Găseşte-ne pe Facebook
Abonează-te prin RSS


Comentarii:
Pentru baiat bun (Sarlatanul se afla in loc...)
Pentru baiat bun (Sarlatanul se afla in loc...)
de ghe (ION IORGA.- MARE BOU,MARE PORC,MARE...)
mosoiu (CU DIAN FAC UN PARTID AL CONDAMNATI...)
BAIATBUN (Cine poate sa-mi spuna unde il po...)
ungureanu (Soarta tie pecetluita tradator c...)
de treci codri... (Auzi taratura frate!!! ...)
de treci codri... (Auzi taratura frate!!!!!...)
cepu lamea (In sfarsit, si-a dat cineva sea...)
Culita (Cataline,vezi ca Purnel Armegioiu d...)
Matei (Dar cine a schimbat valuta pentru vo...)
Un gorjean (Sunteti praf ! Nu aveti ce publ...)
iorga roxana (Incetati frate cu acuzatii ne...)
Baldovinos (Doamne cată prostie :)))) baia...)
iorga roxana (Incetati frate cu acuzatii ne...)
gelu (Ba narodea cu banii din colind poti l...)
noris west (Fiul a mostenit talentul actori...)
tirgujian (imi este rusine sa citesc si sa...)
Amaratu (Pentru o sentinta favorabila este...)
Popescu (Si pentru merite deosebite la facu...)
gore (Domnilor din mass- media aveți posib...)
PBS (Niste jeguri de oameni pisamas pe rasa...)
tzobagingat (bah cretinoidule, la inaltimea...)
Sefu (Poate ca nu vine direct Condescu acol...)
cosmin (Sa o *******em)
carcotasul (Domn-ule, A.I., atentie la, cra...)
Tudor (Vai de mama lui de Medservmin,cu asa...)
Mihai Mihai (Cine este fata?)
Gogutz (Doar stocul.??????????..pai sa-l ve...)
gigi (Schizofrenicii trebuie sa stea in loc...)
gigi (Tabacu Iulia este o lichea si o murit...)
Jose Armando (Aceasta telenovela ciu*******...)
bygu (tarfa aia de s-a dezbracat a venit si...)
invingatorul (Ce mizerie si cata bataie de...)
calota (DIN PACATE,DORU LAPADUS ,A RAMAS CU...)
Oroles (Nu gasesc decat un cuvant...PENIBIL !)
Oroles (Asteptam de multa vreme o atentie a...)
Alin (Il compatimesc foarte mult pe dl Lapa...)
vali (urmeaza dana cocolea de la politia lo...)
andrei (domnule matei. asigurarile sunt obl...)
Mort (Nicolae Tarca a murit anul trecut can...)
Puscarie (Acest betiv notoriu mai are putin...)
Ostas (De cand a fost preluat din luna febr...)
iulia tabacu (daca se organiza mai bine vot...)
iulia (ar trebui ca politistii si procurori...)
iulia tabacu (ceva asemanator dar nu pentru...)
iulia (mosoiu sa fie anchetat si n dosarul...)
Ernest (Va rog,nu mai acuzati pe Gabii,deoa...)
aioaneidinlupoaia (si ce daca a fost prin i...)
Cristina (Vai de capul lor de incompetenti....)
segarcea (Claudia asta ar trebui sa isi fa...)
mandela (Este putin. Poate verificati si st...)
mandela (Este putin. Poate verificati si st...)
geo (Ortografia lasa de dorit...)
din coltzu ochiului (mda... cam tarziu come...)
Pe surse (Chiar daca va achita prejudiciu i...)
vali (Lasati in pace oamenii nevinovati,Dze...)
vali (mafie siciliana. magaru asta de Tudor...)
TFC (Domnule Cristy, sa-mi sugeti p*la tu s...)
Tavi (Ortografia?)
iulia (Buna ziua, Aveti mare dreptate, sa...)
Nicu S (Din septembrie se stia ca nu sunt u...)
anonim (Greu cu romana:))
Tom Welling (N-are ce sa-i mai faca. Poate...)
gheorghe (ba da domnule e foarte bine ca ma...)
Nadia (Ce mișto! Gunoaiele gorjenilor le...)
barsanu (ia mita neica tudor .....vine dna...)
vali (Mai fratilor, lasati omul in pace ca...)
Anonim16 (Pacatoasa eve si a găsi alinarea...)
ion (Nu mai puteti de bine ardevar focul de...)
ion viorel (acest dosar a fost o prostituti...)
Balesteanu” (întrebațil pe fostul vice...)
Gogutz (Instanta suprema a admis, marti, sa...)
Gogutz (Instanta suprema a admis, marti, sa...)
gorjanul (Romanescule , nimeni nu poate dem...)
anca (Daca v-ati fi informat bine ,apa est...)
Dan (In esenta e interesant,dar aveti grese...)
duru (Statiunea a fost vanduta de escrocu d...)
gorjul (Catre firma lui Nicolae Sarcina, Su...)
Prohodul (Se lauda si el ca na,in fine trec...)
Darie (A ajuns tavalugul si in Tg-Jiu?! Num...)
adrian (Si prosti inca voteaza psd!!! Toti...)
vio (un militian)
aurora (guran florin este o lichea care se...)
barsanu (ba prostilor cea mai buna campanie...)
Nel (Cele mai sigure oferte de lucru! Ofert...)
aurora (sa il cerceteze politia si pe penal...)
Novaceanu (Lasa ca e bine .. toti primari a...)
Comisaru (Primare stoarce un pic si tu buge...)
ion (Am vazut ca se face referire la direct...)
racletu (An atentia sefului de statiune : ...)
racletu (An atentia sefului de statiune : ...)
tg-jiu (bai baiatule, ce-ai fi scris tu dac...)
andi (Sa le iau mortii in ******* handicapa...)
unul din novaci (Nu inseamna ca daca vor pl...)
ion (Daca Mitescu crede ca se va intoarce s...)
vasile (Nu cred ca daca la NOVACI ,PONTA nu...)
Cosmin (Echipa penalilor sau a viitorilor p...)
mircea (bravo baieti! ati invins nu prin vo...)
albici (lautari,bautura,femei,aroganta,vulg...)

Sumar articole:
Gruparea anti – Caragea l-a scos la atac pe escrocul evazionist Iorga

Detractorii lui Caragea s-au regrupat ...

După ce şi-a arătat sânii în club, sexoasa Niko ameninţă cu judecata

Fiul lui Daniel Burlan şi-a dat în judecată tatăl

Afacerile viceprimarului Stolojanu, în colaps. Reorientarea politică poate să-i revigoreze businessul

Zi decisivă pentru Condescu la Curtea de Apel Craiova

Un solist din Târgu-Jiu, cu colindul ca să cucerească o blondă tunată din showbiz

Vorbe grele! Ce a făcut bărbatul acuzat de crimă imediat după eliberare

Jumătate de tonă de carne, lipsă la Penitenciarul Târgu-Jiu

Firma hunedoreană ,,Murguzone 67”, împinsă să pună mâna şi pe fondurile APIA Gorj

Dian Popescu, ciuca bătăilor în PNL Gorj

Finanţele au pus sechestru asigurator pe ML-ul boierului Condescu

Asigurări de câte 10.000 de euro pentru cinci şefi ai Medserv Min

Politrucii se protejează de răspunderea profesională

Super-hot! Show fără inhibiţii, oferit de o tânără cluberiţa

Cel mai controversat cuplu al momentului, din nou împreună

Vezi unde l-au trimis judecătorii pe patronul Lexi Star după ce a cerut eliberarea

Drumul comunal 72A din Borăscu, asfaltat pentru afaceristul Scurtu

Războiul dintre nora lui Gîrjoabă şi poliţia locală s-a mutat în instanţă

Geniile negocierilor din PSD Gorj s-au trezit cu buza umflată!

