Găseşte-ne pe Facebook
Abonează-te prin RSS


Comentarii:
vasile (Si la Tismana domnul primar Slivlie...)
Adriana (Paktoasa eve e combinata akm cu un...)
Anonim (Paktoasa eve e combinata akma cu un...)
luca (sa mori cioara cu o zi inainte sa ies...)
Scoala Pades (Mintiti cu nerusinare. Nu est...)
mama (sperrrrrrrrr sa ajunga d.n.a.si la ti...)
CiuFy (Angajata e mvm sau una ce adora pozi...)
GOGU (BANANA AI MIERLITO, TE FACE URECHIATU...)
ioan (Ion Roman a fost diagnosticat in sept...)
Gogutz (Deci....fara cuvinte la acest domn...)
Scoala Pades (Mintiti cu nerusinare.Nimic n...)
daianum (sint convins ca sinteti pe mina un...)
Alina popescu (Sper sa se faca lumina si s...)
Electrician Platforma ! (D-le Ciurel, Badit...)
ion popescu (eu am crezut ca cir a facut in...)
noname (Niste afirmatii calomnioase si minc...)
adrian nastase (eu zic ca toti psd-isti sa...)
fost miner (poate ajungeti si pe la Rosia s...)
miner (Unde-i casca lui Iovan?)
alexandra (Anca Petca o mica comunista gras...)
PACIENTUL ENGLEZ (Autorul articolului are p...)
Gogu (Acum apar marmote care scurg informat...)
viorel (ce sa caute accest stioclei primar...)
duda (niste jalnici)
tismaneanu (D-le Filip vorbiti cu Dan Diaco...)
de retinut (ghiga si tatomir au dat la...)
Vasile de la SNLO (Bai mezinca! Nu ti-e rus...)
elle (Si totusi am o intrebare: de ce v-ati...)
maria (Este regretabil ca exista fituici cu...)
CEO (Cred ca este o petarda lansata chiar d...)
om de rand (Articol de nota 2000, exact ast...)
mai multe....izde (Esti un barbat frustra...)
Ciurel (Bai mezinca! dintr-un rahat de subu...)
Bravo Ciurel (Ai pus punctual pe rana. S-a...)
Laurentiu (Masa mineriilor era data sclavii...)
gorjanul (Cupa de ce nu este cercetat ? Doa...)
victor (DOMNULE REDACTOR SA VA SCHIMBATI ME...)
miner (sa vina si la lupoaia sa se vada und...)
dannnnnnn (Cel mai pacat e de ******* mea c...)
ioji (un nenorocit de tigan care toata viat...)
Maria Lataret (Primare daca tot ai recunosc...)
miohai (ha ziaristuler da drumu la comentar...)
mihai (astia sint oamenii din gorj hoti per...)
Cupa (Toate smenurile duc la Cupa. Acolo ca...)
Ion (O proasta ingaurita,cu pile,asta este...)
GOGU (Pe dracu e ofiter acoperit ca si prie...)
vasile (Interesant ar fi sa se verifice si...)
ion (se pare ca fiecare ajunge in locul pe...)
Pontaj fictiv (Casian a fost pontat fictiv...)
miner (Par...... Impar..... ce numar sa ai...)
miner (mai milogilor, CIURELE tu chiar nu v...)
mara (foarte bine ati facut merita din plin...)
pt caruntu (Acest mizerabil profesor, este...)
cocolino (daca se observa au aceasi tunsoar...)
Lacramioara (degeaba ruset este destept vai...)
andrei lacramioara (domnule nicoloff ce fac...)
Ioana (de unde l-ati mai gasit si pe rudare...)
dan (toti actualii cetateni care sunt inscr...)
SACALU (baltoi este un gorjean get pe get d...)
ion (RUSINE-sunt ingineri si inginere in di...)
ion (rusine tutror care au contribuit la ac...)
GICA CONTRA (de ce "va mirati",astia dau am...)
Marcela (Giorgi fomistul si invidiosul, mai...)
mosoiu (ma doare in basca pt un miliard mer...)
Roxana m (Eu sunt fan mvm,e gigolo,are love...)
O angajata (Primarul de la Dragutesti este...)
xxx (Casa e pusa gaj la banca de 6 ani si d...)
Un pensionar militar (D-le Şendroiu, pentr...)
Flodug (Ionete si Cirlogea sa fie anchetati...)
grasu (E tare si mare daca a ajuns sa l san...)
marius (pt. primar. Sotia a participat i...)
GLG (Bravo Luci,te duci cu Telu de mana la...)
dr bivolaru (Dragi mei pe langa faptul ca a...)
gyoni (Aceasta este adevarata fata a servic...)
georgi (Verificati toate unitatile de stat...)
Coco (Ba mai citeste si tu una alta... Fap...)
conducator auto (Aceasta strada , Luncilor,...)
skl (Bai cap sec,pe str.luncilor este acces...)
ion (laa vasile ca mai ai putin si te ia ai...)
coleg (IONETE...felicitari lui caragea, a s...)
CRISTINA (ZEUS CE LEGATURA ARE AFACERILE LU...)
deyuu (Eu sustin fetele astea.daca nu ar fi...)
Catalin (Domnul Doctor Oleg Ivanov este un...)
un înșelat de ei (Coanca numai inspector...)
Gica (Davide, cel mai avantajos pentru tine...)
gorjanul (De unde filozof , poate cartofor...)
n g (rusine politiei romane)
Zeus (Vasile ai gresit si ai platit , asa d...)
ecfu@yahoo.com (Mariane, ti ai pis-o ! Tu t...)
ecfu@yahoo.com (Mariane, ti ai pis-o ! Tu t...)
liliana (Are dreptate un interlocutor să p...)
marius boeriu (Dezmint cele scrise in numel...)
cameleon (Domnul doctor Ivanov a facut bine...)
capricorn (Domnul doctor Ivanov nu a plecat...)
sf.ilie (asemenea specimene nu au ce cauta...)
Darie (Nu va bucurati ca vin alti flamanzi...)
ioana (Ce sa-ti spun , tu asta care ai scri...)
haţmaţuchi (Referirea a fost făcută str...)
Camasa (Sper ca va fi un articol si cu func...)
Adrian (Eeee ionete acuma nu mai esti spaga...)

Sumar articole:
Presedintele care uneste

După o criză ,,DNA”, Şeful Poliţiei Novaci, operat pe cord la Fundeni

Glomnicu, înlocuitorul penalului Creţan, judecat pentru instigare la delapidare în dosarul biletelor de odihnă de la ELCFU Motru

Despre un OM

Lăcătuşul Aristică Bejinaru rupe tăcerea! Partide de sex recunoscute şi detalii exclusive din dosarul de proxenetism

Animatoare dezinhibate şi dansuri incendiare, la deschiderea unui club

O vedetă cunoscută de la noi a încins imaginaţia bărbaţilor, în sânii goi

FNME minte ca-n 2004 şi 2009

Ureche, Bădiţa şi Brăbete ţin de scaunele de inspectori sociali

Denunţătorul a răbufnit după pronunţarea amânată în dosarul lui Dian Popescu

Incinta şcolii de la Călugăreni, transformată în complex de agrement privat

Brânză a gafat cu staff-ul de campanie la Târgu-Jiu

Circuitul de benzi de pe Bujorăscu, evaporat în buzunarul greilor din mineritul motrean

Marciuc şi Iovan şi-au au cumpărat câte o Skoda Superb, la jumătate de preţ, de la sindicat. Liderul de la Jilţ neagă: Maşinile sunt aici, n-am cumpărat niciuna

…izdele de la ORL

Scurgere de informaţii secrete la CEO. Ciurel: Nici acţionarii nu aveau aceste informaţii!

Declaraţii şoc făcute de un bărbat, după o bătaie ca-n filme: „Amantul soţiei şi un cumnat m-au lovit cu cheia de ventile şi cu parii până am paralizat”

PP-DD Gorj la un pas de dezintegrare. Robert Filip ar putea pierde funcţia de vicepreşedinte la consiliu judeţean

PSD Gorj s-a umplut de traseişti. 95 de aleşi locali din alte partide au trecut în rândul social democraţilor

Mezinca în război cu CE Oltenia

Viceprimarul din Bolboşi a rămas cu organizaţia goală

Verdict pentru Marilyn Monroe de Târgu-Jiu. Vezi ce au decis judecătorii!

Campanile electorală în biserică

Cum vrea afaceristul cu Lamborghini să facă bani nemunciți

Islazuri din Stăneşti, concesionate prin interpuşi de către o firmă agreată de primărie

Contractele de 90 de milioane de euro ale Aparegio, căpuşate de firmele generalului Boeru

Ruşeţ şi-a angajat fiul inginer la Divizia Minieră a CEO

Cine cerşeşte votul minerilor

PSD i-a dat cu tifla primarului din Cărbuneşti. Mazilu: Eu nu sunt Iuda!

Fostul decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Constantin Căruntu, acuzat de profanare de morminte

Proxenetul Casian, dat afara de la Minprest

O vedetă îndrăgită, de nerecunoscut într-un magazin din Târgu-Jiu

Cântăreţul bătut în club a fost căutat de agresor. Vezi ce i-a transmis!

Fost deputat de Gorj, recrutat de Securitate de pe băncile liceului

Firma miliardarului Bălţoi, acuzată că a sustras ilegal materiale de la Căminul Cultural Baia de Fier

Troacă este cercetat şi pentru spălare de bani

Drept la replică


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 78 - 14 - 20 octombrie 2005

Porno politistii au devenit pudici

Dupa ce in urma cu o luna si jumatate “Scandal de Gorj” a declansat megascandalul “Sex oral cu o minora”, in care cativa gabori de la “Rutiera” au fost acuzati ca au practicat perversiuni sexuale cu o fata care nu implinise varsta majoratului, acestia s-au prezentat in fata instantei pentru a le fi reparata imaginea.

Cei mai morali militeni pe care i-a avut judetul, cei sase perversi care au facut sex oral cu o minora pe Dealul Targului s-au constituit parte civila impotriva publicatiei noastre si vor cateva sute de milioane de lei daune morale.

Dupa ce au fost protejati de unul dintre capii politiei, comisar sef adjunct Ion Voinescu, inca de la declansarea scandalului, cand au fost scosi basma curata de ancheta administrativa a IJP si mai apoi de ancheta Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, condusa de procurorul sexolog Dimon, cei sase politisti beneficiaza de protectie si din partea instantelor de judecata gorjene.

Magistratul Mihai Merisescu trebuie sa stie ca cei sase gabori nu sunt nici asa de pudici si nici minori sa fie judecati la finalul sedintei cand nici o alta persoana nu se mai afla in sala.

Domnul judecator Merisescu trebuie sa stie ca dosarele trebuie sa fie strigate in ordinea de pe lista, nu pe sarite. Publicul poate sa suporte declaratiile politistilor daca acestia au frecventat macar cursurile gimnaziale si au un limbaj decent, in sensul de a omite chestiile pornografice cu care ei sunt destul de familiarizati.

Probele noastre in acest caz sunt cele 60 de minute in care Sorina povesteste despre fiecare politist, despre performantele sexuale ale acestora si alte apucaturi cu tenta sexuala ale acestora. Pentru a ne proteja cititorii nu am reprodus in totalitate informatiile date de Sorina la momentul in care am tratat acest subiect, dar acum fiind vorba de un litigiu in instanta, acest lucru se impune.

Daca cei sase gabori sunt asa pudici si le este rusine de reactia persoanelor care s-ar putea afla in sala de judecata, promitem ca vom reproduce integral in numerele noastre viitoare destainuirile fetei care a intretinut raporturi sexuale orale cu acestia.

Am avea o intrebare si pentru sefii celor sase: Cum pot fi politistii liberi cel putin doua zile in fiecare saptamana pentru a se prezenta la procese?

Cu siguranta ca sefii acestora nu cunosc raspunsul cum de altfel nu stiau nici de faptul ca subordonatii lor mai fac cate o orgie mica pe Dealul Targului, chiar in timpul orelor de program.

• Candid Inocentiu

Prim procurorul Bocsan a copiat la examen

Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, Dumitru Bocsan, s-a facut de ras la examenul sustinut saptamana trecuta pentru obtinerea postului de adjunct la Parchetul Judetean. Cu chiu cu vai, Bocsan a obtinut la proba psihologica nota 6.00, in timp ce contracandidatii sai Janeta Cosmulescu si Gheorghe Focsan au smuls un 6.29. La prezentarea proiectului referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere, au fost admisi toti trei.

Daca la sefie a dovedit ca se pricepe, la proba scrisa privitoare la management, comunicare si resurse umane, Bocsan a venit inarmat cu tot materialul dupa care invatase. Surse oficiale sustin ca in timpul examenului prim procurorul nu s-a putut abtine sa nu se inspire din ceea ce isi adusese de acasa si pusese pe un scaun ramas liber langa el. La terminarea probei, comisia de supraveghere a anulat lucrarea, iar Dumitru Bocsan asteapta cu sufletul la gura verdictul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acelasi lucru il asteapta si prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Emil Mota, care a declarat ca a auzit ca a fost un incident in timpul examenului, dar nu se poate pronunta pana cand nu primeste ceva oficial din partea CSM.

“Nu eu am copiat, ci Janeta Cosmulescu”

Dumitru Bocsan spune ca intr-adevar a fost o problema, dar in nici un caz nu a fost vorba de copiat: “Inainte de inceperea examenului i-am dat conspectele dupa care invatasem unui coleg si nu i le-am mai cerut. Cand a inceput examenul acesta le-a pus pe scaunul liber dintre noi. Daca aveam intentia sa ma inspir opream cartea pe care am trimis-o in fundul clasei. Oricum, comisia a fost indulgenta si s-a putut copia. Eu n-am copiat, Janeta Cosmulescu a copiat de la Elisabeta Dragut, de la Craiova”.

Prim procurorul sustine ca in timpul examenului a avut loc o mica ciondaneala cu colegul din spate, exact ca in primele zile de scoala ale elevilor din clasa I. “In timpul examenului i-am atras atentia colegului din spatele meu, care gandea cu voce tare. Acesta a continuat sa vorbeasca in timp ce scria, lucru care m-a deranjat, asa ca i-am atras din nou atentia. La un moment dat acesta i-a spus comisiei ca eu si colegul de langa mine discutam intre noi si il deranjam. Presedinta comisiei a insistat chiar ca acesta sa se mute din acea banca daca este deranjat de ceva, insa a refuzat acest lucru”, spune Bocsan.

El sustine ca lucrarea i-a fost anulata datorita intamplarii cu colegul buclucas:” Nu am un raspuns oficial insa, s-ar parea, ca s-a luat aceasta masura pentru a nu fi un motiv de contestatie din partea contracandidatilor mei”.

Cum el nu se considera vinovat cu absolut nimic - mai ales ca a muncit pe branci si nici n-a profitat de bunatatea comisiei pentru a copia (sic!!!), cum au facut, conform spuselor sale, chiar colegii sai gorjeni – crede ca totul a fost o conspiratie pusa la cale de cei care vreau acelasi post ca si el. Magistratul banuieste ca, invidiosii, l-au pus pe colegul rau de musca sa-l bulverseze in timpul examenului pentru ca postul de adjunct al Parchetului Judetean sa nu devina al lui, asa cum deja se auzise prin targ.

Situatia se va lamuri zilele urmatoare, cand CSM isi va exprima un punct de vedere oficial fata de povestea in care a fost implicat Dumitru Bocsan.

• Neli Matei

Viitorul sef de la Garda si-a tras vila la Dragoieni

Garda Financiara Gorj va ajunge in cateva zile pe mana unui comisar dat afara in urma cu ceva timp de catre fostul comisar sef Marinel Nedelut. Traian Iana, a fost pus pe liber anul trecut in luna ianuarie, impreuna cu alti comisari. Pentru acest gest l-au acuzat pe Nedelut de abuz in serviciu. Dupa cateva luni, Iana a ajuns adjunct al Comisariatului Regional Dolj al Garzii Financiare.

Criteriile politice il vor aduce acum in functia de comisar sef al Garzii Financiare, Sectia Gorj. Sustinerea PNL Gorj il va ajuta sa sara de la un salariu de 14 milioane la unul de 38 de milioane de lei.

Traian Iana detine, conform declaratiei de avere, un teren intravilan, apartament si casa in Tg-Jiu, un autoturism Dacia si un Cielo.

El si-a construit casa de la Dragoieni in doar cateva saptamani.

• Mihai Popescu

150 de milioane de euro despagubiri pentru incompetenta lui Diaconescu

Madalin Tomulescu, tanarul care a stat aproape trei ani in puscarie pentru o crima pe care nu a comis-o, cere statului roman despagubiri de 150 de milioane de euro. Tomulescu a depus recent la Tribunalul Gorj cererea prin care solicita sa fie despagubit dupa ce procurorul Ion Diaconescu l-a trimis in puscarie nevinovat in martie 2002. Madalin Tomulescu a fost acuzat de uciderea unui cioban in satul Tamasesti, comuna Balesti. Tanarul a fost eliberat din puscarie la jumatatea lunii decembrie a anului trecut, dupa ce o instanta de la Curtea de Apel Craiova l-a achitat, absolvindu-l de acuzatia de omor calificat, hotararea ramanand definitiva la Curtea Suprema de Justitie in urma cu cateva luni.

Dosarul intocmit la Tg-Jiu continea suficiente dovezi care-i sa-i demonstreze nevinovatia, numai ca in Gorj, Madalin nu si-a putut recastiga libertatea, pentru ca cei care l-au anchetat au cautat un tap ispasitor, nu autorul crimei.

Dupa ce, pe baza unui rechizitoriu intocmit de procurorul Diaconescu, Tribunalul Gorj l-a condamnat la 18 ani inchisoare, Madalin a asteptat in Penitenciarul Craiova un an de zile judecarea apelului. Numai dupa ce, incepand cu luna iunie2004, “Scandal de Gorj”, a publicat mai multe articole referitoare la acest caz, lucrurile au inceput sa se miste ajungandu-se in final la eliberarea nevinovatului.

Perioada de detentie a fost una terifianta pentru Madalin Tomulescu, mai ales ca a avut de-a face cu metodele de tortura folosite destul de des de politia gorjeana impotriva arestatilor care nu vor sa-si recunoasca faptele.

Dupa eliberarea din penitenciar, Tomulescu i-a reclamat pe politistii tortionari insa, organele de ancheta au concluzionat ca acestia nu sunt vinovati. Cei drept dupa trei ani de temnita lui Tomulescu i se vindecasera ranile provocate de calaii in uniforme.

Dar nu acesta a fost cel mai mare necaz al lui Madalin dupa eliberare, ci moartea tatalui sau, omul care s-a zbatut pana la capatul puterilor pentru a demonstra ca fiul sau nu este criminal.

Asadar instantele romane, sau cele internationale, vor hotari in perioada urmatoare cat costa trei ani de puscarie si care este nota de plata a statului roman pentru incompetenta lui diaconescu.

• Claudiu Matei

Megaescrocul Mocanu la un pas sa fie linsat de muncitorii inselati

• Clement Mocanu a scapat ca prin urechile acului de furia muncitorilor pe care nu i-a platit de mai bine de doua luni.

• Ajutat de prietenul sau Marin Condescu sa obtina de la Guvern contractul pentru constructia a 156 de case la Botarlau-Vrancea, Mocanu a inaugurat, dupa mai mult de doua luni si jumatate, doar doua dintre acestea.

• Dupa ce muncitorii i-au plecat de pe santier pentru ca nu i-a platit, Mocanu a apelat la ajutorul detinutilor de la Penitenciarul Focsani pentru continuarea constructiei caselor sinistratilor vranceni.

400 de mii pentru doua luni de munca

Muncitorii societatii ARC Targu – Carbunesti s-au revoltat in urma cu doua saptamani impotriva patronului Clement Mocanu acuzandu-l ca nu le-a platit salariile.

Mocanu le-a oferit, in schimbul banilor promisi, injurii si amenintari, lucru care i-a infuriat atat de tare incat a fost la un pas de a fi luat la bataie de cei aproximativ 60 de muncitori. Acestia au declarat presei locale ca muncesc de doua luni si nu au primit nici un leu.

Conform cotidianului “Monitorul de Vrancea”, din cauza neseriozitatii ARC Targu-Carbunesti, lucrarile bat pasul de loc, iar sinistratii risca sa-si petreaca iarna fara un acoperis deasupra capului.

Ziarul a publicat, la inceputul acestei luni, motivele care duc la intarzierea lucrarilor si a descris pe larg conflictul dintre Clement Mocanu si muncitori. Acestia l-au acuzat pe controversatul om de afaceri ca, pe langa faptul ca nu le salariile, mai este si rasist.

“Ne-a spus ca oltenii si tiganii nu au ce cauta la el. Pe mine m-a injurat de mama, de tata, de morti. Ne-a promis cate 15 milioane si ne-a dat cate 400 de mii. Va dati seama situatie suntem? Vroia sa ne dea cate 100 de mii si o bere astazi cand a vazut ca situatia ii scapa de sub control. Pai noi muncim pentru o bere si nu avem ce manca acasa?”, a declarat unul dintre muncitorii nemultumiti.

Ei recunosc ca o parte din vina o poarta si ei pentru ca au ascultat promisiunile lui Mocanu si au lucrat fara contracte de munca.

In opinia lor, construirea caselor intarzie pentru ca Mocanu nu-si plateste muncitorii, acestia pleaca si trebuie, de fiecare data, sa caute altii:” Asa ii pacaleste! Daca aveam ce imi trebuie acasa nu veneam aici sa dorm in cort si sa tremur de frig. Avem copii acasa, este vai de mama noastra”, a afirmat unul dintre muncitori, in fata presei locale.

Patronul de la Carbunesti le-a declarat redactorilor de la “Monitorul de Vrancea” ca are alergie la unii tigani si unii olteni: “Nu este nici un conflict dar nu primesc unii olteni si unii tigani. Nu i-am chemat eu la munca. Din 60 sunt cativa guri rele, instigatori, specific tiganilor si oltenilor. Oltenilor nu le place sa munceasca, iar tiganilor nici atat! ”

Fiind contrazis de nul dintre muncitori, Mocanu l-a facut “ordinar” si “putoare”, fapt ce i-a indignat pe lucratori, fiind la un pas de o altercatie cu patronul ARC.

“M-a alergat cu Jeep-ul prin porumb”

La numai trei zile, dupa ce oamenii au plecat de pe santier pentru ca Mocanu si-a batut joc de ei, patronul a solicitat conducerii Penitenciarului Focsani sa-i trimita 30 de detinuti pentru a continua constructia caselor de la Botarlau.

ARC Targu-Carbunesti a virat un avans de 100 de milioane de lei in contul penitenciarului, dar acest lucru nu i-a castigat increderea directorului puscariei, care, probabil, a auzit de seriozitatea omului de afaceri gorjean. Acesta a declarat ca va calcula cate zile de munca trebuie sa presteze detinutii pentru suma primita, iar, daca colaborarea va continua va cere banii in avans.

De neseriozitatea lui Mocanu au avut parte si altii. Printre acestia se numara si Gigi Becali de la care patronul gorjean “furase” o parte din muncitorii care lucrau pentru acesta la Vadu Rosca si i-a dus la Botarlau. Becali s-a suparat cand s-a lovit de nesimtirea si impertinenta patronului de Carbunesti: “I-am dat un miliard si jumatate si urma sa-i mai dau inca atat, in total trei miliarde pentru zidari si dulgheri. Nu au terminat ce aveau de facut, iar patronul a luat oamenii si i-a dus la Botarlau”.

Acesta s-a aratat dispus sa le plateasca el salariile muncitorilor numai sa se intoarca la vechile locuri de munca. Muncitorii spun ca stiau ca Becali i-a dat banii lui Mocanu, dar acesta nu i-a platit, asa ca se vor intoarce la patronul stelist.

In urma cu o saptamana si jumatate autoritatile vrancene au inaugurat doua case din cele 156 pe care Guvernul si partenerul sau Clement Mocanu s-au angajat sa le construiasca pentru sinistratii de la Vadu Rosca.

La Vulturu, Gigi Becali a ridicat 140 de case din cele 200 pe care s-a angajat sa le finalizeze pana la venirea iernii.

Miercuri el le-a dat muncitorilor restul din salarii si cate un trening. Acestia s-au plans si lui Becali de faptul ca pe perioada cat au lucrat la Mocanu nu le-a dat nici un leu: “Ne-am cam luat adio de la banii pe care trebuie sa ni-i dea Mocanu. Pe mine m-a facut oltean imputit si m-a fugarit prin porumb. Imi era ca ma calca cu Jeep-ul. Se inegrise la fata, daca avea pistolul la el cred ca ma impusca”, a declarat unul dintre muncitorii care a lucrat de-a moca doua luni pentru Mocanu.

• Adrian Iovan

Primarul de la Carbunesti, acuzat de concetateni

Carma orasului Targu-Carbunesti este de ani buni mostenire in familia Pasti. Dupa ce stefan Pasti, socrul actualului primar a fost prim gospodar al localitatii, de o buna bucata de vreme, ginerele sau a fost desemnat de concetateni sa-i reprezinte. Desi acest lucru demonstreaza ca oamenii il apreciaza ca edil, sunt si unele persoane care au intrat in conflict cu interesele familiei Pasti, iar parerea despre aceasta s-a schimbat radical, mai ales ca sunt tarate de ani de zile prin instanta pentru un bun care le apartine de drept, dar pe care si-l doreste socrul primarului Cristian Toader Pasti.

Cosmarul lui Nicolae Dutescu, locuitor si el al orasului condus de Pasti, a inceput in anul 1999, cand o ruda a socrului primarului a inceput un razboi in instanta pentru o bucata de teren. Femeia in cauza, Elena Cojocaru, nu s-a ocupat personal de problema, ci l-a desemnat pe stefan Pasti drept procurator, mai ales ca acesta, in timp ce era edil sef al orasului, a intocmit o cerere, in numele rudei sale, prin care revendica 1 ha de teren, din care 505 mp care se afla in curtea familiei Dutescu.

Membrii acesteia sustin ca de-a lungul anilor fostul primar, ajutat de ginerele sau au comis mai multe falsuri in acte pentru ca pamantul respectiv sa poata intra in proprietatea sa. Intre timp femeia a murit, lasand toata averea nepotului, stefan Pasti.

Dupa nenumarate prezentari in fata completelor de judecata, familia Dutescu a pierdut lupta cu Pasti, fiind la un moment dat chiar obligata sa plateasca zeci de milioane de lei uzufruct. Mai grav este faptul ca Dutescu a fost obligat si sa demoleze cladirile pe care le are construite pe terenul revendicat de mostenitorii Elenei Cojocaru.

Vom reveni.

• Daniel Dumitriu

Unitate scolara terorizata de directoare

scoala Generala “Ecaterina Teodoroiu” are in prezent parte de cea mai proasta conducere pe care a avut-o vreodata. Concluzia apartine parintilor copiilor care invata la aceasta unitate scolara si care spun ca cele doua directoare Secarin si Zamfir conduc in bataie de joc.

In urma cu cateva saptamani, pe data de 27 septembrie, scoala a fost deschisa cu o ora mai tarziu decat indica programul, pentru ca femeia de serviciu n-a putut veni sa deschida usa, deoarece era ocupata sa-i faca uneia dintre directoare curatenie acasa. Copii au asteptat in ploaie pana cand scoala a fost deschisa. Parintii au venit sa discute cu conducerea scolii despre aceasta intamplare, insa biroul acesteia era inchis, pentru ca directoarele nu prea catadicsesc sa treaca pe la munca. Cu aceasta ocazie au vazut si in ce stare deplorabila arata unele din incaperile in care copii lor stau ore intregi zi de zi. Tot atunci au inceput sa-si puna intrebari si cu privire la cei 50.000 de lei pe care fiecare elev a trebuit sa-i dea pentru schimbarea unei yale stricate, dar si despre alti bani pe care acestia ii dau lunar.

Intr-o scrisoare deschisa adresata inspectorului scolar general, parintii ii expun acestuia mai multe probleme cu care se confrunta scoala din cauza incompetentei si nepasarii directoarelor, dar vorbesc si despre modul indecent in care acestea se prezinta la program: “tipa la copii nostri ca nu au tinuta corespunzatoare. Ele au? Ce director se prezinta in fata elevilor, colegilor si parintilor in pantaloni despicati, cu franjuri si paiete, sau in tricouri cu tot felul de inscrisuri si se incalta in slapi?”

Parintii cer Inspectoratului scolar sa intervina pentru a le schimba din functie pe cele doua, deoarece lucrurile se degradeaza din ce in ce mai mult, iar singurii care au de suferit sunt elevii.

• Daniel Dumitriu

Cumnata judecatorului Ghinoiu iertata pentru delapidare

Cumnata judecatorului Gheroghe Ghinoiu, Aurora, a scapat recent de rigorile legii care ar fi infundat pentru ani buni orice muritor de rand, dupa ce a fost cercetata pentru delapidare, fals intelectual si uz de fals. Pentru ca “se bucura de apreciere in societate si regreta fapta”, femeia a fost iertata de catre un procuror gorjean chiar daca, in calitate de casiera la Primaria Balesti, a falsificat mai multe chitante si a bagat banii in propriul buzunar.

Aurora Ghinoiu a “ciupit” cate putin din banii primariei, pentru ca fapta sa sa nu bata la ochi celor care ar fi vrut sa-i strice sursa de venit proaspat descoperita. In vara anului 2004 a muscat prima data din fructul oprit, iar povestea a tinut pana in aprilie 2005. Ea trecea pe chitante sume mai mici decat cele reale – de exemplu, 400.000 de lei, in loc de 4.000.000 de lei – fara insa a tine seama ca pe originalul chitantelor, care ramaneau la secretara primariei, figurau sumele reale. Urciorul i-a mers de trei ori la apa, reusind sa falsifice trei chitante si sa-si insuseasca 6.347.000 de lei. Poate prejudiciul creat Primariei Balesti ar fi fost mai mare daca contabilul sef al institutiei nu ar fi bagat de seama cu ce se indeletniceste cumnata judecatorului. Toata tarasenia a ajuns la postul de politie din comuna si dupa aceea la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu. Aici dosarul a ajuns in bratele procurorului Ileana Enache, magistrat milostiv cu delapidatorii.

In timp ce era cercetata, casiera nu a fost nici un minut suspendata din functie, asa cum o cere legea functionarilor publici, poate pentru a nu-si iesi din mana. A beneficiat de clementa din partea tuturor ca si cand nu bagase mana in buzunarul statului, ci pur si simplu avusese parte de o intamplare nefericita.

Ileana Enache a considerat ca fapta Aurorei Ghinoiu nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, primul atu acordat femeii din partea justitiei. Este demn de retinut ca legea penala prevede pedepse aspre pentru grozaviile comise de catre casiera. Pentru delapidare pedeapsa se poate incadra de la unu la 15 ani, pentru fals intelectual de la 6 luni la 5 ani si pentru uz de fals de la 3 luni la 2 ani.

Important a fost ca: “Invinuita nu este cunoscuta cu antecedente penale, a recunoscut si regretat fapta comisa, a recuperat integral prejudiciul, precum si faptul ca se bucura de apreciere in societate, fiind caracterizata in termeni favorabili”. Daca aceste lucruri atarna atat de greu in influentarea deciziei unui magistrat, oare de ce puscariile sunt pline de oameni carora le putrezesc oasele dupa gratii pentru ca au furat cateva kilograme de cartofi pentru ca le mureau acasa copii de foame? Poate pentru ca nu orice amarat are ruda un judecator, sau poate pentru ca doar detentia le poate indrepta atitudinea. Pentru Aurora Ghinoiu a fost de ajuns o sanctiune administrativa, Ileana Enache considerand ca “este suficienta pentru a-i indrepta pe viitor conduita”.

Daca faptul ca a fost prinsa cu mata-n sac a transformat-o pe casiera intr-un monument de moralitate, ramane de vazut, pentru ca sefii sai au pastrat-o in acelasi post, in speranta ca banii ce nu i se cuvin nu o sa-i mai faca cu ochiul.

• Mihai Popescu

Turnatorul de serviciu

• Este destul de greu sa ajungi magistrat in ziua de azi, sau cel putin asa arata situatia dupa rezultatele examenului pentru admiterea in magistratura. Doar doi tineri au fost admisi, din 22 de candidati gorjeni pentru functia de judecator. Cei doi au promovat examenul dupa ce au contestat rezultatele initiale. Printre codasi apare si fica fostului prim-procuror Roibu, Elena Raluca, aceasta reusind cu brio un 3,72. Pentru functia de procuror ambii candidati gorjeni au picat examenul.

• Proaspatul presedinte al PRM, Ilie Petrescu, zis si “senatorul cartofilor” (prietnii stiu de ce!) se impplica tot mai mult in viata locuitorilor de la Motru. Ultima gogoasa aruncata pe piata este cea a constructiei unei termocentrale la Motru. Gurile rele spun ca personajul care aduce la cunostinta opiniei publice orice ii trece prin cap lui Petrescu ar fi fost cumparat cu o ciorba de burta si ceva “arbagic” de-al nou. si primarul Hanu este proslavit periodic de cel transformat in portavocea PRM.

   Scrie Comentarii (0)   14.10.2005. 13:18

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 77 - 30 septembrie - 6 octombrie 2005

Jaf la Spitalul Judetean,

41 de miliarde de lei in conturile societatii Erbasu Construct

Spitalul Judetean Tg-Jiu si CNL Oltenia au incheiat in urma cu patru ani un contract pentru executia lucrarilor de reparatii curente si achizitii dotari la unitatea spitaliceasca.

Lucrarile urmau sa se execute in contul datoriilor pe care le inregistra CNLO catre Casa Judeteana Asigurarilor de Sanatate. Contractul a fost semnat din partea spitalului de catre directorul de atunci, Emil Sandu si directorul economic Ion Taloarga, iar din partea CNLO de catre fostul director Gavril Baican si cel economic Danut Pestritu.

Recent, Auditul Directiei de Sanatate Publica Gorj a constatat mai multe incalcari ale legii in derularea acestuia si a semnalat Institutiei Prefectului aspectele dubioase.

In raportul Corpului de Control al Prefectului, dat publicitatii saptamana trecuta, se apreciaza ca, dupa cum s-a perfectat contractul, s-au incalcat prevederile legale privind compensarea obligatiilor bugetare.

Lucrarile au fost incredintate direct de catre CNLO catre SC Erbasu Expert Construct SA Bucuresti, valoarea initiala a contractului nedepasind suma de 100.000 de euro.

La numai patru luni de la perfectarea intelegerii legale, printr-un act aditional, incheiat in ianuarie 2002 se modifica valoarea lucrarilor executare de la aproximativ 4 miliarde de lei la 25,6 miliarde. Actual a fost avizat de catre Directia de Sanatate Publica si chiar de Prefectura Gorj.

In 31 octombrie 2002, contractul se modifica din nou, iar valoarea acestuia este majorata cu 15 miliarde de lei, ajungandu-se la 41 de miliarde. Actul aditional a fost avizat de catre Directia Finantelor Publice, Curtea de Conturi, Garda Financiara si Consiliul Judetean.

Pana la acea data au fost executate lucrari de aproximativ 15 miliarde de lei, insa spitalul nu inregistrase si nu detinea nici un document contabil care sa ateste executarea acestora.

Au incercat sa-si acopere magariile

O conventie neinregistrata si nestampilata incheiata intre Spitalul Judetean, reprezentat de catre Emil Sandu si CNLO, prin directorul Emil Huidu, prin care compania era desemnata ca reprezentant in calitate de achizitor unic in raporturile cu orice furnizor, executant sau prestator, a incercat sa acopere magariile care s-au facut din banii publici, insa smecheria n-a prea reusit.

Corpul de Control al Prefectului a precizat clar ca scopul conventiei a fost acela de a crea o “perdea” de legalitate incredintarii directe a lucrarii catre Erbasu Expert Construct SA Bucuresti.

Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj urmeaza sa demareze cercetarile in acest caz pentru cel putin patru infractiuni. Vor da cu subsemnatul in fata procurorilor toti cei care au vizat si avizat contractul si actele aditionale, fara o baza legala.

Astfel, fostul director DSP, Emil Sandu, Sanda Mischie, fost director DSP, Gavril Baican si Emil Huidu, fostii sefi ai CNLO, Danut Pestritu, directorul economic al aceleiasi institutii, Speranta Vana, director CASJ, Dumitru Udroiu, fost sef al Finantelor, Ion Popescu, director al Curtii de Conturi, Marinel Nedelut, fost sef al Garzii Financiare, Nicolae Mischie, fost presedinte al Consiliului Judetean si Toni Mihail Grebla, fost prefect, se fac vinovati de jaful din banii Spitalului Judetean, o institutie si asa extrem de saraca.

Vom reveni.

• Anca Frumuselu

Miscari la Parchet

Prim procurorii Parchetelor din Tg-Jiu vor face in curand echipa la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Dupa ce se vor definitiva concursurile pentru suprematia in institutiile de acest gen, Dumitru Bocsan va parasi functia de prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu in favoarea celei de adjunct al lui Emil Mota la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Locul sau va fi luat de catre Lavinia Ilie, actual prim procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Carbunesti.

