru, si cu adresa cabinetului sau medical. Firma nu-si gaseste rostul in turn, dar laditele da. Surse apropiate politistului spun ca, vara, prietenii lui sandru se autoservesc din livada cu pomi fructiferi a statiunii. Poate vreunul vine nepregatit, iar gazda il ajuta oferindu-i posibilitatea prin care sa-si transporte fructele.

Proprietar de pasaj intre bloc si vila

Inainte de a deveni proprietarul unui conac, Ion sandru si-a construit un “barlog” si in Tg-Jiu, adica o vila, cu toate ca mai detine si un apartament. Sentimental incurabil, pe sandru nu l-a lasat inima sa renunte la a mai locui in apartament, asa ca a gasit modalitatea perfecta de a trai cu sufletul impacat. Blocul in care este apartamentul, situat la etajul I, este chiar langa casa, asa ca politistul s-a gandit sa uneasca cele doua locuinte printr-un pasaj de trecere. Intentia s-a materializat intr-o scara lunga la capatul caruia s-a facut trecerea in apartament. Pana acum sandru nu a spart zidul apartamentului, insa are tot timpul.

Contactat telefonic pentru a-si exprima un punct de vedere cu privire la respectarea autorizatiei de constructie a pasajului, Constantin Cretan, purtatorul de cuvant al Primariei Targu Jiu a sesizat serviciul urbanism din cadrul institutiei. Ajunsi la fata locului inspectorii primariei au constatat ca sandru nu a respectat prevederile autorizatiei de constructie si va fi amendat cu o suma intre 20 si 75 de milioane de lei. In realitate sandru are autorizatie pentru construirea unei rampe pentru accesul la cabinetul medical al sotiei al persoanelor cu handicap, pe langa aceasta construind o scara si pasajul dintre vila si apartamentul sau din bloc.

si in cazul lucrarilor din Dealul Targului, Serviciul de Urbanism din cadrul primariei a sistat continuarea lucrarilor pana la intrarea in legalitate, deoarece inspectorii nu au reusit sa depisteze cine este raspunzator pentru acestea.

Anul trecut, in primavara, vila a fost si renovata, iar materialele necesare au fost procurate de la trei depozite din zona 9 Mai. Oameni din anturajul politistului declara ca nici de data asta sandru nu s-a chinuit cu plata, pentru ca patronii depozitelor de unde au fost luate materialele ii sunt prieteni, iar transportul s-a facut cu Dacia cu numarul de inmatriculare 1-GJ-1045, ce-i apartine politistului. Salahori la renovare au fost “gurile cascate” din cartier, adica fosti puscariasi pe care Ion sandru ii foloseste ori de cate ori are nevoie pentru ca este o mana de lucru foarte ieftina.

Alexandr(Ion) cu cola

seful Serviciului de Investigare a Fraudelor nu uita insa ca viata nu inseamna numai punerea la punct a situatiei materiale. Asa ca Ion sandru se mai si distreaza. Localurile sale preferate sunt: “Jiul”, “Paralela 45”, “Boema”. Aici bea de-a moca pentru ca patronii barurilor sunt atat prietenii, cat si protejatii sai. Cand nu are timp sa ajunga in zona 9 Mai, pentru ca trebuie sa presteze si prin batatura IJP-ului, sandru mai poposeste si pe la barul “Intim”, din centrul orasului. Oricum, ramane fidel bauturilor sale preferate: Alexandrion si Stalinskaia cu cola. Din cand in cand pasiunea sa ii creeaza si probleme. La finele anului 2003, in fata localului Jiul, sandru a intrat cu masina intr-un BMW parcat in fata restaurantului. La fata locului nu a venit nici un echipaj de politie, sandru si-a luat masina si a reparat-o intr-un service din 9 Mai, tot la un protejat de-al sau.

Judecator de pace pentru subordonati

La nevoie, Ion sandru se dovedeste un sprijin de nadejde pentru prietenii sai. Interventia sa a reusit sa-l salveze pe Dorin Butu, politistul care l-a batut anul trecut pe paznicul Muzeului Judetean, Ion Circiu. Butu fusese acuzat de abuz in serviciu, purtare abuziva si vatamare corporala grava si era cercetat de catre un procuror al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova. sandru impreuna cu ocrotitul sau, victima si doi martori cu lectia bine invatata, - si ei tot politisti - s-au prezentat la Craiova, in biroul procurorului general Victor Nicolcescu si au rezolvat problema. Carciu a primit 30 de milioane de lei si a renuntat la acuzatii.