Prefectul Văcaru vrea locul lui Călinoiu

Inspectori de la Primăria Târgu-Jiu şi Inspecţia în Construcţii Gorj, cercetaţi pentru fals în acte

Ancheta pentru tinerii înjunghiaţi din Vierşani, trenează de patru luni

EXCLUSIV!!! VIDEO. Fratele directorului Ghiga, prins în flagrant în timp ce fura cărbune şi motorină de la Cariera Roşiuţa

Filaj la fratele lui Ghiga

Delia, complicea proxenetului Bejinaru despre prostituata Claudia: „Oricum face tot, nu-i problemă. Da’ îţi spunsincer că ce face ea mai rar”

MIRA, seducătoare şi sexy, în cel mai nou videoclip

Firma lui Dian, în lista ţeparilor pentru cecuri la ordin fără acoperire

Grefierul şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cărbuneşti, sancţionat cu avertisment pentru neglijenţă

Maşina de pompieri, de 120.000 de euro, din Peştişani a dat chix la primul incendiu

Cel puţin unul dintre directorii CE Oltenia, impus de către Departamentul pentru Energie

Surpriză pentru noul Țundrea, după sentința de la Tribunalul Gorj

Gest impresionant făcut de Andra în avion

Împreună pentru Andrei

Ce i-a făcut afaceristul Habitu rivalului Floarea, după sentință

Ce interese se ascund în spatele rezilierii contractului de deszăpezire cu Coremi SA. Către ce firmă vor fi direcţionate cele 2 milioane de euro

Politică şi manipulare


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 81 - 5 - 10 noiembrie 2005

Stanculete isi infurie concetatenii

Primarul orasului Bumbesti-Jiu, Ion Stanculete, a intrat negativ in vizorul intregii comunitati prin atitudinea de care da dovada atunci cand vine vorba de retrocedarea padurilor catre proprietarii de drept.

Peste 260 de proprietari sunt nemultumiti ca s-au eliberat titluri de proprietate doar pe 100 de ha, din cele 700 de ha apartinatoare orasului. Oamenii spun ca aceste retrocedari au fost facute pe harti imaginare, realizate de catre Titel Danaiata, inginer electronist, individ care si-a insusit si postura de topograf.

Ca si cand nu ar fi fost de ajuns, in Poiana Romei s-au facut defrisari in masa, chiar si de pe terenurile care dupa aceea au revenit proprietarilor in 2004.

Oamenii spun ca nu-l vor lasa pe primar sa-si bata joc de eu si vor face tot posibilul sa li se faca dreptate.

• Anca Frumuselu

Angajatii Urex au platit cozonacul la nunta fiului lui Mischie

Muncitorii fostei Urex Rovinari au cotizat la nunta fiului fostului lider de sindicat TESA, Vasile Mischie, actual actionar UMR. Chiar daca nu au fost prezenti in calitate de invitati la evenimentul de marca din familia Mischie, angajatii au pus umarul la cumpararea dulciurilor. Cel putin asa reiese din niste facturi platite din banii sindicatului pentru cumpararea unor dulciuri printre care 21 de cozonaci si trei cutii de rozete cu gem.

Mischie este cel de-al doilea individ, dupa Vasile Gosa, care s-a infruptat din banii sindicalistilor. Pe lista “jefuitorilor” urmeaza Dumitru Chircu, actualul lider al sindicatului Solidaritatea, din cadrul UMR. Aparatorul drepturilor membrilor de sindicat a semnat in iulie 2003 o factura falsa in valoare de 14 milioane de lei. Conform facturii, intocmite pe numele fostului sindicat SLIUM Rogojelu, fusesera cumparate 30 de sticle de 1,5 l apa minerala, 40 de sticle de 2 l de suc, etc. Daca banii au fost intr-adevar dati pe aceste produse, sau au fost bagati de Chircu in buzunar urmeaza sa stabileasca organele de cercetare penala.

In prezent Politia Rovinari se ocupa de dosarul “cozonacul” de la nunta copilului lui Mischie.

Insa sunt foarte multe lucruri de aflat din culisele afacerilor murdare pe care actualii actionari ai UMR le-au facut din banii Urex, dar nu trebuie decat cercetate cu atentie actele care demonstreaza clar jaful la care a fost supus Urex, chiar de catre cei care ar fi avut tot interesul sa apere locurile de munca ale celor pe care-i reprezentau.

Singurul lucru care l-au facut insa pentru acestia, a fost sa vireze din cand in cand, in bataie de joc, cate 10 milioane de lei pentru fondul de sanatate, sau cate 40 de milioane pentru plata impozitelor la stat. Intre timp reparau masinile cu care si-au plimbat ifosele de mari mahari cu cate 800 de milioane de lei.

Vom reveni.

• Adrian Iovan

Primaria Tg-Jiu pierde 70 de miliarde de lei pentru smenurile lui Nanu si Danescu

Municipalitatea ar putea plati unei societati din Constanta aproximativ doua milioane de euro daca instantele de judecata vor constata ca firmei i se cuvin acesti bani cu titlu de daune.

Societatea constanteana a incheiat in anul 2000 un contract cu Primaria Tg-Jiu prin care urma sa modernizeze cateva centrale termice din municipiu.

Contractul s-a semnat pe filiera PD, fostul primar Petrica Nanu si fostul director economic al primariei Ion Danescu, avand legaturi destul de stranse cu firma din Constanta.

MINS a demarat lucrarile de modernizare a centralelor chiar cu cea aflata pe strada Popa sapca, adica cea care deservea blocul in care locuia fostul primar.

Odata cu venirea lui Carciumaru, contractul a fost reziliat intrucat costurile unor astfel de lucrari erau exagerate. Societatea constanteana a mai modernizat inca o centrala langa Inspectoratul scolar Judetean.

MINS a castigat deja un proces cu Primaria Tg-Jiu, aceasta fiind obligata sa plateasca societatii 800 de milioane de lei.

• Mihai Popescu

Pensionarea - salvarea politistilor compromisi

Colacul de salvare al politistilor gorjeni care si-au asigurat un trai imbelsugat din acte ilegale, se numeste, in ultimii ani, pensionarea din diverse motive.

Dupa ce au facut bani asociindu-se si aparand diverse persoane dubiose, politistii isi permit sa faca rost de acte medicale care ii ajuta sa iasa din activitate pentru ca nu cumva sa ajunga in spatele gratiilor.

Metoda practicata chiar si de nume grele din politie este acum preluata de cei care au nevoie sa dispara de prin birourile IJP pentru a nu ajunge langa cei pe care i-au bagat in puscarie.

Baroianu, protectorul lumii interlope

Comisar sef Victor Baroianu, fost prim adjunct al IJP Gorj, isi traieste batranetile fara grija zilei de maine. Primeste lunar o pensie de 29 de milioane de lei, dupa ce, in urma cu cateva luni, s-a pensionat anticipat primind plati compensatorii de aproximativ 400 de milioane de lei.

Colegii sai isi aduc aminte ca Baroianu a parasit politia nu pentru ca l-au lasat puterile, mai ales ca mai avea doar un an si jumatate pana la pensionarea la limita de varsta, ci pentru ca pasiunea sa secreta fata de lumea periculoasa a interlopilor locali a ajuns la urechile superiorilor din Ministerul Administratiei si Internelor.

La nivelul judetului era de notorietate ca in politie exista doi mari sefi care-l apara pe interlopul Coco Paun – prim adjunctul Victor Baroianu si seful Serviciului de Investigatii Criminale, comisar sef C-tin Rosca.