Surse demne de incredere sustin ca dupa ce vor fi pusi in functie, noii veniti vor trai in ca sanul lui Adam, datorita schimbarilor care se preconizeaza la forurile superioare de la Craiova. La Curtea de Apel si Parchetul de pe langa Curtea de Apel se va instaura “dinastia” Dragut. Conform acelorasi surse, Costel Dragut va deveni presedinte al Curtii de Apel, iar sotia sa va lua locul gorjeanului Victor Nicolcescu la Parchetul de pe langa Curtea de Apel. Familia Dragut este un inger pazitor a celor care vor urca pe scara ierarhica la Tg-Jiu, asa ca vor fi feriti de toate relele.

• Mihai Popescu

Holingher face profit din exploatarea minorelor

Infiintarea unei agentii de modele in Tg-Jiu, in urma cu cativa ani, a creat o adevarata isterie in randul tinerelor dornice sa devina celebre si bogate fara sa-si puna la contributie decat decolteul si cateva falfairi din gene. Body Scream Style (BSS) a devenit repede cunoscuta in municipiu si in scurt timp la diverse evenimente au inceput sa defileze tot felul de minore, mai mult, sau mai putin dezbracate. Distractia le-a constat pe langa bani si niste contracte semnate la repezeala si care le obliga sa fie la dispozitia patronului, adica a lui Daniel Holingher, ori de cate ori acesta are nevoie de ele nu numai pentru prezentari de moda, ci si pentru alte activitati artistice, care includ, bineinteles si dansul. In caz de neconformare, fetele sunt obligate prin contract la o despagubire de multe sute de euro.

Standurile din piete, modellingul si mitomania

Body Scream Style este o societate care are ca obiect principal de activitate comertul cu amanuntul prin standuri si piete. De la asta si pana la agentie de modele, pentru Dan Holingher n-a fost decat un pas pe care l-a facut fara sa-i pese de consecintele nerespectarii legii. El jura ca societatea sa lucreaza legal, iar fetele pe care le coordoneaza sunt angajate cu carte de munca, iar toate contractele incheiate cu acestea sunt inregistrate la Inspectoratul Muncii. Insa realitatea dovedeste clar ca minte cu nonsalanta, deoarece a sa BSS, figureaza ca avand doar un singur angajat, cel mai probabil pe el. Anul trecut societate a facut profit pe dezbracatul minorelor.

Holingher prefera sa minta si cand vine vorba de obiectul principal de activitate al firmei lui, spunand ca se ocupa cu:” comertul intern si extern”.

Pentru a-si putea racola mai usor fetele, patronul de agentie si-a deschis un punct de lucru in incinta Colegiului Tudor Vladimirescu din Tg-Jiu. Intrebat daca are licenta pentru a-si desfasura activitatea in acest spatiu, Holingher a raspuns, neconvins nici el de ceea ce spune, ca da, are.

BSS-ul si prestatiile gratuite

Oricum, astfel de justificari nu i-au fost cerute niciodata, mai ales ca fetele cu care lucreaza sunt in general minore si semneaza ca primarul orice li se pune in fata, fara insa a fi asistate de catre un reprezentant legale, adica parinte. Patronul agentiei a sustinut ca parintii sunt prezenti la semnarea contractului pana in momentul in care i s-a demonstrat cu unul dintre aceste acte ca minte din nou.

De inocenta cursantelor sale, Holingher profita ori de cate ori are ocazia. Anul trecut a pus cateva fete sa danseze la strandul din municipiu, fara ca acestea sa primeasca vreun ban pentru ca s-au expus privirilor libidinoase ale celor veniti la inot si soarelui care le-a batut in cap toata ziua. Cu praful de pe toba se aleg si pustoaicele care danseaza in doua cluburi din Tg-Jiu si prin altele din Valea Jiului. Holingher spune ca ele ar primi ceva bani, “nu multi, dar dati din propriul meu buzunar”.

In rest nu recunoaste nimic, desi lucrurile sunt evidente. Ca de exemplu, faptul ca s-a folosit de chitantele unei firme care nu mai functioneaza din 2000. Una dintre fetele care au urmat cursurile BSS si au devenit dupa aceea modele ale acestei agentii a primit, in momentul in care si-a platit cursurile, o chitanta din partea SC Onvecom Tg-Jiu, firma care avea ca obiect de activitate constructiile metalice si nicidecum modelingul. In primul rand suma trecuta pe chitanta nu concorda cu cea platita in realitate, care a fost mult mai mare, iar in al doilea rand ce legatura exista intre aceasta firma si BSS, stapanul de modele n-a vrut sa spuna. De fapt el a dat vina pentru chitanta respectiva pe o fosta colaboratoare care si-ar fi insusit bani de la mai multe fete fara ca el sa stie.

1000 de euro, nesupunerea fata de Holingher

Daca pentru unele ilegalitati, Daniel Holingher poate arunca vina pe diverse persoane, pentru contractele incheiate nu mai poate incrimina decat propria persoana. Prin continutul acestora, fetele devin proprietatea individului timp de trei ani si sunt obligate sa faca ceea ce le este dictat. Patronul BSS a avut grija sa le explice ca daca nu se supun acestui contract, vor fi nevoite sa plateasca despagubiri in valoare de 1000 de euro. Ceea ce a uitat sa le spuna este ca aceste contracte sunt nule, deoarece nu sunt inregistrate legal, iar in cazul minorelor, nu sunt semnate de parinti. Un “mic” amanunt care impiedica fetele care vor sa paraseasca BSS-ul si trupa de dans pe care patronul acesteia o detine. Nimeni nu s-a prins ca este vorba de o escrocherie in stil mare, nici macar atunci cand au primit diplomele de absolvente ale cursurilor agentiei de modele. Li s-au inmanat niste diplome necompletate in care era trecuta doar nota cu care au absolvit. Cine, cand, in ce an? Nu scrie niciunde. Intrebat ce-i cu aceste diplome, managerul general, a avut un singur raspuns”: Asta e furata de una dintre ele. Nu asa arata diplomele noastre”. Cat de mult adevar este in raspunsul sau se poate judeca dupa cele date anterior la intrebarile noastre.

Poate intrebari ar trebui sa-si puna, pe langa organele de control care merita sa faca o verificare, si parintii tinerelor care danseaza si prezinta haine sumare pentru ca Holingher sa bage bani in propriul buzunar, lasand impresia celorlalti ca el traieste din voluntariat si contracte barter pentru diverse evenimente si unitati pe unde presteaza fetele sale.

Faptul ca unele dintre tinerele care lucreaza cu forta pentru el, au avut curajul sa vorbeasca cu noi, l-a agitat foarte tare pe patronasul de agentie de modele. Dupa ce a incercat sa ne convinga, fara sorti de izbanda, ca tot ceea ce face este legal, in conditiile in care exista acte care demonstreaza contrariul, Daniel Holingher s-a gandit sa mai minta odata si si-a pus mintea bolnava la contributie. L-a sunat pe redactorul sef spunand ca:” M-a sunat cineva cu numar ascuns, probabil tatal uneia dintre fete, si mi-a zis ca daca vreau sa se stopeze atacurile din presa trebuie sa pregatesc 1000 de euro. Ma ajuti sa-i intindem un flagrant?” Ce voia sa faca cu acesti bani si cui voia sa-i organizeze flagrantul, este doar problema lui, dar atitudinea lui demonstreaza ca este un individ ordinar, care face bani din exploatarea minorelor.

Vom reveni in numerele viitoare cu alte povesti ale tinerelor care au prestat in folosul escrocului Holingher.

• Neli Matei

smenurile sindicalistilor de la ultima mineriada pana la arestarea lui Cretan

Constantin Cretan a fost retinut joi seara de politistii gorjeni si condus la Penitenciarul de Maxima Siguranta Tg-Jiu. Cretan se afla la domiciliul sau din Rovinari si era pregatit pentru vizita politiei.

Consilier judetean si presedinte al Ligii „Miron Cozma”, Constantin Cretan a fost condamnat la cinci ani de inchisoare in dosarul mineriadei de la Costesti, miercuri, Inalta Curte de Casatie si Justitie pronuntand sentinta definitiva: a respins recursul formulat de cei sase inculpati, urmand ca Miron Cozma sa execute zece ani de inchisoare, iar ceilalti complici, cate cinci.

Mandatul de executare a pedepsei cu inchisoarea pentru subminarea puterii de stat a fost trimis prin fax de catre ICCJ catre IJP Gorj, politistilor revenindu-le sarcina sa-l puna in aplicare.

Cretan a afirmat, inainte de a fi retinut, ca se va adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, intrucat procesul in care a fost condamnat a avut implicatii politice. Cretan va sta in puscarie cel putin 3,4 ani.

„M-au facut erou alaturi de Cozma”

Cretan si-a sustinut nevinovatia pe toata durata cercetarilor spunand ca nu exista argumente pentru acuzatia de subminare a puterii de stat, atata timp cat la Cozia a fost semnat un pact. Presa vremii relata despre hotararea de condamnare ca este o razbunare politica, conform spuselor lui Cretan, si survine in urma refuzului acestuia de a-l denunta pe Miron Cozma in timpul anchetelor.

„M-au facut erou alaturi de Cozma”, declara in urma cu aproximativ doi ani, Cretan.

„si-a luat comision din afacerea cu Statiunea Sacelu”

In timpul mineriadei din ianuarie 1999, imediat dupa plecarea minerilor spre Ramnicu-Valcea, Uniunea Federatiilor Sindicatelor Miniere din Oltenia a precizat ca nu se afla in conflict de munca cu Administratia CNLO si a lansat, catre membrii sai, un apel la munca.

Ziarele din acea vreme scriau ca liderii minerilor olteni vor tine cont de decizia sindicalistilor, acestia fiind cei care vor hotari daca il urmeaza sau nu pe Miron Cozma.

Dupa numai o zi insa, Marin Condescu anunta ca cei care il urmeaza pe liderul din Valea Jiului nu au mandat din partea Centralei Nationale Confederative a Sindicatelor Miniere din Romania si va solicita Comisiei de Disciplina sa fie exclusi din acest organism.

Condescu l-a acuzat atunci pe Constantin Cretan ca nu are nici o revendicare din partea minerilor si urmeaza pe Cozma pentru ca societatea sa are de recuperat o suma de bani in urma afacerilor pe care le deruleaza in Valea Jiului si Cozma il va ajuta in acest sens.

Cretan a reactionat prompt si a negat cele afirmate de Condescu dar l-a acuzat pe acesta de implicare in privatizarea Statiunii Sacelu.

In 1997, CNCSMR a cumparat statiunea cu trei miliarde de lei, desi valoarea acesteia reala nu ajungea la un miliard. Cretan afirma la acea vreme ca Marin Condescu a acceptat pretul piperat pentru ca si-a luat partea leului.

„Condescu, seful mafiei sindicale”

La nici o luna de la a-V-a mineriada ortacii din Motru au incercat sa-l determine pe Condescu sa demisioneze din fruntea CNCSMR, pentru ca nu le-a permis sa se solidarizeze cu cei din Valea Jiului. In cadrul unei conferinte extraordinare, care a durat mai mult de 12 ore, Condescu a reusit sa-i domoleasca pe liderii minerilor care au renuntat pana la urma la demisia sa si au aruncat vina pe conducerea de atunci a UFSMO.

Schimbarea de atitudine a celor de la Motru se explica, conform ziarelor din ’99, prin faptul ca in timpul conferintei, Condescu i-a promis liderului motrean Viorel Temelescu, presedinte al UFSMO.

Fostii lideri ai minerilor olteni, Nicolae Gegau si Nicolae Mihu declarau, dupa conferinta din februarie ’99, ca solidarizarea ortacilor gorjeni cu cei din Valea Jiului a deranjat Partidul Democrat, aflat la acea vreme la guvernare si pe Condescu „sluga acestui partid care a primit ordin sa scape de noi”.

Cei care i-au cerut demisia lui Condescu l-au acuzat ca ii santajeaza cu dosare penale pe cei care inca il mai sprijineau.

Chiar Constantin Cretan afirma acum sase ani ca liderii de la Motru au trecut de partea lui Condescu pentru ca CNCSMR a achitat prejudiciul creat prin vanzarea biletelor de odihna ale minerilor altor persoane, mai exact celor din administratia judeteana. Sumele imputate erau de ordinul sutelor de milioane, dar dupa achitarea prejudiciului organele de ancheta au dosit dosarele. Mai multi lideri ai minerilor fusesera arestati in acest caz cu cativa ani in urma si ii erau datori acum lui Condescu.

Pentru aceste afirmatii, Constantin Cretan a fost suspendat din functia de vicepresedinte al FSM Rovinari. „condescu e seful mafiei sindicale si nu este prima data cand incearca sa se razbune pe mine. Nu pentru ca am participat alaturi de Cozma, am fost suspendat, ci pentru adevarurile pe care am avut curajul sa le spun lui Condescu in fata”, declara dupa excluderea din FSM, Constantin Cretan.

A ramas intre mineri

Dupa excluderea din sindicatul lui Condescu, Constantin Cretan a infiintat Sindicatul Lignitul si Dreptatea si mai apoi Liga Muncitorilor , somerilor si Disponibilizatilor si a ramas in randul minerilor, la munca de jos, fiind maistru la EM Rovinari.

A fost singurul lider gorjean care a militat pentru eliberarea lui Miron Cozma. Cretan a infiintat Liga care-i poarta numele liderului din Valea Jiului. A reusit sa atraga in decursul ultimilor ani mai multe sindicate din Uniunea Europeana, alaturi de care a cerut eliberarea lui Cozma.

Afacerea „Apartamentul”

In timp ce Cretan locuia impreuna cu familia intr-un apartament din Rovinari, ceilalti lideri ai minerilor, in frunte cu Condescu, se pot lauda cu apartamente in Capitala. 26 de lideri ai minerilor au obtinut in iunie 1990 un bloc de locuinte in soseaua Panduri din Bucuresti sub forma de „locuinta de serviciu”. Ulterior, acestia au cumparat apartamentele din banii sindicatelor, dar pe numele lor. In 1997 la Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti se afla pe rol un dosar intentat liderilor sindicatelor miniere de catre Primaria Sector 5, in care acestia erau acuzati ca au ocupat blocul P27 in mod abuziv. Despre cum s-a finalizat acest proces nu se mai stie nimic, insa sindicalistii au ramas proprietari ai apartamentelor cumparate cu banii minerilor. Lista proprietarilor cuprinde persoane cunoscute ortacilor cum ar fi: Marin Condescu, Corneliu Garjoaba, Ioan Feurdean, Gheorghe Etagan, Luminita Mihaela Ciubotaru, Viorel Temelescu, Dumitru Popa.

Ce a facut Condescu in timpul mineriadei

Presa vremii aloca spatii largi manifestarilor din Valea Jiului dar si asa ziselor amenintari cu moartea pe care Condescu sustinea ca le-ar fi primit din partea lui Gheorghe Dudau, presedintele PSM Gorj.

„Am fost amenintat telefonic ca voi fi omorat atat eu, cat si sotia si cele patru fete ale mele, care locuiesc in Tg-Jiu, pentru ca nu i-as lasa pe mineri sa intre in greva alaturi de cei din Valea Jiului”, declara liderul CNCSMR.

Condescu a afirmat ca este nevoit sa-si mute familia si va anunta autoritatile. Gheorghe Dudau a relatat presei ca-l va actiona in judecata pe Condescu pentru aceste acuzatii.

„Nu am amenintat niciodata pe nimeni cu moartea. Nu vad de ce as face acest lucru, mai ales ca este vorba de un om care mi-a fost subaltern pe vremea cand lucram activist de partid la Rovinari. Condescu era lacatus si apoi secretar UTC”, declara Dudau.

Circul rapirii fiicei lui Condescu

In timpul evenimentelor din ianuarie 1999 una dintre fiicele lui Condescu a depus o plangere la IJP in care mentiona ca a fost rapita si violata de un grup de tineri.

Medicii gorjeni au exclus varianta violului, dar au constatat ca fata era taiata cu lama de mai multe ori pe unul din brate.

Mass-media, citand surse din Inspectoratul scolar Gorj, au relatat ca fiica lui Condescu a intrat in contact cu mai vechii sai prieteni care-i furnizau droguri si a fost atacata pentru ca a dezvaluit organelor de ancheta numele acestora.

Preocupat de integritatea sa si a familiei sale, Condescu a stat departe de interesele minerilor in timpul celei de-a V-a mineriada.

Presa schimbatoare precum vremea

In urma cu mai bine de sase ani, atat presa locala, cat si media nationala au abordat cu impartialitate problemele din interiorul sindicatelor miniere din Oltenia. Atitudinea echidistanta a presei se regaseste in articolele de atunci, care informau publicul cu obiectivitate, atat despre tabara lui Condescu, cat si despre cea a liderilor exclusi din UFSMO.

Odata cu inscaunarea lui Condescu si a echipei sale in fruntea miscarii sindicale din Oltenia, ziaristii si-au schimbat atitudinea. Condescu a fost “pictat” ca fiind salvatorul ortacilor din Oltenia, in timp ce fostii sindicalisti au revenit la munca de jos.

In decursul ultimilor ani, Marin Condescu, din fruntea USM Oltenia, si-a manifestat public sprijinul politic fata de partidele care s-au perindat la putere. Este memorabila miscarea acestuia in ultima zi din campania electorala pentru alegerile generale, cand, dupa ce negociase cu Alianta PSD+PUR, a schimbat in ultimul moment macazul spre Alianta D.A.

Cu exceptia a doua-trei publicatii, Condescu este cosmetizat frecvent de mass-media, fiindu-i dedicate chiar ode ca lui Nicolae Ceausescu.

• Claudiu Matei

Afacerile alesilor locali

Aproape jumatate dintre consilierii locali ai municipiului Tg-Jiu sunt oameni de afaceri mai mult sau mai putin prosperi, cu profituri de zeci de miliarde de lei si cu pierderi, destul de infime de altfel, in majoritatea situatiilor. Dupa ce fac pe grozavii prin sedintele consiliului local si se cearta ca la usa cortului atunci cand nu pot trage jar pe turta lor, alesii isi concentreaza talentele comerciale spre propriile afaceri, care in unele cazuri, infloresc de la un an la altul.

Cei mai multi negustori consilieri sunt din partea PSD, insa – daca nu in politica macar in afaceri - la cea mai mare cifra de afaceri si profit, conduce detasat un peremist.

Roibu, cel mai profitabil pesedist

Emanoil Popescu, unul dintre cei patru consilieri PSD cu sange negustoresc, ar putea fi considerat doar un mic om de afaceri, asta daca este sa judeci dupa propria declaratie de avere. El este administratorul SC Mapamond SRL si se ocupa cu editarea unei publicatii. Anul trecut i-a adus consilierului o cifra de afaceri de doar 379 de milioane de lei si un profit de aproape 80 de milioane. Insa Popescu, om cu un acut simt al banului ii ia urma ori pe unde se preconizeaza vreun castig si nu asteapta sa iese prea multi bani din vanzarea ziarelor.

Sanda Mischie, colega de partid cu Popescu, detine doua firme si la o alta este asociat. Scandalurile in care a fost implicat in ultimul timp sotul sau au daunat afacerilor. Cea mai mare cifra de afaceri la societatile consilierei a fost in 2004, 1,7 miliarde de lei, iar cea mai mica 141 de milioane de lei. Toate firmele au inregistrat insa pierderi destul de semificative.

Cu mult mai bine sta un alt iubitor al doctrinei pesediste, Traian Patrascoiu. Acesta, chiar daca este directorul unei societati aflata in reorganizare judiciara, SC Unirea SA, detine aici actiuni in valoare de aproape 10 miliarde de lei. El a investit si intr-o alta societate, Unirea Matcons Schela SA, unde este actionar. Cum nu tot timpul scoti bani din piatra seaca, Patrascoiu n-a obtinut mare lucru din extractia pietrei de constructii, Unirea Matcons avand anul trecut o cifra de afaceri de 1,6 miliarde de lei si pierderi de 165 de milioane de lei.

Petrisor Dinca Roibu, ultimul consilier PSD afacerist, este director al SC Cereal Com SA Tg-Jiu, dar si actionar majoritar. Cu un salariu de aproape 15 milioane de lei, pastorul celor 4 salariati ai societatii de comert cu ridicata al cerealelor a reusit anul trecut o cifra de afaceri de 1,7 miliarde de lei si un profit de 175 de milioane.

Penelistii – comercianti de taraba

PNL are in Consiliu Local Tg-Jiu trei reprezentanti ai tagmei negustorilor, doi dintre acestia orientandu-se, in special, spre comertul prin magazine. Aurel Popescu, administrator al SC Regal SRL, societate axata pe fabricarea painii, nu s-a bucurat de prea mult noroc in 2004, avand in vedere ca, desi a avut o cifra de afaceri de 7,3 miliarde de lei, a inregistrat pierderi de 230 de milioane. La SC Saad Prod, firma ce se ocupa cu comertul cu amanuntul, unde Popescu este asociat, situatia financiara ramane neclara pentru ca nimeni nu s-a obosit sa depuna la Finante bilantul contabil al ultimului an financiar. Nici pentru SC Valahia SRL, tot societate de comert, consilierul n-a dat ghes contabilului sa intre in legalitate si sa declare situatia financiara.

Un alt penelist, Marian Popescu, s-a descurcat mai bine cu pravaliile si la o cifra de afaceri de 4,5 miliarde de lei, inregistrata pe SC Magic SRL, a obtinut si un profit de 10 milioane. In declaratia de interese el mai are trecuta si o alta firma, SC Tremolada SRL, pe care nu s-a inregistrat nici un fel de activitate anul trecut. Dubios este ca la acelasi sediu figureaza o alta societate cu nume aproape identic, SC Termoland SRL, profilata pe lucrari de instalatii tehnico-sanitare. Desi aproape sigur Marian Popescu are implicatii si in aceasta afacere, el a omis sa aminteasca de ea in declaratia de interese, cu toate ca e cam greu sa uiti de o cifra de afaceri de 18 miliarde si 30 de angajati.

Liviu Calniceanu nu s-a aventurat in a vinde maruntisuri prin magazine, asa ca a investit in SCA JIUL, unde detine actiuni in valoare de 37 de milioane si primeste un salariu de 8 milioane. Ca membru in consiliu de administratie la UEF Motru mai primeste 5,7 milioane de lei.

Predescu, un peremist prolific

Singurul pedist, consilier si afacerist, este Ion Puiu, care detine doua firme si este salariat la a treia, unde primeste o leafa de 4 milioane de lei. Puiu a obtinut in 2004 un profit de 720 de milioane de lei dintr-o societate care se ocupa cu instalatii tehnico-sanitare si are un singur salariat, productiv se vede treaba, de a putut realiza singur o cifra de afaceri de 3 miliarde si mai multe milioane de lei profit. O fi avand omu’ calitati supranaturale, ori consilierul foloseste munca la negru...

Luminita Greculescu, consilier PRM, nu se complica cu angajati si societati proprii asa ca se multumeste a fi doar economist la, SC Aquaterm si membru al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

Colegul sau de partid si vicepresedinte al acestuia, Nicolae Predescu, traieste bine ca director al SC Roexim Com, unde a avut, anul trecut 34 de subordonati, o cifra de afaceri de 95,5 miliarde de lei si un profit de 670 de milioane de lei.

Cat de buni sunt si cat de mult le merge mintea celor care hotarasc soarta miliardelor de lei din bugetul local se poate judeca si dupa modul cum si-au condus afacerile, dar mai ales dupa prestatia lor din Consiliul Local, pe care din pacate oamenii de rand nu sunt interesati sa o aprecieze, nefiind curiosi sa participe niciodata la sedintele organismului care stabileste utilizarea cu folos, sau risipirea banilor publici.

• Adrian Iovan

   Scrie Comentarii (1)   30.09.2005. 13:17

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 76 - 24 - 29 septembrie 2005

Postul de Politie Lelesti a disparut!

seful postului de Politie Lelesti, agent sef Mihai Sarcina, “evapora” institutia pe care o conduce ori de cate ori cineva face o plangere impotriva unui prieten al sau. Acest lucru l-a aflat pe pielea sa Ion Popescu, un cetatean din Stanesti, care a trimis prin posta o plangere catre postul de politie respectiv in care reclama un furt care s-a comis in urma cu trei luni. Pentru ca unul dintre suspectii indicati de Popescu era prieten cu seful de post, cetateanul a primit scrisoarea inapoi cu precizarea “destinatar necunoscut”.

In urma cu ceva timp casa unei batrane din satul Fratesti, comuna Lelesti, a fost jefuita, iar fiul acesteia Ion Popescu a facut plangere catre politia localitatii. In hartie a enumerat bunurile furate si a indicat chiar cativa suspecti pentru a ajuta organul sa detecteze mai repede autorii. Plangerea a fost trimisa prin posta pentru ca barbatul nu locuia in comuna Lelesti. La doar cateva zile plicul i-a fost trimis inapoi, iar pe confirmarea de primire scria clar: “destinatar necunoscut”. Ion Popescu este ferm convins ca de returnarea plangerii este vinovat agent sef Mihai Sarcina, deoarece principalul banuit este prieten cu politistul si, in plus, este si informator al politiei din localitate. Pentru aceste doua “calitati” suspectul are din partea lui Sarcina imunitate.

Dupa confirmarea faptului ca Politia Lelesti este necunoscuta in localitatea, lui Popescu nu i-a ramas decat sa informeze conducerea Inspectoratului de Politie Gorj despre atitudinea neprofesionista a politistului de tara.

• Daniel Dumitriu

Condescrocul

Minerii gorjeni transformati in constructori de case pe santierele din Vrancea s-au intors acasa inainte de a-si termina treaba, pentru ca Marin Condescu nu le-a platit salariile. Dupa ce si-a facut campanie de imagine pe spatele amaratilor care s-au bucurat ca vor primi un ban pentru a-si putea asigura existenta, asa-zisul inger pazitor al ortacilor i-a abandonat fara nici un leu in Vrancea.

Mai mult decat atat, din cauza conditiilor mizere asigurate de societatea angajatoare, SC Olservmin Motru, acestia s-au imbolnavit, pentru ca nu au avut nici macar apa pentru igiena intima.

“Condescu ne-a mintit de nenumarate ori”

Pentru constructia celor 250 de case din Vulturu, Vrancea, pe care Gigi Becali s-a angajat ca le va construi pentru sinistrati, au fost contractate, cu ajutorul lui Marin Condescu, doua firme gorjene: ARC Tg-Carbunesti si Olservmin Motru.

Peste 250 de mineri au fost dusi in Vrancea de catre societatea sindicatelor miniere pentru ca, impreuna cu firma omului de casa al lui Condescu, Clement Mocanu, sa-l ajute pe latifundiarul din Pipera sa ridice casele sinistratilor din satul care-i va purta numele.

Atat Condescu, cat si Becali au vizitat santierul de la Vulturu si le-au promis minerilor, transformati peste noapte in constructori de case, ca li se vor achita lefurile.

Asta in spatele camerelor de vederi, pentru ca in fata lor, totul mergea struna. Muncitorii s-au plans ca muncesc zi lumina si in zilele libere si cu toate astea nu au nici macar apa sa se spele. “Ni s-a spus ca vom avea masa si cazare, insa dormim pe jos in corturi si ne spalam in Siret. Despre bani nici nu poate fi vorba. Condescu ne-a mintit de nenumarate ori ca ne achita salariile pentru luna trecuta”, a declarat unul din cei 14 mineri din Motru.

Cand Olservmin i-a detasat pe cei 250 de muncitori la Vrancea li s-a promis 14 milioane de lei pentru fiecare luna, insa acestia nu si-au primit nici macar leafa pe luna iulie. Mineri de la Motru povestesc ca: “Nu aveam unde sa ne spalam hainele. Era un singur dus la 250 de oameni. Unii dintre noi s-au imbolnavit deja. In curand ne vor urma si alti colegi daca nu-si vor primi banii. Condescu a promis multe si ne-a lasat ca pe caini pe acolo”, a declarat un salariat al societatii sindicatelor minere.

• Adrian Iovan

Jandarmii au facut ordine cu bocancul

Trei tineri au ajuns in spital, saptamana trecuta, dupa ce au fost calcati in picioare de catre jandarmii care asigura paza si ordinea in Gara Tg-Jiu.

Daca pana acum si-au aratat muschii doar cativa gabori zelosi sau beti, colegii lor mai albastrii, jandarmii, au aplicat si ei legea direct cu bocancul.

Jandarmii care patruleaza in doru’ lelii prin Gara Tg-Jiu au dus la indeplinire, vineri seara, 16 septembrie, una din cele mai “grele si periculoase” misiuni. In timp ce colegii lor din alte judete se lupta sa salveze viata celor cotropiti de inundatii, jandarmii din Tg-Jiu au restabilit ordinea printre boschetarii care-si fac veacul prin statia CFR. Ce-i drept, unul dintre ei, cam tare-n plisc, le-a cam vorbit rastit jandarmilor, care, simtindu-se ofensati, l-au si umplut de sange pe amarat. si cum alti doi boschetari au intervenit ca ciomagarii in uniforma sa nu le desfigureze confratele, au fost facuti si ei una cu pamantul cat ai clipi. si de aici a inceput cosmarul pentru toti trei.

Dupa ce si-au rapus temutii dusmani, jandarmii i-au tarat pe cei trei in Postul de Politie TF, dupa care au chemat politia si salvarea. “Turbulentii” au fost transportati la sectia de psihiatrie a Spitalului Judetean, departe de ochii ziaristilor.

Internarea la psihiatrie si nu intr-o alta sectie s-a datorat – dupa spusele politistilor – tulburarilor de comportament, pe care cica le manifestau cei trei. De ce acestia erau plini de sange atunci cand au fost urcati in salvarea, tot politistii au lamurit situatia. Cica s-ar fi aruncat cu capul in geamuri, nimeni altcineva nefiind vinovat de taieturile si ranile lor.

Din spatele zabrelelor de la psihiatrie n-am putut afla nimic, nici macar despre diagnosticul stabilit de doctorii, singurii care s-au pronuntat medical fiind tot politistii care, experimentati cum sunt, le-au pus in spate boschetarilor tulburari de comportament.

Jandarmii batausi isi cauta acum martori care sa le sustina nevinovatia, in eventualitatea ca tinerii batuti vor depune plangere impotriva lor.

Cateva persoane care au asistat la incident au declarat ca oamenii legii le solicitasera boschetarilor ceva prospaturi de prin gara pentru un sex oral, iar refuzul acestora de a le pune la dispozitie ultimele dame aparute in bransa i-a scos din sarite pe jandarmii pofticiosi.

• Claudiu Matei

Turtoi mai vrea un mandat de presedinte

Federatia Cooperatie de Consum din Gorj, este condusa de ani buni de catre Ilie Turtoi, persoana care in 1989 a sarit pe fotoliu de presedinte, direct de pe scaunul de sef serviciu comercial.

Timp de peste 15 ani, Turtoi a pastorit cu “chibzuiala” averea cooperatiei de consum, care s-a tot subtiat, mai ales ca urmare a unei activitati fara profit si a dobanzilor bancare impovaratoare, percepute la creditele acordate in propriu sistem, al Bankcoop, ce s-a dovedit falimentar.

In prezent cele noua cooperative care mai sunt in judet lucreaza in pierdere, avand o activitate doar pur comerciala. In acelasi timp Federatia Teritoriala a celor noua cooperative, condusa de Ilie Turtoi, traieste si supravietuieste de mai bine de 5 ani, doar din vanzari de active.

In urma cu putin timp au avut loc alegeri, desfasurate intr-o adunare generala extraordinara, pentru transformarea Federalcoop Gorj, intr-o societate cooperativa de gr. II. Pe Turtoi, pensionar de vreo 5 ani pentru limita de varsta, nu l-a lasat inima sa nu participe din nou pentru functia de presedinte. Nu de alta dar cumularea pensiei cu un salariu de vreo 25 de milioane de lei, da o suma lunara deloc de neglijat. El vrea sa fie presedinte inca patru ani, adica pana cand va implini varsta de 69 de ani.

Spre surprinderea lui, la alegeri a avut si un contracandidat, in persoana consilierului juridic Gheorghe Maracine, care pana la urma a pierdut la un vot diferenta si a contestat modul in care s-au derulat acestea. Motivul contestarii a fost ca la adunarea generala au participat si au votat membrii cooperatori fara reprezentare legala si drept de vot.

Participarea la alegeri a lui Maracine si contestarea acestora l-a infuriat foarte tare pe Ilie Turtoi care s-a hotarat sa se razbune, recurgand la acuzarea penala a contracandidatului sau pentru doua infractiuni: abuz in serviciu si distrugere de inscrisuri. Mai mult decat atat, in aceeasi plangere il acuza de imixtiune in alegerile de la Federalcoop chiar pe presedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruta, pe care-l numeste “bosu de la Tribunal”, care cica l-ar sprijini procesual pe Maracine.

Intre timp pe rolul Sectiei Comerciale, din Tribunalul Gorj, in dosarul 256/SC/2005, Ilie Turtoi si Gheorghe Maracine asteapta verdicte diferite, primul de mentinere a functiei de presedinte al Cooperativei de Consum, celalalt pentru anularea alegerilor si refacerea procedurii de vot, care i-ar permite castigarea functiei.

Judecarea dosarului este insa suspendata pana ce se va cerceta acuzarea penala pe care Turtoi o aduce adversarului sau. O suspendare care ii mai da presedintelui posibilitatea unei “superioare” valorificari a ceea ce a mai ramas din averea cooperatiei de consum.

• Daniel Dumitriu

Controlorii Transloc n-au voie la WC

Vasile Cailean, directorul Transloc Tg-Jiu le-a interzis controlorilor de pe mijloacele de transport in comun folosirea toaletei in timpul orelor de program. Aceasta decizie are deja o vechime de o luna de zile si respectarea ei i-a cam scos din rabdari pe 17 angajati care au depus o plangere in acest sens la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM). Lor le este interzis, atunci cand au nevoi fiziologice, sa ajunga la dispecerat, sau sa utilizeze WC-urile din statiile prin care trec. Tot ceea ce pot face este sa se roage sa le reziste vezica pana la terminarea programului.

Ca si cand nu era suficient, acelasi director a mai emis o decizie care incalca legislatia muncii. Controlorilor li s-a impus un plan de amenzi, pe care trebuie sa-l realizeze, indiferent de numarul de calatori pe care-i gasesc fara abonament sau bilet de calatorie. “In cazul nerealizarii planului ni se opreste o cota parte din salariu, desi este realizat numarul de ore, iar acest plan de amenzi nu figureaza in contractul nostru de munca”, a declarat unul dintre controlorii nemultumiti.

Oamenii sunt revoltati si de faptul ca sunt nevoiti, tot datorita unei hotarari a conducerii societatii, sa desfasoare controale pe timpul noptii. Acest lucru presupune un risc din partea controlorilor care sunt de parere ca nu pot face aceste verificari fara ajutorul Politiei Comunitare: “Exista riscul sa fim agresati fizic, lucru care s-a intamplat nu demult. Oricum zilnic suntem injurati si amenintati de catre cetatenii fara bilet”, spun angajatii Transloc.

Acestia spera ca ITM-ul sa realizeze un control pe linia respectarii legislatiei muncii la SC Transloc, iar dispozitiile ilegale si aberante ale directorului Vasile Cailean sa fie anulate.

• Mihai Popescu

seful Antidrog, in cardasie cu interlopii

Subcomisarul Dumitru Manolea, seful Serviciului de Combaterea Criminalitatii Organizate si Antidrog, din cadrul IJP, a venit, miercuri, 21 septembrie, la tribunal, sa-si sustina finul scandalagiu.

Manolea a fost surprins de reporterii “Scandal” in apropierea Palatului Justitiei, in timp ce discuta, probabil strategie de aparare, cu doi dintre cei care au facut parte din gasca lui Gheorghe Cucu, implicata in urma cu patru luni intr-un scandal in Tg-Jiu.

Cucu, finul politistului, impreuna cu o sleahta de betivani, s-au ciomagit la jumatatea lunii mai intr-un restaurant din municipiu, iar acum justitia incearca sa afle cine sunt victimele si care sunt vinovatii.

Gheorghe Cucu a fost implicat in mai multe incaierari in ultimul timp, iar in urma cu cativa ani, victima a acestuia a fost chiar un politist.

• Adrian Iovan

Sotul Mariei Dragomiroiu isi reneaga fiul

Catalin Mihu, fiul cunoscutului impresar gorjean Bebe Mihu, a devenit, de la eliberarea din penitenciar, client fidel al localurilor rau famate din Tg-Jiu.

El a avut de ispasit o pedeapsa cu inchisoarea pentru privare de libertate in mod ilegal si a fost eliberat in urma cu cateva luni din puscarie, dupa ce a stat inchis peste doi ani de zile.

Acesta spune ca nici in timpul detentiei si nici dupa eliberare, tatal sau si mama sa vitrega, Maria Dragomiroiu, nu l-au ajutat cu nimic: “De fiecare data cand il sunam pe tata imi spunea ca e in strainatate cu spectacolele pe care le organizeaza. Cred ca nu vrea sa ma ajute, desi nu i-am cerut nimic in mod special. Nici macar nu vrea sa ma vada. Acum are familia lui si intr-un fel il inteleg, dar ca fiu nu mi se pare normal sa se intample asa”, a afirmat Catalin.