Turnul a revenit lui sandru din cauza…sexului

Ion Calinoiu, directorul Statiunii Pomicole Tg-Jiu spune ca intre institutia sa si politistul sandru s-a facut:” un contract de asociere, de participatiune, de prestari servicii (!?).” Ce presteaza seful Serviciului de Investigare a Fraudelor pentru Statiunea Pomicola nu este insa foarte clar: “Noi aveam probleme foarte mari. Foarte mult tineret mergea acolo, seara in mod deosebit. L-am renovat, au spart usile, au daramat in interior, ma rog, erau si alte probleme din astea specifice tineretului. In plus ne-au afectat cu productia pe acolo, pentru ca atunci cand mergeau luau din pomi. Am tot apelat la organele de politie sa facem ceva. S-a ivit ocazia si…”

si s-a incheiat un contract de prestari servicii cu sandru, pentru suma de 1.000.000 de lei pe luna, dupa cum declara Calinoiu. Lucru care n-are nici un fel de logica, deoarece daca este vorba de un contract de prestari servicii atunci politistul ar trebui sa primeasca bani pentru munca depusa, nu sa dea el, ca atunci este vorba de un contract de inchiriere, iar valoarea stabilita este ridicol de mica.

“Nu prea stiu ce a facut acolo”

Directorul statiunii gaseste o explicatie aberanta si pentru excavatiile din jurul turnului sustinand ca:” Da, modificarile din fata turnului el le-a facut. Nu, nu este un beci acolo. Va rog sa ma credeti ca nici nu prea stiu ce a mai facut acolo. Digurile sunt facute ca sa preintampine alunecarea, era pericol de prabusire.” Despre gropi spune ca nu exista si nu se construieste altceva decat niste diguri.

Calinoiu neaga de altfel si sustragerea spalierelor care sustineau vita de vie: “ Sa stiti ca de acolo nu s-a luat nimic. Noi am avut vie pe care am defrisat-o, am depozitat acolo spaliere rupte care nu s-au mai putut valorifica.” Realitatea imortalizata pe aparatul foto il contrazice insa. Se vede foarte clar ca spalierele sunt in perfecta stare si ar fi putut sustine in continuare vita de vie.

Directorul neaga si faptul ca sandru are in administrare si teren, pe langa turn: “Nu-i vorba de teren, nu-i vorba de plantatie, nu-i vorba de nimic. Vom folosi turnul pentru a depozita acolo fructele(!!?).

• Neli Matei

Radu Ciocoiu

Comisarul Catarone implicat in traficul cu gazolina

In urma cu doua saptamani “Scandal de Gorj” publica un articol despre magariile din politia gorjeana.

Surse din IJP declarau atunci ca adjunctul de la Directia Generala de Informatii si Protectie Interna, fosta doi si un sfert, nu este strain de traficul cu gazolina din zona Hurezani, Capreni, Licurici si Bustuchin.

sefului de post de la Licurici a negat orice implicare a sa in traficul cu gazolina si in afacerile tandemului Catarone-Mazilu, iar adjunctul sefului de post de la Capreni a facut o adevarata criza de nervi in momentul in care s-a incercat un dialog cu el.

Comisarul Catarone, sef birou DGIPI Gorj a derulat in ultimii ani afaceri profitabile in zona de sud-est a judetului. Punctul de lucru Slavuta, din zona Capreni a fost pentru multi ani izvor nesecat pentru veniturile politistilor cu tupeu. Printe acestia s-a numarat si politistul Catarone. Acesta, ajutat de un inginer de la Competrol si de adjunctul Politiei Capreni, depozitau gazolina sustrasa de hotii din zona intr-o gospodarie dupa care combustibilul era comercializat in zona Motru, acolo unde comisarul avea mai multe locatii.