Aceasta informatie a trecut granitele Gorjului si Baroianu a primit, la sfarsitul anului trecut, din partea unei comisii de la MAI, o atentionare cu privire la “superficialitate in executarea activitatii de indrumare”. Acest lucru l-a pus pe ganduri si a preferat sa plece din politie, atata timp cat inca se mai putea, decat sa raspunda penal pentru faptele sale nu tocmai ortodoxe.

In prezent fostul prim adjunct al IJP isi rotunjeste veniturile prestand cu acte in regula la Spitalul Judetean Tg-Jiu, pe un post pe care ar fi trebuit sa-l ocupe o persoana care are intr-adevar nevoie de un loc de munca, dar care n-are nici pile, nici bani pentru a si-l asigura.

Burghiu, nasul camatarilor

Pensia l-a salvat si pe un alt fost prim adjunct al IJP Gorj, numai ca acesta n-a avut norocul sa beneficieze de plati compensatorii. De fapt este putin probabil ca ar fi avut nevoie de ele, avand in vedere ca atata timp cat a purtat haina de politist a fost unul dintre prietenii si protectorii de baza ai camatarilor din Tg-Jiu.

Ion Burghiu a plecat din IJP in urma cu cativa ani, dupa ce numele sau a fost asociat cu al unor persoane de etnie rroma ce-si castigau existenta din camatarie. Intre politist si camatari n-a fost doar o legatura de afaceri, Burghiu fiind si ruda cu acestia, acceptand sa devina nasul lor, fara sa se fereasca de faptul ca acest lucru ar lasa loc de interpretari.

Cat timp a ocupat o functie inalta in IJP, Burghiu a fost ingerul pazitor si al unui potent om de afaceri rrom, care a scapat basma curata, dupa ce fusese arestat de catre Serviciul Crima Organizata. De la pensionare, politistul a ramas alaturi de omul de afaceri, dar acum nu mai are puterea sa-l scape de cazarea intr-o celula de puscarie, dupa ce a devalizat bugetul statului de mii de miliarde de lei. Desi prietenului sau credincios i-a pierit influenta, afaceristul il mentine in staff-ul sau in amintirea vremurilor trecute.

Barbulescu si hotelul

Col. Constantin Barbulescu, fost sef al Serviciului Cercetari Penale din cadrul IJP s-a imbolnavit subit si s-a pensionat din motive medicale. In realitate, bacteria care i-a declansat boala s-a numit Hotel Gorj si scandalul declansat dupa arestarea directorului acestuia pentru mai multe fapte penale. Surse demne de incredere sustin ca Barbulescu a fost protectorul directorului George Niculescu, mai ales ca la parterul Hotelului Gorj, sotia politistului isi deschisese un bar care functioneaza si in prezent.

Dupa pensionare Barbulescu insanatosit brusc si a gasit un loc de munca caldut si bine platit in cadrul Societatii Nationale a Lignitului Oltenia.

“Traistuta”

Col. Ion Giura s-a pensionat anticipat din motive medicale, cu trei ani inainte de a iesi la pensie pentru limita de varsta. La plecarea din functia de comandant al Politiei Municipiului Tg-Jiu, Giura si-a motivat gestul spunand ca se afla in imposibilitatea de a mai profesa. Dar boala de care suferea Giura avea un singur motiv – grija ca la un moment dat cineva va cerceta legaturile de prietenie existente intre el si mai multi oameni de afaceri din Tg-Jiu. Conform unor surse oficiale, colonelul era protectorul acestora, oferindu-le imunitate in fata legii, contra a diverse bunuri si chiar sume de bani.

La jumatatea anilor ’90, niste afaceristi sarbi care administrau “Bingo Victoria” au scapat de raspunderea penala dupa un scandal desfasurat in locul cu pricina. In afara de ei, ceilalti indivizi implicati au facut toti puscarie. La vremea respectiva prin oras se vehicula ca salvarea sarbilor s-a numit Ion Giura.

Printre colegi si subordonati politistul era cunoscut sub porecla de “Traistuta”, pentru ca toata lumea stia ca la sfarsit de saptamana Giura ii colinda pe protejatii sai pentru a-si face provizii.

In prezent fostul sef al politiei municipale face taximetrie, detinand cateva autoturisme si o firma de taxi.

Alti pensionari

Istoria politiei gorjene este presarata si cu alte nume de politisti plecati cu tabla de coada, dar fara sa li se pericliteze libertatea. Col. Nicolae Traista, fost sef al Serviciului Economic din IJP si col. Bebe Ordean, au fost ani buni in spatele omului de afaceri Petre Stancioi si al sau Club FTE. De ceva vreme Stancioi este arestat, iar politistii se bucura de avantajele pensiei.

Col. Pupazan, fost sef al Serviciului Crima Organizata; col. Buju, fost sef Resurse Umane (cadre) si col. Oprita, fost sef Serviciu Judiciar, au fost angajati imediat dupa pensionare la o firma de protectie si paza. Toti trei s-au indeletnicit, in perioada in care erau politisti cu protejarea oamenilor de afaceri generosi.

Politistul Brotea pune in scena planuri diabolice

Pentru ca au fost atatia profesori buni, in IJP Gorj exista destui care se pregatesc sa urmeze exemplul politistilor corupti si salvati pe pensie.

Daniel Brotea, fostul sef birou in cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor, se da de ceasu’ mortii sa-si aranjeze onorabil iesirea din politie.

Problemele politistul, ajuns acum un simplu organ la Furturi Auto, au inceput in momentul in care publicatia noastra demonstra cu acte ca respectivul a perceput taxa de protectie de la o firma pe care a controlat-o in nenumarate randuri. Imediat dupa aparitia materialului, conducerea IJP a luat masuri, s-a intocmit un dosar penal, care se afla in prezent la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova si pentru care este posibil sa se faca declinarea catre DNA (Departamentul National Anticoruptie).

Ajuns aproape inexistent in politie, Brotea s-a gandit sa se razbune pe cel care a condus ancheta administrativa, facuta pe numele sau in IJP.

Pentru acest lucru s-a folosit chiar de sotia sa, invrajbita si ea din cauza unei legaturi amoroase pe care sotul sau a avut-o cu una dintre angajatele firmei de la care politistul a primit tot felul de favoruri.

Cei doi s-au dus la un magazin de electronice din municipiu si au pus vanzatoarea sa intocmeasca o factura, care justifica, chipurile, cumpararea unui televizor. Ca si cumparator a fost trecut comisar Daniel Craciun, sef Serviciu Cercetari Penale, cel care-l anchetase, iar ca delegat numele fostei sale amante, cea care dezvaluise adevarul despre el.

Politistul a spus vanzatoarei ca femeia care-l insoteste, adica sotia sa, este persoana trecuta ca si delegat si a pus-o pe aceasta sa semneze factura in fals. Adica, nevasta, pentru razbunare, a acceptat sa fie pusa un moment in locul amantei.

Dupa ce treaba cu factura a fost rezolvata, aceasta a fost pusa intr-un plic, alaturi de un bilet de multumire, si trimisa pe adresa lui Craciun, iar la expeditor au fost trecute numele si adresa fostei sale amante.

Prin acest plan, el a vrut sa sugereze ca femeia i-a facut cadou sefului de la cercetari penale un televizor, pentru a-i multumi acestuia ca l-a “aranjat” pe Brotea.

Pentru ca n-a completat bine adresa, scrisoarea s-a intors la expeditor si astfel planul sau a fost dat peste cap. Pe fir au intrat procurorii gorjeni si se asteapta masuri drastice din partea IJP, DNA sau Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova. Asta in cazul in care Brotea, aflat deja de saptamani bune in concediu medical, nu va apuca sa iese la pensie.