Bebe Mihu, actualul sot al solistei Maria Dragomiroiu a ajuns unul dintre cei mai cunoscuti organizatori de spectacole in tara si strainatate, dupa ce in urma cu mai bine de 15 ani era directorul Casei de Cultura ticleni.

Presa centrala a relatat in nenumarate randuri despre Mihu si relatia lui extraconjugala cu Madalina Manole, femeile fiind, poate, un motiv din care nu are timp pentru propriu copil.

• Mihai Popescu

Turnatorul de serviciu

• Secretarul de stat Ionel Mantog a scapat deocamdata de remaniere.

Sustinut puternic de Condescu, dar si de ceilalti stramutati de lux care mai au oarece influenta, Mantog a rezistat recentului val de schimbari dictat de Guvern. Se pare ca secretarul de stat este mentinut in Ministerul Economiei pentru a-si folosi influenta la mentinerea in sertarele politiei si Parchetului a dosarelor bosilor din Primaverii. Pe langa cei direct interesati, la Bucuresti cica ar interveni si un potent om de afaceri gorjean care deruleaza in prezent afaceri cu CNLO.

• Finul presedintelui Ion Calinoiu a obtinut recent un traseu pentru transportul de persoane cu microbuzul. Societatea Lopan Serv, apartinand lui Catalin Stolojan, a castigat licitatia pentru traseul Tg-Jiu-Vacarea-Danesti, dupa ce Consiliul Judetean a segmentat artificial vechiul traseu Tg-Jiu-Botorogi-Vacarea. Fosta societate care detinea mijloacele de transport pentru acest traseu a fost practic nevoita sa falimenteze, in conditiile in care Consiliu Judetean a tras efectiv de harta lungind ruta de la 600 de metri in realitate, la 2 km pe hartie.

Finul presedintelui Calinoiu a mai castigat un traseu, Stanesti-Valari, suplimentandu-si veniturile lunare la peste 200 de milioane de lei.

• Doctorul Dumitru Lita, urmarit in trecut de fosta Securitate, asteapta dosarul complet de la CNSAS. Se pare ca articolul despre informatorii si ofiterii Securitatii i-a cam pus pe jar pe cei care n-au iesit inca din sistem. “Scandal de Gorj” va publica, in numerele viitoare, interviuri-soc cu cei care l-au urmarit ani de zile pe dr. Lita si familia acestuia.

• Presedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruta, continua sa stapaneasca justitia gorjeana fara sa-i pese ca unii subalterni incalca legile tarii, chiar in sala de judecata. Saptamana trecuta un judecator al institutiei conduse de Miruta a scos din sala de judecata un avocat al UNBR, lasandu-l astfel pe clientul acestuia fara aparator. Cu toate ca CSM a comunicat printr-o adresa Tribunalului Gorj ca UNBR este constituit legal, Miruta uita sa prelucreze aceste aspecte si colegilor sai mai tupeisti.

• In numarul viitor al ziarului nostru cititi si va cruciti: Doi primari eu emis titlu de proprietate pe acelasi teren. Asta n-ar fi nimic, numai ca alesii apartin unor comune vecine, iar terenul cu pricina este chiar la hotarul acestora.

Implicati in toata aceasta poveste sunt si doi procurori. Unul din interes, altul din prostie…

De 3 x NEVINOVAT (tableta)

tundrea, Tomulescu si Gheorghe Tudor. Trei “criminali” nevinovati care au ispasit in total nu mai putin de 18 ani de detentie pentru crime pe care apoi s-a dovedit ca nu le-au comis. Cele trei cazuri au si un punct comun. Un om. Ba nu, un anchetator. Procurorul gorjean Ion Diaconescu, ajuns celebru odata cu aducerea in fata opiniei publice a terifiantului caz tundrea, in primavara anului trecut. Cu toate ca prin profesionalismul de care a dat dovada in rezolvarea celor trei dosare a reusit sa distruga viata a tot atator oameni, poate chiar familii, procurorul Diaconescu isi practica in continuare meseria sub protectia functiei. Mai mult, acesta si-a si atacat colegii care au avut curajul sa il contrazica si sa-i dezvaluie erorile, bineinteles sub protectia unor reclamatii “semnate si date anonime”. Dictonul “Decat un om nevinovat dupa gratii, mai bine 100 de criminali in libertate” este cel dupa care s-a ghidat si Diaconescu in rezolvarea cazurilor de crima, numai ca el a omis prima propozitie din fraza. In orice caz, omul nu poate fi acuzat de nimic, nici chiar de rea vointa… poate doar de incompetenta. Aceasta este opinia pe care mi-o pot forma despre un om care a nenorocit trei destine si care cu nonsalanta continua sa-si “faca meseria”. Punandu-ma in locul lui Diaconescu, eu unul nu as fi putut continua… si probabil, din onoare, daca mi-ar mai fi ramas asa ceva, mi-as fi dat demisia si mi-as fi acceptat responsabilitatea consecintelor faptelor mele. Intr-adevar e o fraza destul de greoaie chiar si de citit, dar sa mai fie si inteleasa. Asa ca nu ma astept ca anchetatorul sa o ia in seama. Necazul este ca nici macar cei abilitati nu fac nimic in acest sens… corb la corb nu-si scoate ochii. De mai bine de un an nimeni nu a miscat un deget in acest sens, iar domnul procuror, bizuindu-se pe clementa superiorilor, intoarce ironic orice afirmatie a opiniei publice care cere, anchetarea sa. Desi, intr-o mica parte, vinovata pentru aceasta situatie este chiar societatea civila, care nu numai ca a nu a reactionat la strigatele de ajutor ale celor trei, ba mai mult a si contribuit la condamnarea acestora, ea va fi singura care va plati pentru greselile procurorului Ion Diaconescu. Daca cei trei vor actiona statul roman in judecata la Strasbourg, si sigur il vor actiona dupa cum reiese din declaratiile lor, iar acolo vor avea sorti de izbanda, cei care vor plati acele despagubiri suntem doar noi… ca platitori umili de impozite si taxe ai acestui stat minunat…

• Radu Ciocoiu

   Scrie Comentarii (0)   24.09.2005. 13:15

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 75 - 16 - 22 septembrie 2005

Luminita Greculescu, presedintele impus al femeilor PRM

Daca in numarul trecut al publicatiei noastre un membru PRM acuza lipsa de transparenta si aranjamentele de culise care se fac in acest partid pentru ocuparea unor functii de conducere de catre cei care nu le merita, iata ca recenta Conferinta Judeteana a Organizatiei de Femei a PRM Gorj, a confirmat din plin faptul ca in Partidul Romania Mare spiritul democratic a murit. La decesul sau a contribuit din plin distinsa doamna Mitzura Arghezi, presedinta Organizatiei de Femei a PRM, care grabita fiind n-a mai acceptat si alte candidate pentru functia de presedinte a OFRM Gorj, in afara Luminitei Greculescu, favorita ei. Astfel, delegatele sosite din judet nu au mai putut sa-si exprime, in secret, dreptul de vot, in conformitate cu statutul OFRM. Luminita Greculescu, cea care “nu a fost niciodata aleasa”, ramane in continuare presedintele organizatiei judetene intr-un mod nestatutar.

Dezamagiti, parlamentarii Petre Popeanga si Ilie Petrescu, care de aceasta data au onorat cu prezenta, si-au manifestat dezacordul fata de metoda impunerii, parasind grabiti sala.

Organizatia de femei a PRM din Tg-Jiu, care intentiona sa o sustina pe Melania Boja, impreuna cu organizatiile din Sadu, Motru si Rovinari, au strans semnaturi si au inaintat un protest presedintelui Corneliu Vadim Tudor.

• Daniel Dumitriu

Sfatul Popular al orasului Targu Jiu a hotarat in urma cu 54 de ani:

Demolarea Coloanei Infinitului

Coloana Infinitului, celebra opera a sculptorului gorjean Constantin Brancusi, a fost luata in vizor de catre autoritatile locale, in anul 1951, cand Sfatul Popular a decis ca nu este nevoie de un astfel de monument in oras, deoarece nu ajuta cu nimic la culturalizarea poporului. In schimb materialul din care este construita ar putea prinde bine la D.C.A, motiv pentru care au fost facute demersurile necesare pentru demolarea acesteia.

Capodopera brancusiana – monument fara estetica

Coloana Infinitului a fost pe punctul de a deveni doar o amintire, dupa ce autoritatile locale au hotarat ca materialele din care este construita “ ar putea fi folosite la alte lucrari edilitare de prima necesitate orasului Tg-Jiu”.

Sfatul Popular de Subordonare Regionala al Orasului Targu-Jiu a cerut, in anul 1951, Ministerului Afacerilor Interne sa aprobe demolarea mai multor monumente printre care si Coloana Infinitului. In adresa trimisa pe data de 7 martie, Sfatul preciza: “Intrucat orasul Tg-Jiu a mostenit de la vechile regimuri burghezo-mosieresti diferite monumente asezate fara nici o estetica pe raza orasului si fara sa aiba un rol bine definit pentru culturalizarea poporului, asa cum de exemplu se afla si o coloana metalica introdusa in fundament de beton si situata in partea de Est al orasului, in noul parc creat in cursul anului 1937. […] Va rugam a ne da cuvenita aprobare pentru daramarea ei si materialele fieroase rezultate putand fi predate Oficiului. D.C.A. din localitate. Coloana are o inaltime de circa 29 metri, latime de 1 metru, in forma de x, trunchiuri de piramida suprapuse.”

Ministerul a fost de acord cu cererea Sfatului Popular si a transmis propunerea Comitetului pentru Arta de pe langa Consiliul de Ministri, Directiunea Arte Plastice, cu urmatoarea mentiune: “Va rugam a aviza asupra propunerii Sfatului Popular”.

Directiunea Arte Plastice a transmis mai departe problema la Comisia stiintifica a Muzeelor Monumentelor Istorice si Artistice de pe langa Academia Republicii Populare Romania, cu “rugamintea de a binevoi sa avizati”.

Coloana Infinitului – opera decorativa

Salvarea Coloanei fara Sfarsit, unul dintre cele mai importante 100 de monumente din lume, a venit din partea Directiunii Arte Plastice, care nu s-a limitat doar sa ceara avizarea. Intr-una din adresele trimise Comisiei stiintifice, H. Balanescu spunea: “Comitetul pentru Arta, in urma cercetarilor facute, a ajuns la concluzia ca aceasta lucrare putand fi considerata ca o opera decorativa, inspirata din formele artei populare din regiune, poate fi mentinuta ca atare.”

Comisia stiintifica a luat in calcul aceasta recomandare. Mai mult decat atat, academicianul C. Moisil, a fost primul care a recunoscut valoarea Coloanei Infinitului, considerand-o un monument de arta. El raspunde Comitetului de Arta: “Luand in discutie adresa dvs., prin care ne faceti cunoscut ca Sfatul Popular a cerut daramarea coloanei de metal din oras, opera sculptorului gorjean Brancusi, va aducem la cunostinta ca intrucat dvs. ati constatat ca aceasta lucrare este o opera decorativa, inspirata din formele artei populare din regiune si merita sa fie mentinuta ca atare, biroul a hotarat sa faceti cunoscut sfatului Popular al orasului Tg-Jiu, ca aceasta coloana nu trebuie distrusa, ci conservata, fiind un monument de arta”.

Dupa ce a scapat de demolare, Coloana Infinitului ca de altfel intreg complexul creat de Brancusi, a trecut de nenumarate ori prin momente de restriste, insa, dupa anul 1951, operele brancusiene au suferit cea mai mare bataie de joc in zilele noastre.

Despre restaurarea Ansamblului Brancusi s-a discutat ani de-a randul si chiar au fost puse in practica niste proiecte.

In 1966 precum si 10 ani mai tarziu, Nicolae Gorjan, unul dintre cei mai importanti critici ai lui Brancusi, a facut lucrari de restaurare la Coloana Infinitului care au constat in acoperirea modulelor cu lac protector. In 1985, Gorjan a incercat din nou sa restaureze Coloana, dar nu a reusit.

De atunci in jurul Ansamblului s-au invartit o serie de indivizi, care n-au reusit decat sa faca mai mult rau decat bine, ajungandu-se in prezent cand valorile inestimabile lasate de Brancusi nu sunt inca tratate asa cum trebuie.

• Neli Matei

“Mi-am vazut dosarul intocmit de Securitate”

Medicul gorjean Dumitru Lita, considerat de catre regimul comunist dusmanul statului, a avut posibilitatea zilele trecute sa-si vada dosarul intocmit de fosta Securitate. Cei care au contribuit la “Simbioza tradarii” sunt in majoritate persoane cunoscute doctorului Lita si chiar colegi ai acestuia. Pe baza notelor informative intocmite de catre cunoscuti, familia Lita ar fi putut fi condamnata la moarte, pentru tradare, sau, in cel mai bun caz, la munca silnica pe viata. Numele de cod ale informatorilor erau diverse: Ilie, Ionescu, Stela, Alecu, Florin, Laurentiu, Radu, Adonis, Stecu si Greta. Numele lor reale, precum si o opinie a acestora fata de ocupatia avuta inainte de ‘89, puteti citi doar in publicatia noastra.

Suspecti de tradare

Luni, 12 septembrie a.c., dr. Dumitru Lita s-a prezentat la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii pentru a consulta cele peste 290 de pagini ale dosarului intocmit pe numele sau de catre fostele organe de represiune. Dosarul ce insumeaza peste patru volume si se numeste “Simbioza tradarii”, contine informari ale Directiei de Informatii Externe (DIE), UM 0215 (“doi si un sfert”) si Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

Urmarirea familiei Lita a inceput in luna octombrie 1978, aceasta fiind suspectata de tradare, pentru ca dr. Lita a lucrat o perioada in Maroc. Securistii considerau ca acesta impreuna cu sotia si copiii doreste sa emigreze la influentele medicului Gheorghe Toda, emigrant in Canada, profesorului italian Parmegiani si medicului belgian Koppe.

Doctorul spune ca lucrurile nu s-au petrecut chiar asa: “ Nu-mi amintesc sa fi cerut azil politic, in schimb statul Maroc mi-a prelungit contractul de munca cu inca patru ani. Gheorghe Toda, cetatean roman, impreuna cu sotia si copiii au fost in Maroc in cadrul unui acord de cooperare cu Romania. L-am ajutat in perioada cat a fost acolo. Este adevarat ca mi-a propus sa plec in Canada, insa am evitat sa-i dau un raspuns, iar el si familia lui au emigrat”.

Despre profesorul italian, medicul spune ca l-a cunoscut in 1973, in Bucuresti la un congres international pe probleme de boli profesionale:” Era expert in boli profesionale. In Maroc m-a contactat pentru a implementa un program de medicina muncii, de formare a personalului de asistenta sociala si protectia muncii”.

Acelasi doctor i-a propus omologului sau roman sa lucreze ca expert in Geneva, dar discutiile au fost intrerupte de catre interventia serviciilor secrete, care au facut imposibila plecarea.

Microfoane in sala de clasa

Doctorul, sotia si fiica sa au fost monitorizati timp de patru ani. Pe baza unui raport al Securitatii Gorj a fost intocmit un plan de masuri pentru introducerea de TO (tehnica operativa) la domiciliul familiei, in cabinetele medicale ale sotilor Lita si intr-una din clasele Liceului “Tudor Vladimirescu”, unde invata fiica celor doi.

La dosar exista fotografii din timpul filajelor, adrese de la Ambasada Frantei pe care dr. Lita nu le-a primit niciodata, referiri la momentul in care medicul si-a depus carnetul de membru al PCR, in 1980, insa lipseste scrisoare transmisa de acesta lui Ceausescu in care ii reprosa ca: “Ati facut din Securitate ce n-a reusit sa faca Inchizitia, Stalinismul si Nazismul”.

Volumele doi si patru ale dosarului contin numai transcrieri ale discutiilor purtate in familie si la serviciu.

In timpul urmaririi, impotriva familiei Lita, Securitatea a dat rezolutii de incepere a urmaririi penale pentru tradare, dar, spre norocul lor nu s-a ajuns la cercetarea penala, pentru ca ar fi riscat sa fie condamnati la moarte, sau munca silnica pe viata.

Au existat si doua propuneri de incetare a filajului, dar nu exista dovezi ca familia Lita ar fi iesit din vizorul Securitatii dupa anul 1983. In ’89 apare un nou raport prin care se cere supravegherea acesteia.

Despre cine sunt informatorii, cati ani au “turnat” la Securitate, ce hram poarta in prezent si cine sunt ofiterii de securitate care au lucrat la acest caz, puteti citi in numerele viitoare ale “Scandal de Gorj”.

• Mihai Popescu

465 de milioane in contul firmei care i-a dat teren lui Miruta

Presedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruta, obtinea prin concesionare, in urma cu doi ani, de la Primaria Tg-Jiu un teren pe care s-a apucat sa-si construiasca o vila, pe strada G-ral Dragalina, nr. 11. Pentru ca terenul respectiv sa ramana la dispozitia presedintelui, fostul proprietar, SC Intercomputer General SA Tg-Jiu, a primit in loc un alt teren, in buricul targului, pe str. Victoria, unde si-a construit o ditamai cladire care nu respecta nici o regula in constructii.

Un an mai tarziu, Ministerul Justitiei a hotarat ca instantele de judecata sa fie dotate cu sisteme audio-video. La licitatia organizata pentru desemnarea celui care urma sa-si bage cateva sute de milioane de lei in cont de pe urma acestei afaceri, a participat si fosta proprietara a pamantului ce i-a fost concesionat lui Miruta. Din cele 5 firme participante, SC Intercomputer a fost desemnata castigatoare si, in urma contractului incheiat, a incasat de la Tribunalul Gorj peste 290 de milioane de lei.

A venit randul si dotarii cu calculatoare si imprimante. si de data asta firma amintita a “onorat” cu prezenta sa licitatia. Din nou a avut castig de cauza si a mai primit alte aproape 175 de milioane de lei.

Coincidenta sau aranjament? Acest lucru nu-l stie decat presedintele Gheorghe Miruta care, cu alta ocazie cand am scris despre persoana dumnealui, a promis ca nu ne va mai da niciodata un punct de vedere. Cum noi credem in cuvantul presedintelui nici macar nu ne-am mai obosit sa-l sunam pentru a-si exprima opinia.

• Daniel Dumitriu

Unii magistrati considera avocatii UNBR in afara legii

Judecatorii si procurorii gorjeni se lupta, in ultimul timp, mai mult cu o parte a avocatilor, decat cu impunerea dreptatii in fata celor care nu o respecta. Aparitia unui barou paralel cu cel traditional existent in Palatul Justitiei creeaza tot felul de animozitati, care in final se rasfrang asupra celor care ajung in fata instantelor de judecata. O parte a magistratii refuza sa accepte ca pledanti avocatii reprezentanti ai Uniunii Barourilor din Romania (UNBR), institutie legal fondata de catre avocatul Pompiliu Bota.

UNBR are barouri in toata tara si inca de la infiintare s-au iscat o serie de controverse in jurul acestora, deoarece barourile traditionale nu au vrut sa le accepte pe motiv ca ar practica avocatura fara drept. S-au facut o serie de plangeri penale impotriva avocatilor UNBR, dar toate au primit solutia de neincepere a urmaririi penale. Desi a devenit cert ca din barourile Uniunii fac parte profesionisti care practica meseria legal, inca mai exista contestatari.

Mirela Lacatusu, prodecan al Baroului Gorj, s-a lovit recent de obtuzitatea unor procurori si judecatori gorjeni. Avocata a reprezentat la Judecatoria Novaci un client pentru care a obtinut cea mai convenabila solutie. Prezenta sa in fata instantei a fost acceptata de catre judecatorul de sedinta si n-a fost nici un fel de problema decat dupa terminarea procesului. Parchetul de pe langa Judecatoria Novaci a facut apel la solutie, prin procurorul Mirel Radescu. Dupa ce a combatut mai multe aspecte din solutia data de Judecatorie, Radescu a trecut la un atac direct asupra avocatei: “Faptul ca P.I. a angajat ca si «avocat» pe numita Lacatusu Mirela, care nu este inscrisa in Tabloul Avocatilor, nu este de natura sa acopere obligativitatea instantei de judecata de a asigura asistenta juridica”. Procurorul se referea la faptul ca instanta care a pronuntat solutia la Judecatorie ar fi trebuit sa-i bage clientului pe gat un avocat din oficiu, apartinand baroului traditional si nu ar fi trebuit sa accepte ca Lacatusu sa-l reprezinte in fata completului de judecata.

Acesta a fost unul din motivele pentru care Radescu a cerut desfiintarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare.

Tribunalul Gorj a judecat in urma cu doua zile apelul facut de procurorul de la Novaci. Aici situatia a fost aproape identica, numai ca Mirela Lacatusu a avut de data asta de infruntat doi magistrati: judecatorul serban sarapatin si prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe Tribunalul Gorj, Constantin Pupazan, procuror de sedinta in acest caz.

Mirela Lacatusu spune despre atitudinea lui Pupazan ca: “M-a discreditat. A spus ca nu am calitate de avocat, si, deoarece clientul meu nu a dispus de aparare va solicita admiterea apelului”.

serban sarapatin a tinut isonul colegului sau, sustinand ca avocata nu poate asigura asistenta juridica, motiv pentru care a desemnat un aparator din oficiu. Asta atata timp cat clientul Mirelei Lacatusu nu a dorit un alt avocat in afara de ea. N-a tinut nimeni cont de parerea sa si i s-a pus in mod fortat un alt aparator. Cei doi magistrati n-au tinut cont de parerea avocatei care le-a repetat mereu ca baroul din care face parte este legal constituit, acest lucru fiind dovedit de actele existente in dosar.

Alti colegi ai celor doi au recunoscut calitatea de avocata a Mirelei Lacatusu si au judecat fara probleme procese in care ea a fost avocat pledant.

• Adrian Iovan

Averile prim-procurorilor

Prosperitate! Acesta este cuvantul cel mai potrivit atunci cand se vorbeste despre averile magistratilor gorjeni.

Prim-procurorii gorjeni, Gheorghe Emil Mota si Dumitru Bocsan se pot lauda ca de la numirea in fruntea Parchetelor de pe langa Tribunalul Gorj, respectiv Judecatorie, averea lor a crescut continuu.

Recent cei doi au achizitionat proprietati imobiliare in valoare de aproape patru miliarde de lei.

Bocsan – afaceri cu terenuri si masini

Prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, Dumitru Bocsan, poate fi considerat un afacerist de rang inalt avand in vedere tranzactiile facute de acesta in ultimul timp.

Daca in urma cu un an de zile, cand a fost numit prim-procuror, Bocsan detinea doua autoturisme, un apartament si avea datorii de peste 500 de milioane de lei la diferite banci, in prezent el se poate lauda cu alte doua proprietati in valoare de aproape un miliard de lei.

In urma cu ceva timp, prim-procurorul a cumparat un teren de 500 mp in zona de sud a municipiului, pe strada Savinesti-Agriculturii, la un pret de 600 de milioane de lei.

Dumitru Bocsan sustine ca pentru achizitionarea acestui teren s-a imprumutat din nou la banca: “Am cumparat terenul respectiv cu 35 de euro mp si am facut imprumut pentru asta. Nu am construit nimic acolo pentru ca nu am bani. Probabil o sa-l vand”, a declarat prim procurorul.

Intr-o “acuta” lipsa de bani, Bocsan si-a cumparat saptamana trecuta un autoturism Volkswagen Passat, cu aproximativ 350 de milioane de lei. El spune ca pentru achizitionarea acestei masini a fost nevoit sa vanda cele doua masini pe care le detinea: “Am vandut Peugeot-ul si Audi. Pentru ultimul am incasat banii, dar n-am apucat sa fac actele cu noul proprietar. Pentru masina cea noua am fost singur in Germania de unde am cumparat-o”, afirma Dumitru Bocsan.

Surse demne de incredere sustin ca prim-procurorului ii merge insa bine dintr-un alt motiv. El este foarte bun prieten cu un traficant de masini, care isi aduce marfa din Germania. Aceasta prietenie contribuie din plin la prosperitatea magistratului. Bocsan nu neaga ca il cunoaste pe traficant, dar precizeaza ca acesta nu-l ajuta in nici un fel.

Familia Bocsan are un venit net lunar de aproximativ 30 de milioane de lei. Probabil tot pentru a pastra aparentele cu privire la starea lui materiala modesta, Dumitru Bocsan n-a amintit in declaratia de avere de vila pe care o detine la Baia de Fier.

Asta pentru ca: “Sunt un om cinstit, nu am nimic de ascuns”, dupa cum chiar el spunea.

Mota – proprietar de vila

Prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Emil Mota, a scos din buzunar peste trei miliarde de lei pentru a-si cumpara o vila. Casa a fost achizitionata saptamana trecuta si se afla in cartierul Pandurasu din Tg-Jiu.

Anul trecut, la numirea in functie, Mota, impreuna cu sotia sa, prim-procuror adjunct la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu , detinea un apartament in centrul municipiului, un autoturism Dacia si un depozit la CEC de aproximativ 300 de milioane de lei.

Prim-procurorul a declarat presei ca pentru a-si cumpara vila a fost nevoit sa vanda apartamentul, pentru care a luat un miliard de lei, iar pentru restul de doua miliarde a facut imprumut la banca.

• Anca Frumuselu

Dulaul si copoii (tableta)

Farsa pe care i-a facut-o zilele trecute Daniel Buzdugan lui Viorel Hizo scoate in evidenta incertitudinea din jurul echipei Pandurii. Dincolo de amuzamentul si penibilul situatiei dialogul dintre Buzdugan si Hizo a lasat un gust amar microbistilor gorjeni. Pe langa faptul ca “dulaul” s-a aratat ahtiat dupa bani si a fost cat se poate de clar ca pentru doua sute de mii de parai pleaca de la Tg-Jiu in prima secunda, numai ca nu ne-a facut echipa de tot rahatul: “Am semnat acum trei zile …cu o echipa. Cu o echipa pentru care m-a rugat cineva sa vin. Mie imi convine sa plec….! “Dulaul” nici macar n-a amintit numele echipei Pandurii imaginarului avocat al celor de la AEK Atena (sic!), dovada ca-i e cam scarba de noi.

Reactia presedintelui Condescu, dupa aceasta farsa, a fost una la care eu ma asteptam. “sarpele” a declarat ca “dulaul” s-a prins de smecherie si i-a facut jocul lui Buzdugan.

Nea Marin a mintit! Se poate spune pentru binele echipei, adica pentru a nu intra intr-un conflict cu Hizo. Oricum incertitudinea si proasta organizare de la Pandurii se vede din avion, dar si in clasament.

In alta ordine de idei, de multe ori ma gandesc sa reintroduc in paginile “Scandal” rubrica ce i-a facut celebrii pe multi dintre presari.

“Ziaristi da’ multi” va reaparea curand! Multi dintre cei care scriu in palma si se cred formatori de opinie ne musca de cur pe la colturile birourilor celor care le dau sa roada oase.

Cititorii nostri, din ce in ce mai multi in ultimul timp, trebuie sa stie cine sunt scribii sau guristii din presa locala.

Veti avea mari surprize! Pe cei care ii credeati dusmanii coruptilor, ii veti vedea la masa cu ei. Despre cei care credeati ca sunt “sfinti” ii veti putea vedea in ipostaze din cele mai dracesti.

Formatorii de opinie, deveniti celebri pentru ca au facut dezvaluiri senzationale despre coafezele telenoveliste din 9 Mai, sunt de fapt niste bieti catelusi care ling blidele dupa ce copoii mai purii au mancat deja bucaturile.

Nu ratati asadar rubrica “Ziaristi da’ multi”, incepand cu numerele viitoare ale “Scandal”, pentru a vedea slugoii presei gorjene si jegurile care-i stapanesc.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   16.09.2005. 13:14

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 74 - 9 - 15 septembrie 2005

Pentru un furt necomis,

La 71 de ani dupa gratii

Justitia, indiferent daca stramba sau dreapta, lasa intotdeauna o parte nemultumita. Cei care se considera neindreptatiti de instantele de judecata pun deseori un verdict asupra acesteia, pe cat de dur, pe atat de corect: justitie oarba.

Roman Raicu, un batran de 71 de ani, din comuna Runcu, a fost condamnat la trei ani si jumatate de inchisoare pentru furt si crede ca in cazul sau injustitia a functionat perfect.

Raicu a achizitionat, in urma cu sapte ani, un bazin de inox de la seful Statiei CFR Barsesti si in aceeasi zi a vandut recipientul catre o firma din Bucuresti.

Proprietarul de drept al bazinului, o societate comerciala din Tg-Jiu, depozitase bazinul la statia CFR si urma sa-l ridice ulterior. Dupa spusele lui Raicu, seful statiei declarase ca recipientul ii apartine si vrea sa-l vanda. Afacerea s-a incheiat pe loc, insa vanzatorul urma sa elibereze factura si avizul de insotire a marfii a doua zi. Firma administrata de Roman Raicu a inregistrat bazinul ca bun al societatii inainte de a-l vinde firmei bucurestene.

Constatand lipsa bunului, proprietarul de drept al acestuia a anuntat politia.

Dupa sase ani de la demararea cercetarilor, Roman Raicu a fost condamnat la 3,6 ani de inchisoare pentru furt calificat si fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Batranul spune ca organele de cercetare penala au plecat de la inceput cu ideea ca el este vinovat si atat anchetele cat si judecata au mers in acest sens.

Astfel, dupa un an de la reclamarea furtului, Raicu a fost trimis in judecata de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj pentru furt calificat, fals intelectual si uz de fals. Dupa alti trei ani o instanta a Judecatoriei Tg-Jiu l-a condamnat la trei ani si jumatate de inchisoare. La instanta de apel dosarul a fost retrimis spre rejudecare. Acest lucru s-a intamplat de trei ori, in final Roman Raicu alegandu-se cu o condamnare la inchisoare.

Raicu declara acum, dupa 11 luni de puscarie, ca instantele s-au facut ca nu vad contradictiile din declaratiile martorilor si l-au scos pe adevaratul autor basma curata: “seful de statie si seful de manevra s-au contrazis intre ei si chiar in propriile declaratii, insa acest aspect a fost omis de instantele de judecata. seful de la Statia CFR este autorul furtului, sau in cazul sau, a abuzului de incredere, pentru ca avea bazinul in paza si l-a instrainat fara sa aiba vreun drept asupra lui. Acesta a avut calitate de martor in proces, iar eu, cumparator de buna credinta, considerat autorul furtului”.

Barbatul spune ca, in declaratia data de femeia care a incarcat marfa cu macaraua, aceasta a afirmat ca nu l-a vazut niciodata. Cu toate acestea instantele au ignorat acest lucru: “Contradictiile sunt evidente in toate declaratiile, cu toate acestea am facut pana acum aproape un an de puscarie. Am cerut revizuirea dosarului si sper ca macar acum sa se indrepte aceasta grava eroare. La cei 71 de ani pe care-i am nu ma gandeam vreodata ca voi ajunge aici din cauza superficialitatii unor magistrati”, a declarat Roman Raicu.

• Mihai Popescu

Clement Mocanu protejat de noii sefi ai finantelor gorjene

Rezultatele ultimului control la societatile comerciale administrate de controversatul om de afaceri Clement Mocanu nu au putut fi date publicitatii de catre Directia Finantelor Publice Gorj pentru ca sunt “secrete”.

Controlul a demarat la inceputul acestui an, dar Mocanu l-a acuzat, la acea vreme, pe unul dintre inspectorii finantelor gorjene ca i-a sustras un dosar cu documente.

Dupa aproape opt luni, controlul a fost definitivat de catre inspectorii din cadrul Directiei de Finante Publice Valcea insa rezultatele acestuia sunt ascunse de catre proaspetii sefi ai finantelor gorjene.

In luna februarie a acestui an Directia de Finante Publice Gorj a dispus un control la firmele lui Clement Mocanu, pentru a stabili daca Tajibo SRL, societate apartinand omului de afaceri si sotiei acestuia, a prejudiciat ARC Tg-Carbunesti, unde acesta era actionar.

La numai cateva zile de la demararea verificarilor, inspectorul Emilia Tiriplica a fost acuzata de Mocanu ca ar fi sustras unele documente contabile ale ARC.

Este cunoscut faptul ca la acea data seful finantelor gorjene Dumitru Udroiu fusese acuzat de acelasi om de afaceri de comiterea unor fapte de coruptie. Astfel, pentru a inlatura suspiciunile care ar fi putut plana cu privire la acest control, DFP Gorj s-a adresat Ministerului Finantelor pentru a desemna o institutie similara dintr-un alt judet pentru efectuarea acestuia.

Ministerul a hotarat ca inspectorii DFP Valcea sa se ocupe in continuare de verificarea societatilor ARC si Tajibo.

Cu toate ca un raport cu concluziile verificarilor a ajuns la finantele gorjene si conform Legii 544/2001, privind liberul acces la informatie, acesta putea fi dat publicitatii, am fost indrumati catre Biroul de Presa al DFP Valcea.

Directorul executiv al finantelor valcene, Gheorghe Gogarnoiu ne-a adus la cunostinta ca informatiile solicitate se pot obtine de la Administratia Finantelor Publice Tg-Carbunesti, pentru ca acolo isi au domiciliul fiscal cele doua societati. In plus, raportul a ajuns acolo din data de 2 septembrie.

Ileana Lumezeanu, seful AFP Tg-Carbunesti a confirmat faptul ca se afla in posesia acestuia, dar nu poate face nimic public pana nu-si consulta sefii. Dupa cateva minute raspunsul a venit promit: “Nu va pot da nimic. Sunt date secrete. Probabil controlul a fost dispus de altcineva (sic!) si sunt in curs de cercetare”, a conchis Ileana Lumezeanu.

Protectia de care se bucura in prezent Clement Mocanu vine in principal din primele doua birouri ale finantelor gorjene. Despre cum a pus afaceristul umarul la inscaunarea noilor sefi ai finantelor si de ce se incearca acum cosmetizarea romano-americano-moldoveanului puteti citi in numerele viitoare ale Scandal.

• Adrian Iovan

Jecmanit de Arhivele Nationale

Formulari precum “in conformitate cu prevederile legale” sau “conform legislatiei in vigoare” sunt folosite des in corespondenta adresata de institutiile publice cetatenilor. Invocarea legii, la modul general, este de cele mai multe ori masca perfecta pentru functionarul care nu cunoaste exact prevederile acesteia.

Grigore Corlan, veteran de razboi, din Tg-Jiu, in varsta de 78 de ani, a depus, la sfarsitul lunii mai, o cerere prin care solicita Arhivelor Nationale, Directia Judeteana Gorj, copii dupa cateva documente vechi de peste 70 de ani. Corlan a indicat numarul sub care au fost inregistrate si anul in care acestea au fost luate in evidenta Tribunalului Gorj.

Peste aproximativ doua luni, batranul a primit un raspuns in care angajatii Ministerului Administratiei si Internelor, institutie superioara Arhivelor, ii aduceau la cunostinta ca au gasit actele, dar eliberarea acestora costa.

Veteranul de razboi trebuia sa plateasca, pentru fiecare act in parte, 281.000 de lei vechi “conform prevederilor legale”, dupa cum sustineau cei de la Arhive.

Acestia au pierdut din vedere alte “prevederi”, cele ale Legii nr. 44 din iulie 1994, privind unele drepturi si scutiri de taxe ale veteranilor de razboi.

Cum cei de la Arhivele Statului i-au cerut o suma frumusica pentru patru hartii, veteranul a renuntat la actele pe care le solicitase: “Cum sa platesc peste un milion pentru patru hartii? Cum sa-mi dau pensia pe o luna pentru patru copii xerox? Este o aberatie, o jecmaneala nemaiintalnita. O sa ma adresez Ministerului!”

Daca Ministerul nu va lua in calcul statutul sau de veteran de razboi, Grigore Corlan va trebui, pentru a intra in posesia documentelor, sa achite 1.124.000 de lei la Trezoreria Tg-Jiu si sa expedieze dovada platii la Directia Judeteana a Arhivelor Nationale, apoi sa astepte postasul pentru a primi copiile.

• Daniel Dumitriu

Consiliul local Glaman S.R.L.

Politia Rutiera a Municipiului Tg-Jiu ar putea fi evacuata din sediu, la sfarsitul acestei luni, dupa ce 10 ani de zile a beneficiat de spatiu acordat cu titlu gratuit de catre Consiliul Local Tg-Jiu, pe str. Traian, nr. 51. Sub aripa ocrotitoare a celor doua institutii s-a dezvoltat si SC Glaman Prod SA, societate apartinand lui Ionel Glaman, om de afaceri protejat si ajutat de autoritati. Acesta ocupa abuziv si gratuit magaziile de la demisolul politiei, dar a pus mana si pe cea mai mare parte din imobil, printr-un contract de inchiriere perfectat, de ochii lumii, de catre Consiliul Local Tg-Jiu cu socrul omului de afaceri. Terenul aferent proprietatii, pe care mostenitorii de drept incearca sa o obtina, este tot in folosinta lui Glaman, obisnuit sa se foloseasca de bunurile altora ilegal, atata timp cat este protejat de prietenii sai din primarie.