La un moment dat adjunctul de la Politia Capreni, Marian Olteanu, a fost judecat in Consiliul de Onoare si Disciplina al IJP din cauza problemelor cu traficul cu gazolina. Surse demne de incredere sustin ca aceste probleme i-au fost create chiar de Catarone. Insa…

Un comisar se scuza

Comisarul Catarone spune ca acuzele care i se aduc nu sunt adevarate si ca se incearca o denigrare a persoanei sale: “Este adevarat ca trec prin Capreni cand merg la socrii mei, iar cu acel inginer m-am vazut o data sau de doua ori, dar asta nu inseamna ca am facut trafic de gazolina. Am avut locuinta la Motru, insa acel apartament l-am vandut. Va spun ca nu am fost niciodata implicat in asa ceva”.

Marian Olteanu nu a avut insa nervii atat de tari incat sa raspunda la intrebari cu calm. Din cauza istericalelor nu a putut spune nimic concret: “Ceproblema aveti dom’ne cu mine? V-am spus sa ma lasati in pace, eu n-am nici o problema cu dvs. Aveti probleme de serviciu, avem purtator de cuvant. Nu avem ce discuta! Nu am ce sa raspund la intrebarile dvs. V-am spus destul de clar! Stam de vorba prin purtatorul de cuvant. Eu nu am ce discuta cu dvs. Daca e vorba de probleme personale, sunt ale mele si nu va intereseaza pe dvs. Pe mine nu ma intereseaza. Nu stiu nimic. Sa traiti!” Cam asta a fost reactia lui Olteanu, politist neimplicat in traficul de gazolina.

• Claudiu Matei

Directorul economic al Consiliului Judetean Gorj se apara anemic

Numele Anei Albulescu, directorul economic al Consiliului Judetean Gorj, a fost legal in ultimul timp de foarte multe ilegalitati comise in institutia respectiva, inclusiv de o licitatie pentru pietruirea unui drum comunal la Bumbesti-Pitic, care a avut loc la cateva luni dupa executarea lucrarii, si pentru care Albulescu a incasat remuneratia care se acorda membrilor comisiilor de licitatii.

Pentru ca asa este deontologic i-am oferit Anei Albulescu posibilitatea de a-si exprima un punct de vedere fata de acuzatiile care i se aduc si i-am pus cateva intrebari. A raspuns in doua zile, in scris, si, dupa cum reiese din material, cu ajutorul unui avocat. Asta nu a impiedicat-o insa sa omita realitatea…licitatia de la Bumbesti-Pitic a fost fictiva, lucru confirmat si de faptul ca Parchetul s-a autosesizat, dar si de declaratiile fostului primar al comunei, Gheorghe Calugaru.

Considerati ca in activitatea dumneavoastra, ca director economic al Consiliului Judetean Gorj, ati intreprins si masuri ilegale?

R: In activitatea mea ca director economic al Consiliului Judetean Gorj nu am intreprins niciodata masuri ilegale.

Din cate comisii de licitatii remunerate ati facut parte in ultimii patru ani?

R: Am participat ori de cate ori am fost solicitata sa fac parte dintr-o comisie de licitatie. Nu am tinut o evidenta contabila a acestora. Precizez ca particip in aceste comisii din 1994 si conform precizarilor comune ale Ministerului Finantelor Publice si Ministerul Muncii, membrii comisiilor sunt remunerati in baza unor tarife aprobate de cele doua ministere.

De ce ati fost de acord sa participati la licitatia fictiva de la Bumbesti-Pitig?

R: Nu stiu ce intelegeti prin “licitatie fictiva”. Am participat la licitatie in baza invitatiei transmisa de primarie si aceasta s-a desfasurat conform prevederilor legislatiei in vigoare la acea data.

In cadrul consiliului Judetean se practica frecvent metoda licitatiilor fictive?

R: Nu au existat la nivelul Consiliului Judetean Gorj “licitatii fictive”. Afirmatia dvs. o consider fara suport.

Cine sunt persoanele care v-au impus sa favorizati anumite firme?

R: Nu stiu sa se fi favorizat o firma sau alta, iar mie nu mi s-a impus niciodata in activitatea de membru intr-o comisie de licitatie sa punctez favorabil o firma sau alta. Adjudecarea unei licitatii este decizia intregii comisii si nu a unui singur membru.

Vom reveni cu noi dovezi care stabilesc adevarul, in nici un caz cel indicat de directorul economic Ana Albulescu.