Politistul Baltoi incearca sa scape

Mircea Baltoi, agent principal in cadrul Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanei Gorj, inca nu se gandeste sa renunte la politie, avand in vedere ca s-a imbogatit intr-un termen relativ scurt. Politistul detine in Tg-Jiu un apartament (strada Arges), o vila ( pe strada Calea Severinului), doua autoturisme de lux (Skoda Octavia )si o Raba inmatriculata GJ-64-SEN. Dar nimic nu-l impiedica sa paraseasca sistemul, mai ales daca latul se strange in jurul sau, iar trecutul sau ofera destule motive pentru a se intampla acest lucru.

Impreuna cu colonelul Pupazan, fost sef al Serviciului Crima Organizata, Baltoi a controlat - in perioada in care inmatricularea autoturismelor se facea la Politia Rutiera - traficul de masini din Gorj. Baltoi detinea un post cheie atunci, tinand evidenta pe calculator a inmatricularilor.

Politistul detinea informatii cu privire la “Reteaua Milan”, in care mai multi ofiteri de la Rutiera au fost cercetati penal si condamnati pentru inmatriculari false, dar nu a fost niciodata audiat de catre procurorii militari.

In acest dosar trei ofiteri au primit importante sume de bani pentru inmatricularea a 43 de autoturisme de lux furate din strainatate.

Baltoi a continuat sa lucreze la “inmatriculari” pana in urma cu trei saptamani si a primit o amenda administrativa pentru inmatricularea unui BMW furat din Italia, iar in prezent este cercetat pentru o fapta similara.

Mircea Baltoi se afla acum in concediu, iar daca situatia se agraveaza cu siguranta se va “imbolnavi” grav si il va astepta o pensie linistita.

• Neli Matei

A murit imediat ce a fost eliberat din Penitenciar

De aproape doi ani, Mircea Banica se afla in Penitenciarul din Targu Jiu, unde era detinut in stare de arest preventiv. Acesta era judecat pentru proxenetism, fiind acuzat ca a obligat o minora de 17 ani, din Matasari, sa intretina relatii sexuale cu politistul Valentin Brehui. Banica a fost inchis de mai multe ori, fiind acuzat de furt si de incendierea masinilor unor politisti din cadrul IJP Gorj. In data de 8 februarie 2004, acesta a fost arestat preventiv si trimis in judecata. Surse oficiale spun ca probatoriul aflat la dosarul acestuia era destul de slab. Magistratii gorjeni nu au putut proba, dupa aproape doi ani, implicarea celui arestat, in comiterea ionfractiunilor pentru care fusese trimis in judecata. Cunoscut ca un fumator inrait, Mircea Banica a suferit numeroase complicatii pulmonare, in timpul arestului. Acesta a solicitat sa fie judecat in stare de libertate, invocand grave probleme de sanatate, insa toate cererile lui au fost tratate cu superficialitate si au avut acelasi rezultat, au fost respinse. In ultimele luni, medicii din cadrul Penitenciarului au observat ca starea de sanatate a detinutului devine tot mai precara si au solicitat efectuarea unei expertize. Dupa ce a fost plimbat la Colibasi, Jilava si Bucuresti, Institutul de Medicina Legala “Mina Minovici” a conchis, in urma unei expertize, ca starea de sanatate ii permite efectuarea detentiei. In urma cu o luna, aceiasi medici din cadrul Penitenciarului au cerut efectuarea unei tomografii, in urma careia s-a descoperit ca detinutul prezinta o tumora pulmonara. Mircea Banica a actionat in instanta institutul din Bucuresti, procesul fiind inca pe rol. In acelasi timp, dosarul in care a fost trimis in arest preventiv, stare care s-a tot prelungit, timp de un an si noua luni, a continuat sa fie judecat. Dupa confirmarea cancerului pulmonar, medicii au facut demersuri pentru eliberarea acestuia, pe motive medicale. Miercuri, la ultimul termen in dosarul Banica, s-a pus in discutie si eliberarea acestuia, motivele aduse, de data aceasta, convingandu-I pe magistrati sa accepte judecarea lui in stare de libertate. In jurul orelor 14.00, instanta din Targu Jiu s-a pronuntat pentru eliberarea lui Mircea Banica. Acesta a fost dus la Penitenciar, cu duba detinutilor, pentru a I se intocmi foile de eliberare, numai ca, in acest timp, starea sa de sanatate s-a inrautatit. Transportat la Spitalul Judetean, la Sectia de Reanimare, Banica a decedat dupa aproximativ doua ore: “Cand faceam formalitatile pentru eliberare, s-a simtit foarte rau. L-am dus la Spitalul Judetean, dar acolo a decedat”, a declarat directorul adjunct al Penitenciarului, Popescu. In urma necropsiei, medicii legisti au descoperit o tumora foarte mare, cu dimensiunile de 18/8, in lobul superior drept al plamanului. Cel de-al doilea plaman era si el afectat de cancer, forma stabilita de legisti fiind de metastaza.

• Dara Pumneanu

Taximetristii, martori de profesie pentru politisti

• O sleahta de infractori si taximetristi sunt martorii porno politistilor de la Rutiera.

• Cei sase politisti se dau de ceasul mortii sa-si repare imaginea in fata sefilor, a opiniei publice, dar mai ales a sotiilor.

• Lista martorilor celor sase politisti cuprinde persoane care ar trebui sa fie in boxa acuzatilor, nu cu mana pe Biblie.

Porno politistii de la Rutiera se dau de ceasul mortii ca justitia sa le repare imaginea de perversi sexual.

Dupa ce au dat cu subsemnatul in fata superiorilor pentru cercetarile in ancheta administrativa, acum politistii trebuie sa declare procurorilor daca au facut sau nu sex oral cu Sorina. Pana la pronuntarea unei solutii, cei sase se judeca pentru a le fi inlaturat stigmatul de imorali.

Martorii politistilor sunt in majoritate taximetristi si smenuitori in domeniul auto, deci in stransa legatura cu Politia Rutiera. Patronul unei firme de taximetrie a dat si el referinte despre moralitatea celor sase politisti, impreuna cu alti soferi angajati.

Mascariciul care a jurat cu mana pe Biblie ca politistii sunt de o probitate morala extraordinara ar trebui sa fie deja in puscarie. Patronul are legaturi stranse cu justitia, chiar de rudenie, asa ca pentru cele 25 de miliarde de lei smenuite de la BCR nu poate ajunge in fata magistratilor.

si mai e o problema: daca cei de la Rutiera iti amendeaza toti soferii de la firma, falimentul se apropie. Asa ca o declaratie de martor in care sa-i perii, sa-i faci mai frumosi decat i-au facut mamele lor, pe cei sase politisti, iti poate salva afacerea.

Dar despre toti cei care le-au facut sex oral politistilor in fata instantei vom mai scrie. si tot atunci si despre cuibusorul de nebunii unde se strang infractorii si politistii de la fostul “Doi si un sfert” si Crima Organizata, acelasi care in urma cu doua luni i-a gazduit pe cei sase gabori, la o pizza, impreuna cu sotiile, chiar in seara zilei cand “Scandal” a scris despre aventura lor sexuala.

• Claudiu Matei

Cascadorii rasului (tableta)

Sunt de notorietate scenele spumoase cu Stan si Bran, chiar daca cei doi eroi nu mai prea intra in preferintele televiziunilor.