Politia rutiera deasupra…

Imobilul in care functioneaza, inca, Politia Rutiera a Municipiului Tg-Jiu a fost trecut in patrimoniul statului in anul 1945, conform Decretului nr. 92/1950, ce prevedea nationalizarea imobilelor cladite ale fostilor industriasi, fostilor bancheri, fosti mari comercianti si celorlalte elemente ale marii burghezii. Inainte de a deveni proprietatea statului apartinuse familiei Tadici, care avusese acolo, pe langa locuinta, si o fabrica de mezeluri.

Mostenitorii fostilor proprietari au incercat sa revendice casa, anexele si terenul aferent in suprafata totala de 3628 mp, imediat ce legea le-a permis acest lucru, adica in 1995. Demersurile n-au avut nici pana acum o finalitate fericita pentru posesorii de drept, deoarece cladirea si terenul au intrat in vizorul lui Ionel Glaman, comerciant cu “pile” la politie si primarie.

Primul pas a fost facut de SC Alpis Tg-Jiu, societate condusa pana aproape de faliment de Constantin Caruntu, actual decan al Facultatii de stiinte Economice din cadrul Universitatii Constantin Brancusi. Glaman Prod a cumparat de la Alpis, cu putin peste 174 de milioane de lei, 1258 mp din teren, dar si cateva camere din imobilul amplasat in str. Traian. Contractul de vanzare-cumparare s-a semnat imediat dupa ce familia Tadici ceruse retrocedarea proprietatii. Nu dupa mult timp, Glaman intabuleaza la Oficiul Judetean si Cadastru si Geodezie, o suprafata de 1304 mp, mai mult cu 46 m decat cumparase de la Alpis. Improprietarirea cu de la sine putere cu o bucata de teren pe care nu o cumparase nu a fost singura ilegalitate la momentul intabularii. Avand in vedere faptul ca era vorba de o proprietate aflata in revendicare, OJCG trebuia sa refuze trecerea acesteia in cartea funciara.

Mostenitorii de drept si-au cautat dreptatea si la Consiliul Judetean Gorj, dar li s-a raspuns la petitie abia dupa doi ani, cand le-a fost respinsa cererea. Intre timp, Consiliul Local Tg-Jiu, care revendicase ce mai ramasese din proprietate, a oferit politiei rutiere aproape 78 mp din cladire, cu destinatie de spatiu de lucru, pe o perioada de 10 ani. Contractul incheiat intre cele doua institutii expira pe data de 25 septembrie, a.c. In cazul in care acesta va fi prelungit, in mod firesc si legal, Tadici ar trebui despagubit , deoarece o institutie publica nu poate fi evacuata.

…Glaman la subsol

Sub birourile politiei se afla cinci magazii, cu o suprafata de aproape doua ori mai mare . Acestea au ramas in proprietatea primariei, nefiind inchiriate politiei pentru ca nu erau utile acesteia. In scurt timp au devenit insa folositoare societatii lui Glaman, care a inceput sa traiasca pe picior mare. si-a deschis un magazin alimentar si chiar o mica cantina, in care se hranesc zilnic salariatii Politiei Municipale Tg-Jiu si cei de la Rutiera.

Printre carnati si fripturi, Glaman detine un xerox si produse de papetarie, necesare celor care vin sa solicite eliberarea unui act de la politie. Daca nu stii de unde sa-ti iei cele necesare, se gaseste de fiecare data un politist amabil, care te trimite la prietenul de peste drum.

si cum treaba i-a mers struna comerciantului Glaman, acesta a pus stapanire si pe magaziile de la spatiu acordat gratuit de catre primarie, politiei rutiere. De ani de zile el isi depoziteaza aici ambalajele si alimentele, fara a plati nici un leu municipalitatii pentru folosinta. Mai mult decat atat, in anul 2000, Directia de Servicii Comunale (DSC), subordonata primariei, incheie un contract de inchiriere dubios cu socrul lui Glaman, Constantin Penescu.

Socrul comerciantului, chirias inchipuit

Conform contractului de inchiriere incheiat intre cele doua parti, Penescu a primit ca spatiu de locuinta patru camere, plus dependinte, pe o perioada de 4 ani, la o chirie de 315 mii de lei lunar. Contractul a expirat in luna mai 2004, dar a fost prelungit pana in 2009, gratie consiliului local, iar chiria a fost modificata la 500 mii de lei. O suma ridicola, avand in vedere amplasamentul spatiului si suprafata acestuia.

Penescu n-a locuit niciodata in imobilul din str. Traian, inchirierea locuintei catre acesta fiind doar un subterfugiu pentru a oferi ginerelui sau posibilitatea de a-si amenaja birouri contra unei chirii modice. Familia Penescu locuieste in comuna Turcinesti intr-o vila ce denota de la o posta bunastarea ocupantilor.

Asta in timp ce Mircea Tadici, unul dintre mostenitorii proprietatii, locuieste, impreuna cu cei trei membri ai familiei, intr-un apartament decomandat cu doua camere.

Despre faptul ca Penescu este doar un paravan folosit de catre Ionel Glaman, n-a vrut sa stie nimeni. Serviciu Juridic-Contencios, din cadrul Primariei Tg-Jiu, preciza intr-o adresa trimisa Prefecturii Gorj ca: “Nu avem cunostinta daca detine o locuinta si in comuna Turcinesti”. Nu s-a obosit nimeni sa intrebe autoritatile din comuna, fiind vorba clar de o facilitate pe care Primaria Tg-Jiu i-a acordat-o afaceristului.

Mircea Tadici spune ca bunavointa municipalitatii fata de Glaman isi are radacinile in faptul ca acesta raspunde prompt oricarei cerinte venite din partea autoritatilor.

Fuga dupa dreptate

In timp ce afacerile lui Glaman prospera, Mircea si Mihaela Tadici incearca de 10 ani sa-si recupereze proprietatea, sau macar contravaloarea acesteia. Tribunalul Gorj i-a acordat familiei Tadici dreptul de a fi despagubita cu 6,7 miliarde de lei, din partea ocupantilor proprietatii sale. Ca orice sentinta judecatoreasca, hotararea a fost atacata la instanta superioara, acum litigiul aflandu-se pe rol la Curtea de Apel Craiova. Tot prin justitie, Tadici a obtinut si corpul de casa inchiriat de primarie lui Penescu, precum si terenul din fata acestuia, dar judecatorii au omis sa-i atribuie si pamantul de sub constructie, asa ca acest aspect urmeaza a fi corectat de catre magistratii craioveni.

Ionel Glaman, isi continua linistit afacerile, sub aripa protectoare a autoritatilor locale. Dupa ce si-a adjudecat o suprafata mai mare decat a cumparat de la Alpis, cei 46 mp care de altfel nu figureaza in nici un inventar al Primariei Tg-Jiu, Glaman se extinde de cate ori are nevoie si cu cat are nevoie. Vara el si amenajeaza in fata magazinului o terasa in care pune vreo cateva mese, scaune si umbrelute.

Mai mult de cat atat, ca un stapan ce se respecta, a facut o serie de modificari- a demolat si construit, fara sa posede vreodata autorizatie. Primaria nu l-a amendat niciodata pentru incalcarea legislatiei in domeniul constructiilor. Reprezentantii institutiei respective stiau cu siguranta ce face afaceristul, pentru ca s-au deplasat de mai multe ori la fata locului, fiind obligati, in calitate de parati, sa participe la efectuarea mai multor expertize tehnice. Acestea au scos in evidenta de fiecare data situatia cunoscuta deja de cei care o creasera – proprietatea lui Tadici este ocupata in cea mai mare parte de catre Constantin Penescu, mai bine spus de catre Ionel Glaman si societatea sa comerciala.

• Neli Matei

UN PEREMIST ACUZA:

CONFERINTA PRM TG-JIU-“ARANJAMENT DE CULISE”

Acuzat de minciuna, imoralitate si impostura, Gheorghe Pigulea presedintele Filialei Municipale Tg.Jiu a P.R.M. a dorit cu tot dinadinsul sa-si pastreze pozitia in partid. Pentru aceasta a recurs la “aranjamente”, in organizarea si conducerea conferintei filialei, care a avut loc sambata,20 august, la Muzeul Judetean Gorj, in conditii de “conspirativitate”. Delegatii au fost “selectati cu grija” ei urmand sa participe si sa-l voteze pe Pigulea. Un ajutor esential in “aranjarea” conferintei l-a dat Gheorghe Bucalaete, angajat al Cabinetului Parlamentar, deputat Petre Popeanga. Bucalaete si-a permis sa organizeze un grup de soc, format din tineri, unii adusi din Sadu, Scoarta sau Motru, pe care “i-a montat cu cine sa voteze”. El a luat cuvantul, depasindu-si competentele, s-a folosit de prestanta si numele deputatului Popeanga si a influentat conferinta in favoarea lui Pigulea, care tocmai fusese acuzat de incompetenta, minciuna, imoralitate si impostura. Una peste alta, Conferinta Filialei Municipale Tg.Jiu a P.R.M a fost un fiasco. De la darea de seama, care a fost copiata dupa cea de la Motru, pana la aroganta cu care unii isi atribuiau titluri si calitati pe care nu le au (juristi, profesori, economisti, ingineri…) si votul dat “la indicatie”, totul a fost minciuna. In urma scrutinului, Pigulea a fost votat de 36, din cei 75 participanti prezenti, anuntati de comisia de validare, el “juristul de Herculane”, aratand ca habar nu are de art. 94 al.(4) si art.95. al.(5) din Statutul P.R.M., care prevad ca “Propunerile se inscriu in buletinele de vot, dupa aprobarea prealabila de catre Conferinta si se adopta, prin vot secret, cu majoritatea simpla a membrilor prezenti”. Neintrunind majoritatea simpla, Pigulea este un presedinte nestatutar care, daca ar avea demnitate, si-ar anunta imediat demisia. Asteptam ca forurile superioare ale Partidului Romania Mare sa se pronunte in legatura cu aceasta conferinta, care a semanat mai mult a “polka pe furate”, decat a exercitiu de democratie.

• Ion ALECSOIU, membru PRM

Investitori batuti de huligani la Novaci

Orasul Novaci, cunoscut in judet pentru numarul mare de indivizi violenti pe metru patrat, a mai facut o serie de victime la sfarsitul saptamanii trecute.

Sotii Teodorescu, veniti din Bucuresti pentru a investi in orasul gorjean au fost batuti cu bestialitate de catre patru batausi locali. Un agent de la Politia Novaci s-a ales cu coastele rupte in urma incidentului.

Familia Teodorescu a venit in urma cu ceva timp la Novaci pentru a deschide o afacere. Dupa ce au pus pe picioare o discoteca in centrul orasului a intrat in vizorul petrecaretilor din oras. Saptamana trecuta Dan Popescu, Ion Popa, Dumitru Grigore si Dumitru Turturea s-au suparat ca discoteca era inchisa pentru curatenie, asa ca au batut la usa pana li s-a deschis. Imediat cei aflati in incapere au fost luati la pumni pentru ca n-au vrut sa-i serveasca dupa pofta inimii pe batausi.

Prima care a facut contact cu pumnii indivizilor a fost chelnerita, dupa care dj-ul discotecii. N-au scapat nici membrii familiei Teodorescu, Dan si Sanda.

Barbatul s-a ales cu fractura nazala, pentru ca a avut curajul sa le ceara socoteala celor patru. Sotia sa a fost si ea luata la palme si pumni. Cei doi au primit initial ingrijiri la Spitalul Novaci, dupa care la spitalul judetean.

Politistii au ajuns la fata locului dupa o ora si jumatate, unul dintre acestia a fost si el sifonat de catre batausi, in prezent fiind in concediu medical, cu coastele rupte.

Sotii Teodorescu au solicitat interventia Jandarmeria insa politia locala a raportat la Tg-Jiu ca situatia este sub control. Cei patru batausi au dat in aceeasi seara declaratii la politie dupa care si-au continuat distractia la o alta discoteca din oras. Familia Teodorescu a fost invitata la sediul politiei pentru declaratii, intrucat agentii nu puteau scrie pe masutele joase din bar, mai ales ca solicitasera cate ceva de baut, dar n-au primit, pentru ca discoteca era inchisa.

Mai mult politistii novaceni le repetau continuu victimelor ca situatia nu este atat de grava si ar fi mai bine sa nu joace teatru.

Dan Teodorescu a primit certificat medico-legal cu ingrijiri medicale de 16 zile, iar sotia sa necesita cel putin sase zile de ingrijiri.

Acestia au depus plangere la IJP, sperand ca superiorii celor de la Novaci se vor descurca mai bine decat politistii locali, asupra carora exista suspiciunea ca tolereaza batausii.

Vom reveni

• Adrian Iovan

Pe ei cand? (tableta)

• Doua sunt subiectele care mi-au dat de gandit saptamana asta. si nu numai mie ci si gorjenilor ramasi ca la dentist la aflarea vestii ca fostul subprefect Eugen Valceanu vrea sa puna laba pe fosta Urex. Dupa spalarea de acuzele din dosarul Amorim, de catre Parchetul Ariel, Valceanu iese din nou la rampa, mai curat, mai uscat, pentru a derula afaceri cu SNLO, doar stie mai bine ca oricine cat sunt de profitabile. Societatea infiintata de Valceanu in urma cu o luna special pentru a participa la licitatia pentru vanzarea Urex are ca asociati alti doi oameni de afaceri care au avut de castigat din mineritul gorjean. Fosta firma a fostului subprefect, Trefo SRL si societatile partenerilor sai, Marsat si Rominex SA si-au umflat conturile din plin cu ajutorul conducerii CNLO si a liderilor de sindicat din minerit. Latifundiarul Valceanu are ocazia de a se relansa in afacerile cu SNLO nestingherit de organele de ancheta, care fie vorba intre noi, nu l-au prea deranjat nici cat timp au existat ceva acuze la adresa sa. In linistea conacului de la Runcu, unde managementul nu miroase a carbune, Valceanu impreuna cu prietenii din administratia judetului poate pune la cale linistit planul pentru urmatorul cincinal in domeniul economic al judetului. Jeep-urile potentatilor au destul loc sa parcheze sub soprul boierului Valceanu.

• Relu stefanoiu a ajuns in instanta pentru creditele pe care le-a luat de la BCR pentru firmele lui Ion Marin. Nu-i iau apararea lui stefanoiu, dar parca de ceva vreme, justitia din Gorj lucreaza numai pentru el si dosarele sale. Daca va fi gasit vinovat sa mearga la puscarie, dar justitiabilii gorjeni nu-si pot acoperi neputinta sau interesele in alte dosare aruncandu-l pe stefanoiu saptamanal in gura presei. Unde sunt dosarele stramutatilor? Nu se mai aude nimic despre smecherii din Primamaverii. A ajuns unul dintre ei in functie puternica la capitala si le-a cam dat un pic de frana dosarelor acolitilor. Dar sa revin la stefanoiu. Este acesta singurul om de afaceri care a luat credite BCR pentru Rarora? Eu stiam mult mai multi afaceristi cu firme cu tot care au smenuit pentru Marin. Daca nu-si amintesc procurorii numele acestora le dam noi lista cu ei. Daca e sa se faca dreptate, atunci dreptate sa fie, nu cu jumatate de masura. Unde sunt ceilalti penali? Va spun eu: isi plimba besinile in limuzine super smechere prin tara si strainatate in loc sa fie de manuta cu Relu in fata instantelor. Domnilor procurori, desteptarea!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   09.09.2005. 13:12

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 73 - 2 - 8 septembrie 2005

Primarita din Berlesti agreeaza firmele fantoma

Inundatiile din luna iulie a acestui an au izolat total un catun din comuna Berlesti, podul care lega satul de restul lumii fiind luat de torent. Imediat dupa aceea, consiliul local al comunei Berlesti a alocat suma de 320 de milioane de lei pentru refacerea de urgenta a podului. Din nefericire, in prezent stadiul in care se afla lucrarile sunt aceleasi ca si in iulie, locuitorii satului Barzeiu (Berlesti) riscand sa-si piarda toata recolta. In urma licitatiei, conform declaratiilor primarului Maria Dumitrascu lucrarea a fost atribuita firmei CGC Company Targu Jiu, societate comerciala ce dupa denumire nu poate fi gasita in baza de date a Ministerului Finantelor Publice. Primarita, care nu-si aduce aminte prea multe lucruri despre cui i-a fost atribuita lucrarea, nu e deranjata nici de acest fapt: “Poate o fi vreo firma fantoma. Eu de unde sa stiu cui i-a fost data lucrarea”.

• Mihai Popescu

Sarcina dator la vecinii de bloc

Lantul de magazine Succes a atras in ultimii ani sute de cumparatori, dar si o gramada de zvonuri cu iz de certitudine despre influenta patronului, Nicu Sarcina, asupra institutiilor care ar fi trebuit sa-i verifice legalitatea comertului care il desfasoara prin zeci de magazine in intreg judetul. Lipsa caselor de marcat, neutilizarea acestora in momentul in care magazinele au fost dotate, conflictele cu locatarii unor blocuri la parterul carora functioneaza spatiile comerciale, sunt chestii foarte cunoscute, dar care nu implica, deocamdata, repercusiuni asupra firmei, din motive usor de dedus.

Magazinul Succes de la parterul blocului 7, str. Unirii 23, a creat probleme locatarilor de la etajul 1 inca de la infiintare, in 2003. De atunci oamenii si-au petrecut noptile in zgomotul agregatelor de pe perete blocului si al aparatelor din camera frigorifica.

Familia Grigore Popescu a avut parte de tot tacamul – zgomot, dar si trepidatii de la cele trei agregate asezate la 2 metri distanta de balconul apartamentului. Familia s-a plans la administratorul blocului, Gheorghe Fometescu, director si al Agentiei de Protectie a Mediului. S-au facut masuratori sonometrice care au demonstrat ca zgomotul produs de aparatele magazinului depasesc cu mult limita admisa de lege. Dupa mai multe incercari de a rezolva problema si dupa ce a fost cu jalba in protap la mai multe institutii, familia Popescu a dat in judecata SC Succes SRL. Ea a cerut instantei, ca prin hotararea ce o va pronunta, sa oblige societatea sa indrepte situatia si sa elimine zgomotul produs de agregate. In plus, sa plateasca cate 500.00 de lei pe zi, pentru fiecare membru al familiei, de la data ramanerii definitive a hotararii pana cand lua masuri ce se impuneau.

Situatia creata de magazinul firmei a fost confirmata de catre o expertiza intocmita de catre un expert tehnic de la Agentia Mediului, dar si de reprezentantii Garzii de Mediu, care au stabilit ca agregatele sa nu mai functioneze pana la gasirea unei solutii corespunzatoare pentru eliminarea problemei.

Instanta a considerat ca: “Reclamantii au dovedit ca functionarea acestor agregate le produc un real prejudiciu datorat poluarii mediului prin producere de zgomote si vibratii peste limita legala, repararea acestuia trebuie sa inceapa prin eliminarea cauzelor”. Daunele cominatorii cerute de pagubiti au fost si ele acceptate in conditiile in care hotararea ar fi ramas definitiva. Cum completul de judecata a fost constient ca firma urma sa atace hotararea pe cai legale, i-a dat acesteia posibilitatea sa-si indeplineasca obligatiile inainte de definitivarea hotararii, lucru care nu s-a intamplat avand in vedere ca si inainte de ajungerea conflictului in Palatul Justitiei, locatarii au incercat sa rezolve pe cale amiabila problema.

Pentru a mai indulci un pic situatia, societatea a luat decizia de a muta agregatele furnizoare de aer rece de sub balconul lui Grigore Popescu un pic mai jos pe peretele blocului. Conform legii si hotararii judecatoresti care s-a pronuntat, acestea trebuiau sa fie mutate la 15 m departare fata de ferestrele blocului si amplasate intr-o cladire separata.

Cum conducerea societatii nu a catadicsit sa respecte prevederile hotararii judecatoresti, familia Popescu a apelat la un executor judecatoresc, care a cerut inclusiv blocarea conturilor bancare ale firmei pentru suma de 98.500.000 de lei, bani datorati pentru zilele de intarziere in care SC Succes nu s-a supus hotararii judecatoresti.

Societatea a facut contestatie la executare, pe motiv ca a mutat agregate de la fereastra apartamentului lui Grigore Popescu pe peretele blocului. Sesizand nerespectarea legalitatii, instanta a respins contestatia. Firma a incercat sa suspende executarea si printr-o ordonanta presedentiala, insa fara succes. Cateva luni mai tarziu, SC Succes a obtinut, printr-o alta ordonanta, deblocarea conturilor si suspendarea provizorie a executarii silite, pana la judecarea contestatiei la executare. Problema treneaza si acum, intre timp agregatele au ramas la locul lor, iar familia Popescu nu poate face altceva decat sa-si duca traiul in “muzica” aparatelor.

• Adrian Iovan

Vicele Sanda tartorul primariei

sedintele lunare ale Consiliului Local Tg-Jiu se desfasoara mereu sub monopolul unuia dintre viceprimari municipiului, hotarat sa demonstreze poporului ca prezenta sa la aceste reuniuni si atitudinea plina de emfaza, sunt in interesul celor multi si prosti care-l vad la televizor agitandu-se in discutii contradictorii.

La ultima sedinta de consiliu, viceprimarul Gabriel Sanda si-a facut din nou numarul, dand replica oricarui consilier ce venea cu vreo idee. Suplimentarea sumei de 4800 de euro, necesara deplasarii Teatrului “Elvira Godeanu” in Suedia, cu inca 1200 de euro, idee venita din partea lui Emanoil Popescu, a fost intampinata de Sanda cu o replica ce i s-a parut probabil potrivita: “Cine a mai vazut ca cineva sa dea 2 lei, iar tu sa dai 4 lei?” Cu alte cuvinte i s-a parut absurd ca actorii nostri, cei care duc numele acestui oras in lume, sa beneficieze de o suma decenta pentru deplasarea pe care o fac in strainatate.

Prin fata consilierilor au trecut in total 24 de proiecte de hotarari, aprobate fara prea mari batai de cap. Numai ca la un moment dat viceprimarului nu i-a mai placut fata ziaristilor, considerand ca a pozat suficient pentru stirile de seara, asa ca a cerut acestora sa-si vada si de alte treburi, pentru ca exista chestiuni care trebuie sa fie discutate in lipsa lor.

In acest caz, Consiliul Local si-ar putea amenaja o “camera a secretelor”, in care viceprimarul si cei interesati ar putea discuta tainele, nu in sedintele acestui organism, care sunt publice, conform legii administratiei publice locale, ceea ce inseamna ca si jurnalistii, chiar si in calitate de contribuabili, pot participa fara nici un fel de interdictie.

• Anca Frumuselu

Concurs smenuit da Directia Antidrog Gorj

Agentia Nationala Antidrog a scos la concurs, la inceputul lunii august, un post de ofiter specialist (psihosociolog) pentru Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Antidrog Gorj (DIICOA). In acelasi timp, aceeasi agentie a mai scos la concurs un alt post, dar de data asta pentru ofiter specialist prevenirea criminalitatii.

Directia gorjeana a trimis la Ministerul de Interne dosarele persoanelor dornice sa ocupe posturile respective. Toate bune si frumoase pana in momentul in care au fost anuntati castigatorii. Singura persoana care a candidat pentru slujba de psihosociolog a aflat ca locul a fost ocupat de unul dintre cei patru participanti la concursul pentru functia de specialist in prevenirea criminalitatii, cu toate ca tematica a fost total diferita. Adica cineva cu studii in stiinte socio-umane a ocupat postul de psihosociolog care presupunea licenta in psihologie, psihopedagogie sau psihosociologie.

Cum s-a ajuns la aceasta situatie poate spune doar cel care a stimulat persoane care s-au jucat de-a Dumnezeul cu posturile scoase la concurs de Agentia Nationala Antidrog.

Persoana neindreptatita a facut memorii la Ministerul Administratiei si Internelor, insa raspunsurile intarzie sa apara.

• Daniel Dumitriu

Potentatii gorjeni isi pierd averile la Fofo

Afacerile gorjeanului Florin Balan, in voga acum cativa ani datorita comertului cu ciuperci, au sucombat de ceva vreme, singurii care-i mai acorda acum atentie fiind creditorii si bancile la care au fost puse gaj proprietatile sale. Desi, prin curtea vilei sale situata peste Podul Jiului, este mai mereu pustiu, deseori noaptea se produce o vanzoleala, care deocamdata n-a devenit suspecta pentru oamenii legii. In incinta bantuita de faliment, se invart, in puterea noptii sute de mii de euro. Potentati ai orasului si nu numai isi parcheaza discret masinile luxoase in curtea casei, nerabdatori sa piarda averi la jocurile de poker pe care le adaposteste vila scoasa acum la vanzare de catre o banca din Tg-Jiu.

Oameni de afaceri care au pierdut mii de euro, spatii comerciale, masini, etc., nu se dau batuti si isi incearca norocul ori de cate ori spuma pokeristilor din oras se aduna la locul cu pricina. Cuprinsi de patima jocului nu mai conteaza, in acel moment, nici dosarele penale pe care unii jucatori le au pe numele lor din cauza unor afaceri ilicite, nici faptul ca unii dintre ei au stat, pe vremuri, la “racoare” tocmai din cauza jocurilor de noroc ilegale. Importanta este doar miza, chiar daca cu fiecare joc pierdut se duc si averile si asa agonisite, in mare parte, din smenuri.

• Daniel Dumitriu

Cartierul de lux Sohodol - teapa anului

La finele anului trecut si inceputul anului acesta, primele pagini ale mai multor ziare din Gorj publicau o reclama despre o firma care urma sa construiasca doua cartiere rezidentiale in leasing. La scurt timp dupa aceea, odata cu reclama a disparut si firma. si cum era de asteptat apoi au inceput sa apara si cei inselati. Zeci de familii, care platisera deja avansul de cateva sute de milioane de lei vechi fiecare, care au ramas si fara bani si fara pamant si fara casa in zona rezidentiala. Asa se face ca numai de la inceputul acestui an si pana in prezent, pe numele directorului firmei Interactiv TV SRL Bucuresti, care urma sa construiasca cartierul Sohodol, au fost inregistrate 4 dosare penale pentru inselaciune. Doua dintre acestea au fost conexate si trimise la Parchetul judetean, iar altul a fost trimis la parchetul local Targu Jiu, unde s-a dat NUP. Al patrulea dosar se afla in continuare in cercetare la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Gorj. Vom reveni cu amanunte.

• Radu Ciocoiu

Dupa ce a fost refuzat de Pandurii

“Briliantul” Malaele face spectacol pentru Astra

Lucian Malaele, “micul briliant” din Tg Jiu a fost refuzat de Pandurii in aceasta vara pe motiv ca nu face fata Diviziei A.

In etapa trecuta din BII, Malaele a inscris trei din cele sase goluri pe care echipa sa, Astra Ploiesti, le-a marcat impotriva satelitului Rapidului.

Fost component al echipei Pandurii, Lucian Malaele a dorit sa revina la echipa sa de suflet, insa conducerea clubului si fostul antrenor, Emil Sandoi, au considerat ca jucatorul a iesit din forma la cei 28 de ani. In ultimul meci insa, Malaele a facut spectacol pe teren si presa sportiva i-a acordat spatii largi la inceputul saptamanii.

Lucian Malaele a fost adus la Pandurii de catre antrenorul Mihai Stelescu si si-a adus contributia la promovarea formatiei targujiene in Divizia B. jucatorul a mai evoluat in Divizia A la Astra si Petrolul Ploiesti.

Vicepresedintele Pandurilor, Viorel Temelescu, a afirmat recent ca doreste sa aduca un jucator de la Divizionara C, Cimentul Fieni.

Telemescu a invocat faptul ca atat Sandoi, cat si Condescu si-au adus ce jucatori au dorit la echipa, asa ca un component al echipei din Fieni va veni cu orice pret ( 20 de mii de euro – neoficial) la Pandurii.

• Mihai Popescu

spagarul fustangiu - de la “economic” la furturi auto

Subcomisarul Daniel Brotea, politistul de la “economic”, despre care “Scandal de Gorj” a scris saptamana trecuta, ca a luat spaga si a trait o poveste de amor cu o angajata a unei firme, a fost retrogradat de catre Consiliul de Disciplina al IJP Gorj pe o functie inferioara celei pe care o detinea pana in momentul publicarii articolului incriminator.

Politistul a alergat toata ziua de vineri sa cumpere cat mai mult din tirajul “Scandal de Gorj”, in speranta ca sotia si superiorii nu vor afla despre smenurile sale.

spaga si amorul l-au costat functia

Articolul “subcomisarul Brotea – spagar si fustangiu”, publicat in urma cu o saptamana, de catre “Scandal de Gorj” i-a pus din nou la munca pe sefii Inspectoratului de Politie Gorj. In ziua aparitiei articolului, comisarul sef Constantin Nicolescu, a dispus efectuarea cercetarii prealabile a subcomisarului Daniel Brotea, iar a doua zi, Consiliul de Disciplina al IJP a stabilit ca politistul se face vinovat de: “comportare necorespunzatoare in serviciu care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului si prestigiului institutiei”.

Astfel, conducerea inspectoratului a decis trecerea subcomisarului Daniel Brotea din functia de sef birou in cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor, pe functia de ofiter operativ la Politia Municipiului Tg Jiu, Compartimentul Furturi de si din auto.

Cu plasa dupa “Scandal”

In timp ce la sediul IJP cercetarile cu privire la smenurile subcomisarului erau in toi, politistul se dadea de ceasu’ mortii sa cumpere tirajul publicatiei noastre.

Din chiosc in chiosc, Brotea a reusit sa cumpere cateva zeci de exemplare si a supralicitat pana la zece mii de lei vechi pentru un exemplar cu vanzatorii volanti.

In eventualitatea unei noi tentative de sabotaj le sugeram celor interesati ca pot cumpara “Scandal de Gorj” direct de la redactie, cu o zi inainte, intrucat, in ziua aparitiei tirajul se epuizeaza la primele ore ale diminetii.

Brotea a negat evidentele

In timpul cercetarilor asupra subcomisarului Daniel Brotea, acesta a incercat sa se apere in fata probelor care-l incriminau, negand cu vehementa ca ar fi primit spaga de la SC Siatra Prod SRL.

Politistul a negat pana si faptul ca si-a confectionat porti pe role la intrarea in gospodaria sa de la Tismana, cu toate ca exista o factura emisa de Siatra pe numele sau, pentru contravaloarea lucrarilor.

Documentele care demonstreaza ca Brotea a primit foloase necuvenite s-au aflat la dosarul de cercetare prealabila, iar in prezent acestea sunt studiate de procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, care va lamuri aspectele de natura penala in acest caz.

Daca va fi gasit vinovat, subcomisarul Brotea va fi trecut in rezerva si va suporta rigorile legii.

Obrazul subtire cu spaga se tine

Subcomisarul Brotea, sef birou in cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor din IJP, a fost acuzat de o angajata a unei societati comerciale ca ar fi primit mita in timpul controalelor pe care le-a efectuat la aceasta.

Reparatii la autoturismul proprietate personala, achizitionarea unor obiecte de mobilier, sau materiale de constructii si confectionarea de porti metalice la proprietatea de la tara, sunt numai cateva din cadourile primite de politist de la SC Siatra Prod SRL Tg Jiu.

Salariata societatii care a platit aceste servicii din banii firmei a dezvaluit faptul ca a intretinut relatii sexuale cu acesta in urma unor presiuni psihice, datorate amenintarilor cu declansarea unor cercetari care o implicau. Mai mult, subcomisarul a inselat-o cu o suma de bani intr-o tranzactie cu un autoturism.

• Claudiu Matei

Ce caine am fost... (tableta)

Promptitudinea cu care conducerea IJP a luat masuri in cazul politistului Brotea imi intareste convingerea ca lucrurile incep sa se miste in bine si in plan local, in ceea ce priveste eradicarea actelor de coruptie in randul functionarilor publici.

Daca in cazul celor sase gabori porno comanda IJP a functionat precum spalatoria “Nufarul”, politistul “spagar si fustangiu” a fost retrogradat a doua zi dupa ce publicatia noastra a sesizat aspectele cu iz penalo-sexual.

Fara a fi ipocrit trebuie sa recunosc faptul ca in acest caz probele sunt evidente, comparativ cu niste acuze relative despre oarece partide de sex oral.

Cu toate astea insa pot afirma cu tarie ca prin adjunctul Voinescu a luat prima poveste “la misto” si asa a dus-o pana la capat si repet cu incapatanare ca s-a antepronuntat asupra solutiei pe care urma sa o ia subordonatii sai.

Lucrurile puteau iesi la fel si in cazul lui Brotea, insa acesta a avut mare ghinion: a venit din concediu comisarul sef Nicolescu si l-a executat scurt. Sau l-a scapat din brate asa rau incat politistul si-a spart capul (asta pentru cei care credeau ca Nicolescu l-a cocolosit amar de vreme).

Retrogradarea lui Brotea din ditamai functia de sef birou la “economic” direct in strada cu boschetarii care fura roti de rezerva si casetofoane auto chiar este un semn ca se poate.

Nu vreau sa fiu rautacios, dar o sanctiune cu diminuarea salariului la smenurile de care este acuzat, ar fi fost cam de rahat.

Promitem ca le mai dam astfel de cazuri celor trei grei din comanda IJP, in curand, cu parere de rau ca le vom strica week-end-urile, cu anchete interne.

si mai promit ceva: toate “Scandal”-urile care nu vor avea nici un articol despre politisti va purta negresit pe prima pagina mesajul “In acest numar nimic despre politie”.

Pana atunci gorjeni puteti dormi linistiti…”Scandal de Gorj” vegheaza pentru voi!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   02.09.2005. 13:10

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 72 - 26 august - 1 septembrie 2005

“Oficiile”, sursa de imbogatire pentru copii VIP-urilor magistrate

Familia presedintei Judecatoriei Tg-Jiu, Anisoara Bucica, se va inrudi in scurt timp cu cea a prim procurorului adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Constantin Pupazan. Monica, fiica procurorului si Mihai, fiul presedintei, presteaza impreuna ca avocati in Baroul Gorj. Pentru a stabili un fundament financiar viitoarei familii, parintii magistrati au avut grija ca odraslele sa primeasca cat mai multe procese din oficiu. Asta pana la inceputul acestui an, pentru ca acum lucrurile s-au mai schimbat, desi destul de putin.

Cei doi amorezi erau mereu prezenti in salile de judecata, unde judecatoarea le arunca cate un mic os de ros. Atunci cand un client nu avea avocat, Bucica intreba:” Domnisoara Pupazan, luati un oficiu?” si bineinteles viitoarea nora nu-si refuza soacra. Pentru fiecare reprezentare din oficiu, un avocat primea pana nu demult intre 200 si 400 mii de lei, acum suma ajungand pana la un milion. Nu este vorba de sume exorbitante, dar, tinand cont de cate persoane nu-si pot permite un avocat, pana la urma se pot strange sume frumusele.

Cei doi nu sunt singurii care au beneficiat de un tratament preferential din partea rudelor care au o functie, in penuria de avocati stagiari favorizati numarandu-se si Radu Pasarin, produs fiziologic a doi magistrati.

Pentru ca ceilalti avocati stagiari s-au simtit defavorizati au inceput sa se auda voci, motiv pentru care s-a luat hotararea, la nivelul Baroului, ca doi colegi de-ai lor sa distribuie procesele din oficiu la toata lumea. Situatia nu s-a schimbat prea mult, pentru a inabusi eventualele comentarii, “muritorii de rand” primind si ei rareori cate un oficiu.

Surse demne de incredere spun ca bani buni ies insa la Parchet, unde pentru cei doi viitori insuratei exista procurorul adjunct care are grija sa-i solicite ori de cate ori e nevoie de prezenta unui avocat.

• Mihai Popescu

Sexologul Dimon - aparatorul pornostarurilor cu epoleti

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova si-a desemnat, in urma cu putin timp, demnul si moralul reprezentant insarcinat sa stabileasca adevarul in povestea felatiei pe care Sorina le-a facut-o, pe timpul cat era minora, celor sase politisti gorjeni. si cum era nevoie de un cunoscator, a fost ales procurorul Vasile Dimon, expert in scandaluri sexuale.

Dimon si-a pigmentat cariera cu un erotism care nu i-ar face bine nici unui procuror care isi face de rusine breasla, decat doar unuia cu multe pile, asa cum se pare ca este personajul in cauza.

In 2000 a fost prins in pacat chiar in biroul cunoscutului si controversatului Dinel Staicu. Acesta, pentru a-si rezolva niste chestiuni juridice, l-a invitat, printre altii, si pe Dimon la o bere. Dupa “incalzire”, desfatarea a continuat in biroul lui Staicu, unde au aparut si fetitele atat de dragi procurorului. Au urmat, spun persoane avizate, adevarate orgii. Pentru a scapa cu roba nepatata, Dimon s-a folosit de ceea ce a invatat in facultate – autodenuntul este mama vinovatului. El s-a autodenuntat, spunand ca a fost prezent la petrecere, dar din cauza diabetului de care sufera a adormit si a pierdut momentele fierbinti. Tocmai lui i s-a intamplat acest lucru!