Turnatorul de serviciu

• Un consilier judetean al Aliantei, care a scos si el capul in…presa saptamana trecuta, a spart gheata cu primul smen din aceasta legislatura – si-a angajat fiul in Consiliul Judetean. Cica odrasla ar fi picat initial examenul, insa, prin grija tatalui, lucrarea a fost refacuta si astfel problema s-a rezolvat.

• Sindicatele miniere de la Motru au fost bagate pana in gat in campania electorala pentru alegerea primarului. O societate de “initiativa” ce apartine unui lider de sindicat a finantat candidatul PSD. Nu s-a orientat bine sindicalistul ca Iorga a picat de pe cal, iar societatea care a prestat pentru imaginea acestuia nu si-a achitat nici pana acum sutele de milioane catre parteneri.

In timp ce falsii revolutionari huzuresc,

C-tin Ciora asteapta sa i se recunoasca meritele avute in Revolutie

Revolutia din decembrie ’89 a demonstrat ca romanii sunt un neam de eroi, dar ca, printre ei, exista si multi escroci. In Gorj, ca si in alte judete, sunt destui “impuscati” care beneficiaza fara nici un merit de favorurile care s-au acordat revolutionarilor, iar cei care au infruntat intr-adevar gloantele umbla si acum, dupa 15 ani, pentru a li se recunoaste meritele. Sigurele lucruri cu care s-au ales pana acum sunt doar cicatricele plagilor impuscate.

Constantin Ciora, din satul Radosi, comuna Crasna, satisfacea stagiul militar la U.M. 01026 Bucuresti in decembrie 1989, a participat la luptele care s-au dat in ziua de 22 si a fost impuscat in mana. In luna septembrie 1990 in Crasna au venit doi reprezentanti ai Prefecturii Gorj pentru a verifica daca Ciora a participat sau nu la Revolutie.

S-a deplasat de doua ori si la Bucuresti, unde s-a facut si reconstituirea, la fata locului, a ceea ce s-a intamplat in data de 22 decembrie. Dupa reconstituire i s-a spus ca dosarul sau va fi inaintat in instanta si se va stabili cuantumul despagubirilor pe care le merita. Nu a primit decat 50.000 de lei, in anul 1992, de la Prefectura Gorj. si de atunci tot asteapta…

• Mihai Popescu

Boierul Ion (tableta)

Cula este un cuvant de provenienta turca (kula) si a aparut la inceputul secolului al XVIII-lea in Oltenia. Expansiunea otomanilor i-a determinat pe boieri sa-si construiasca astfel de cladiri inalte pentru a se putea apara. O astfel de cula exista si pe Dealul Targului.

Unul dintre boierii Gorjului, pe numele sau de botez Ion, a pus laba pe ea.

seful Serviciului de Investigare a Fraudelor, din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Gorj (suna pompos, nu?) a devenit stapan si pe 1.500 mp de teren langa turnul din Dealul Targului. Boierul sandru, cel care in urma cu cinci ani cotrobaia prin oarece sertare extaziindu-se la poze de familie, isi construieste acolo piscina si beci, binefacatoare in zilele toride de vara.

Se si vede jupanul Ion in cerdac pe un sezlong privind Targu-Jiul de sus, de pe deal, alaturi de prietenul sau politistul bataus Butu.

Cei care au muncit pe proprietatea ciocoiului sandru spun ca acesta a folosit pe la constructiile de acolo spaliere furate de la Statiunea Pomicola. Ion, boierul din Dealul Targului ar putea fi acuzat de complicitate la furt, iar fotografiile noastre stau marturie pentru colegii sai pentru care legea nu e doar o amanta, hai sa-i zicem Felicia, pe care s-o ocolesti cand n-ai chef de ea si s-o inseli cu propria-ti muiere.

Sper ca latifundiarul din IJP sa nu se supere pe mine ca doar nici eu nu ma supar cand aud cum isi varsa naduful cand citeste “Scandal”: ”Pe asta eu l-am arestat futu-l in Pasti pe ma-sa si cre’ ca-l infund iara!”.

Cum sa ma supar eu pe boierul Ion, cand stiu ca numai la un Alexandrion cu cola ii vin astfel de greturi?

Poate mai auzim de tine Jupane! Pe la Parchet…

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   11.03.2005. 12:25