Daca insa doriti sa-i vedeti pe cei doi in carne si oase puteti veni in sala de judecata cand cei sase, celebri deja, porno politisti se judeca cu publicatia noastra. Comportamentul militienilor refulati de la Rutiera e desprins parca din Cascadorii rasului. Este stiut faptul ca in primii ani de viata, dar mai ales in timpul adolescentei se formeaza personalitatea unei persoane. In privinta celor sase gabori cred ca personalitatea si comportamentul actual al acestora vine de undeva dintr-un complex din copilarie. Mai exact, la ultimele doua termene, presedintele completului de judecata le-a atras atentia sticletilor sa lase macanitoarea mai incet. Gaborii se jucau cu telefonul – daca va vine sa credeti. Probabil parintii nu le-au cumparat jucarii cand erau mici.

La ultimul termen insa, mimica fetei unuia dintre caschetari l-a scos din sarite pe judecator, fiind la un pas de a-l scoate afara pe Mr. Bean de la Rutiera (ca tot vorbeam de Cascadorii rasului).

Sa vii in sala de judecata si sa faci poze cu telefonul sau sa stabilesti intalniri cu gagici, mi se pare nesimtire crasa.

Probabil gaborul cu telefonul isi pierduse rabdarea in sala si perfecta o partida de sex oral pe Dealul Targului, chiar dupa proces, sa-si descarce incordarea si emotiile dupa atatea saptamani de efort in care a memorat cu greu poezia ce trebuia s-o spuna in fata judecatorului. Mai mult, politistii si-au adus martori ca sa spuna instantei cat de neprihaniti, de verguri, serafici si candizi sunt ei.

Asta ramane de vazut dupa ce Parchetul va definitiva cercetarile in privinta celor frustrati de sex oral.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   05.11.2005. 13:23

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 80 - 28 octombrie - 3 noiembrie 2005

Politistul Baltoi marioneta traficantului de droguri Evulescu

Agentul principal Mircea Baltoi este cercetat din nou de procurorii gorjeni pentru ca a inmatriculat un autoturism “smenuit” care apartine in realitate traficantului de droguri Ion Evulescu.

Politistul a intocmit documentatia pentru inmatricularea unui Mercedes cu toate ca seria de pe caroseria masinii nu corespundea cu cea din actele acesteia.

Baltoi a mai fost cercetat penal pentru ca a inmatriculat un BMW Z3 care fusese furat din Italia, insa a scapat doar cu o amenda administrativa.

Baltoi si traficantul de droguri

Politistul Mircea Baltoi, agent principal in cadrul Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanei Gorj, este prieten cu un fost traficant de droguri. Dupa ce a dat cu subsemnatul pe la Parchet, pentru inmatricularea unui autoturism ce fusese declarat furat de catre autoritatile italiene, Baltoi va ajunge din nou in fata procurorilor, fiind acuzat de fals intelectual si uz de fals.

Acesta a inmatriculat un autoturism Mercedes cu toate ca seria de pe caroseria acestuia nu era similara cu cea din actele masinii.

Dupa ce in urma cu doua saptamani, procurorii gorjeni au trimis in judecata o retea de traficanti de masini, in urma cu cateva zile acestia au demarat o noua ancheta in ceea ce-l priveste pe politistul Baltoi.

Noua ancheta, efectuata de catre procurorii DIICOA, vizeaza inmatricularea Mercedes-ului pe numele unui interpus al lui Ion Evulescu, individ care este un cunoscut traficant de droguri. El a fost arestat in 2001, pentru trafic de droguri, si condamnat la numai doi ani de inchisoare, deoarece a colaborat cu organele de ancheta in dosarul Sintofarm.

Evulescu detinea autoturismul Mercedes, dar acesta nu putea fi inmatriculat in Romania, pentru ca nu indeplinea conditiile impuse de U.E.

Prin intermediul unei persoane din anturajul sau, Evulescu a cumparat un autoturism asemanator din Drobeta Turnu-Severin, pe care l-a radiat la Sibiu. Autoturismul deja detinut a fost inmatriculat cu actele celui cumparat. Evulescu a fost ajutat la aceasta operatiune de agentul Mircea Baltoi. Acesta a intocmit documentatia pe numele unui individ trimis la inaintare de catre Evulescu, fara a verifica daca seriile inscrise in acte corespund cu cele ale masinii.

Ca sa scape de masina “smenuita” apropiatii lui Evulescu au incercat sa o vanda in zona de vest a tarii. Politistii din Timis au intrat pe fir si au demarat cercetarile in acest caz, dupa care dosarul a fost trimis la IJP Gorj.

Dupa ce a fost condamnat la plata unei amenzi administrative, in primul caz, politistul Baltoi a intrat in concediu sa astepte masura disciplinara pe care o vor lua superiorii sai. Avand in vedere demararea celui de-al doilea dosar, aceasta ar putea fi foarte drastica.

Evulescu – infractor periculos

Ion Evulescu, sau cum ii spun prietenii, Nelu, este “nasul”afacerii Sintofarm, in care au fost implicate mai multe persoane din Tg-Jiu, dar si sotia generalului Toma Zaharia.

Investigatiile in aceasta afacere vizau tranzactiile necurate cu anhidrida acetica si au fost demarate la inceputul anului 1999 de catre Serviciul Roman de Informatii.

Monitorizarea traficantilor de substante cu ajutorul carora se prepara drogurile, a scos la iveala traseul marfii, dar mai ales reteaua romana.

Opt tone de anhidrida acetica a obtinut Evulescu la vremea respectiva prin doua firme gorjene: Interfarm si Paradis. Administratorii celor doua societati au devenit intermediari intre societatea lui Evulescu, Comnicol Oradea, alta din Timis si, bineinteles, Sintofarm.

Anul trecut Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a redeschis acest dosar, iar o parte din cei implicati in aceasta afacere au fost deja audiati.

In total 44 de tone de anhidrida au incaput pe mana unor kurzi, in Turcia, dupa ce au disparut de la Sintofarm, fara sa fi fost consumate in procesul de productie al medicamentelor.

Evulescu a fost arestat pe 29 iunie 2001, la Constanta, cand a fost prins cu o cantitate semnificativa de canabis si a executat doi ani de puscarie.

Conform unui raport al serviciilor secrete romane, Ion Evulescu este cunoscut ca fiind un infractor cu grad de periculozitate ridicat. Acesta s-a repatriat din Austalia la inceputul anilor ’90, iar la numai un an a infiintat firma GE Company SRL. In 1993 a fost arestat in Austria, impreuna cu alte trei persoane pentru trafic de cocaina.

• Claudiu Matei

Liderul Gosa a jefuit UREX Rovinari

Urex Rovinari a fost vaca de muls a familiei Crisan. Acest lucru este cunoscut de toata lumea. Insa, ceea ce nu se stie, mai ales de catre muncitorii uzinei, este faptul ca Vasile Gosa, liderul in care au avut incredere timp de cinci ani i-a furat fara nici un fel de jena. Zeci de facturi false stau marturia a multor milioane de lei care au iesit din conturile sindicatului si au luat, cel mai probabil, calea buzunarului lui Gosa. In exclusivitate, “Scandal de Gorj” prezinta dovezile magariilor la care Vasile Gosa a fost partas.

Cotnari si votca din banii sindicalistilor

Vasile Gosa, fost lider de sindicat in cadrul Urex, actual actionar al firmei la care lichidatorul judiciar a inchiriat activele societatii pe un pret de nimic, este unul dintre jefuitorii unitatii rovinarene.

Cu un mandat de aproape cinci ani, Gosa s-a imbuibat fara scrupule din banii sindicalistilor chiar si in timp ce acestia isi amanetau, sau vindeau tot din casa pentru a mai supravietui cu familia macar cateva zile.

In actele contabile ale sindicatului reprezentat pana nu demult de catre Gosa se regasesc zeci de facturi, majoritatea false, conform carora liderul de sindicat a cumparat cantitati impresionante de cafea, tigari, suc, sampanie, etc.

Inca din 2000, Gosa isi dezvoltase o adevarata pasiune pentru bauturile alcoolice.