Ca tacamul sa fie complet, Dimon a decis ca este pacat ca fanteziile si, poate, trairile sale erotice, sa nu fie impartasite muritorilor de rand. Impreuna cu Teodor Radu, fost sef al Politiei Municipiului Craiova, au publicat un roman ce se voia politist, “Secretarul moartei”. In final s-a dovedit a fi doar o cartulie de doi bani, plina de un erotism vulgar si dezgustator. Imaginatia bolnava a autorilor este mai degraba demna de violatorii si obsedatii sexual, care cu siguranta i-au trecut procurorului prin mana.

Una dintre scenele de amor care-i bantuie lui Dimon imaginatia se petrece in capela unei inchisori, unde 3 detinuti satisfac o politista: “tatele stateau asa, in parti, ascutite si lungi, ca niste furtune de cauciuc. Cum au negresele alea de canta la Cerbul de Aur.

si pe urma, s-a dezbracat doamna Sanda de tot. Lor le iesira ochii din cap ca la broastele in calduri.

- Nu asa, la rand!

- si atunci astia, ca la armata, ordonat, au trecut pe rand si au regulat-o pe doamna Sanda de a luat-o mama dracului.”

Astfel de scene se regasesc in intreaga “opera” a procurorului si fostului politist. De altfel, ei amintesc si despre bataile aplicate la ancheta unor musterii neascultatori, dar dau, cu destula darnicie, si date despre violurile petrecute in penitenciare.

Acum Vasile Dimon trebuie sa stabileasca cine este vinovat in cazul porno politistilor de la Tg-Jiu: Sorina, care copil fiind a facut sex oral cu organul legii, sau politistii care si-au folosit bastoanele din dotare si in afara caminului conjugal?

Chemata la declaratii fata nu i-a prea fost pe plac procurorului. Desi consideratiile sale personale nu si le poate exprima decat in fata oglinzii din baie, nu in cladirea Parchetului, Dimon a “blagoslovit-o” pe Sorina cu diverse epitete, ajungand, in final, la concluzia ca: “Nu-mi plac curvele!” A emis o astfel de concluzie inteligenta in timp ce manca o felie de paine cu unt.

Alte epitete cu care a fost gratulata Sorina chiar in fata redactorilor nostri, martori in dosarul porno politistilor sunt: “dobitoaca” si “curva”. Mai mult procurorul a emis si o teza valabila pe vremea cand dumnealui se afla la pubertate: “Daca ar fi fost fiica mea ar fi fost si acum in carje.”

Oricum situatia politistilor este extrem de clara – vor primi NUP-ul deja arhicunoscut.

Politisti care a-ti calcat pe bec, puteti dormi de acum linistiti, procurorul Dimon lucreaza pentru voi!

• Daniel Dumitriu

Subcomisar Brotea spagar si fustangiu

• Subcomisarul Daniel Brotea, sef birou la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Gorj a stors, in urma vizitelor de “lucru”, cel putin 50 de milioane de lei din contul SC Siatra Prod SRL.

Timp de doi ani, politistul a beneficiat de mai multe servicii din partea firmei si a angajatilor acesteia in schimbul omisiunii unor asa zise aspecte de natura penala ce ar fi putut fi descoperite in actele contabile ale societatii.

• Materiale de constructii si chiar lucruri pentru acasa au fost “micile” atentii considerate la acea vreme firesti de catre purtatorul de uniforma.

• Subcomisarul Brotea este obisnuit cu omisiunea mai multor date, asa ca in declaratia sa de avere apar lucruri neconforme cu realitatea, dar in ton cu falsul in declaratii prevazut de Codul Penal.

• O relatie extraconjugala a politistului cu una din angajatele Siatra, finalizata cu scandal in familie celor doi a inchis practic robinetul la alte foloase materiale din partea firmei.

Mita compenseaza controlul

Subcomisarul Daniel Brotea a venit in cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Gorj in urma cu patru ani, de la Serviciul Politiei Economico-Financiare Uricani.

Capitan la acea vreme, Brotea a avansat urgent la gradul de maior (subcomisar) la propunerea consateanului sau de Godinesti, comisar Alexandru Gridan, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP. De aici si pana la sef de birou n-a mai fost decat un pas, asa ca politistul, implinit profesional, a iesit la produs.

In perioada martie 2002-2004, Daniel Brotea a facut cateva vizite la sediul SC Siatra Prod SRL din Tg-Jiu, pe linie economico-financiara.

Societatea era cercetata la nivelul Inspectoratului General de Politie Bucuresti cu privire la relatii contractuale cu unele societati din tara si strainatate.

Subcomisarul Brotea, insotit sau nu de catre colegii bucuresteni, a ridicat in repetate randuri documente de la sediul societatii sau i-a audiat pe reprezentantii legali ai acesteia.

In timpul controalelor “s-a intamplat” ca autoturismul Dacia Nova cu numarul de inmatriculare HD-04-NRK, proprietatea politistului Daniel Brotea, sa aiba nevoie de oarece imbunatatiri.

Astfel, acesta a si parcat masina in curtea celui mai costisitor service din municipiu, unde i-au fost inlocuite cu unele noi toate cele patru anvelope, bujiile au fost si ele schimbate, filtrele de aer, un set de ferodouri, schimbul de ulei si antigel, benzina si ulei, toate pe bani societatii unde politistul tocmai efectua un control. Conform facturii fiscale nr. 3378864, din 27 noiembrie 2002, in valoare de 6.030.000 de lei, emisa catre SC Siatra Prod SRL si a devizului, Nova militianului a fost pregatita pentru iarna, iar o angajata a unitatii a platit contravaloarea serviciilor.

Coltar, porti si teava pe banii Siatra

si cum primul cadou, constand in imbunatatirea autoturismului, l-a scutit pe subcomisar de niste cheltuieli, s-a gandit ca nu i-ar strica si cateva lucrusoare pe acasa, ca doar firma controlata avea conturi destul de grase.

Pe data de 12 martie 2003, politistul achizitioneaza de la un magazin de mobila din Tg-Jiu o canapea coltar “Camelia”, in valoare de 8.900.000 de lei. Factura fiscala nr. 4376484, din aceeasi data este emisa pe numele politistului, insa este semnata de o salariata a SC Siatra, care a si achitat suma.

Trei luni mai tarziu, politistul Daniel Brotea s-a gandit ca si pe langa casa mai trebuie facut cate ceva. Niste porti sofisticate la intrarea intr-una din gospodariile sale de la Tismana ar da bine in fata consatenilor sai si la imaginea sa de “ maior la economic”. La mijlocul lunii iunie 2003 o alta angajata a Siatra cumpara, de la un depozit de materiale de constructii de pe strada Ana Ipatescu din Tg-Jiu, 19 bucati de teava, de cate sase metri fiecare, in valoare de 3.710.000 de lei. Factura este emisa dupa aceeasi tehnica – pe numele politistului, dar cum acesta era in control, salariata societatii verificate semneaza si plateste marfa.

Portile pe role sunt confectionate de salariatii de la Siatra in numai doua zile, doar era comanda speciala de la domnu’ subcomisar.

Factura emisa de societate pentru contravaloarea manoperei, 1.309.000 lei, nu a fost achitata niciodata, cu toate ca s-a emis si chitanta, asa pentru a fi acoperit politistul.

In octombrie anul trecut, Daniel Brotea a mai avut ceva de lucru pe acasa si i-a mai trebuit ceva teava. De aceasta data l-a trimis pe socrul sau sa ridice marfa. De aceasta data materialele au fost duse direct acasa, la Vanata, iar factura a fost emisa pe numele socrului, Stelian Cocarla. Nu mai putin de 75 de bucati de teava de diferite dimensiuni si marimi, in valoare de 26.013.400 lei, au fost achizitionate de la o societate adiacenta Siatra, SC Lumetal SRL.

Brotea nu-si aminteste de bunurile cumparate din banii societatilor verificate si a declarat ca nu a beneficiat de absolut nimic din partea acestora: “Nu-mi mai amintesc, parca prin 2002 am inceput controalele acolo. Da, am beneficiat de apa minerala, biscuiti si niste seminte, care mi le-au pus pe masa. Iar daca am fost cu masina in service mi-am platit eu reparatiile. Eu nu stiu ca factura pentru canapeaua coltar sa fi fost achitata de catre o alta persoana. Daca e asa, poate acea persoana mi-a facut un serviciu, dar a achitat cu banii mei. Ce vreti sa insinuati ca le-a platit cu bani de la Siatra?” a declarata politistul.

Acesta sustine ca nu mai tine minte ce s-a intamplat si doar daca vede documentele isi poate aminti: “Sunt un pic nervos. Am facut eu porti? Unde le-am platit? Nu-mi amintesc! N-am documentele in fata”.

Subcomisarul admite, totusi, un lucru ca fiind posibil, adica ca aceeasi salariata a Siatra sa-i fi platit o taxa la spital, in valoare de 700.000 de lei, cand el si-a schimbat permisul de conducere, la finele anului trecut, insa nu a dorit sa comenteze faptul ca socrul sau a “cumparat” teava de la Lumetal: “La aceasta intrebare nu pot sa raspund deocamdata. Vad ca intrati in familia mea”.

Afaceri in familie

Dupa principiul “Hai ca se poate!”, politistul a mers mai departe cu afacerile. El a convins-o pe aceeasi angajata care l-a ajutat de mai multe ori sa o mai faca odata. El a incheiat un precontract de vanzare-cumparare (promisiune bilaterala) cu fratele acesteia pentru a-i vinde Dacia Nova imbunatatita pe banii Siatra. Cum actul a fost deja incheiat, cumparatorul a fost de acord sa-i achite politistului suma ceruta, adica 115 milioane de lei. Primele doua rate de 1500 de euro au fost achitate conform intelegerii initiale numai ca, in ianuarie anul trecut, cel care a achizitionat-o s-a razgandit pentru ca a constatat ca Brotea ii solicita suma integrala si inca 20 de milioane in plus, cu toate ca valoarea de piata a autoturismului era sub cel cerut de politist. Cum predarea-primirea Daciei Nova urma sa aiba loc la finele lunii martie, odata cu achitarea ultimei rate, cumparatorul a reziliat precontractul incheiat cu patru luni in urma si i-a solicitat lui Brotea sa-i restituie cei 1500 de euro. Sub diferite pretexte, subcomisarul s-a eschivat sustinand ca nu poate inapoia suma urgent si a rugat-o pe vechea sa cunostinta, salariata Siatra Prod, sa-i gaseasca un client pentru a vinde autoturismul si astfel sa-i restituie banii fratelui ei.

La numai o saptamana, 17 ianuarie 2005, Daniel Brotea reuseste sa vanda masina cu 90 de milioane de lei, insa, dupa cum sustine angajata Siatra, politistul nu i-a inapoiat nici pana astazi banii fratelui sau: “L-am ajutat, impreuna cu sotul sa vanda masina pentru a-i da banii inapoi fratelui meu. N-am reusit sa ne recuperam nici acum prejudiciul”, a declarat femeia.

Totusi in declaratia de avere subcomisarul a scris ca Dacia Nova a fost vanduta cu 115 milioane de lei persoanei cu care incheiase initial intelegerea si nu cu 90 de milioane asa cum se intamplase in realitate.

Daniel Brotea sustine ca n-a mintit in declaratia de avere, intrucat el nu a intrat in posesia contractului de vanzare-cumparare propriu-zis nici acum: “ Nu am declarat fals. De vanzarea autoturismului s-a ocupat doamna si nu mi-a adus contractul, probabil e la ea si acum, nu stiu. Ea mi-a adus cumparatorii si ea a radiat masina”, sustine politistul.

Cert este ca subcomisarul stia la ce data a vandut autoturismul si ce suma a luat pe el, dar la completarea declaratiei de avere, trei luni mai tarziu, a scris cu totul altceva.

Brotea – un politist adulterin

La inceputul controalelor pe care Brotea le-a facut la Siatra acesta s-a afisat ca un politist incoruptibil. Daca la primul dosar instrumentat de acesta au rezultat cateva capete de acuzare si, totodata de incepere a urmaririi penale impotriva reprezentantilor legali ai societatii, pe parcurs lucrurile s-au schimbat. Dupa ce “ a bagat mana in borcanul cu miere “, subcomisarul a schimbat tonul cu firma, insa angajatii acesteia au devenit comisionarii sai si chiar mai mult de atat.

In septembrie 2003, salariata Siatra, care devenise deja comis voiajorul preferat al lui Brotea, a fost nevoita sa-i satisfaca si alte pofte. Dupa cum sustine femeia, politistul a intretinut relatii sexuale cu ea, dupa ce isi pregatise minutios terenul: “In urma unor mari constrangeri psihice, a mai multor amenintari cu deschiderea unor dosare penale si emiterea unei ordonante de retinere pe numele meu, in calitatea pe care o aveam in firma, a intretinut relatii sexuale cu mine”, a declarat angajata.

Aceasta spune ca subcomisarul s-a ocupat personal de cercetarile la acea societate si vizitele sale erau foarte dese: “Venea la mine in birou si inchidea usa sa ramanem singuri. Colegele mele cunosc aceste aspecte. Dupa consumarea actului sexual i-am spus ca voi depune plangere insa, m-a amenintat din nou ca voi fi arestata dar in acelasi timp a inceput sa-mi aduca tot felul de cadouri si ma asigura ca, pe plan profesional, ma va ajuta si proteja in sensul neimplicarii mele in alte cercetari ce urmau sa aiba loc la societate. Insista sa intretin relatii sexuale in continuare cu el. Am fost pe punctul de a divorta din aceasta cauza”, a precizat femeia.

Subcomisarul Daniel Brotea neaga vehement faptul ca ar fi facut sex cu aceasta si spune ca nu avea nici o calitate in cadrul societatii pe baza careia sa fie invinuita de ceva: “Cand am cunoscut-o eu era domnisoara. A fost o chestiune de simpatie. Nu am avut relatii sexuale cu ea. Ne-am intalnit in locuri publice, dar nu am fost noaptea cu ea. Era domnisoara atunci! Eu asa stiu. N-am incercat-o! Probabil vrea acum sa ma desparta de sotia mea. Nu stiu ce sa cred”.

Femeia va depune plangere penala impotriva subcomisarului Daniel Brotea, urmand ca superiorii sai sa decida, in urma anchetei administrative, soarta acestuia.

Atitudinea nevinovata a subcomisarului a fost insa surclasata de catre nervozitatea excesiva si tremurul continuu al mainilor, lucru care ii cam da de gol vinovatia.

Preocuparea politistilor de la Serviciu de Investigare a Fraudelor pentru altceva decat sarcinile de serviciu, este evidenta in ultimii ani. Zeci de dosare “grele” treneaza de ani de zile. Cateva exemple ar fi: incheierea politelor de asigurare de viata din banii sindicalistilor din invatamant – autor Vasile Mija; dobandirea calitatii de stramutati in cazul actualului secretar de stat Ionel Mantog si a sotiei sale, judecatoarea Luminita Mantog; folosirea de informatii clasificate din interiorul SNLO de catre Marin Condescu, Danut Pestritu, directorul economic, Ion Vulpe, fost director si alti 18 directori si lideri de sindicat. Astfel de dosare zac prafuite prin birourile oamenilor legii, fiind fluturate din cand in cand pe sub nasul presei, pentru a da impresia ca politia isi face meseria.

Ultima ora: Conducerea IPJ Gorj a demarat deja ancheta administrativa in acest caz.

• Claudiu Matei

Bengesti Ciocadia - imperiul primarului Geogia

Inrudirea a peste jumatate dintre angajatii Primariei Bengesti Ciocadia nu este singura problema care exista la nivelul comunei. Surse oficiale declara ca primarul Victor Geogia a trecut peste capul Consiliului Local la angajarea lui Cosmin Pauna, fiul agentului agricol Margareta Pauna. Consiliul nu a aprobat angajarea acestuia pe postul de inspector financiar, iar aceasta totusi s-a facut, chiar in urma unui concurs cu cantec.

Insa ceea ce ii doare cel mai tare pe cei care l-au ales pe Victor Geogia in fruntea comunei, este faptul ca de ajutorul social beneficiaza sute de persoane care nu se incadreaza in prevederile Legii 416. Astfel din cei 3.600 de locuitori, doar 50 ar trebui sa beneficieze de ajutor social, dar vreo 500 de persoane traiesc acum de pe banii statului, in urma unor anchete sociale false. Instaritii zonei se prezinta la primarie sa-si ridice ajutorul cu telefoanele mobile la brau si in masini care le tradeaza starea materiala.

Locuitorii satului Peticei fac echilibristica de cand inundatiile au luat podul ce trecea peste raul Galbenu, din acesta ramanand doar cateva cabluri pe care copii care merg la scoala sunt nevoiti sa se catere, asta in cazul in care nu prefera sa treaca prin apa. Aceasta situatie treneaza de 3 luni si nici pana acum Geogia nu a catadicsit sa rezolve problema. Intr-un alt sat, Peresti, la inceputul anului, au avut loc niste alunecari de teren care au afectat 5 gospodarii. Primarul a trimis dupa 3 saptamani cateva remorci de piatra, in rest nimic. Oamenii s-au ocupat singuri de remedierea stricaciunilor, imediat dupa producerea acestora, pentru ca stiu cat de bine se pot baza pe primar.

In timp ce o parte din drumurile comunei arata lamentabil, Geogia s-a ocupat cu un interes deosebit de drumul Bengesti – Linia Mare. El a turnat griblura exact pana la poarta gospodariei sale, nici un centimetru mai mult.

Aceste aspecte si multe altele se pot insa descoperi in cazul in care Corpul de Control al Prefecturii ii va face o vizita primarului care si-a uitat promisiunile facute in fata concetatenilor care i-au acordat incredere la alegerile locale.

• Adrian Iovan

Antrenor in ceruri (tableta)

L-am cunoscut in urma cu aproximativ doua luni pe profesorul Traian Predulescu. Un tip la varsta a doua despre care stiam ca e antrenor pe la copii si juniori. Mi-au facut cunostinta cu el doi buni prieteni Sorin Calugarita si Mihai Prunariu, care-l cunosteau pe profesor indeaproape. Din acel moment nea Traian a intretinut atmosfera. Am cunoscut de fapt omul plin de viata si glume pe care nu poti sa nu-l placi din primul moment.

“Ba, baiatule ba, tu nu esti normal la cap!” asta a fost prima replica a lui nea Traian dupa ce a aflat cum ma numesc.

In acea seara furtunoasa, Predulescu l-a depasit la glume si nebunii pe inegalabilul sifilitic Calugarita.

Omul Traian Predulescu avea lipici. I-am dibuit si caracterul: extraordinar. La un pahar, barbatii devin mai tate decat tatele. Nea Traian nu si-a vorbit nici o secunda colegii de rau, ba mai mult, pe majoritatea ii lauda la modul cel mai sincer.

Despre antrenorul, dascalul, Traian Predulescu, aflasem in aceeasi seara foarte multe. A antrenat generatii de copii cu mare daruire si de cele mai multe ori numai si numai de placere, fara remuneratie.

Ambitios cu el insusi, nea Traian a vrut sa nu ramana un simplu dascal. La 50 de ani a terminat o facultate. Chiar in urma cu cateva luni si-a luat diploma de licenta de la Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Iasi si se considera implinit profesional.

Avea o admiratie aparte, cumulata, in gluma, cu teama fata de ziarul “Scandal de Gorj”. M-a rugat de nenumarate ori, la modul ironic, sa nu apara vreodata in paginile “Scandalului” si i-am promis ca nu vom scrie despre el.

Iata ca nu m-am tinut de promisiune. Nea Traian apare la noi in ziar. Motivul: nea Traian ne-a suparat rau de tot, a plecat la Bucuresti cu echipa lui de copii, la un turneu de fotbal si i-a tradat pe micuti. Nea Traian s-a transferat in ceruri, sa antreneze ingeri. Dumnezeu sa-l aiba in paza si sa-l odihneasca!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   26.08.2005. 13:09

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 71 - 19 - 25 august 2005

Nepotisme pe banda la Primaria Bengesti Ciocadia

Primaria Bengesti Ciocadia a devenit, dintr-o institutie publica, o afacere de familie, cel putin sase dintre cei doisprezece functionari care presteaza aici fiind rude. Primarul Victor Geogia recunoaste nepotismul practicat sub conducerea sa, dar nu gaseste nimic anormal, pentru ca neamurile celor cu radacini vechi in primarie au primit posturi in urma unor concursuri serioase.

Despre Margareta Pauna lumea din comuna stie ca este tehnician veterinar, ba agent agricol, ba se ocupa de starea civila, ceea ce inseamna ca activitatea sa a fost atat de consistenta incat nu s-a intiparit in mintea nici unui consatean rolul sau la nivelul comunei. Insa, oamenii stiu foarte bine ca femeia si-a angajat de curand si fiul, Cosmin, sa manance o paine din banii contribuabililor. Primarul a lamurit statutul Margaretei, declarand ca se ocupa cu registru agricol, adica e agent agricol: “sau cum se spune acum referent”. Despre angajarea lui Cosmin n-a avut nimic de comentat, ca doar “nici o lege nu interzice ca angajatii unei primarii sa fie rude.”

Perceptorul comunei, stefan Corici, lucreaza in primarie alaturi de fiica sa, Dorina Cochina, ocupanta a unui post onorabil de contabila.

Victor Bistreanu, secretarul institutiei se inrudeste cu casiera, Dorina Bistreanu, care-i este cumnata, dar traieste si o poveste de dragoste cu o angajata de la starea civila, cu care, probabil, se va face neam, la un moment dat, legal.

Victor Geogia ia apararea subordonatilor sai considerand ca: “Ce n-au voie sa lucreze? Sau de ce? Nu stiu daca interzice legislatia asa ceva. Oricum, oamenii sunt vechi, au cate 10-12 ani in primarie”.

Poate legislatia nu interzice inrudirea functionarilor publici, dar interzice cu siguranta aranjarea concursurilor organizate intr-o institutie in asa fel incat odraslele unora sa puna mana pe un post caldut si un salariu decent intr-o primarie.

Despre ilegalitatile care se fac la Bengesti Ciocadia si pe care, Geogia, in calitate de prim gospodar ar trebui sa le combata, va vom oferi informatii pe larg in numerele viitoare ale publicatiei noastre.

• Adrian Iovan

Nababi pe banii publici

Foste sau actuale VIP-uri gorjene se lafaie, alaturi de familii, in vile de miliarde de lei. De unde au avut bani sa ridice asemenea palate, este o intrebare la care de ani de zile nu se gaseste raspuns, pentru ca nimeni abilitat nu este dispus sa-l gaseasca. Mai ales ca o parte din marii bogatasi ai judetului provin din randul organelor de cercetare.

Municipiul Tg Jiu este inconjurat pe toate partile de cartiere de vile care lasa cu gura cascata orice muritor de rand.

Drumul spre cartierul Barsesti este strajuit de o impozanta casa, apartinand fostului deputat Scarlat Iriza. Desi casa este destul de mare, ca dimensiune o intrece snobismul proprietarului care, nemaistiind ce sa mai faca cu banii s-a apucat sa faca hidroizolatie la gardul ce o imprejmuieste.

si judecatorului Ion Stanulescu, ii prisosesc banii, el construindu-si, pe strada sisesti, un ditamai viloiul, frumos colorat. El s-a apucat de constructie in urma cu cativa ani, cand era director al Penitenciarului Tg Jiu, iar pe vremea aceea exista suspiciunea ca o mare parte a casei a fost ridicata cu materialele care trebuiau sa fie folosite la subunitatea puscariei de la Pojogeni.

Fostul inspector principal Doinel Popescu, suspendat din politie in 2004 pentru fals in declaratii, uz de fals si tentativa de inselaciune intr-o poveste urata cu o societate de asigurari pe care a vrut sa o traga in piept, s-a apucat sa-si construiasca o casa imensa in acelasi cartier. Deocamdata a abandonat lucrarile, poate pentru ca inca ii mai zornaie catusele pe langa urechi, dosarul in care este cercetat nefiind inca definitivat.

Acelasi cartier gazduieste si casa comuna a doi magistrati. Procurorul Vasile Udroiu si judecatorul Ion Marin, sunt vecini de camin. Ei impart acelasi imobil. Cat de normal este acest lucru, este usor de presupus.

Directorul economic al SNLO, Danut Pistritu si-a ridicat o vila care atrage atentia doar prin marime, probabil dorind sa demonstreze vecinilor de pe sisesti ca are la fel de multi bani ca si ei, poate chiar mai multi, daca e sa tinem cont ca presteaza de ani de zile la SNLO.

Despre alte personalitati grandomane si proprietatile lor extravagante, vom reveni in numerele viitoare ale “Scandal de Gorj”.

• Mihai Popescu

Trioul politistilor batausi!

Vasile, Bordea si Toma aplica din nou legea pumnului

Marius Constantin Popa, un tanar din Tg-Jiu, a fost batut de catre trei politisti, in dimineata zilei de sambata, 13 august, sub pretextul ca a refuzat sa se legitimeze.

Politistii Nicolae Vasile, Cristian Bordea si Marian Toma de la Biroul Judiciar din cadrul Politiei Municipale Tg-Jiu au descins, in jurul orei 04.00 dimineata, in barurile din zona Victoria II. Intr-un local din aceeasi zona se afla si Popa, care a fost scos afara cu forta de catre politisti si luat la bataie.

Martorii evenimentului au declarat ca Marius a trezit tot cartierul tipand cat il tinea gura sub ploaia de lovituri ale celor trei politisti. “L-au pus pe jos si unul dintre ei ii statea cu genunchiul pe cap. Zeci de oameni au iesit pe fereastra”, a declarat un martor ocular.

Popa a fost condus la sediul politiei unde i s-a aplicat o amenda de 10 milioane de lei

Pentru refuz de a se legitima si adresare de expresii jignitoare la adresa politistilor.

• Adrian Iovan

Sandoi & Condescu jongleaza cu banii pandurilor

Jocurile de culise, interesele financiare si combinatiile de budoar sunt specialitatea cuplului Condescu-Sandoi.

Politica dezastruoasa a transferurilor, umflatul in pene cu bugetul supraponderal, inexistent in realitate, si morisca financiara marca “Condescu” – sute de mii de euro contra unor rezerve refulate, cantonamentele la pensiunile prietenilor si rubedeniilor, ori imagine cu ajutorul unui celebru anonim – sunt numai cateva din cauzele rezultatelor de pana acum ale Pandurilor.

Cele doua esecuri lamentabile par sa confirme faptul ca Divizia A este palarie prea mare pentru Pandurii Tg-Jiu.

Joc de glezne cu Emil Sandoi

Cel putin trei jucatori au poposit in aceasta vara in batatura Pandurilor pe “buca” (a se citi obrazul) lui Sandoi. Prietenia dintre antrenorul Pandurilor si impresarul Gica Popescu l-a readus pe Boby Verdes la Tg-Jiu. Dupa periplul Craiova – National – FC Arges, Verdes a revenit la Pandurii dupa ce Condescu a virat 60 de mii de euro, din visteria clubului, in contul SC Becali&Popescu Football Management Consulting SRL.

Cu toate ca sub comanda lui Cartu, la Pitesti, Boby Verdes nu a jucat nici macar un minut, Sandoi si Condescu au acceptat un contract pentru actualul sezon de aproximativ 15 mii de euro.

Rezerva de lux Verdes n-a stralucit nici la celelalte doua divizionare A insa, din lumina nocturnei de pe “Ion Oblemenco” si “Parcul cu platani” s-a trezit in cea a reflectoarelor lumii mondene de Capitala, odata cu aparitia in public alaturi de solista de la “Sexxy”, Claudia Patrascanu.

Un alt parvenit pe cai dubioase in curtea Pandurilor este Catalin Lazar. Acesta a venit pe meleagurile gorjene “la pachet” cu Armel Disney de la International Pitesti.

Fiul fostului patron al echipei argesene, Benone Lazar are un contract destul de gras la Pandurii si a venit tot pe relatia de prietenie dintre tatal sau si antrenorul Emil Sandoi.

Benone Lazar a demisionat de la International dupa meciul cu Minerul Motru, din sezonul trecut, cand a fost acuzat de centralul partidei, Silviu Bogdan, ca l-a sunat inainte de meci si i-a propus o intalnire dupa joc, promitandu-i ca “daca va iesi bine” o sa cumpere mobila de la magazinul sau.

Emil Sandoi a fost pe punctul de a prelua echipa pitesteana, in iunie 2003, dupa ce Benone Lazar l-a demis pe Nae Ungureanu.

Dorel Stoica, jucatorul lui FC Caracal, a papat si el din banii gruparii targujiene prin cantonamentele din strainatate, dupa care a poposit la Craiova. Acesta ajunsese la Tg Jiu pe relatia Jean Nitulescu – Emil Sandoi, presedintele executiv al clubului caracalean fiind nasul de cununie al antrenorului “gorjean”. Sandoi l-a adus totusi la Tg Jiu pe excraioveanul Marius Iordache.

Dar nu numai Sandoi a adus in lot rezerve refulate, ci si presedintele Condescu.

Scarlatache de la Dinamo II, transbordat de pe corabia lui Netoiu, Bulica, “un junior de perspectiva” (!?) de la National si un strain de la Uniunea Sanicolau Mare sunt achizitiile de marca ale lui Condescu.

Madalina imbraca jucatorii si-l dezbraca pe Condescu

Un SRL obscur aflat pe aceeasi strada cu sediul USMO este unicul furnizor de echipament sportiv al gruparilor sustinute din banii minerilor, Elmerom Construct SRL este infiintata in urma cu exact un an insa, contul acesteia a crescut ca in basmele cu Fat-Frumos.

Elmerom este administrata de catre Madalina Berbecel, apropiata (a se citi intima) a lui Marin Condescu.

Societatea amintita a furnizat echipament sportiv tuturor echipelor gorjene sustinute financiar de catre USMO. Mai mult, la sediul firmei din strada Cerna au fost puse in vanzare abonamente pentru meciurile Pandurilor, precum si alte obiecte “de vitrina” ale clubului. La meciul cu Dinamo, galeria “Durii”a imprumutat banere de la magazinul Madalinei.

Cu ajutorul presedintelui Condescu, cei doi frati ai Madalinei au fost angajati la hotelul de la Ranca al USMO ca bucatar, respectiv receptioner.

La acelasi hotel au fost cazate, in aceasta iarna, fiicele lui Condescu atunci cand au luat lectii de schi de la profesorul Bacanaru, antrenor la o grupa de copii si juniori la Pandurii.

La cum s-a ocupat pana acum de imaginea clubului, Tudor nu-si merita banii

O alta afacere bizara marca Condescu a fost aducerea lui Bogdan Tudor ca director de marketing al Clubului Pandurii. Surse din anturajul echipei au declarat ca Tudor ar fi primit deja 800 de milioane de lei pentru promovarea imaginii Pandurilor, iar intregul contract ar ajunge undeva in jurul valorii de 3 miliarde de lei.

Presedintele Condescu si politica sa manageriala, bazata pe cumetrii, baga lunar sute de milioane de lei, din bugetul Clubului Pandurii, in contul unor apropiati de-ai sai.

O parte dintre jucatori sunt cazati intr-un asa-zis hotel din centrul orasului, intrucat sotia patronului este ruda apropiata cu nevasta lui Condescu. Fotbalistii sunt cazati la etajul I al hotelului, special renovat, restul imobilului putand fi usor comparat cu blocurile groazei din orasele miniere, in conditiile in care Hotelul Sport arata impecabil.

O pensiune de la intrarea in comuna Pestisani are privilegiul de a-i caza pe elevii lui Sandoi cate sase zile in fiecare luna, inaintea meciurilor de “acasa”.

Pensiunea nu a fost aleasa intamplator. Ion Poenaru, actualul viceprimar al comunei, fost director executiv, apoi purtator de cuvant si organizator de competitii la Pandurii a fost, pana a deveni functionar public, unul dintre patronii pensiunii. Chiar daca scriptic nu mai figureaza in actele contabile ale acestea, Poenaru inca aduce bani in contul pensiunii de pe urma relatiei de prietenie cu Condescu.

Sandoi a fost prins in ofsaid

In urma cu cateva luni, cand jucatorii de la Pandurii se aflau intr-un cantonament la Tismana, Emil Sandoi s-a afisat public cu sotia unuia dintre acestia.

Fara sa stie ca la Complexul Turistic “Jalesul” din Arcani sunt in cantonament jucatorii de la Minerul Rovinari, Sandoi a aparut intr-una din seri la brat cu sotia unuia dintre elevii sai. Fotbalistii de la Rovinari l-au anuntat pe jucatorul Pandurilor si pentru a evita speculatiile pe aceasta tema, fotbalistul a plecat de sub comanda lui Sandoi la CS Otopeni.

Dar nu numai Sandoi i-a fost infidel nevestei. Cel putin patru dintre elevii sai au avut relatii sexuale orale extraconjugale. …

Disney si site-urile porno

Congolezul Mamouna Armel Disney, atacantul echipei Pandurii viziteaza site-uri porno in miez de noapte. Armel a fost surprins de reporterii “Scandal” intr-un club de internet, in seara zilei de marti, 16 august, in jurul orelor 23. Dupa ce a vizitat pagina on-line a unui ziar sportiv, Disney si-a indreptat atentia spre fotografiile porno de pe internet. Congolezul a fost “deranjat” de doua tinere care i-au cerut numarul de telefon si i-au dat in schimb cateva pupicuri.

Ultima ora

Surse apropiate Clubului Pandurii sustin ca, in cazul unui esec in meciul de duminica cu Poli Iasi, antrenorul Emil Sandoi va fi demis.

Aceleasi surse declara ca inlocuitorul acestuia pare a fi Ion Marin. “Sapaliga” a urmarit, in urma cu doua saptamani, meciul Pandurilor cu Farul, impreuna cu un om de afaceri gorjean, prieten al sau.

• Claudiu Matei

Eurotombola – o noua teapa marca Paul tardea

Omul de afaceri Paul Petre tardea, unul dintre responsabilii “tunului” de 2000 de miliarde de lei de la BCR Novaci, continua, inca in libertate, seria tepelor de nivel national care au devenit deja cartea sa de vizita. Soro Tur, societatea pe care figureaza jocul de noroc Eurotombola, a intrat in incapacitate de plata si a declarat de curand faliment, astfel sute de persoane, castigatoare ale premiilor puse in joc, au ramas cu buza umflata. Treaba a inceput sa scartaie in urma cu o luna de zile, cand “fericitii castigatori” nu si-au mai incasat premiile si au fost trecuti pe o lista de asteptare, promitandu-li-se ca pana la urma li se vor rezolva si lor doleantele.

Unul din motivele punerii pe butuci a acestui joc este faptul ca veniturile incasate erau mai mici decat cheltuielile. Sperand intr-o revenire in topul preferintelor romanilor, tardea si ai lui au acordat, in ultimul timp, premii chiar peste suta la suta din incasari, acest lucru adancind groapa financiara in care se afla.

Un alt motiv demn de toata atentia este viata opulenta pe care Paul Petre tardea o duce si cheltuielile de protocol pe care le implica aceasta. Omului de afaceri ii plac petrecerile costisitoare la care isi invita toti prietenii, toate rudele si colegii. tardea prefera localurile luxoase, motiv pentru care notele de plata insumeaza de multe ori zeci de milioane de lei.

Paul Petre tardea are o activitate infractionala uimitoare. Pe langa acuzatiile aduse in cazul BCR de complicitate in acordarea de credite cu incalcarea legii, utilizarea creditelor in alte scopuri, abuz in serviciu in forma calificata, inselaciune, fals intelectual, uz de fals si asociere in vederea comiterii de infractiuni, afaceristul mai are in spate o condamnare pentru trafic de influenta si inselaciune si o alta pentru trafic de influenta. In ultimul caz, el a primit, in anul 1989, de la doua persoane 120.000 de lei si un autoturism Dacia pentru a le aranja acestora vanzarea prioritara a unui autoturism Aro. tardea le spusese victimelor sale ca este ofiter al Ministerului de Interne si poate interveni pe langa administratia Sectorului 5 Bucuresti, precum si pe langa reprezentantii MI pentru a le rezolva problema. In decembrie 1997 a fost trimis in judecata pentru fraudarea Bancorex, acuzatiile care i s-au adus atunci fiind de inselaciune, fals in inscrisuri oficiale sub semnatura privata, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals. De asemenea el a fost implicat si in fraudarea Bankcoop.

Mergand pe lina slabiciunii sale pentru banci, tardea s-a implicat in afacerea mastodont BCR Novaci, dupa care a urmat “teapa” nationala Eurotombola.

Daca nu va fi linsat de oamenii care bat drumurile Bucurestiului de pomana pentru a-si recupera ceea ce au castigat in fata unei tari intregi, adica premiile de la Eurotombola, tardea ar mai putea trage un “tun” pana cand autoritatile se vor hotari sa-l aresteze.

• Mihai Popescu

Victima propriilor magarii,

Clement Mocanu va raspunde pentru spaga data

Mult prea celebrul om de afaceri romano-americano-moldoveanul Clement Mocanu, cel care in urma cu un an si jumatate a isca un scandal national prin autodenunturile cel putin bizare despre cum si cui a dat el spaga pentru a obtine contracte de miliarde, s-a prins in propriul santaj.