In jumatatea lunii august cumpara 100 de sticle de bere, 12 sticle de vin, tot atatea sticle de apa minerala, suc si cateva pungi de cafea. Totul a costat peste doua milioane de lei, destul de mult la vremea aceea.

In acelasi an, cu doua zile inainte de Craciun el a achizitionat cinci sticle de Tamaioasa de Cotnari, doua sticle de votca si cinci sticle de suc. Este greu de crezut ca marfa respectiva a fost folosita de Gosa pentru a invita la o agapa pe cotizantii sindicatului pe care-l conducea.

Odata cu trecerea anilor valoarea cumparaturilor a devenit din ce in ce mai mare si au inceput sa apara facturile false. Unde s-au dus zecile de milioane de lei pe care Gosa a incercat sa-i justifice cumparand si completand facturi luate de la cei care le vindeau ilegal pe marginea strazii, pot afla cu siguranta organele de cercetare penala.

In 2001, luna mai, Sindicatul Liber IUM Rogojelu, condus de Vasile Gosa cumpara 114 sticle de apa minerala de 0,5 l, 114 sticle de Fanta, 84 de sticle de Coca Cola, 10 pachete de Kent si 30 de pungi de cafea. O luna mai tarziu cumpara cam aceeasi marfa, dar in cantitati mai mari, ajungandu-se doar in privinta bauturilor racoritoare la 324 de sticle, iar tigarile au fost suplimentate cu inca 20 de pachete. Dupa cateva zile sindicatul a mai cumparat 230 de sticle de suc si apa minerala.

Fiind vorba de cantitati care fi putut alimenta fara probleme un magazin este greu de crezut ca acestea au fost intr-adevar cumparate, chiar daca unitatile, pe numele carora figureaza chitantele si facturile, exista.

Facturi false si zeci de milioane “evaporate”

Trebuie mentionat ca documentele pe care le detinem noi sunt doar o infima parte din cele care pot fi descoperite la o eventuala verificare a actelor financiare ale sindicatului. Cu toate acestea sumele care se strang sunt destul de importante. In 2002 in contabilitatea sindicatului apar facturi emise de societati care nu exista. Toate, fara exceptie, provin din Bucuresti. In februarie, Gosa “cumpara” de la SC Suvres patru baxuri de suc. In iunie opt milioane si jumatate se duc, chipurile, pe bauturi racoritoare, achizitionate tot de la o firma din Bucuresti. Alte aproape opt milioane urmeaza drumul, cel mai probabil al buzunarului lui Gosa, in august. Factura pe care sunt inregistrati apartine tot unei societati comerciale care nu exista.

Totalul facturile pe anul 2002 pe care le detinem insumeaza aproape 43 de milioane de lei.

In 2003 situatia devine si mai dureroasa. Valoarea facturilor creste proportional cu rapacitatea liderului de sindicat. Peste 68 de milioane de lei din banii sindicatului sunt justificati in cinci facturi, conform carora Gosa a cumparat sute de sticle de apa minerala si suc, 150 de pungi si cutii de cafea, sticle de sampanie, etc.

In 2004, an electoral si de miscari sindicale in cadrul Urex, Vasile Gosa nu s-a potolit. In perioada in care cei pe care ii reprezenta faceau greva in fata uzinei, isi cereau drepturile si rabdau de foame, Gosa “cumpara” din banii lor pachete de Kent, zeci de pungi de cafea Elita, Iacobs, sau Amigo, deja obisnuitul suc si apa minerala, sau zeci de pungi de sticsuri. Muncitorii insa nu-si primisera salariile din luna ianuarie, iar pe liderul lor il vedeau alaturi de ei la greve doar cand apareau autoritatile, in rest statea in incinta uzinei “cautand solutii pentru deblocarea conflictului de munca, prin solutionarea cererilor oamenilor”. Asta conform propriilor declaratii, in realitate avea treaba cu completarea facturilor false, pentru a mai baga ceva bani in propriul buzunar.

Plimbareala pe la Urex, a ministrului controlului, Ionel Blanculescu, a mai adus ceva cheltuieli din contul sindicatului.

In apropierea ultimei vizite a lui Blanculescu, in noiembrie 2004, sindicatul a cheltuit 44 de milioane de lei. Au fost achizitionate, bineinteles de la o firma care nu exista, 150 de sticle de sampanie, 50 de sticle de apa minerala, 100 de sticle de suc, cafea.

sampania intr-adevar s-a consumat la Urex. In scopuri pur electorale, Blanculescu a venit la Rovinari sa sarbatoreasca alaturi de muncitori preluarea societatii de catre stat. Salariatii au primit cate un pahar de sampanie pentru a inchina cu ministru. La vremea aceea lor li s-a spus ca bautura a fost platita de catre musafir. Lucru posibil si speculat cu succes de catre liderul de sindicat.

Deocamdata ramane insa o certitudine – cel putin 78 de milioane de lei s-au dus in 2004 pe apa sambetei din banii sindicatului. si lucrurile nu s-au oprit aici…

Gosa a premiat conducerea uzinei

Sindicatul Liber IUM Rogojelu a acordat in anul 2004 o serie de prime, comitetului sindical si conducerii Urex. In luna septembrie acestea au totalizat 110 milioane de lei, iar in luna octombrie 106 milioane de lei. Partea lui Vasile Gosa a fost de 29 de milioane de lei. In rest pe listele de premiere au fost trecuti toti cei care mai tarziu vor infiinta Uzina Mecanica Rovinari (UMR) special pentru a prelua activele Urex pana la vanzare, precum si contractele de miliarde de lei pe care uzina le deruleaza si in prezent, desi pentru toata lumea este falimentara.

Mandatul lui Vasile Gosa ca presedinte al SL IUM Rogojelu a expirat in decembrie 2004, dar a facut tot posibilul sa ramana in functie pentru a putea pune umarul la preluarea patrimoniului de catre UMR. Intre timp s-au intamplat o serie de chestii dubioase pentru o societate intrata in reorganizare judiciara: s-au facut 115 angajari pentru o perioada determinata si promovari ale personalului Tesa.

Vasile Gosa a fost debarcat de la conducerea sindicatului, insa a devenit fondator al UMR SA, alaturi de Aurel Maceseanu, Mihail Apostoleanu, Romulus Craciun, Tudor Negoita, Vasile Mischie, Tudor Stanciu si Bacescu Petre.

Gratie lichidatorului judiciar SC Siomax si implicit a patroanei acestuia, Mariana Somnea, marea majoritate a activelor Urex au fost preluate de catre UMR si se afla si acum in administrarea acesteia. Chiria lunara pe care Gosa, impreuna cu fosta conducere a Urex o platesc acum in calitate de patroni ai UMR este de 500 de milioane de lei lunar. Un pret mult prea mic in comparatie cu miliardele pe care inca le mai produce Urex.

• Neli Matei

Brotea s-a plans Corpului de Control

Daniel Brotea, fost sef de birou in cadrul Politiei Economice, actual angajat de rand la Politia Municipala Tg-Jiu, Furturi Auto, a mers in urma cu ceva timp cu jalba-n protap la Corpul de Control al Ministerului de Interne. Dupa ce a acceptat diverse favoruri din partea celor pe care i-a anchetat si a avut o relatie extraconjugala cu o angajata a unei firme la care a efectuat mai multe controale, Brotea s-a declarat tot el nemultumit de faptul ca a fost trimis, in urma unei anchete administrative, la munca de jos. Deoarece i s-a luat postul caldut de sef birou, politistul a reclamat toti componentii comisiei de ancheta la Corpul de Control. Pentru a vedea daca Brotea a fost victima acesteia, nu numai a propriei aviditati materiale si sexuale, reprezentantii Corpului de Control s-au deplasat la Tg-Jiu, in urma cu doua saptamani. Rezultatul anchetei facute nu a fost inca definitivat, dar, spun surse oficiale, acesta nu-i va schimba lui Brotea norocul, mai ales ca exista dovezi clare ale ilegalitatilor pe care acesta le-a comis.

• Adrian Iovan

Judecatorul Nicolescu i-a “reperat“ reputatia de scandalagiu a politistului Vasile

Judecatorul Alin Nicolescu, magistrat al Judecatoriei Tg-Jiu, a condamnat un redactor al publicatiei “Scandal de Gorj” la daune morale de 15 milioane de lei, dupa ce il achitase pe acesta pentru comiterea infractiunilor de calomnie si insulta, infractiuni de care era acuzat de cel mai mare scandalagiu al politiei gorjene, agent sef Vasile Nicolae, despre bravurile caruia publicatia noastra a scris in repetate randuri.

Alin Nicolescu a considerat ca ziaristul nu l-a insultat si nici nu l-a calomniat pe politistul ce bea cot la cot cu recidivistii din Tg-Jiu, dupa care se iau la bataie, dar tot magistratul a gasit de cuviinta ca acesta merita despagubiri morale de mai multe milioane de lei.

Judecatorul a fost de parere ca faptele n-au existat, dar Vasile merita totusi banii, probabil pentru ca lipseste cu zilele de la serviciu pentru a fi prezent in fata completelor de judecata. El a devenit un obisnuit al casei, avand mai multe procese pe rol, lucru care naste intrebarea daca acest purtator de uniforma mai este la curent cu problemele de la serviciu, atata timp cat nu prea da pe la birou.

• Mihai Popescu

Turnatorul de serviciu

• Radu Coiculescu, presedintele Comisiei Judetene de Expertiza a Persoanelor cu Handicap, ci ca ar fi fost reclamat de unele persoane ca ar fi pretins “mici atentii” pentru acordarea unor facilitati.

Nici politia si nici Parchetul n-au confirmat pana acum demararea unei anchete, insa persoane autorizate au confirmat ca exista plangeri cum ca presedintele Coiculescu ar fi primit bani si bunuri pentru acordarea unor alte grade persoanelor cu handicap, in scopul majorarii cuantumului ajutoarelor acordate.

Astfel, in Gorj, numarul persoanelor care beneficiaza de ajutoare pentru handicap a depasit 12 mii.

• La o primarie din Gorj ruda apropiata a unui politician de frunte isi face de cap. Cucoana anuleaza titluri de proprietate ale oamenilor cu ajutorul unor judecatori direct interesati de pamanturile respective.

Primarul comunei tace ca porcu-n vrej, ca doar e pus in functie de maharul de la judet, iar fiica cucoanei, adica nepoata politicianului, are ceva legaturi cu justitia. Nu ratati numarul viitor al “Scandal”.

• Un primar de comuna a ajuns sa dea cu subsemnatul in fata procurorilor pentru vanzarea unui teren din domeniul public al comunei, primarul a trecut terenul din patrimoniul public in patrimoniul privat al primariei si i l-a vandut unui potent om de afaceri din Tg-Jiu care carciumareste prin zona. Tot in numarul viitor.

• si tot la o primarie, reprezentantul unei Directii de la nivelul Prefecturii Gorj ar fi impartit ceva ajutoare mortilor din comuna. Nu ca le-ar fi dat ceva de pomana, ci i-a trecut pe niste tabele si a incasat sume frumusele de pe urma acestora.

Primarul nu stie nimic, insa avea oarece banuieli! Cititi numarul viitor al “Scandal de Gorj”.

Finul Alin (tableta)

Judecatorul Alin Nicolescu s-a remarcat de-a lungul carierei sale printr-un singur lucru: l-a arestat pentru cinci zile pe Mischie.

In rest, magistratul nu se poate mandri cu mai nimic. Ba da, cu faptul ca este finul presedintelui Tribunalului, Gheorghe Miruta.

De ceva vreme judecatorul a lucrat la un dosar in care un ziarist al publicatiei “Scandal” era acuzat ca l-a insultat si calomniat pe batausul Vasile. Scuze, pe agentul principal Nicolae Vasile. Magistratul a constatat, dupa aproape un an de judecata, ca jurnalistul nu se face vinovat de comiterea infractiunilor, insa il obliga pe acesta sa plateasca 15 milioane de lei daune morale.

Logic este ca daca nu ai comis infractiunea si judecatorul constata acest lucru nu trebuie sa platesti daune morale. In acest caz logica finului Alin s-a pierdut pe drumul dintre biroul sau si cel al nasului cu care cred ca s-a consultat inainte de pronuntarea verdictului. Nasul este suparat rau pe “Scandal” dupa ce chiar redactorul anchetat de fin a publicat despre el mai multe informatii reale, dar care nu-i fac onoare.

Oricum, un lucru e cert: finul Alin vrea sa iese din anonimat prin condamnarea absurda a ziaristilor. si va iesi! Vreau sa spun ca odata si odata va putea aparea prin ziare sau “pe sticla” din postura de justitiar. Numai sa nu imbatraneasca pana atunci! Dar cum isi da cu stangu-n dreptul cand e vorba de aplicarea legii, mai e cale lunga pana sa ajunga recunoscut.

Pana atunci finul Alin trebuie sa se multumeasca cu statutul de ilustru necunoscut. Referitor la repararea onoarea “domnului” militian, trebuie mai intai sa i-o reperam, vorba lui Caragiale.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   28.10.2005. 13:21

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 79 - 22 - 28 octombrie 2005

Primarul Dogaru isi recunoaste concetatenii doar la sprit

Statutul de fost director al actualei Uzine de Reparatii Tg-Jiu l-a ajutat pe Petre Dogaru sa devina primar al comunei Bumbesti-Pitic. Concetatenii sai spun ca s-au gandit, atunci cand l-au ales, ca daca a avut o asemenea functie si a condus oameni, poate cu siguranta sa fie si un bun primar. Nu la mult timp dupa instalarea in fruntea comunei, taranii au cam inceput sa regrete, dar nu au ce face decat ca, la urmatoarele alegeri, sa nu mai puna atata accent pe trecutul celor pe care-l vor primar. Petre Dogaru a demarat in forta, dand semne ca este foarte hotarat sa faca numai lucruri bune pentru comuna. Incet, incet insa s-a potolit, consolandu-se cu ideea ca “lasa ca le-am luat ochii”. Acum nu se mai omoara cu munca si, conform declaratiilor localnicilor, nu-i mai cunoaste nici macar pe satenii comunei: ”Poate daca iesi cu el la un sprit, parca isi mai aduce aminte de tine”.

Daca nu pot ajunge cu primarul la un pahar de…vorba, oamenii se descurca cu pot. Pe cei din satul Lupesti ii apuca groaza ori de cate ori au un deces in familie. Pe langa durerea pe care o resimt datorita pierderii suferite, ei se gandesc cu groaza la “puntea vacilor”. Pentru ca n-au nici o posibilitate sa indrepte situatia, taranii nu pot face decat haz de necaz, denumit astfel locul prin care isi trec mortii prin apa. Din lipsa unei punti, ei fiind nevoiti sa treaca prin balta pentru a ajunge la cimitir.

La Carligei, tot apa reprezinta cosmarul satenilor. Inundatiile au facut dezastru, iar primaria a incercat sa repare stricaciunile turnand doar catea remorci de nisip, material care a fost luat de apa la primele ploi mai serioase.