Bazandu-se pe faptul ca autodenuntul privind actele de coruptie il vor exonera de raspundere penala, acesta a facut enorma greseala de a demasca afacerea lui cu fostul prieten de poker, Nicolae Mischie privind lucrarile de reparatii la Casa Ganescu. Desi spera ca prin acest act sa se razbune pe fostii “parteneri de afaceri”, din start ancheta s-a intors impotriva sa. Nefiind vorba de un act de coruptie, anchetatorii au inceput totodata urmarirea penala si impotriva lui Mocanu alaturi de Mischie.

In prezent dosarul “Casa Ganescu” se apropie de finalizare, iar actorul secundar, Mocanu, disperat ca va aparea in fata instantei, a inceput sa urle in stanga si-n dreapta ca expertiza care a scos in evidenta faptul ca ARC Tg-Carbunesti, al carui administrator este, a incasat ilegal 800 de milioane de lei, este o facatura pentru a-l inhata. Arta victimizarii, pe care romano-americano-moldoveanul a invatato foarte bine de la “consilierii” sai, nu-i va mai fi de folos si de aceasta data. Cel tarziu la finele saptamanii viitoare anchetatorii gorjeni vor trimite dosarul “Casa Ganescu”, pe rolul Judecatoriei Targu Jiu, in care Mischie va fi pus sub acuzatia de abuz in serviciu sub forma calificata, iar prietenul si autodenuntatorul, Clement Mocanu pentru complicitate la abuz in serviciu.

• Radu Ciocoiu

Vicepresedintele ANAF Daniel Chitoiu implicat in debarcarea lui Udroiu

Surpriza mare ieri cand pe fluxurile de stiri a aparut o informatie conform careia Dumitru Udroiu si-ar fi dat demisia din functia de director general de la Finante, locul acestuia fiind luat de adjunctul Gheorghe Paraschiv. De fapt Udroiu a facut cerere de mutare pe o alta functie, inainte de a pleca in concediu, satul probabil de interventiile si constrangerile de a renunta la fotoliul caldut de director. Surse oficiale ne-au declarat ca in spatele debarcarii lui Udroiu a stat vicepresedintele ANAF, Daniel Chitoiu, cel care-l sprijina pe deja celebrul Parvulescu.

Vom reveni cu amanunte.

• Scandal de Gorj

Victor Ponta, un deputat... “fermecator”

Deputatul Victor Ponta a fost declarat unul dintre cei mai frumosi politicieni romani, intr-un sondaj realizat recent de catre Grupul de Studii Sociale. Obisnuit mereu cu ocuparea primelor locuri, Ponta se multumeste de aceasta data cu pozitia a saptea, la egalitate cu Corneliu Vadim Tudor si inaintea deputatului Cristian Boureanu.

Parlamentarul gorjean a obtinut un procent de 3% din preferintele celor intervievati, la sondaj tinandu-se cont si de notorietatea politica a candidatilor, nu numai de calitatile lor fizice.

Mai bine cotata este prietena lui Ponta, Daciana Sarbu, ocupanta a locului doi in topul celor mai frumoase si atragatoare femei politician, dupa Mona Musca, desemnata drept lider. Daciana a cucerit 5,5% din inimile celor care si-au exprimat parerea, ea fiind urmata de catre prefectul Capitalei, Mioara Mantale.

La nivelul judetului Gorj, femeile au auzit de Victor Ponta, dar nu sunt asa incantate de el, asa cum au fost cei intervievati pentru realizarea topului.

Pe cateva dintre acestea le-am intrebat daca deputatul li se pare un barbat atragator, daca da ce anume le atrage la el si daca stiu vreuna din realizarile lui Ponta in interesul judetului. A reiesit ca adolescentele nu-l au deloc la inima pe Victor, doar una dintre ele auzind de el, aceasta simpatizandu-l chiar pe politician din cauza ochilor, insa n-a putut sa-si aduca aminte nici una dintre infaptuirile sale pentru Gorj.

O femeie de 37 de ani a gasit ca Victor Ponta nu este atragator, dar are ceva de apreciat – inteligenta. Nici aceasta n-a stiut sa spuna ceva despre munca lui in folosul gorjenilor.

O tanara de 27 de ani a declarat ca Ponta este atragator prin prisma unui singur lucru: banii pe care cu siguranta ii are.

• Anca Frumuselu

Porno politistii audiati la Parchet

Ancheta in cazul celor sase porno politisti a demarat vineri,19 august, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova.

Procurorii doljeni ii vor audia pe cei sase politisti gorjeni in urma dezvaluirilor din “Scandal de Gorj”, cu privire la comiterea infractiunilor de coruptie sexuala.

In urma cu doua saptamani, publicatia “Scandal de Gorj” aducea la cunostinta opiniei publice, faptul ca politistii Sanda Sorin, Cristian Stroe, Sergiu Posea, Aurel Leustean, Marius Giura si Dan Trusca, au intretinut relatii sexuale orale cu o tanara din Tg-Jiu atunci cand aceasta era minora.

• Daniel Dumitriu

Hotul striga hotii! (tableta)

Cam asa as putea cataloga personajul care va face subiectul acestui material. Clement Mocanu, caci despre el este vorba, celebrul om de afaceri romano-american, este cel care a “demascat” pentru prima data modul in care se fac afaceri in Gorj. Nu intr-un exces de onestitate si spirit civic, ci in unul de lacomie, deoarece fostii prieteni si parteneri de afaceri refuzau probabil sa-i “castige” chiar toate lucrarile de pe raza judetului. Cu toate acestea, trebuie sa recunoastem ca romano-americanului i-a trebuit foarte mult curaj pentru a incalca Omerta, juramant respectat cu sfintenie de clanurile mafiote din conducerea judetului… si de aici au inceput seria autodenunturilor, totul conturandu-se intr-un intreg spectacol macabru in care “Hotul striga hotii”, iar care ce a generat actul de coruptiei, iese in fata opiniei publice, in postura de om de afaceri onest ajuns victima a sistemului, pentru a-i denunta pe cei carora le-a oferit sPAGA. Individul a fost foarte bine consiliat de cei pe care-i plateste, pentru a se autodenunta doar in cazurile in care se conturau infractiuni de coruptie si denuntatorul este exonerat de raspundere penala, ne mai putand fi cercetat pentru ilegalitatile ce le-a initiat. Cu toate acestea, atunci cand hotul striga hotii, nu intotdeauna si scapa. Atunci cand s-a adresat organelor de ancheta pentru a demasca mica afacere privind lucrarile de reparatii efectuate de firma al carei administrator este le-a realizat la casa de protocol a Consiliului Judetean Gorj, a comis o mare greseala. Practic in acel moment si-a pus singur streangul de gat, picand in mana anchetatorilor, carora le aducea numai laude pana atunci. Greseala a fost acea ca infractiunea pentru care se autodenuntase, nu era una de coruptie si drept urmare chiar “victima” Mocanu devine inculpat. Imediat dupa ce si-a dat seama de greseala facuta, Mocanu s-a lansat intr-o campanie furibunda in care ataca pe oricine i se punea in cale, atitudinea acestuia devenind asemanatoare cu a unui caine turbat. De data asta si-a sapat singur groapa… bineinteles ajutat de consilierii sai.

Lucrurile cu siguranta nu se vor termina aici. Practic acum va incepe circul. De acum inainte vor aparea magariile romano-americanului, despre cum acesta si-a inselat partenerul de afaceri, despre oamenii care au lucrat pentru el in Timis si care au ramas fara bani luati si multe multe altele. Pentru moment insa ma voi opri aici. Totusi va promitem ca in numarul urmator vom reveni cu dezvaluiri socante cu privire la tepele de sute de miliarde ale moldoveanului Clement Mocanu.

• Radu Ciocoiu

   Scrie Comentarii (0)   19.08.2005. 13:07

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 70 - 12 - 18 august 2005

Primarita din Licurici total pe langa lege

Elena Bobic, primarul comunei Licurici s-a aratat extrem de revoltata de cele sesizate de “Scandal” in articolul “Licitatie cu miros de ilegalitate la Licurici” si doreste sa ne actioneze in judecata.

Primarita a fost deranjata de faptul ca la licitatia pentru balastare a 7 km de drum au participat doar doua firme si nu trei, cum gresit s-a publicat. Ne cerem scuze pentru dezinformarea crasa pe care redactorul a comis-o, dar ne pare rau sa-i spunem primaritei Bobic ca afacerea e cu atat mai ilegala si n-ar fi trebuit sa aiba loc.

La licitatia din 11 iulie trebuiau sa fie invitate cel putin cinci societati si sa participe efectiv macar TREI. In alte conditii licitatia trebuia amanata. Dar pentru primarita de la Licurici legea n-are nici o valoare, sau poate nici nu o cunoaste.

Elena Bobic a mai fost deranjata si de faptul ca i s-a solicitat un punct de vedere telefonic, fara sa aiba habar ca Legea 544/2001 prevede solicitarea de informatii verbal.

Dar “544” e o alta necunoscuta la multe institutii publice, mai ales la primariile din comunele gorjene.

Primaria comunei Licurici a organizat in urma cu o luna o licitatie pentru balastarea a 7 km de drum. Reprezentantul uneia dintre societatile invitate a contestat atribuirea licitatiei, intrucat in caietul de sarcini erau omise unele cantitati de materiale. Cu toate acestea lucrarile au fost acordate unei societati din Tg-Jiu dupa ce imputernicitul primariei a sesizat greseala si a hotarat ca licitatia va fi amanata.

• Claudiu Matei

Striperii de la Politia Municipala

Articolul “Porno politistii de la rutiera”, publicat de “Scandal de Gorj” saptamana trecuta a aruncat in aer politia gorjeana. Brusc cei sase au ajuns in atentia opiniei publice, in cea superiorilor lor, dar mai ales a nevestelor. S-a declansat o adevarata masinatiune, in primul rand pentru ca materialul sa nu apara, iar dupa aparitia acestuia, pentru spalarea imaginii politiei. S-au luat declaratii, s-au facut presiuni si, in sfarsit, s-au luat masuri. Inainte insa sa se usuce cerneala pe declaratiile celor sase vinovati, un alt scandal s-a ivit la orizont. Doi alti “demni” reprezentanti ai legii si-au facut de cap intr-un club de striptease, cu ocazia zilei de nastere a unuia dintre ei. Cu aburii alcoolului invaluindu-le creierul si cu gura pe sanii unei stripteuse, Vaduva si Danasel au facut-o lata, nota de plata fiind de 15% din salariu, pe 3 luni.

Agent sef adjunct Iulian Vaduva, angajat al Politiei Municipale Tg-Jiu si-a serbat, marti seara, 2 august, ziua de nastere in prezenta prietenului sau, agent sef Sevastian Danasel. Dupa ora 23.00 erau deja ametiti de nurii unei stripteuse a Clubului FTE. Danasel a fost cel mai expansiv. Pe langa miscari languroase, demne de un purtator de costum de striper, nu de uniforma de politist, Danasel a trecut si la atingeri cu tenta sexuala. Era foarte atras de sanii fetei pe care-i mangaia si ii saruta cu foc. In timp ce el presta din greu, aniversatul, imbracat in uniforma, primea dedicatii si se intretinea cu o alta stripteusa. Amandoi se aflau sub influenta bauturilor alcoolice si nu au dat nici un pic de atentie celor care imortalizau momentul cu telefoanele mobile. Circul a durat o buna bucata de vreme, fiind asistat de toata lumea din club, lume care, cu siguranta, si-a intarit increderea in potentialul politistilor gorjeni.

Fapte grave si sanctiuni minore

Luati la rost de catre conducerea IJP, Vaduva si Danasel au recunoscut imediat escapada de la FTE si au motivat intr-un mod stupid prezenta lor acolo – era singurul loc in care era muzica. Superiorii lor s-au dovedit foarte ingaduitori cu cei doi. Au facut o ancheta rapida si au stabilit o sanctiune minora – retinerea a 15% din salariu pentru o perioada de 3 luni. In rest nimic. Poate vor fi mai aspru pedepsiti de nevestele care, probabil deseori, au ramas singure acasa, pentru ca barbatii lor au plecat in misiune, fara sa specifice ca aceasta avea drept scop linistirea propriilor hormoni.

Danasel protejat de conducerea IJP

Contactat telefonic pentru stabilirea unei intalniri in care sa-si exprime un punct de vedere, agent sef Sebastian Danasel, s-a aratat dispus sa se vada cu noi. S-a stabilit chiar si un loc de intalnire, numai ca politistul n-a mai ajuns, a fost chemat urgent la IJP. Cum a aflat conducerea inspectoratului despre intalnire este lesne de inteles. Dupa ce a dat raportul, s-a intors la Politia Municipala, dupa care in scurt timp, a fost chemat din nou la IJP, numai sa nu dea ochi cu ziaristii.

In toata aceasta afacere murdara se contureaza o certitudine: imaginea institutiei a fost patata, poate in mod iremediabil, de niste indivizi imorali care nu merita sa mai poarte uniforma. In acelasi timp, conducerea IJP tolereaza si incurajeaza astfel de practici luand masuri minore fata de cei care au gresit.

Este important de amintit ca, in urma cu ceva timp, comisarul Valetin Brehui si-a incheiat cariera, dupa ce a intretinut relatii sexuale orale cu o minora chiar in fata sediului IJP. El a fost sanctionat de catre IJP doar cu anularea salariului de merit, iar pana ce Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova a definitivat ancheta, Brehui si-a aranjat apele si s-a pensionat.

• Neli Matei

Radu Ciocoiu

Porno politistii iertati de pacatul felatiei

Sabotajul

Toata noaptea de joi spre vineri, prietenii politistilor amatori de sex oral cu o minora au incercat sa gaseasca solutii sa nu apara materialul incriminator. Fiul unui comisar de politie a incercat, mergand pana la intimidare, sa o determine pe Sorina sa retracteze cele declarate la redactie. Fata n-a percutat la insistentele lui.

Chiar si cei sase s-au gandit la o solutie – cumpararea intregului tiraj al publicatiei, in speranta ca aventurile lor sexuale vor fi ferite astfel de ochii sefilor de la inspectorat si, mai ales, ai sotiilor. Tentativa lor a esuat, cititorii nostri afland pana la urma despre preocuparile perverse ale politistilor de la rutiera. La fel si sefii si sotiile acestora. Femeile au suportat cu greu vestile, una dintre ele, aflata pe litoral a lesinat la aflarea nebuniilor facute de sotul sau, o alta a depus actiune de divort cu prima ocazie.

Stroe a servit “Scandal” moca

Vineri, 5 august, ora 5.05, dimineata. In apropierea redactiei “Scandal de Gorj” sapte politisti asteptau aparitia publicatiei, dupa ce aflasera de povestea cu miros de sex oral ce urma sa apara si in care erau implicati colegii lor de la rutiera.

Douazeci de minute mai tarziu in fata sediului Rodipet un autoturism al Politiei Rutiere, cu numarul de inmatriculare GJ—NPS il ascundea pe scaunul din dreapta pe agentul Cristian Stroe. Politistul avusese parte de o noapte alba: fusese de serviciu, dar in acelasi timp gandul la partidele de sex oral avute cu Sorina si ale caror detalii urmau sa apara in ziar nu l-ar fi lasat oricum sa doarma.

soferul masinii intreba pe toti distribuitorii de ziare daca a aparut “Scandalul”. In momentul in care i-a fost aratat autoturismul redactiei, scaunul din dreapta al masinii politiei s-a lasat brusc pe spate, cu agentul Stroe cu tot. Pentru a le recompensa asteptarea, redactorii nostri le-au oferit doua ziare gratis. Oricum, partea proasta pentru Stroe a inceput de abia mai tarziu, cand a trebuit sa dea explicatii superiorilor de la serviciu, dar si “sefului” de acasa, adica nevestei.

Cu organul la raport

Zece ore. Atat timp a dat declaratii Sorina la sediul IJP despre relatiile sexuale pe care le-a intretinut in decursul ultimilor trei ani cu politistii. Pe langa cei deja “bagati la apa”, conducerea politiei a mai aflat, din agenda fetei, si de alti oamenii ai legii care au raspuns, cel putin odata, prezent la o partida de sex oral cu Sorina.

In cazul celor sase, ancheta administrativa i-a adus fata in fata. In afara de Sorin Sanda, care fusese fotografiat si nu mai putea nega, toti ceilalti au facut pe sfintii si l-au luat pe “nu” in brate.

Redactorul “Scandal de Gorj” care a fotografiat intalnirea nocturna dintre agentul Sanda si Sorina a dat si el declaratii mai bine de doua ore. Acesta a povestit politistilor ca Sanda a acceptat sa se intalneasca cu tanara in urma unei discutii telefonice in care a lasat sa se inteleaga ca nu e la prima intrevedere de acest gen. Intalnirea propriu-zisa a avut loc in fata clubului FTE, de unde cei doi s-au deplasat intr-un loc ferit pentru consumarea actului sexual.

si ei “greseste”!

Articolul “Porno politistii de la rutiera” a bulversat si presa, nu numai lumea politiei. A doua zi dupa aparitia acestuia in publicatia noastra, un cotidian regional a preluat informatiile aparute la noi, insa redactorii l-au bagat printre clientii fetei si pe inspectorul principal Mirel Pasarelu, cel care o anchetase pe Sorina intr-un caz instrumentat de Serviciul Crima Organizata si Antidrog din cadrul IJP. Gafa de proportii facuta de ziaristii de la acest cotidian a fost indreptata cu prima ocazie, cand pe prima pagina a aparut o precizare a inspectorului principal. Greseala facuta a fost o ocazie perfecta pentru politie pentru a incerca sa curete cat de cat imaginea institutiei. Protagonistul acestei incercari a fost chiar prim adjunctul IJP, Ion Voinescu, venit de acasa, duminica, special pentru intalnirea cu ziaristii de la regionalul respectiv.

Voinescu si neprofesionalismul

Comisarul sef Ion Voinescu a despicat firu’ in patru cu jurnalistii, dornici acum sa evite un proces cu Mirel Pasarelu, pe care l-ar fi pierdut clar. Voinescu le-a dezvaluit acestora o serie de date din dosar si a insistat ca politistii nu sunt vinovati si ca totul este o inscenare. Asta in conditiile in care ancheta administrativa facuta de doi subordonati ai prim adjunctului inca nu fusese definitivata, iar parerea sefului lor ar fi putut atarna greu in concluziile trase de anchetatori.

Constient fiind ca s-a antepronuntat, iar acest lucru nu se cade, mai mult chiar e ilegal, Voinescu i-a acuzat ulterior pe jurnalisti ca i-au interpretat declaratiile. Ori, acest lucru era imposibil, avand in vedere detaliile oferite cu generozitate de catre comisarul sef.

Practic a fost vorba de un troc: ziarul scapa de un proces, iar politia isi facea lobby intr-un ziar cu extindere regionala.

Politia si contrainformatiile

Cateva zile mai tarziu, chiar inainte de aparitia publicatiei noastre pe piata, Voinescu a mai facut o miscare. Pin metode specific militienesti, politia a aflat ca urmeaza sa publicam un nou material in care alti doi politisti dau cu morala de pamant. Cei doi au fost filmati cu un telefon mobil saptamana trecuta in timp ce se distrau cu o stripteusa la Clubul FTE. Informatia ajunsa la noi, urma sa fie prezentata in ziar alaturi de pozele incriminatoare. Acest lucru n-a mai fost posibil deoarece cel care a facut inregistrarea cu telefonul mobil a fost chemat la “ordin” de adjunctul IJP, Viorel Caragea si de teama ca va pati ceva a refuzat continuarea negocierilor.

Pentru a preintampina informatiile care urmau sa fie aduse in atentia opiniei publice, acelasi Ion Voinescu a mai facut o declaratie pe care acum nu o recunoaste. El a declarat unui cotidian local ca institutia pe care in acest moment o conduce - deoarece comisarul sef Constantin Nicolescu este in concediu – a demarat deja o ancheta cu privire la cei doi care au fost filmati cu sfarcul dansatoarei in gura. Voinescu n-a vrut sa dea numele indivizilor, promitand ca o va face zilele urmatoare. Asta probabil pentru ca nu stia daca identitatea acestora va fi sau nu dezvaluita in publicatia noastra. Insa a tinut sa precizeze ca acestia erau in timpul liber cand savarseau acte de imoralitate crasa in prezenta dansatoarei goale. Dar a omis sa spuna ca unul dintre politisti era imbracat in uniforma.

Cei sase amatori de sex oral cu o minora fac acum obiectul unui dosar penal care a plecat deja la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova. Ei sunt suspectati de corupere de minori si perversiuni sexuale cu o minora. Sorin Sanda a mai primit si o retinere din salariu de 15% pe urmatoarele 3 luni.

Toti cei opt politisti vor deveni un exemplu pentru ceilalti oameni ai legii din judet. Cazul lor va fi prelucrat tuturor purtatorilor de uniforma ca nu cumva sa se mai intample astfel de incidente.

• Scandal de Gorj

Clanurile din justitia gorjeana demascate de lege

Marea familie a justitiei gorjene este pe punctul de a se destrama in scurt timp, dupa ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotarat ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti si personalul auxiliar sa fie obligati, anual, sa dea o declaratie pe propria raspundere in care sa mentioneze daca sotul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea exercita meserii care au vreo legatura cu magistratura.

Masura luata de CMS are drept scop demascarea structurilor de tip mafiot ce sufoca in prezent justitia romaneasca.

In Gorj increngatura de rubedenii functioneaza la orice nivel, de la judecatorii si pana la Parchete. De ani buni, zeci de dosare au fost solutionate in mod subiectiv, datorita intereselor unor avocati, judecatori sau procurori.

La Judecatoria Tg-Jiu in vizorul noii legii intra in primul rand chiar presedinta Anisoara Bucica, care isi are fiul avocat stagiar. Este secondata de alti subordonati de-ai sai. De exemplu, judecatoarea Nicoleta Badita se poate lauda cu un sot ce practica avocatura prin intermediul unui cabinet particular, proprietate personala. Magistratul Mihai Dogaru isi are consoarta cu acelasi statut la Judecatoria Tg-Carbunesti. Familia judecatoarei Corina Morie, face nota discordanta, in sensul ca, sotul sau lucreaza in cadrul IJP Gorj. Lucru care nu o exonereaza de prevederile legii noi adoptate, deoarece sub incidenta sa intra si rudele care desfasoara activitati de investigare si cercetare penala.

Lucian Popescu Bejat, urmeaza colegilor sai, chiar daca a divortat de judecatoarea Cristina Celea. El s-a recasatorit insa tot cu o lucratoare in domeniu. Actuala sa sotie este consilier juridic la o banca din municipiu. Ex doamna Bejat face acum casa buna cu judecatorul Florin Encescu, lucru care o trece in tagma fostului ei sot, mai ales ca un dosar solutionat la Judecatorie ajunge la Tribunal, acolo unde proaspatul sot presteaza.

La fel ca si in cazul instantei inferioare, la Tribunalul Gorj lucrurile se altereaza de la pozitia cea mai inalta. Presedintele institutiei, Gheorghe Miruta este nasul judecatorului Alin Nicolescu, de la Judecatorie.

Noul val de justitiari continua traditia, mare parte dintre ei lucrand in sistemul juridic cu toata familia. Magistratul consultant Eleonora Baloi isi are jumatatea consilier juridic la o firma de lichidari judiciare. Colega sa Cristina Durla lucreaza cu consoarta in aceeasi institutie, el fiind referent. Tot consilier este si sotul judecatoarei Gheorghita Eftenoiu.

Ion Marin este alaturi de sotia sa, grefiera la Judecatoria Tg-Jiu, la fel si referentul Maria Pirvulescu, alaturi de barbatul ei grefier.

Cuplu Romel – Anica Merisescu, el judecator, ea notar public, este deja celebru.

Situatia este similara, atat la Judecatoria Tg-Carbunesti, Novaci, cat si la cea din Motru.

Cazuri de justitie in familie se intalnesc inclusiv la Parchete. Prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Emil Mota, presteaza alaturi de sotia sa, procuror sef adjunct la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu.

Noile prevederi legale nu sunt singura problema a celor din justitie, mai ales a personajelor interesate de un ciolan gustos. In ultima decada a lunii septembrie cei care doresc sa fie sefi de tribunal, sau Parchetele de pe langa aceste instante, vor trece prin focurile examenelor, care vor demonstra daca sunt sau nu, competenti.

Ii vor urma, in luna octombrie, doritorii de functii in cadrul judecatoriilor si Parchetelor de pe langa aceste instante.

• Daniel Dumitriu

Clement Mocanu a inselat oamenii care au muncit pentru ARC la Timis

Moldoveanul americanizat Clement Mocanu a inselat cateva echipe de gorjeni care au lucrat pentru ARC la casele sinistratilor din Timis. Asta in timp ce a avut grija ca presa din judet sa stie despre el ca este un monument de moralitate si corectitudine.

Pentru lucrarile de terasare, sapat fundatii si zidarie, societatea ARC Tg-Carbunesti a colaborat cu cateva echipe de constructori gorjeni. Dupa terminarea lucrarilor, muncitorii s-au intors acasa doar cu jumatate din banii promisi.

Revoltati ca au fost trasi pe sfoara, oamenii au mers de mai multe ori la sediul ARC de la Carbunesti, pentru a-si cere restul banilor ce li se cuveneau, adica 55 de milioane de lei pentru fiecare echipa.

“Am facut zeci de drumuri la Carbunesti, iar directoarea de acolo a zis ca nu ne da nici un ban, pentru ca asa a zis Clement Mocanu”, a declarat unul dintre pagubisi.

Lucratorii spun ca nu pot sa-l actioneze in judecata pe Mocanu, deoarece sefii de echipa nu au incheiat nici un act cu acesta si au mers pe incredere.

“Singura solutie este sa aducem la cunostinta altor oameni care mai vor sa lucreze pentru Mocanu pentru a nu mai fi inselati ca noi”, a afirmat un alt muncitor.

ARC Tg-Carbunesti a fost selectionata la jumatatea lunii iunie de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru a participa la reconstructia caselor calamitate de inundatii.

Firma administrata de Mocanu, alaturi de alte firme din tara, participa la reconstructia a 130 de case in judetele Timis si Caras Severin.

• Adrian Iovan

Ca la Nufarul (tableta)

Cine spunea ca in prezent proverbul “corb la corb nu-si scoate ochii” nu mai e de actualitate? Ca organele statului isi duc treaba pana la capat, chiar daca e vorba despre proprii lor colegi?

In cazul politistilor nesatisfacuti sexual pe cai normale, lucrurile au stat asa cum ne asteptam si cum insusi prim adjunctul Voinescu s-a antepronuntat: pentru cinci politisti nu se probeaza cele declarate de catre Sorina.

Pai cum sa-si mai faca treaba politistii care au instrumentat ancheta administrativa cand comisarul sef Voinescu declara cu trei zile inaintea definitivarii acesteia ca “fata se crede un fel de vedeta si vrea din tot dinadinsul sa demonstreze acest lucru. Cred ca politistii sunt nevinovati!” Cum sa-si faca treaba subalternii cand seful le-a dat deja linia dupa care sa se ghideze?

Mai mult ca sigur nici Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova nu va face mare branza. Eu am voie sa ma antepronunt si, din experienta, stiu ca foarte rar autoritatile recunosc cele semnalate de presa. Un exemplu concludent sunt anchetele din ultimele sase luni din presa centrala despre smenurile magistratilor si pentru care Consiliul Superior al Magistraturii a considerat ca nu se impune luarea de masuri, intrucat cele relatate de presa nu se confirma.

In cazul politistilor pofticiosi la felatia Sorinei, IJP nu a facut altceva decat sa-i scoata basma curata pe cinci dintre acestia. Ma intreb oare politistul Sanda ar fi primit vreo sanctiune in cazul in care n-ar fi existat inregistrarea si fotografiile facute de noi? Sigur, nu! Ca tot i-a spalat si curatat ca la “Nufarul”.

Mai ramane ca sefii IJP sa le dea certificat de buna purtare sexosilor, iar cu acestia sa ne intalnim la tribunal. O singura rugaminte avem la ei – sa nu vina cu sotiile, care dintre ei mai au asa ceva, pentru ca avem multe picanterii sa povestim instantei.

si inca o intrebare, asa in doru’ lelii: Daca Stroe are constiinta curata, de ce a asteptat “Scandal”-ul la 5 dimineata cu NPS-ul in fata la Rodipet?

Cazul se prelucreaza acum tuturor politistilor gorjeni sub motto-ul: “Puteti face orice, ca veti scapa mai curati, mai uscati…”.

Hai pa, baftosilor si ne vedem la FTE cand superiorii dorm si numai organele sunt sculate!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   12.08.2005. 13:06

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 69 - 5 - 11 august 2005

Sub mandatul primarului Dorin Filip

Orasul Rovinari - se afla pe calea sigura a modernizarii

Primarul orasului Rovinari, jr. Dorin Filip, a atins o parte importanta din obiectivele pe care si le-a propus atunci cand a obtinut votul eletoratului rovinarean. Desi situatia bugetara a primariei era, acum un an, destul de dificila, noul primar nu a stat cu mainile in san inca de atunci si a gasit noi solutii pentru finantarea proiectelor pe care si le propusese. si asta concomitent cu scutirea de impozite a circa 2.000 de familii care aveau o stare materiala precara!

Majoritatea blocurilor din Rovinari au fost construite dupa practicile economiei comuniste, in care conta cantitatea si mai putin calitatea. Astfel ca uzura si-a pus repede amprenta pe aceste imobile. Cea mai mare parte dintre cetatenii care locuiesc la etajele superioare simteau, in propria casa, capriciile vremii. Infiltratiile de apa de pe acoperis facusera viata grea multor rovinareni. Asta pana cand s-a realizat, intr-o prima faza, hidroizolatia la 40 de blocuri.

O stare de fapt asemanatoare o traiau si locuitorii de la parterul catorva blocuri. Imobilele respective aveau subsolurile inundate. sapte dintre acestea au beneficiat de refacere integrala, astfel ca igrasia si mirosurile neplacute au disparut.

Politica pe care a abordat-o Dorin Filip este una care, intr-o mare masura, vine in sprijinul cetatenilor cu o stare materiala precara. Pentru cei mai defavorizati dintre acestia au fost construite 10 adaposturi temporare. Aceste „camine sociale” au fost complet utilate si pentru 3 luni de zile pot adaposti in mod gratuit persoane aflate in imposibilitatea de a-si procura o locuinta sau de achita cheltuielile de intretinere ale acesteia.

Persoanele varstnice nu au fost nici ele uitate. In Rovinari a fost infiintat un club dedicat exclusiv acestei categorii de locuitori. „Clubul Varstnicilor” ofera tuturor celor care il frecventeaza posibilitatea unei consultatii medicale gratuite. De asemenea, aceste persoane pot beneficia de diverse modalitati de petrecere a timpului liber. Persoanele varstnice pot pleca in excursii sau pot desfasura diverse alte activitati recreative chiar in incinta clubului. In fiecare zi, acestea pot veni pentru a citi ziarele sau pot consuma gratuit o cafea sau un ceai. In acest mod batranii pot fugi de singuratate si se pot simti apreciati de societate, dupa zeci de ani in care si-au adus contributia la buna functionare a ei.

Domeniul sanitar nu a fost nici el neglijat de actualul primar. Spitalul din Rovinari a fost modernizat si se afla in continuare pe lista de investitii a conducerii primariei. Tot pentru aceasta unitate spitaliceasca, in urma demersurilor personale ale edilului Dorin Filip, a fost primita o donatie din Germania, care a fost evaluata la peste un miliard de lei (ROL). Donatia a constat in aparatura medicala si obiecte utile unei bune desfasurari a activitatii din aceasta institutie.

In viitorul apropiat alte doua proiecte se vor materializa. In luna august este estimat a fi finalizata modernizarea Bulevardului Minerilor. In acest mod se mai face un pas pe calea modernizarii orasului Rovinari si a construirii, in timp, a unui aspect occidental pentru aceasta urbe. Tot in acest sens pe lista de prioritati se mai afla si realizarea unei piete moderne precum si a unui strand.

In luna ianuarie a anului viitor se vor primi banii pentru demararea lucrarilor de constructie la doua blocuri ANL. Fondurile au fost deja aprobate de ministerul de resort (Ministerul Transporturilor si Locuintei), iar in cel mai scurt timp posibil circa 70 de familii tinere din Rovinari vor beneficia de apartamente moderne. Acelasi minister, in urma demersurilor efectuate de edil, a dispus acordarea de fonduri pentru refacerea fatadelor a sapte blocuri din Rovinari.

La un an de la preluarea functiei de primar, Dorin Filip se poate mandri deja cu realizarea a unei parti insemnate din obiectivele propuse. Vicisitudinile naturii au mai incetinit un pic din ritmul impus de edil in realizarea obiectivelor prioritare pentru localitate, dar urmarile inundatiilor din aceasta primavara au fost neutralizate si s-au luat masuri pentru preintampinarea mai eficienta a unor astfel de evenimente nedorite.

Iluminatul public al orasului finantat, in premiera nationala, de B.I.R.D.

Pentru prima data in tara noastra, eficientizarea iluminatului public al unei localitati este asigurat de banii Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare(B.I.R.D.), gestionati de Fondul Roman pentru Eficienta Energiei(F.R.E.E.). In urma demersurilor primarului orasului Rovinari, Dorin Filip, F.R.E.E. a aprobat finantarea proiectului privind eficientizarea iluminatului public. F.R.E.E. a acceptat in premiera colaborarea cu o autoritate publica locala, Fondul avand pana in prezent doar parteneri privati.

Fondul propune un nou concept prin care modernizarea sistemului de iluminat se finanteaza din valoarea economisita la factura de energie. Aceasta presupune ca beneficiarul sa contracteze un credit pentru achizitionarea de sisteme de iluminat puternice dar economice, care sa fie rambursat din diferenta valorica de la diminuarea facturii de energie electrica. In cazul iluminatului public din orasul Rovinari, primaria va contracta un credit de 100.000 dolari pe o perioada de 4 ani. Banii vor fi folositi pentru achizitionarea de echipament electric care va permite un iluminat eficient dar mult mai ieftin. Creditul va fi rambursat tocmai din diferenta dintre valoarea facturii la energie electrica din perioada premergatoare eficientizarii iluminatului si cea care va fi emisa dupa modernizare. Astfel, costurile acestui proiect sunt practic reduse la zero, iar dupa rambursare va exista si un profit al primariei.

Dorin Filip sustine ca „la sfarsitul lunii august orasul Rovinari va avea aerul unui mic Las Vegas. Va fi primul oras din Romania care va avea un iluminat modern si eficient, cu costuri foarte mici“. Edilul confirma ca „fiecare coltisor al Rovinariului va fi iluminat“.

• Dumitru Dumitriu

Licitatie cu miros de ilegalitate la Licurici

Elena Bobic, primarul comunei Licurici, a atribuit printr-o licitatie dubioasa, o balastare de drumuri in doua sate unei societati care are un singur angajat.

Aparitia unor deficiente in caietul de sarcini a amanat initial desfasurarea licitatiei insa, la doar cateva zile problema s-a rezolvat in favoarea SC Criogen SRL Tg-Jiu.

Elena Bobic spune ca licitatia este legala si nu a fost contestata de ceilalti participanti.

Primaria comunei Licurici a organizat pe data de 11 iulie o licitatie pentru balastarea a 7 km de drum in satele Licuricii de Sus si Totea. Pentru cele 180 de milioane de lei urmau sa liciteze mai multe firme invitate de primarie, numai ca unul dintre reprezentantii societatilor comerciale a sesizat faptul ca in caietul de sarcini nu se regaseste cantitatea de lucrari. In aceste conditii, cei de la primarie au hotarat amanarea licitatiei urmand ca dupa intocmirea corecta a caietului de sarcini, firmele sa fie reinvitate.

Peste numai cateva zile lucrarea a fost atribuita SC Criogen SRL Tg-Jiu, fara ca societatile invitate initial sa stie de data la care s-a desfasurat licitatia. Surse din cadrul primariei sustin ca o persoana a venit cu trei oferte de la tot atatea firme si Criogen a fost desemnata castigatoare.

Unul dintre imputernicitii firmelor invitate de primarie a declarat ca va depune plangere penala la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Carbunesti impotriva primarului Elena Bobic. “Am contestat licitatia la doua ore dupa desfasurarea acesteia si am primit raspuns ca fax-ul trimis de societatea noastra nu a fost luat in calcul de catre comisia de licitatie. Noi am specificat clar ca nu participam la licitatii ilegale pentru ca era clar o neregula la mijloc. Provenienta materialelor trebuie justificata, ori in caietul de sarcini nu se specificau cantitatile de balastru ce trebuie folosite. Vom depune plangere penala in acest sens.”

Elena Bobic a declarat ca licitatia nu a fost contestata: “Licitatia a fost castigata de Criogen, de o doamna Valceanu si n-au fost probleme”.

Delapidare la Pestera Muierii

Doi ghizi de la Pestera Muierii din Baia de Fier sunt in prezent cercetati de politia orasului Novaci pentru delapidare. Ion Radoi si Valentin Duboiu sunt cercetati deoarece acestia luau biletele de la turisti dupa terminarea turului prin pestera, iar apoi le repuneau in vanzare. Desi acest lucru se pare ca se cunostea de personalul primariei Baia de Fier, primarul Constantin Mihutescu a facut plangere la politie impotriva celor doi abia dupa ce cineva din presa i-a atras atentia. In prezent politia efectueaza proba traseologica a biletelor pentru a se dovedi daca biletele repuse in vanzare se potrivesc cu cotoarele. Cercetarile in acest caz ar putea fi extinse, pentru savarsirea infractiunii de neglijenta in serviciu si asupra functionarului din primaria Baia de Fier in a carui subordine se aflau cei doi.

• Radu Ciocoiu

112 - Politia in actiune

SEX ORAL CU O MINORA

Cinci subordonati ai Serviciului Politiei Rutiere si unul al Politiei Municipiului Tg-Jiu si-au indulcit ultimii ani cu partide de sex oral, pe care le-au trait la maxim alaturi de o minora recunoscuta unanim ca profesionista in domeniu. Din gura in gura, fetei i s-a dus buhul ca isi cunoaste meseria si a devenit apreciata de catre politisti, oameni de afaceri, baieti de bani gata, fotbalisti, artisti si o pleiada de angajati ai unor institutii publice .

De la 15 ani, Sorina a potolit hormonii unor politisti cu neveste si copii acasa, dornici sa alunge monotonia unui serviciu la stat si a unei casnicii plafonate, printr-un sex oral gratis. Despre plata nici gand, ca doar era vorba de organul statului, ce trebuie respectat si tratat cu toata consideratia, fara a ridica vreo pretentie, ci doar “nivelul de…trai”.

Ajunsa la 18 ani, proaspat impliniti, Sorina se poate lauda ca, in prezent, cunoaste natura umana in profunzime, mai ales a politistilor, functionari platiti sa apere minori de abuzurile sexuale, nu sa-si experimenteze fanteziile pe ei.

Posea – politist de cursa lunga

Sorina l-a cunoscut pe subcomisarul Sergiu Posea la varsta de 15 ani, intr-un bar din Tg-Jiu. Politistului i s-au trezit rapid poftele carnale, asa ca a dus-o pe minora pe centura orasului, loc recunoscut, de altfel, in randul celor care practica sexul de ocazie. Pe baza unor promisiuni de genul “daca ai nevoie sa te ajut cu ceva, apeleaza cu incredere” Posea si-a primit portia de sex oral de foarte multe ori si de fiecare data gratis. Eventual platea consumatia atunci cand mai stateau la un suc inainte de a trece la actiune, dar niciodata n-a dat bani. Toate intalnirile dintre fata si politist, ca si actul in sine s-au consumat in masina acestuia.

In ultima vreme, din lipsa de timp, sau poate pentru ca fata a devenit majora si nu mai intereseaza, Sergiu Posea n-a mai apelat la serviciile Sorinei. Insa, intr-un eventual top al politistilor care s-a bucurat de maiestria tinerei, Posea conduce cu detasare, fiind considerat de catre Sorina ca un mascul de cursa lunga.

Contactat telefonic pentru a comenta cele afirmate de fata, subcomisarul Posea a declarat: “Raspunsul meu este nu. Eu sincer nu am avut de-a face cu aceasta persoana. N-am intretinut in nici un caz relatii sexuale cu ea. Raspunsul este categoric nu. Nu pot sa spun ca da, atata timp cat nici nu stiu cine-i persoana. Va spun sincer, poate din vedere o cunosc, dar asa dupa nume, nu.”

Sanda – pofticios si rusinos de rapid

Sorin Sanda, agent la Politia Municipiului Tg-Jiu, poate fi considerat de departe marea dezamagire a “bravilor” politisti. Sorina spune ca agentul cedeaza repede in fata priceperii ei si in mai putin de 3 minute capituleaza fara drept de apel. Sanda apeleaza si acum la Sorina, desi are acasa o sotie tanara si proaspata pe deasupra, avand in vedere ca e cea de-a doua pe lista cuceririlor legale ale politistului. Ultima intalnire intre ei a avut loc in urma cu doua zile si a fost stabilita rapid la telefon, mai ales ca Soso, cum e alintat politistul, a rugat-o pe Sorina in cateva randuri sa mai aprinda, din cand in cand, si in el focul “pasiunii”. Desi, era in comuna Balesti si nu prea avea semnal la telefon, Sanda nu s-a lasat pana n-a priceput toate detaliile: “La 10.00 in fata la F.T.E. E bine? Zii tu? La 10.00 e bine? La 10.00, acolo in fata. Deci, la 10.00…” Sorin Sanda a demonstrat ca este un om de cuvant si mai devreme cu 3 minute decat ora stabilita s-a prezentat la locul intalnirii. si-a facut aparitia intr-un Renaul Laguna cu numarul de inmatriculare TM-09-GAE, s-a intalnit cu fata si din fata de la F.T.E. a plecat pe Aleea Teilor, a mers pe str. Agriculturii, iar la intersectia cu Savinesti a virat spre stanga pana in apropiere de Remat, adica pe un drum infundat. Politistul a confirmat si ca Sorina a avut dreptate cu privire la rapiditatea cu care se desfasoara totul. Dupa putin timp, el a plecat multumit si un pic grabit. Nu de alta, dar il astepta nevasta pe terasa unui restaurant din Tg-Jiu, dupa cum chiar el i-a precizat fetei.

Sanda a negat ca ar cunoaste-o pe Sorina, precizand ca: “ Nu, nu, nu! Sigur, nu! Aseara am trecut prin zona F.T.E., dar n-am fost cu dansa. N-o cunosc.”

Sorina – inspiratia orala a politiei rutiere

De-a lungul ultimilor trei ani, pe langa Posea si Sanda au mai fost si altii. De exemplu, agentul Cristian Stroe, care a intrat in schema in urma cu aproximativ doi ani. Partidele de sex oral, pentru ca doar asta accepta Sorina sa faca, au avut loc tot in masina clientului si tot la periferia orasului, langa barajul din apropiere de Dealul Targului. Nici Stroe n-a platit serviciile, asa cum nici colegii sai n-au facut-o. El n-a raspuns la telefon pentru a-si spune parerea fata de acuzele aduse.

Similitudinea modului in care au decurs toate intalnirile intre politisti si tanara, duce cu gandul la faptul ca, poate, colegi fiind, discutau dimineata la cafea sau inainte de operativa, ce minore s-au mai lansat si au capatat experienta pe piata sexului oral din Tg-Jiu. si mai ales, care dintre ele pot fi impresionate atat de tare incat sa presteze moca.

Aurel Leustean si Marius Giura, au uitat si ei de statutul politistului si de moralitatea omului in uniforma pentru cateva partide de placere maxima alaturi de Sorina.

Agentul Leustean a reactionat destul de virulent la intrebarile noastre: ”D-le dumneata esti serios, sau nu? Fiti atenti ca eu va inregistrez, pe cuvant. Eu am familie, am copil. Sa stiti ca am numarul. De unde ziceati ca sunteti? O sa va caut. Chiar m-ati deranjat sa stiti. Pe cuvant ca m-ati deranjat si chiar mi-ati dat foc. Chiar nu mi-a picat bine intrebarea asta deloc. Eu sunt om serios, d-le. Sincer chiar m-ati suparat. Vreau sa o cunosc si eu pe asta, pe nesimtita asta. Nimeni nu m-a vazut pe mine niciodata cu altcineva in oras, decat cu familia mea. Chiar ma supararati grav de tot. Nici nu stiu cine-i asta. Maine dimineata la 8.00 sunt la dvs. Va spun, ma judec cu dvs. Eu sunt om serios, nu sunt papagal. ”

Agent sef Giura a raspuns scurt si sec: “Nu, n-am intretinut relatii sexuale cu ea”. Confirmandu-i-se ca exista declaratiile fetei, Giura a replicat: “Ar fi chiar culmea”.

Agentul Dan Trusca s-a dovedit a fi un pic altfel fata de ceilalti. Tanara spune ca acesta i-a propus mai mult decat satisfacerea poftelor sale carnale pe cai orale. Atins de un fior care i-a cutremurat inimioara, politistul a avansat ideea ca Sorina sa-i devina prietena pentru ca: ”Vreau sa stai cu mine. Iubita, ma suni cand ai tu nevoie, dar vreau sa stai cu mine.” Ca sa-si dovedeasca buna credinta s-a oferit sa-i dea si bani daca are nevoie si chiar sa-i cumpere haine. Presupusele sentimente nu l-au impiedicat sa-si foloseasca masina, Gj-98-TID, pe post de budoar pentru a se elibera hormonal, in urma interventiilor orale ale Sorinei. Agentul n-a raspuns la telefon pentru a-si putea exprima un punct de vedere.

De pe centura in birourile politiei

Anumite birouri din cadrul IJP au si ele o fixatie pentru Sorina, dar cu o alta conotatie decat sexuala. Biroul Crima Organizata si Antidrog desfasoara in acest moment o ancheta in care tanara este martor intr-un dosar in care mai multe persoane sunt acuzate de incalcarea Legii 678/2001, legea prevenirii si combaterii traficului de persoane. Prima data cand Sorina a intrat in contact cu reprezentantul acestui birou, inspector principal Mirel Pasarelu, a fost in luna ianuarie 2005, cand fata nu implinise inca 18 ani. Ea a fost invitata la politie impreuna cu mama sa, dar aceasta a asteptat la poarta institutiei, nefiind lasata sa participe la discutii. Timp de 3 ore in sediul politiei si alte 2 ore la Parchet, Sorina a fost intrebata de preocuparile a mai multor persoane din Tg-Jiu, dar in special de cele ale lui Daniel Vasiliu, suspectat ca fiind implicat in traficul de persoane. Fata a dat declaratii, atat la sediul IJP, cat si la Parchet, iar in ambele cazuri, pentru a se respecta cat de cat procedura legala, la final era chemat un avocat care sa semneze hartiile, pentru a da impresia ca a participat la discutii.

Politia a incercat sa o racoleze ca si informator, pentru ca, prin metode binecunoscute de ea, sa obtina informatii de la diversi indivizi pe care reprezentantii legii nu reusesc sa-i prinda singuri cu mata in sac. Sorina a refuzat sa faca o treaba pe care, oricum, politia o poate duce la bun sfarsit cu ajutorul sutelor de voluntari care roiesc in jurul organelor legii, dornici de un pic de glorie si niste bani in plus. Insa, poate nu ar refuza sa ajute conducerea IJP Gorj sa faca curatenie in ograda politiei rutiere, plina, se pare, de indivizi care, pe langa faptul ca le place sa corupa minori, sunt la randul lor extrem de usor de corupt atunci cand o copila cu ceva experienta li se apropie de prohab.

Comisar sef Viorel Caragea, adjunct al sefului IJP Gorj si-a exprimat un punct de vedere fata de acuzele aduse celor sase politisti de catre Sorina si a promis ca se vor lua masurile care se impun daca acestea sunt reale: “Consideram ca este un aspect deosebit de grav. Verificarile noastre vor fi demarate de indata, vor fi intransigente, dupa care ne vom declina competenta catre Parchetul competent teritorial”.

• Neli Matei

• Radu Ciocoiu

Executorul Tranca partas inavutirea unei societati dambovitene

In urma cu cinci ani, firma gorjeana Moto Serv Trans SA a cumparat de la SC Ifca Ploiesti utilaje pentru constructii in valoare de 1,749 miliarde de lei, urmand ca aceasta suma sa fie achitata esalonat timp de sase luni de la data receptionarii marfurilor.

Societatea ploiesteana nu a respectat intelegerea parafata in contractul incheiat cu Moto Serv Tg-Jiu, in sensul ca utilajele n-au fost aduse nici pana in prezent, in schimb a depus actiune in instanta pentru recuperarea sumei de 1,749 miliarde de lei, pentru care Ifca a emis factura. Cum era si normal, Tribunalul Prahova a respins solicitarea firmei ploiestene. Dar societatea “prejudiciata” isi cauta mai departe dreptatea si pentru a putea introduce actiune la o alta instanta, in judetul vecin, Dambovita, Ifca Ploiesti devine Ifca Targoviste.

Cu toate ca la data incheierii contractului cu firma gorjeana, societatea damboviteana nu era infiintata - conform Oficiului Registrului Comertului Dambovita aceasta a fost inregistrata in 2003 - obtine hotarare definitiva si excutorie prin care Moto Serv Tg-Jiu este obligata la plata sumei de 1,749 miliarde de lei, in timp de 20 de zile.

Ifca Targoviste a solicitat punerea in executare a hotararii prin intermediul biroului executorului judecatoresc Nicusor Tranca din Tg-Jiu.

Reprezentantii Moto Serv au declarat ca dupa ce instanta din Dambovita a pronuntat o hotarare nelegala, fara sa tina seama de probe evidente, aflate la dosarul cauzei, la Gorj, expertul Sevastita Maruta a subevaluat patrimoniul societatii de la 15 miliarde de lei la doar 3,3 miliarde. In acelasi timp societatea gorjeana a solicitat anularea facturii emisa in 2000 pentru faptul ca utilajele mentionate in aceasta nu au fost niciodata predate cumparatorului si mai mult, aceasta nu apartinea firmei care o emisese Ifca Ploiesti, ci societatii Ecprod Targoviste care de altfel apartine aceluiasi actionar.

In prezent societatea gorjeana se afla in reorganizare judiciara insa in urma cu trei saptamani, mai exact pe data de 19 iulie, Biroul Executorului Judecatoresc Tranca a organizat licitatie publica la care Moto Serv a fost invitata sa participe cu o ora inaintea desfasurarii acesteia.

Reprezentantii societatii gorjene spun ca executorul judecatoresc a avut interes ca Ecprod Targoviste sa fie singura firma participanta la licitatie, societatea damboviteana fiind avantajata de raportul intocmit de expert in care patrimoniul societatii este subevaluat de cinci ori.

Ecprod Targoviste si-a facut filiala in Gorj, la Rovinari si a executat lucrari de infrastructura in cartierul Primaverii din Tg-Jiu, sub tutela SNLO.

Societatea detine o statie de sortare in comuna Dragutesti, in albia raului Jiu si o statie de betoane in Tg-Jiu. Interesul firmei dambovitene este acela de a intra in posesia patrimoniului, dar mai ales a terenului pe care Moto Serv il detine la marginea cartierului Primaverii.

• Mihai Popescu

SAJ Gorj, prejudiciata de directorul serban

Serviciul Judetean de Ambulanta Gorj a fost prejudiciat recent cu aproape 10 milioane de lei, din cauza iresponsabilitatii directorului Nicolae serban.

La solicitarea familiilor pacientilor, SAJ asigura transportul bolnavilor din centrele universitare contracost cu ambulanta. Solicitantii pot opta pentru o ambulanta de resuscitare, care include in echipaj si un medic, sau pentru o salvare Dacia Break, doar cu un asistent. Pretul difera in functie de optiunea facuta.

In urma cu ceva timp, o familia a cerut o ambulanta insotita de medic, pentru a-si aduce un bolnav de la Spitalul Clinic Fundeni. Pentru ca acesta sa fie supravegheat tot drumul de un medic, oamenii au platit aproape 10 milioane de lei. Directorul serban a promis familiei ca i se va satisface intocmai doleanta, numai ca la Fundeni a ajuns o ambulanta Break. Solicitantii, profund nemultumiti de acest lucru, au refuzat sa-si transporte bolnavul insotit doar de un asistent medical, motiv pentru care au cerut sa li se trimita ceea ce au platit, iar Dacia s-a intors la Tg-Jiu fara sa transporte pe nimeni, cursa efectuandu-se degeaba. Pentru a stinge nemultumirea contractantilor ambulantei, serban a trimis o noua masina la Bucuresti, de data asta conform cu solicitarea facuta. Incidentul s-a terminat fara urmari, dar banii, care in mod normal ar trebui recuperati de la director, nu i-a mai recuperat nimeni. Deocamdata…

• Adrian Iovan

In cazul Rafo-VGB

Potarca a intrat in atentia Parchetului General

Suspectat de evaziune fiscala de 400 de miliarde de lei, de catre Directia Generala a Finantelor Publice Gorj, Constantin Ninel Potarca a intrat recent si in vizorul procurorilor de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru implicarea in afacerile cuplului Iacubov-Tender.

Patru societati comerciale ale fratilor Potarca: Lumetal, Siatra Prod, Oliton, din Tg-Jiu si Demrax Scoarta au o datorie la bugetul statului de peste 400 de miliarde de lei. DGFP instrumenteaza in prezent un dosar de evaziune fiscala, pe numele fratilor Potarca urmarind ca acesta sa fie inaintat organelor de cercetare penala.

Morisca Rafo Onesti – VGB – Cerom, coordonata de cuplul Corneliu Iacubov-Ovidiu Tender l-a atras in afaceri si pe Ninel Potarca. Omul de afaceri gorjean a vandut firmelor lui Iacubov un reactor vechi de aproape 30 de ani, in septembrie 2003. Reactorul, care putea fi vandut cel mult la fier vechi, a ajuns in curtea Rafo la pret de piesa noua, adica opt milioane de euro.

Din curtea Rafo, reactorul a ajuns la VGB si apoi la Cerom cu pretul de 522 de miliarde. Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pare ca nu vrea sa-l deranjeze pe Potarca, insa, pentru a ajunge la Ovidiu Tender, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie va trebui sa investigheze spalarea de bani de peste 45 de milioane de euro la care Potarca a fost partas.

• Adrian Iovan

Paraziti in uniforme (tableta)

Scarba e un sentiment care te incearca uneori atunci cand vezi sau te gandesti la ceva cu adevarat dezgustator, ceva care-ti provoaca repulsie. Din nefericire, in ultima vreme, acelasi sentiment ma incearca atunci cand vad sau ma gandesc la purtatorii uniformei (n.r. distinctiei) de politist. Nu incerc acum sa-mi justific ura viscerala fata de militieni, insa, imaginea acestuia, a gaborului imputit, a inceput, pe nesimtite, sa mi se contopeasca in minte cu cea a politistului onest si servil, cea a omului pus sa protejeze si sa apere bunele moravuri ale societatii. Nimeni nu poate nega realizarile adevaratilor politisti, a celor care muncesc pe rupte si ca la carte, pentru a dezinfecta societatea de scursorile si lipitoarele care-i sug seva. Toate aceste calitati sunt insa puse in umbra de niste jeguri umane, entitati parazitare, putine la numar, care printr-o ironie a sortii au invadat uniforma de politist. Taica-meu mi-a spus odata ca toate calitatile unui om ii sunt transmise genetic: “Te nasti cu principii, mori cu principii. Te nasti hot, mori tot hot”. Acesti paraziti insa, nu se incadreaza in nici o categorie. Ei sunt ceva cu totul si cu totul aparte.

Atunci cand in ecuatie intervine viata unui minor, totul se amplifica, gravitatea faptelor acestora crescand exponential. Deja devin isteric si nu mai pot gasi un epitet indeajuns de groaznic pentru a-i mai putea cataloga, iar cazul Sorinei e edificator in acest sens.

Mojicia politistilor refulati, care cauta satisfactia sexuala in gura unei minore de 15 ani nu-si poate gasi un termen de etichetare in vocabularul nici unei limbi. Ei, jegurile in uniforma, cei care aveau DATORIA de a o scoate de pe strada, au incurajat-o sa continue. Acest lucru in contextul in care, majoritatea aveau neveste si copii. Cand ma gandesc la cei sase infractori cu cascheta, imi vin in minte doar doua intrebari obsedante: “Oare cand o regula pe fata aia de 15 ani, nu avea impresia ca i-o trage lu’ fi-sa? Nu se gandea ca maine-poimaine un alt jeg in uniforma ii va aplica acelasi tratament copilului sau?” Nu vreau ca vreodata sa aflu raspunsul acestor intrebari. Sper totusi, ca acei politisti, ADEVARAtI, care se vor ocupa de anchetarea asa zisilor colegi, sa o faca asa cum trebuie. Dictonul “Corb la corb nu-si scoate ochii”, nu-si gaseste sensul in aceasta ecuatie macabra. Numai asa vor putea sa repare putin din imaginea sifonata pe care au capatat-o de pe urma lor. Dumne-zeii mamii noastre de neam prost cand am abolit noi pedeapsa cu moartea!

• Radu Ciocoiu

   Scrie Comentarii (0)   05.08.2005. 13:04

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 68 - 29 iulie - 4 august 2005

Elevi inselati de SNLO

In urma cu patru ani, Compania Nationala a Lignitului Oltenia a incheiat un protocol cu Inspectoratul scolar Judetean Gorj pentru acordarea de burse si alte facilitati pentru elevii a sase clase de scoala profesionala.

Astfel pentru cei 150 de elevi inscrisi la Grupul scolar Industrial Minier Rovinari, Colegiul Tehnic Motru si Colegiul Tehnic Matasari, CNLO se obliga sa acorde burse de scolarizare - in functie de mediile obtinute - uniforma si bilete de odihna celor care obtin medii peste 9.

Mai mult, CNLO garanta angajarea in cadrul subunitatilor sale a elevilor care au beneficiat de burse de scolarizare. In caz contrar, aceeasi CNLO se obliga sa despagubeasca elevii cu contravaloarea a 20 de salarii minime pe economie la data absolvirii.

Dupa trei ani de studii doar o parte din cei 150 de mecanici si electricieni scoliti de companie au fost angajati la Olservmin sau Mind Prest.

Din 78 de contracte preluate de SNLO, aceasta a angajat doar 43 de absolventi. Intr-o noua etapa doar 21 de persoane din 69 au fost angajate.

Din cei incadrati anul trecut la cele doua societati, Olservmin si Mind Prest, o parte nu mai au relatii de munca cu acestea, desi in protocolul incheiat de CNLO se prevedea ca acestia vor fi mentinuti in campul muncii cel putin cinci ani. 83 dintre absolventii scolilor profesionale n-au fost angajati niciodata, iar parintii acestora au solicitat in nenumarate randuri un raspuns actualei SNLO.

Acestia spun ca, daca anul trecut, la finalizarea studiilor, societatea nu a avut unde sa le angajeze copiii, macar sa le fi dat cele 20 de salarii promise, adica 56.000.000 de lei de fiecare, nu sa-i fi lasat pe drumuri.

Parintii elevilor au declarat ca au observat inselatoria CNLO inca de cand copiii lor au semnat contractele, in urma cu patru ani. La acea vreme, in contractele individuale semnate de cele doua parti, nici un articol nu face referire la vreo despagubire in cazul neangajarii, acest lucru fiind specificat doar in protocolul cu Inspectoratul scolar.

Ministerul Educatiei si Cercetarii confirma protocolul incheiat in 2001 si obligatia CNLO de a despagubi absolventii in cazul imposibilitatii angajarii, dar in acelasi timp infirma posibilitatea acordarii de catre minister a unor subventii pentru acoperirea promisiunilor financiare neonorate.

• Adrian Iovan

“Beat fiind, procurorul Sichitiu m-a lovit cu pumnul”

Procurorul Teodor Sichitiu a aplicat legea pumnului pentru a-i face dreptate actualului primar al comunei Turcinesti.

Barbu Anghelescu, victima si consateanul magistratului sustine ca Sichitiu se afla sub influenta alcoolului cand l-a batut.

In urma cu un an, procurorul Sichitiu a fost exclus din magistratura pentru o alta isprava cu iz penal, dar intre timp a revenit pe pozitii.

Din nou sub pumnul legii

Barbu Anghelescu, gorjeanul care a primit 7000 de euro despagubiri din partea statului in urma abuzurilor exercitate asupra sa de doi politisti, este aproape de a obtine o noua hotarare de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pentru bataia primita in urma cu sase ani de la procurorul Teodor Sichitiu.

In iunie 1999, Barbu Anghelescu a fost ridicat de acasa si dus, sub escorta a politiei, la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, cu mandat de aducere.

Barbatul din Turcinesti spune ca odata ajuns la Parchet a fost luat in primire de catre procurorul Sichitiu.

Magistratul, consatean cu Anghelescu i-a adus acestuia la cunostinta ca pe numele sau exista o plangere penala a lui Vasile Gogalniceanu, tehnician agronom la Primaria Turcinesti, care reclama faptul ca a fost amenintat cu incendierea locuintei.

Tehnicianul Gogalniceanu, in prezent primarul comunei Turcinesti, sustinea in plangere ca Anghelescu a mers in nenumarate randuri la sediul primariei si l-a amenintat ca-i da foc la casa, motivul fiind acela ca in dosarul in care barbatul fusese condamnat pentru ultraj asupra a doi politisti de la circulatie, tehnicianul depusese marturie in instanta.

Barbu Anghelescu sustine ca procurorul Sichitiu, prieten cu Gogalniceanu, i-a ordonat sa dea declaratii dupa dictarea sa. Refuzul acestuia l-a infuriat pe magistrat in asa hal incat l-a apucat de piept si l-a lovit cu pumnul.

“M-a luat de acasa cu politia, cu mandat de aducere, fara sa fi citat legal in prealabil, iar cand am ajuns la Parchet m-a lovit cu pumnii si mi-a rupt camasa de pe mine. Era sub influenta alcoolului”, a adaugat Anghelescu.

Instantele internationale pe punctul de a-i face din nou dreptate

Victima a depus plangere impotriva procurorului Sichitiu la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, insa, chiar adjunctul acestei institutii, magistratul Gheorghe Pupazan a fost aparatorul procurorului.

“Chiar in prezenta mea procurorul Pupazan invata o femeie, care depusese plangere impotriva mea, cum sa scrie in declaratie. In cazul lui Sichitiu, Pupazan s-a comportat la fel cu toti martorii. I-a invatat cum sa scrie astfel incat colegul sau sa nu pateasca nimic”, a declarat Anghelescu.

Dupa ce instantele din Romania l-au scos basma curata pe procuror, Curtea Europeana a Drepturilor Omului este pe punctul de a-i face dreptate gorjeanului si de a obliga statul roman la daune morale pentru tratamentele degradante aplicate de Teodor Sichitiu.

Referitor la amenintarea de care a fost acuzat Anghelescu si pentru care a ajuns in pumnii lui Sichitiu, acesta a fost achitat de catre Curtea de Apel Alba-Iulia, intrucat fapta nu exista.

Procurorul Sichitiu scos pe tusa de CSM

Teodor Sichitiu a fost exclus din magistratura anul trecut in urma hotararii Consiliului Superior al Magistraturii.

Sichitiu a fost condamnat la plata unei amenzi administrative pentru infractiunea de fals intelectual. Magistratul a comis infractiunea intr-un dosar pe care il instrumenta. El a falsificat un document pentru a intarzia finalizarea dosarului. Cu toate acestea, Teodor Sichitiu inca mai profeseaza ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu.

• Claudiu Matei

Mina Minovici reconfirma nevinovatia lui tundrea

Ultimul raport trimis de expertii Institutul National de Medicina Legala “Mina Minovic” catre Curtea de Apel Brasov, unde in prezent se judeca cazul deja mult prea celebrului Marcel tundrea reconfirma nevinovatia acestuia.

In urma unor plangeri anonime, dar care poarta amprenta procurorului Diaconescu, in care se vehicula posibilitatea inlocuirii tamponului cu secretii vaginale chiar de catre tundrea in perioada in care acesta a beneficiat de o intrerupere a executarii sentintei, Curtea de Apel Brasov a dispus efectuarea unei noi expertize genetice. Acest lucru a necesitat exhumarea victimei, Mioara Gherasie si prelevarea a unor probe de os si fire de par care sa fie comparate cu probele de pe tamponul vaginal. Din nefericire medicii legisti nu au putut extrage secvente de ADN din probele prelevate din oase si par, datorita starii avansate de degradare, care sa demonstreze faptul ca celulele de pe tamponul vaginal apartin victimei. Acest lucru a fost insa atestat prin compararea AND-ului fetei de pe tampon cu cel al tatalui, dupa cum se arata in concluziile raportului partial: “Profilul ADN corespunzator victimei, evidentiat din fractia celulara epiteliala a tamponului cu secretii vaginale, poate apartine defunctei GHERASIE MIOARA, intrucat probabilitatea de inrudire directa in cadrul unei relatii tata-fiica cu numitul GHERASIE MARIN este estimata statistic la 99,9978%”.

Tot in raportul medicilor de la Mina Minovici se mai arata ca: “Intre profilul ADN evidentiat in fractia celulara spermatica al tamponului cu secretii vaginale, corespunzator agresorului si profilul ADN de referinta al numitului tUNDREA ILIE MARCEL exista o serie de necorespondente atat la nivelul locilor autozomali cat si la nivelul locilor specifici cromozomului Y. In concluzie, microurmele de sperma de pe tamponul cu secretii vaginale nu provin de la numitul tUNDREA ILIE MARCEL”.

• Radu Ciocoiu

Procurorul Capatana se intoarce deja compromis

Constantin Capatana, avocat pana in urma cu o saptamana, a devenit proaspat procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Carbunesti, in urma unui decret prezidential. Revenirea sa in tagma procurorilor este strigatoare la cer, avand in vedere motivele din care acesta a devenit avocat in urma cu 21 de ani.

Pana in anul 1984, Constantin Capatana a fost procuror la Procuratura Municipiului Tg-Jiu, institutia devenind un camp de manevra pentru imbogatirea sa rapida. Cu ajutorul dactilografei Angela Motea, Captana “aranja” dosarele cercetatilor. Motea racola clienti din randul infractorilor, iar procurorul ii facea scapati, contra cost, bineinteles.

Afacerea a mers o perioada, pana cand Parchetul General a aflat despre practicile celor doi, iar Constantin Capatana a fost nevoit sa renunte la influenta asigurata de functie si sa devina avocat pentru a scapa de rigorile legii.

Dactilografa a fost mutata la Judecatoria Tg-Jiu, tot pentru a nu fi trasa la raspundere, dar si pentru a nu mai continua astfel de practici.

Motea a suferit insa o pierdere, sotul sau a divortat, unul dintre motivele acestuia fiind legatura prea stransa existenta intre sotia sa si Capatana.

Avocatul s-a ales insa cu o vila, pe strada 14 Octombrie din Tg-Jiu si un autoturism Mercedes, bunuri rezultate din perioada fructuoasa, in care a conlucrat cu dactilografa.

In Baroul Gorj, Constantin Capatana era cunoscut drept un individ fara scrupule, care isi urmarea doar propriu interes. Au existat mai multe cazuri in care clientii au ramas nemultumiti, pe de o parte din cauza sumelor de zeci de milioane de lei pe care le dadeau avocatului si pentru care primeau chitante cu valoare mult mai mica, iar pe de alta parte din cauza faptului ca au pierdut procese in care dreptatea era de partea lor, fiind dovedita cu acte. Asupra sa a planat mereu si suspiciunea ca lucreaza cu anumite servicii de informatii, iar atunci cand era nevoie oferea acestora date din dosarele clientilor sai. Aceasta banuiala a existat si inainte de ’89, cand multi dintre colegii sai erau convinsi ca lucreaza pentru securitate, deoarece i s-au aprobat mai multe plecari in strainatate la diverse concursuri columbofile, el fiind recunoscut ca fiind un mare pasionat de porumbei.

Un alt avocat care tanjeste sa se intoarca in magistratura este Ion Manta. Acesta urmeaza sa redevina procuror tot prin decret prezidential. El a indeplinit functia de prim-procuror la Procuratura Municipiului Tg-Jiu, in perioada in care Constantin Capatana isi facea de cap cu ajutorul Angelei Motea. Manta stia de ilegalitatile comise de catre subordonatul sau, dar nu a luat niciodata masuri.

• Neli Matei

7500 de mineri vor fi disponibilizati

Ministerul Economiei si Comertului a confirmat recent ca in urmatorii doi ani din sectorul minier vor fi disponibilizati aproximativ 7.500 de salariati.

Aceasta masura a fost prevazuta intr-un acord de imprumut intre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) pentru finantarea proiectului privind inchiderea minelor, refacerea si regenerarea socio-economica. Astfel, peste 4000 de miliarde de lei vor fi cheltuite pentru plati compensatorii si regenerarea socio-economica in zonele miniere. In perioada urmatoare, Ministerul Economiei si Comertului va dispune un set de masuri pentru instituirea programului de reconversie sociala pentru cei peste 7.500 de mineri care urmeaza sa fie disponibilizati.

• Daniel Dumitriu

Moralitate de magistrat (tableta)

Fara sa ma surprinda prea tare am auzit despre ispravile proaspatului procuror Capatana .

Daca ciubucarelile (a se citi mita) din trecut, practicate de catre procurorul Capatana s-ar fi intamplat astazi, cu siguranta acesta sfarsea dupa gratii. In urma cu 20 de ani, sub protectia partidului, Capatana a iesit pe usa din dos a Procuraturii Municipale Tg-Jiu, fara prea mare tam-tam.

De cativa ani buni, cel care a devenit din acuzator aparator, se zbate sa se intoarca in magistratura. Cu ajutorul unui prieten din cadrul Ministerului Justitiei, visul lui Capatana a devenit realitate. Saptamana trecuta, prin decret prezidential, Traian Basescu l-a numit pe Capatana procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Carbunesti. Cum vor fi tratati oare cei acuzati de luare de mita? Pana mai ieri colegii avocatului Constantin Capatana povesteau despre acesta ca lua onorariu de la cei pe care trebuia sa-i apere si o taxa de non-combat de la partea adversa pentru a pierde procesul.

Nu stiu cat de moral mai poate fi in aceste conditii, avand in vedere ca “lupul isi schimba parul, dar naravul ba”.

Un alt avocat, fost procuror, vrea sa se reintoarca in magistratura. Ion Manta asteapta si el numirea in functie. In urma cu cativa ani l-am vazut pe avocat intr-un club de noapte intr-o euforie bahica de zile mari. Sa nu credeti cumva ca avocatul cu pretentii de procuror se plictisea, ori era cu capul pe masa. Era destul de vioi in compania unei stripteuse focoase. Nu eram suficient de aproape sa aud daca Manta ii povestea pipitei despre tratatele de drept, dar destul de bine postat incat sa vad ca, din cand in cand, ii mai baga mana pe sub snur.

Am considerat la vremea respectiva ca publicarea unui material despre aventura nocturna a lui Manta ar avea repercursiuni asupra familiei sale si l-am iertat.

Acelasi fost procuror, actual avocat si cu siguranta din nou procuror, va acuza, peste putin timp, din inaltul jilt al completului de judecata tot felul de infractori.

Un lucru e cert: moralitatea unor magistrati tinde spre zero.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   29.07.2005. 13:03

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 67 - 23 - 29 iulie 2005

Primarii care ne conduce

PSD-istii si afacerile comunale

Grigorie Petre tinde spre mafie

Pacatele primarului Grigorie Petre, “pastorul” comunei Plopsoru, includ si o afacere cu firma clujeana Ben&Ben Serv SRL, firma care a primit, in urma unei licitatii dubioase un teren pe albia raului Jiu unde a amplasat o statie de sortare. Concesionarea s-a facut fara respectarea prevederilor legale, la un pret de doar 4.500 de lei mp, in timp ce societatea scoate bani frumosi din exploatarea statiei respective.

Faptul ca Ben&Ben a tras lozul castigator la Plopsoru se datoreaza legaturilor pe care aceasta firma le are cu mai marii PSD. Iar despre Grigorie Petre se stie deja ca face parte dintre primarii social democrati.

Societatea clujeana a mai lucrat in Gorj si tot pe teritoriu pesedist. Ceea ce putina lume stie despre Ben&Ben este faptul ca firma are radacini adanci nu numai in structura fostului partid de guvernamant ci si in mafia italiana din Romania. Desi are sediul in Cluj Napoca, societatea a activat foarte putin in Ardeal, dar a obtinut cam toate contractele pentru santiere in Oltenia si Muntenia.

La Branesti, Jiul exploatat ilegal

Nici primarele de Branesti nu face nota discordanta fata de colegii sai PSD-isti in ignorarea legilor. Gheorghe Stochitoiu a concesionat un teren in albia raului Gilort unei societati care nu detine documentatia necesara exploatarii de balastiera. Optimus SRL ticleni detine o statie de sortare in satul Capu Dealului, in apropierea podului de peste raul Gilort. Intrucat societatea exploateaza ilegal albia raului a fost amendata in cateva randuri si chiar i s-a interzis sa exploateze acel perimetru insa, atat primarul comunei cat si Societatea de Gospodarire a Apelor Gorj inchid ochii. Astfel, din cauza exploatarii haotice, la numai cateva sute de metri de pod si nu la cel putin un kilometru cum este legal, exista pericolul daramarii podului peste care trece drumul european E 79. Trebuie stiut ca statia de sortare functioneaza din plin noaptea, sambata si duminica, atunci cand organele de control dorm. Oricum acestea dorm mai tot timpul.

Primarele Patrascu la PNA

Ograda fostului partid de guvernamant il ocroteste si pe primarul comunei Barbatesti, Constantin Patrascu. Din cauza sa comuna este pe punctul de a pierde un contract de peste 800 mii de euro. Agentia Sapard asteapta in prezent definitivarea anchetei demarate de catre PNA la adresa lui Patrascu, pentru a decide daca mai vireaza sau nu ultima transa din banii pentru reteaua de alimentare cu apa a comunei.

Agentia are deja suspiciuni de frauda in ceea ce priveste utilizarea fondurilor, concluzia la care va ajunge cu siguranta si PNA. Primarele Patrascu a mai papat odata bani pentru constructia unui bazin si pentru proiectul de alimentare cu apa in 1997, iar acum le-a bagat din nou la plata. smenurile lui Patrascu nu s-au oprit aici, acesta in calitate de presedinte al comisiei de receptie a lucrarilor a acceptat la plata lucrari neefectuate - izolarea termica a cismelelor stradale, in conditiile in care acestea nu exista.

Primarele de Barbatesti nu este la prima experienta de acest fel: conform unui raport al Camerei de Conturi Gorj, Patrascu acceptase la plata, lucrari neefectuate ale societatii agreate de el , DEMAR SRL Tg-Jiu, in valoare de peste 85 de milioane de lei.

• Adrian Iovan

O mana de oameni au pus mana pe patrimoniul UTC-ului

Patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist din Gorj, actuala Casa a Tineretului se afla in prezent in administrarea unui grup de persoane dubioase, care incearca se pare sa faca tot posibilul de a pune mana pe el.

O mana de oameni controleaza in prezent cladirea si patrimoniul Casei Tineretului despre care insa nu se mai stie nimic. Oameni care nu au nimic in comun cu tineretul sau cu munca de tineret. Tot ce se poate spune este ca, in prezent, cladirea se afla intr-o stare jalnica, iar spatiile sunt inchiriate unor societati comerciale si Universitatii Jiul de Sus si nicidecum unor organizatii active de tineret. Mai mult, organizatiilor le este refuzat dreptul legal, printr-un refuz stereotip de genul: “Nu mai avem spatii. Toate au fost ocupate”.

Prin legea 150 din 1990, Parlamentul Romaniei dispunea infiintarea la nivel judetean a unor Fundatii pentru Tineret care sa preia si sa administreze fostul patrimoniu UTC in folosul noilor ONG-uri pentru tineret. Acest lucru este reglementat chiar de Art.2 : “Fundatiile judetene pentru tineret si a municipiului Bucuresti au ca scop principal administrarea patrimoniului fostelor organizatii ale Uniunii Tineretului Comunist din judete si municipiul Bucuresti, in folosul tinerilor si al structurilor de tineret interesate care functioneaza in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, precum si elaborarea, organizarea si finantarea de programe specifice in domeniul formarii, instruirii si educarii tineretului.”

Verginica Gavrilescu, Ion Pinta, Gheorghe Cilniceanu si liderul CNSLR Constantin Retezeanu, in frunte cu directoarea Casei Tineretului Maria Branzan si presedintele fundatiei, care este si patron al Intercomputer, Ion Alionescu, controleaza patrimoniul tinerilor comunisti. Practic acolo a fost data jos tablita cu UTC si a fost inlocuita cu cea a Fundatiei pentru Tineret. In rest totul a ramas la fel. Chiar si portretul lui Nicolae Ceausescu care inca mai troneaza in biroul directoarei Maria Branzan. Un alt pion important in acest mecanism se pare ca joaca si actualul rector al Universitatii Jiul de Sus, Ion Bojinca, a carei institutie de invatamant a fost constituita printr-o fundatie de tineret.

Lucrurile sunt atat de complicate acolo in cat nici macar autoritatile statului nu au mai avut curajul sa intervina pentru a descoase itele.

Vom reveni cu amanunte.

• Radu Ciocoiu

Presedintele PNL Rovinari si-a bagat toate neamurile in primarie

Eugeniu Staicu, presedintele PNL Rovinari a intesat primaria din oras cu rude. Aproape fiecare serviciu din primarie are cate un “Staicu”, incepand cu cel de contabilitate, unde sotia sa indeplineste functia de contabil sef. La “Stare civila”, una din fiicele sale se bucura de un salariu de bugetar, asa cum o face si surorile sale, una la “Serviciu public”, iar cealalta la “asistenta sociala”. Cumnata penelistului, ocupant si al unei functii de consilier local, presteaza la “registratura”.

Pe langa nepotism, grav e faptul ca sotia lui Staicu i-a cantat in strune fostului primar si se face partasa la un prejudiciu de 4,5 miliarde de lei.

Sanziana Staicu, sotia consilierului PNL, are state vechi in Primaria Rovinari, a lucrat cu mai multi primari, dar perioada sa de glorie a fost in mandatul lui Ilie Rautescu, pe care l-a ascultat orbeste pentru ca firma familiei sa poata beneficia de unele lucrari acordate de primarie. In anul 2000, Staicu, pe atunci referent cu viza de CFP (Control Financiar Preventiv) a efectuat plata pentru reparatia unei autoutilitare defecte pe care primaria o achizitionase, desi nu era cuprinsa in programul de investitii si nici nu se justifica preluarea ei. Reparatia a costat 41 de milioane de lei si a fost facuta, din banii primariei, dupa ce masina fusese cedata SC Rovego Rovinari, fara a fi vreodata folosita de catre institutie. Tot atunci au fost cumparate si cinci anvelope in valoare de aproape 17 milioane de lei si tot de catre primarie.

Cu toate ca afacerea cu autoutilitara s-a derulat extrem de dubios, Sanziana Staicu a efectuat plata fara sa tina cont, ca in acest caz s-au comis mai multe ilegalitati.

N-a facut decat sa-l secondeze pe ordonatorul de credite, adica pe primar, fara a conta daca se comite sau nu o ilegalitate.

Trei ani mai tarziu firma Temgrup SRL Tg-Jiu a efectuat la Rovinari o serie de lucrari la grupul scolar din oras, pentru amenajarea amfiteatrului si pentru aplicarea de lambriuri si pardoseli interioare. Ea a beneficiat de doua contracte cu primaria: unul de 21 de mii de euro si altul de 18 mii de euro, fara TVA. N-a fost de ajuns, asa ca, in cazul primului contract preturile unitare ale materialelor au fost majorate cu 10%. Ca urmare a acestui fapt Primaria Rovinari a platit nelegal catre Temgrup suma de 115 milioane de lei. De altfel, primaria a acceptat si a platit executarea de catre Temgrup a unor lucrari care nu au facut obiectul contractelor incheiate intre cele doua parti si astfel cateva sute de milioane de lei au luat calea contului societatii de constructii. Pe langa primarul, unul dinte vinovati pentru aceste ilegalitati este Sanziana Staicu, care a semnat ordinele de plata catre societate.

In luna aprilie 2003, SC Macofil SA Tg-Jiu, unitate care a facut de-a lungul anilor zeci de afaceri la Rovinari, a primit de la primarie peste 203 milioane de lei pentru efectuarea unor transporturi si livrari de marfa. In contabilitatea institutiei aceasta afacere nu a putut fi justificata cu acte, adica nimic nu dovedeste ca Macofil a prestat aceste servicii. In schimb a primit banii. Fara sa aiba in contabilitate bonuri de transport, ori avize de expeditie, Sanziana Staicu a efectuat plata. Ca si in alte cazuri, de altfel.

Mai multe date despre jaful la care a participat sotia consilierului Eugeniu Staicu, in cadrul Primariei Rovinari, dar si despre propriile afaceri, va vom oferi in numerele viitoare ale publicatiei noastre.

• Mihai Popescu

Trantorii de la Integrare Europeana

Zilele trecute am avut parte de o experienta pe care cu usurinta as putea s-o cataloghez drept traumatizanta. Interesat de o anumita informatie legata de un program european de finantare, m-am deplasat la sediul singurei institutii din judet care poate acorda consultanta in acest domeniu, Serviciul de Integrare Europeana din cadrul Prefecturii Gorj. Desi prin simpla sa denumire serviciul in cauza impune o prestanta aparte, marea majoritate a celor care activeaza acolo nu au idee ce-i cu ei prin acea institutie. Imaginea functionarului public lipsit de chef, care vine la serviciu ca in concediu, doar pentru a-si servi cafeaua la barul guvernului in teritoriu, numit popular si Prefectura, se potriveste perfect unor don’soare care activeaza in acest serviciu. In nesimtirea mea, am inceput sa bat la usile Serviciului de Integrare Europeana pentru a afla ceea ce ma interesa. In doua birouri nu am gasit pe nimeni. O mica parte dintre consilieri, cei competenti, erau plecati in diverse deplasari de serviciu. Ceilalti si celelalte erau la o sueta. Am continuat cu batutul la usi pana intr-un sfarsit cand o voce blonda de la Departamentul de Resurse Umane mi-a raspuns suav: “INTRAAA!!!” Deschid usa si … sOC! Doua toape isi asternusera masa ca la sapa pe unul din birourile europene, primul de la usa. Gagicile serveau o tocanita de cartofi la borcan cu rosii si castraveti. Prezenta mea nu le-a impiedicat insa sa-si vada in continuare de treaba. Totusi intr-un sfarsit, una dintre ele, in timp ce musca lasciv dintr-un castravete ma intreaba: “Ce doriti?!” Dau in balbaieli si incerc sa-i explic functionarei pofticioase ce ma intereseaza. Intr-o sclipire de competenta aceasta raspunde: “Nu stiu, nu va pot ajuta. Adresati-va colegilor”. Colegi care daca nu erau pe teren erau la tigari sau la masa, in definitiv era doar pauza de pranz de la ora 9.30 dimineata.

• Radu Ciocoiu

Politistii tortionari ai gorjeanului Anghelescu anchetati la ordinul ministrului Macovei

• Gorjeanul Barbu Anghelescu a fost batut de doi politisti in urma cu noua ani pentru ca: “s-a opus prelevarii mostrelor de sange necesare stabilirii alcoolemiei si a incercat sa fuga”, dupa ce a fost oprit de acestia cu ocazia unui control rutier.

• Anul trecut, in octombrie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca lui Anghelescu i s-a incalcat dreptul de a nu fi supus unor tratamente degradante si a obligat statul roman sa-i plateasca 7000 de euro despagubiri.

• In acest caz ministrul Justitiei, Monica Macovei, ii solicita procurorului general al Romaniei sa dispuna anchetarea celor care l-au supus pe Anghelescu la tratamente degradante si a celor care au adoptat solutii de scoatere de sub urmarire penala a politistilor implicati.

Barbu Anghelescu, din Turcinesti, acum in varsta de 56 de ani, a fost arestat in urma cu noua ani pentru ultraj si refuzul de a se supune prelevarii de probe biologice.

La 15 aprilie 1996, Anghelescu a fost oprit in trafic de catre politistul Constantin Babaneata care dupa ce ca l-a injurat, l-a catalogat si drept “mort de beat”. Omul legii l-a prins pe barbat de gat cu propriu fular si l-a chemat pe colegul sau Constantin Zglobiu. Anghelescu a incercat sa scape, dar a fost dus de cei doi in arestul IJP Gorj, pe motiv ca: “ a refuzat sa prezinte permisul de conducere si sa se supuna un test de alcoolemie. Ca l-a lovit pe politistul Babaneata si l-a muscat de deget”.

A doua zi, Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu a dispus inceperea urmaririi penale fata de Barbu Anghelescu pentru ultraj. Procurorul Vasile Popescu a scris in rechizitoriu ca el il lovise pe agentul de politie, aflat in exercitiul functiunii, provocandu-i leziuni care au necesitat 6-7 zile de ingrijiri medicale.(!?)

Dupa cum reiese insa, din hotararea CEDO, plutonierul Babaneata l-a agresat pe Anghelescu cauzandu-i leziuni care au necesitat 4-5 zile de ingrijiri medicale.

Pentru asa-zisa agresare a politistului, procurorul Popescu a dispus arestarea preventiva pentru o perioada de 30 de zile, insa dupa 10 zile, Anghelescu a fost eliberat pe cautiune.

Dupa doi ani in care procesul rezultat din acest incident s-a aflat pe rolul instantelor gorjene, Judecatoria Tg-Jiu si-a declinat competenta in favoarea Tribunalului Gorj, dupa alte opt luni, Anghelescu a fost condamnat la un an si jumatate inchisoare de catre judecatorul Romel Morega. Curtea de Apel Craiova a desfiintat aceasta hotarare si a trimis cauza spre rejudecare la Judecatorie. Patru ani s-a plimbat dosarul intre instantele gorjene, pana cand barbatul a cerut stramutarea cauzei.

La finele anului 2000, Judecatoria Pitesti il condamna pe Anghelescu la un an de inchisoare, iar Tribunalul Arges a mentinut sentinta Judecatoriei.

In octombrie 2001, Curtea de Apel Pitesti l-a achitat pe acesta, dupa declararea recursului. Instanta a constatat ca infractiunea de ultraj nu exista si a stabilit ca cei doi politisti au actionat abuziv si nu i se poate reprosa lui Barbu Anghelescu faptul ca a incercat sa fuga.

Procurorii militari i-au scos basma curata

In tot acest timp, barbatul din Turcinesti a incercat sa dovedeasca procurorilor militari ca el fusese cel agresat si nu politistii. Astfel, dupa un an de la incidentul din aprilie 1996, Parchetul Militar Craiova a dispus inceperea urmaririi penale impotriva politistului Babaneata dupa ce Anghelescu a depus plangere pentru purtare abuziva. Dupa numai sase luni, acelasi Parchet a dispus scoaterea de sub urmarire penala a lui Babaneata si neinceperea urmaririi penale fata de politistul Zglobiu.

Asadar, Parchetul Militar Craiova a considerat ca politistul nu se comportase abuziv si ca acesta incercase sa-l impiedice pe Barbu Anghelescu sa fuga, tragandu-l de fular, iar leziunile produse acestuia nu au fost cauzate cu intentie: “fiind consecinta actelor prin care s-a materializat incercarea legala de a-l imobiliza pe Anghelescu si de a-l impiedica sa fuga”.

Parchetul Militar Craiova a retinut faptul ca civilul a avut un comportament agresiv si ca ii injura pe politisti.

Cu privire la omisiunea celor doi politisti de a prezenta probele recoltate de la victima lor, Parchetul a sustinut ca acestia le-au depus la politie, insa au disparut ulterior si nu se cunosc persoanele responsabile pentru acest lucru.

Chiar si Parchetul Militar de pe langa Curtea Suprema de Justitie a mentinut concluziile Parchetului de la Craiova. Folosindu-se de o decizie a Curtii Constitutionale, Anghelescu a ajuns in fata Tribunalului Militar Timisoara, care a observat ca Parchetul Militar Craiova facuse o ancheta incompleta si a dispus reanalizarea dosarului. La doar cateva luni, Parchetul Craiova a dispus din nou NUP fata de cei doi politisti si a motivat ca “examinarea tuturor probelor si audierea din nou a politistilor n-au relevat elemente noi de natura a infirma solutia initiala”.

Barbu Anghelescu impotriva Romaniei

Vazand ca in tara nu are nici o sansa, Barbu Anghelescu a actionat statul roman in judecata la CEDO si a solicitat daune de 1.000.000 de dolari.

In octombrie anul trecut, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca statul roman sa-i plateasca 7000 de euro, din cauza tratamentului degradant suferit in urma cu noua ani si faptului ca autoritatile nu au desfasurat o ancheta efectiva in privinta acestui tratament.

Pentru ca adevaratii vinovati sa plateasca, iar acest lucru sa fie invatatura de minte pentru amatori si statul roman sa nu mai fie condamnat din cauza purtarilor huliganice ale unor politisti si complicitatea unor procurori, Monica Macovei i-a cerut procurorului general, Ilie Botos, sa ia masuri in ceea c epriveste punerea in executare a hotararilor CEDO si anchetarea tortionarilor si a celor care au dispus neinceperea urmaririi penale a acestora.

In cazul Anghelescu vor fi cercetati penal cei doi politisti, Babaneata si Zglobiu alaturi de cei care i-au scos basma curata, procurorii militari de la Parchetul Militar Craiova.

Barbu Anghelescu a aflat de la reporterii “Scandal” despre masura ministrului Macovei ai s-a aratat extrem de multumit. “Este o masura buna si in acelasi timp corecta pentru ca statul roman trebuie sa recupereze banii de la adevaratii vinovati. Guvernul mi-a dat deja cei 7000 de euro luna trecuta dar nu e corect sa plateasca statul pentru abuzurile politistilor”, a declarat Anghelescu.

Acesta spune ca in prezent mai are un proces pe rol la CEDO impotriva statului roam pentru abuzurile comise de procurorul Sichitiu. “Aflat sub influenta bauturilor alcoolice, procurorul Sichitiu m-a dus cu forta sa dau o declaratie, m-a batut si mi-a rupt camasa de pe mine, “ a adaugat Anghelescu.

• Claudiu Matei

Omul fara frica

Interviu realizat la Bumbesti-Jiu cu autoarea cartii “Omul fara frica”, Victoria Stolojeanu Munteanu, la aparitia romanului.

R.: De unde ideea cartii?

V.S.: Totdeauna am pornit de la premisa ca in secolul in care lumea incearca sa supravietuiasca razboaielor si decaderii umane, avem nevoie de personaje care sa ne salveze, prin exemplul lor pozitiv sau negativ.

Imboldul meu de a scrie pare atunci cand intalnesc o persoana care poate fi considerata un model. Din curiozitatea pe care mi-a starnit-o Dumitru Marin a aparut cartea “Omul fara frica”.

Personajul principal este un model pentru copiii si tinerii de astazi. Acesta strabate cu demnitate aproape 80 de ani de viata, facand, prin intermediu cartii, un bilant. Privatiunile vietii l-au ajutat sa-si formeze o conceptie de viata dura, dar sanatoasa, si sa inteleaga ca trebuie de mic sa-si aleaga o meserie, pentri a-si asigura existenta prin propria munca. “Din toate problemele mamei eu am invatat multe, trezindu-ma la realitate de mic. Fara sa-mi spuna nimeni stiam intotdeauna ce am de facut”, spune personajul. Mi-am dat seama ca in viata trebuie:” SA AM O MESERIE, O FAMILIE, O CASA”, este declaratia de credinta a personajului.

Pana la urma soarta a fost darnica cu Dumitru Marin, mama sa casatorindu-se cu Ivan Iordan, comunist ilegalist, devenit deputat in prima legislatura a MAN. “Eram ca cersetorul din «Print si cersetor» ajuns print. Ma ingrijea si pe mine cineva. Eu, copilul strazii…Oare copiii care au parinti constientizeaza ce fericiti sunt? Primeam primele invataturi din viata mea: sa stii ce faci in viata! Sa nu fii influentabil! Sa nu faci lucruri pe care nu le stapanesti! Mai intai sa verifici si apoi sa crezi! Sa nu te atasezi celor care nu au un sambure de ratiune! Sa lasi loc de buna ziua oriunde te-ai duce! Sa fii cinstit! Sa fii deschis cu oamenii, sa nu-i minti! Ai grija cu cine intri in hora prieteniei! E posibil sa ai neplaceri si sa intelegi prea tarziu ca trebuie sa te indepartezi de acel prieten pervers”.

Dumitru Marin lupta pentru ceea ce pretuieste in viata. El nu se lasa infrant. Este interesant de urmarit lupta pentru casa lui – lupta dusa cu institutiile care voiau sa-i curme dreptul de a avea o casa, visul din copilarie al personajului. Veti vedea, demonstrat cu documente, cum nici o institutie a statului, in anii in care poporul conducea totul, fiind vorba de comunism ca oranduire sociala, nu era interesata de rezolvarea problemelor unui cetatean: MAN, Consiliul de Stat, Radioteleviziunea Romana, etc.

R.: Cand se petrece actiunea?

S.V.: personajul parcurge trei oranduiri sociale si este reflectata in carte viata politica interna a perioadelor pe care le traverseaza dar si “geopolitica”, incepand cu perioada curbelor de sacrificiu din 1933, continuand cu drama personajului care se incheie odata cu bombardamentele anglo-americane (4 aprilie si 23 August 1944) asupra Romaniei, cu perioada in care Maresalul Ion Antonescu ii decazuse pe evrei din toate drepturile, - perioada de ilegalitate a PCR, actiuni ale ilegalistilor, instaurarea guvernului de larga concentrare Dr. Petru Groza.

Datorita situatiei in care se afla Romania, guvernul Tatarascu, prin oficialitatile Ministerului de Razboi ale tarii, a luat masurile pentru transferarea Pirotehniei Armatei din Bucuresti in zona strategica Valea Sadului, ce apartinea comunei Bumbesti-Jiu, Gorj. Acesta este un moment importanta in derularea actiunii, Dumitru Marin ajungand din Bucuresti in Bumbesti-Jiu, Gorj. Este prins in valtoarea evenimentelor vremii: participa la primul Congres de constituire a Confederatiei Generale a Sindicatelor unite din Romania care s-a tinut intre 15-30 ianuarie 1945 in Sala actuala a Parlamentului din Dealul mitropoliei, congres care a chemat sindicatele si intregul popor la reconstructia si constructia tarii, care era tot o ruina dupa razboi, este in primele randuri ale organizatorilor celulei PCR a Uzinei Sadu, alaturi de tatal sau, Ivan Iordan, participa la organizarea Consiliului Sportiv din U.M. Sadu, este alaturi de muncitorii din Uzina si taranii din Bumbesti care doreau sa termine cu productia de razboi dupa 9 mai 1945 (sedinta activului de partid din iunie 1945 a regionalei PCR Oltenia inspirata din Hotararea CC al PCR a hotarat trecerea la productia de pace. Ce insemna asta? Organizatia din Uzina a FUM sprijinea taranii, ajutandu-i prin trimiterea la sate de echipe pentru repararea uneltelor agricole.” Ajungeam in Cornesti, Lelesti, Ceauru, Curtisoara. Astfel in toate zilele libere, voluntar, muncitorii din Uzina, constienti au inteles alianta cu taranimea. Era important potentialul economic de care dispunea Uzina in acele vremuri.

La 22 August 1949 este prezent la inaugurarea noului traseu Bumbesti-Livezeni, inaugurare care are loc in prezenta lui Gheorghiu-Dej.

Personajul este cel ce da lamuriri si lui Nicolae Ceausescu la vizita acestuia in Uzina.

Cartea este o provocare pentru aflarea adevarurilor istorice ale acelor ani.

R.: Unde se petrece actiunea?

S.V.: Bucuresti 1926-1944, Bumbesti-Jiu dupa 1944, Tg-Jiu – 1958 doar ca spatiu de locuire al personajului.

R.: Cum ati defini cartea?

S.V.: Este o restituire a unei pagini de istorie a Bumbestiului. Am pornit de la cuvintele lui Brancusi: “Artistul trebuie sa umple goluri, nu sa sape prapastii in bietele suflete ale oamenilor si asa chinuite de griji si necazuri”. Este, totodata un indemn adresat noii generatii deoarece viitorul apartine tineretului. El este solutia, nu problema tarii noastre, asta daca contientizeaza a momentul potrivit care sunt valorile vietii, valori pe care personajul Dumitru Marin le-a practicat: meserie, familie, casa.

R.: Cartile Victoritei Stolojeanu-Munteanu au un sambure de romantism. “Omul fara frica”, il are?

S.V.: Cartea are romantismul ei. Redau cuvinte ale personajului:

“Toti copiii sunt curiosi de ce mama si tata dorm noaptea impreuna. Eu ce voi face in pat cu o femeie? Vei afla cand sangele va clocoti in tine si hormonii nu te vor mai lasa sa te joci. Se luptau in mine copilaria cu barbatia si, cum inapoi in timp, omul nu se mai poate intoarce, a invins a doua”, “tineretea isi cauta loc unde gaseste apropiere de intimitate, umbland dupa sentimentul dragostei”, “Analizand acum totul, pot spune ca am cautat permanent sa nu neglijez aceasta dorinta ce face parte din comportamentul fiintelor vii. Fara dragoste simteam ca sunt inexistent pe pamant. Este o obisnuinta de care nu te poti lasa, oricat de amara ar fi viata”. “Cunosc bine femeile, nu spun da, dar melancolia unei femei care sta langa un barbat este cea mai puternica insistenta cu care ea isi doreste dragostea: ochii aceia inlacrimati, lucitori ascund toata ferocitatea fiarei feminitatii ei dezlantuite”. “toate erau printesele mele. Toate printesele mi-au fost pe plac. Nu pot face comparatie. Sa-mi fie scuzat, in pat se manifesta diferit. In aceasta directie unele femei fac dragoste precum artistul pe scena si au de castigat”. “Cate fete, atatea despartiri si fiecare despartire cu durerea ei: greu imi reveneam, mai ales ca aceste prietenii lasau urme: ne cunosteau oamenii pe unde mergeam impreuna. Sufeream, ma calmam. Viata merge inainte cu sau fara voia noastra precum ziua si noaptea, una dupa alta. Astfel si in dragoste: nu e prima femeie a ta, astepti si vine alta. Vie si a ta. Nu e om fara pereche”. “Cand iesi dintr-o viata zbuciumata trebuie sa-ti mai faci si aripi si sa zbori”…,”fata Ioanei era catifelata, corpul frumos, parul ondulat lasat pe spate, pieptul plin”. “Placandu-mi mult, imi gaseam motive sa plec de la sindicat si zilnic mergeam in vizita prin atelierul unde lucra. Privirile ei ascunse mi-au dat de inteles ca apropierea noastra fizica era inevitabila. Am obtinut acest favor si am facut dragoste la cateva zile de cand ne-am cunoscut. Intalnirea dragostei a avut loc in locuinta sa din colonia muncitoreasca. Avea locuinta la mansarda unui apartament. A fost cea mai interesanta fata pe care am cunoscut-o: timida, fara sa spuna nici un cuvant. Am gustat din ea ca dintr-un fruct, cu pofta si mi-a placut. Soarta te conduce. Am uitat de alte fete”.

R.: “Omul fara frica” are un sfarsit?

V.S.: Da si nu. Da, pentru ca eroul deplange moartea sotiei, “Fericire trecuta/Ce nu se poate intoarce/, Chin al gandului meu,/Pentru ce, pierzandu-te/Nu am pierdut si amintirea?”

Nu, prin prezenta lui Catalin Marin, unul dintre tinerii cu care Romania se mandreste, nepotul personajului principal, care arata ca viata lui Dumitru Marin si inclusiv actiunea cartii sunt in derulare.

R.: Ce mai scrie V.S.?

V.S.: Legendele Gorjului. “Sunt oameni care sapa sa afle ceva nou. Eu sap sa aflu ceva vechi”, spunea Nichita. As vrea ca generatiile viitoare sa beneficieze de povestile si legendele pe care, fara preocuparea si pasiunea unora ca mine, bunicii nostri le-ar lasa nerostite. Am pierde astfel tezaure de suflet gorjenesc.

Astfel doresc actualizarea notiunii de legenda in sensul ca s-a pierdut termenul de fapta care sa merite sa ramana in legenda. De aceea trebuie sa intre in legenda tot ceea ce se vede. Restul sunt vorbe. Tinerii au nevoie de fapte.

Nu price judet din tara se poate mandri cu un patrimoniu cultural si spiritual de talia celui mostenit de la marele nostru Brancusi, de exponate muzeale de mare valoare istorica, de vestigii si descoperiri arheologice de prima marime, de eroi recunoscuti ca Tudor Vladimirescu, generalul Magheru sau Ecaterina Teodoroiu.

In timp ce voi munci la Legendele Gorjului “voi aduna material in vederea implinirii unui vis al meu mai vechi, acela de a dedica o carte Arethiei Tatarascu, faptura ce apare din galeria chipurilor feminine ale Gorjului si Olteniei dintre Ecaterina Teodoroiu, Catinca Samboteanu, Alexandrina Magheru, Elena Theodorini, Ana Balcescu-Culcer, Sabina Hasnas. Este femeia ce a plasat Gorjul in constiinta europeana.

Pana atunci va recomand cu caldura “Omul fara frica”. As dori ca mass-media sa profite, asa cum am facut si eu, de prezenta printre noi a personajului principal, Dumitru Marin, care, cu siguranta, mai are multe lamuriri de dat.

• A consemnat Elena Negrea

La Serviciul de Ambulanta,

Directorul serban a preferat un telefon mobil cadou in locul asigurarilor CASCO

Dr. Nicolae serban, directorul Serviciului de Ambulanta Judetean Gorj, continua sa uimeasca prin calitatile sale manageriale extrem de limitate. Pentru a se putea bucura de un telefon mobil performant, serban plateste 30 de milioane de lei lunar pentru 40 de abonamente, in timp ce masinile serviciului nu au asigurare Casco, iar soferii sunt nevoiti sa suporte reparatiile ambulantelor in cazul in care sunt implicati intr-un accident.

Zeci de milioane pentru telefonia mobila

Unul dintre soferii Serviciului de Ambulanta Judetean Gorj (SAJ) va trebui sa plateasca din buzunar zeci de milioane de lei pentru pagubele produse in urma unui accident in care a fost implicat luni seara, 19 iulie. Cu toate ca riscul de accidente este foarte mare in cazul ambulantelor, pentru ca se lucreaza in barem de 15 minute - adica in acest timp o salvare trebuie sa ajunga in oricare colt al judetului cu ajutorul statiilor din teritoriu – SAJ, mai bine zis directorul Nicolae serban, a refuzat sa incheie asigurari Casco pentru masinile serviciului.

Ion Alionescu, soferul care a avut ghinion luni seara, se deplasa, in jurul orelor 20.00, cu o ambulanta Mercedes spre cartierul Barsesti, unde avusese loc un accident rutier n-a mai ajuns pentru ca in zona Pietei Centrale, a lovit un Cielo si un VW.

In ultimele 3 luni au avut loc 4 accidente, iar soferii au reparat singuri masinile din acelasi motiv din care o va face si Alionescu – lipsa asigurarii Casco.

In perioada in care dr. Neamt era director al SAJ a trimis invitatii la mai multe societati de asigurare si a organizat o selectie de oferte, dar contractul nu a mai fost incheiat cu firma castigatoare, deoarece a fost inscaunat ca director Nicolae serban. Asigurarea celor 16 masini ale SAJ costa 25 de milioane de lei pe luna, suma care a fost considerata de catre serban a fi prea mare ca sa poata fi suportata de bugetul serviciului. Insa directorului nu i s-a parut costisitor sa incheie 40 de abonamente de telefonie mobila, a caror costuri se ridica la 30 de milioane de lei lunar. Pentru alegerea facuta, seful SAJ a primit de la firma de telefonie cu care a incheiat contractul, un telefon mobil performant.

Intre timp, soferii care fac accidente, pentru ca se grabesc sa salveze vietile celor aflati la ananghie, suporta cheltuieli care ar fi putut foarte bine suportate de asigurarea Casco, daca Nicolae serban ar fi un director responsabil.

Pensionare abuziva

Insa, dr. serban este obisnuit sa faca afaceri in detrimentul institutiei pe care o conduce. In 1997, perioada in care Nicolae serban se afla la primul mandat in fruntea SAJ, a pensionat-o cu 10 luni mai devreme pe sora medicala Constantina Dochian, de la substatia Motru. Pensionarea s-a facut in baza unei cereri semnate in fals de catre Ion Ghinoiu, sef Resurse Umane. Pentru acest lucru s-a intocmit si un dosar penal pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. In acelasi timp, Constantina Dochian si-a castigat dreptatea in instanta. Curtea de Apel Craiova a considerat ca pensionarea a fost abuziva, iar SAJ a fost obligata sa plateasca sorei medicale despagubiri, reprezentand diferenta dintre pensia primita si salariu cuvenit in perioada 20.I.1997 – 17.III., ultima data fiind cea in care femeia ar fi iesit legal la pensie. Suma care trebuie platita Constantinei Dochian era, in 1998, de 2.453.800 de lei.

Banii au fost platiti de catre SAJ si nu au fost niciodata recuperati de la vinovati, adica de la Nicolae serban si Ion Ghinoiu, responsabili de ilegalitatea comisa in cazul surorii medicale. Asta pentru ca jurista serviciului, Daniela Burlan, nu a facut niciodata demersuri pentru recuperarea prejudiciului creat institutiei prin plata despagubirilor.

Drept recompensa pentru bunavointa avuta fata de cei doi, jurista este acum o piesa importanta in gasca lui serban, care a declarat public ca nu se poate lipsi de ea.

• Daniel Dumitriu

SC Tismana SA in pragul desfiintarii

Societatea de prestari servicii si gospodarire comunala din orasul Tismana, subordonata Consiliului Judetean Gorj, va ramane in scurt timp fara o parte din patrimoniu, dupa ce Administratia Finantelor Publice a scos la vanzare activele unitatii, din cauza neplatii taxelor si impozitelor catre stat.

Astfel, un apartament cu 3 camere, un bloc aflat in constructie, o cladire a unei centrale termice, un microbuz si un gater au fost deja scoase la licitatie, dupa ce initial fusese pus sechestru asiguratoriu pe acestea.

Societatea a ajuns aproape de faliment datorita afacerilor pe care fostul director, Ion Popescu, actual consilier local al orasului Tismana, le-a derulat cu SC Tispocona SRL, patronata de sotia sa Dorina Popescu, dar si cu alte persoane apropiate lui, la care le-a inchiriat majoritatea activelor societatii.

In urma cu cateva luni “Scandal de Gorj” a prezentat pe larg ilegalitatile comise la SC Tismana SA, pe timpul lui Popescu. Ilegalitati care sunt cu atat mai grave cu cat, la acea vreme presedinte al Consiliului Judetean Gorj era actualul prefect stefan Popescu Bejat, iar din consiliu de administratie al unitatii faceau parte directorul economic al consiliului, Ana Albulescu si Ion Balan, acum consilier judetean din partea PD.

In timp ce SC Tismana SA se duce de rapa, cei care au dus-o la pierzanie se bucura inca de libertate, nici un organ de cercetare penala, nefiind pana acum interesat de gasirea vinovatilor.

• Elena Negrea

Liviu Andrei bataus pe litoral

Inspectorul scolar general, Liviu Andrei, cel care a tinut lectii de moralitate tuturor dascalilor din judet, de cand a fost instalat in functie, a dat cu subsemnatul pe la instantele de judecata, pentru un scandal in vremea tineretii.

Pe cand facea pe salvamarul pe litoral Marii Negre, in timpul studentiei, Andrei a fost implicat intr-o poveste care s-a lasat ulterior cu plangeri la politie si procese in tribunal. In urma unei batai cu copilul unui potentat al zonei, actualul inspector general, o cam bagase pe maneca. Norocul sau a fost ca din punct de vedere sentimental se orientase bine, avea drept iubita fiica unui colonel de politie, care a intervenit prompt pentru a-si salva viitorul ginere.

Liviu Andrei recunoaste pacatele tineretii, dar ar fi extrem de recunoscator daca acestea n-ar face obiectul unui articol de presa: “ Mergeam vara pe litoral sa fac bani. Eram seful salvamarilor si am avut o problema despre care nu vreau sa discut. Da, am fost casatorit cu fiica unui politist, dar nu pentru a scapa de vreo problema cu legea. Am fost casatorit cu acea femeie timp de 12 ani, fara vreun interes de acest gen”.

• Adrian Iovan

Tortionarii la bulau (tableta)

Mi-e scarba sa scriu di nou despre militieni. Chiar ma incearca un sentiment de greata cand ma gandesc la infractorii cu epoleti. Nu la cei care au furat, au santajat, si-au facut averi. De smenari e plin pamantul! Tortionarii sunt principala problema a Politiei Romane. Spun asta pentru ca orice cetatean poate face cunostinta cu pulanul. Oriunde te poti trezi cu un purtator de baston care-ti cere buletinul, fara ca el sa se fi legitimat in prealabil. Daca marai este posibil sa faci cunostinta cu limbajul de cazarma al purtatorului de epoleti. Daca ai tupeul sa il intrebi de ce vorbeste ca la ghena s-a terminat cu smecheria – Garcea devine agresiv.

Nu putine au fost cazurile in care politistii batausi si-au descarcat frustrarile din familie sau din copilarie pe cei care le-au iesit in cale. si daca ai norocul sa ajungi la sectie mai ai si alti colegi gongoi. In uniforma se simt impliniti. Acasa poate stau drepti in fata sotiei, dar la politie ei fac legea.

Daca luam numai cazurile intens mediatizate: tundrea, Tomulescu si Anghelescu, arestati fara vina, toti au facut cunostinta cu tortionarii. A fost vreun politist tras la raspundere? Nu. Iata ca a venit, totusi vremea sa-si asume responsabilitatea pentru bastoanele trase pe carca sau picioarele in ficati date cu atata placere celor care indraznesc sa invoce oarece drepturi fundamentale. In cazul Anghelescu, politistii batausi vor raspunde penal la interventia ministrului Macovei. Insa cu miile de cazuri similare din tara ce se va intampla?

Suntem nevoiti sa dam statul in judecata pentru ca aceste lichele platite din banii nostri sa fie trase la raspundere? Asta daca mai iesi din mainile lor batatorite de mapa si baston de cauciuc.

Lui Anghelescu i se va face dreptate. Urmeaza tundrea si Tomulescu. Vor fi achitati, despagubiti de CEDO, iar militienii care i-au batut si procurorii care n-au gasit probe la violentele acestora se pregatesc de puscarie.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (1)   23.07.2005. 13:01