In timp ce oamenii incearca sa se descurce singuri, primarul capata apucaturi noi. Alegatorii sai sunt convinsi ca a inceput sa sufere de ura rasiala. Altfel nu-si explica de ce o familie saraca de rromi care s-a mutat de la Targu-Mures la Bumbesti-Pitic nu beneficiaza de ajutor social, in timp ce instaritii comunei fac lunar coada la primarie sa ridice bani de care n-au nevoie si la care n-au nici un drept.

Vom reveni.

• Anca Frumuselu

Codita - din politist corupt, aparator al drepturilor omului

Chestorul Constantin Codita a devenit de ceva vreme aparatorul drepturilor omului in Gorj, dupa ce la inceputul acestui an a fost nevoit sa se pensioneze… ”pe caz de boala”, din cauza legaturilor pe care le-a avut cu interlopul Genica Boerica.

Codita a fost comandant al IJP Gorj timp de sapte ani, iar la inceputul lui 2001, dupa o scurta perioada petrecut in cadrul MI, a devenit seful politiei doljene.

In cei sapte ani cat a condus politia gorjeana, Constantin Codita a fost implicat in mai multe scandaluri. Cel mai mediatizat dintre acestea a fost cel care a scos la iveala constructiile ilegale de la Ranca. O comisie a Ministerului Apararii Nationale a stabilit ca mai multi functionari publici gorjeni si-au construit vile, fara autorizatie de constructie, pe terenurile apartinand Unitatii Militare de Vanatori de Munte Ranca. Colonelul Codita avea, la acea vreme, o cabana, in constructie chiar in poligonul de tragere al militarilor.

Scandalul a fost trecut sub tacere in decursul anilor, iar constructiile ilegale au ramas neclintite.

O alta afacere dubioasa in care a aparut numele colonelului Codita este cea a aprovizionarii cu marfa a unei firme din Mehedinti de la Fabrica de tigarete din Tg-Jiu, in conditiile in care firma respectiva nu era autorizata in acest sens.

Codita a fost acuzat ca l-a sprijinit pe omul de afaceri Cristian Cican din Orsova sa se aprovizioneze cu tigari de la Tg-Jiu. Societatea omului de afaceri mehedintean, Meridian, avea acelasi nume cu fosta revista a politiei gorjene infiintata de Codita. La vremea respectiva se presupunea ca, Cican finanta revista politiei.

Cristian Cican detine la Orsova, pe langa alte afaceri, hotelul Meridian, cunoscut ca locul intalnirilor de taina intre magistratii din Oltenia. In Gorj, prietenul lui Codita detine doua depozite en-gross.

In august 1999, Constantin Codita a fost promovat in fruntea Directiei pentru Cultura din cadrul M.I., in ciuda lipsei de profesionalism de care a dat dovada in timpul mineriadei din acel an. El nu a fost capabil sa previna dezastrul fortelor de ordine din timpul evenimentelor din ianuarie 1999 insa, numai la cateva luni, dupa o vizita la Tg-Jiu a fostului ministru de interne C-tin Dudu Ionescu, seful IJP a fost avansat in cadrul M.I.

Numit la conducerea IJP Dolj, la propunerea PDSR si instalat in prezenta fostului ministru de interne, Ioan Rus, chestorul Codita a ramas la comanda institutiei pe toata perioada fostei guvernari. La finele anului trecut numele lui Codita a fost legat de cel al interlopului craiovean Genica Boerica. Organele de ancheta au stabilit ca politistul a locuit intr-un imobil inchiriat cu ajutorul lui Boerica.

Mai mult, in cei patru ani cat a condus politia doljeana Constantin Codita, prietenul sau a primit trei NUP si sase declinari catre alte institutii.

Dupa arestarea lui Boerica, Codita a fost schimbat din functie si obligat sa se pensioneze.

In prezent fostul politist este reprezentantul OADO (Organizatia de Aparare a Drepturilor Omului) la Gorj si monitorizeaza activitatea unor institutii in privinta respectarii drepturilor omului.

• Claudiu Matei

Evacuarea - teroarea a trei femei singure

Un gest caritabil facut acum cativa zeci de ani de catre un barbat din Tg-Jiu, Toma Izidor, in favoarea municipalitatii, invenineaza in prezent viata a doua femei singure si a unei minore, care locuiesc intr-un imobil pentru care justitia nu reuseste de o buna bucata de vreme sa stabileasca daca apartine Primariei Tg-Jiu, sau urmasilor donatorului.

Octaviana Dalimon, mama sa Verginia Popescu si fiica Georgiana ocupa de cand se stiu cateva camere intr-o casa pe str. Unirii. Acestea au fost obtinute prin incheierea unui contract de inchiriere cu primaria. In urma cu 11 ani linistea femeilor a fost tulburata de catre Viorica Cureleanu, ruda a fostului proprietar, care a actionat in judecata Primaria Tg-Jiu si Directia de Servicii Comunale (DSC), pentru a revendica cladirea.

Initial instanta de judecata a respins cererea femeii, dar, cu timpul, aceasta a obtinut un contract de inchiriere pe una dintre camerele casei si, pana la urma, un titlu de proprietate pe terenul de sub casa.

Cu toate ca lucrurile erau certe, fostul proprietar cedandu-si averea de buna voie primariei, Cureleanu n-a renuntat la ideea de a pune mana pe proprietatea fostei sale rude. A dat din nou DSC-ul in judecata si pentru ca actul de donatie fusese facut pierdut, aparand mult mai tarziu, femeia a avut castig de cauza, instanta de judecata considerand ca are tot dreptul asupra obiectului de litigiu. Aceeasi solutie a fost adoptata si de instantele la care dosarul a ajuns urmandu-si cursul. Acest lucru a dat posibilitatea Vioricai Cureleanu sa poata sa vanda casa, mai ales ca actele au fost incheiate la un notar public care nu s-a obosit sa vada cat este de legala aceasta tranzactie.

Ca si cand nu era suficient, Verginia Popescu a fost data in judecata de noul proprietar al bunului care de fapt apartine Primariei Tg-Jiu, pentru a se obtine evacuarea familiei acesteia. Pana la urma legalitatea contractului de vanzare-cumparare a fost contestata si cele trei femei inca mai locuiesc in casa care le-a adus atata necaz in ultimii ani. Dar primaria nu a mai innoit contractul de inchiriere.

Octaviana Dalimon spune ca nu vrea decat ca instantele de judecata prin fata carora se plimba de 11 ani sa recunoasca adevarul, adica faptul ca proprietar al casei in care locuieste este primaria. Astfel ar putea spera la un nou contract de inchiriere care sa-i dea siguranta unui acoperis deasupra capului, pentru ca nu are nici o posibilitate sa se mute intr-o alta locuinta.

• Neli Matei

Contabilul Nicu Leustean bolnav de isterie

Sarcinile pe care le implica postul de contabil sef al Centrului de Plasament Novaci, precum si cele de consilier local, il coplesesc pe Nicu Leustean, individ insarcinat cu cele doua functii in oras. Alta explicatie logica nu exista pentru comportamentul deviant pe care acesta il adopta mai ales cand ziaristii ii pun intrebari simple si fara nici un fel de substrat cu privire la chestiuni pe care le stie in calitatea sa de contabil sef al centrului de plasament. Intrebat deunazi de unul dintre reporterii nostri cati angajati are institutia la care lucreaza si el, Leustean a dat in turbare tunand, fulgerand si strigand din toti rarunchi: “Afara!!! Afara!!!”, fara a da nici un fel de explicatie de ce reactioneaza atat de paranoic la o intrebare atat de simpla. Cum reporterul voia sa se aleaga macar cu o poza a centrului, a incercat sa o faca, lucru care l-a scos si mai mult din minti pe contabil, care alerga ca un apucat dupa cel care voia sa imortalizeze o institutie publica. Cand obiectivul aparatului de fotografiat s-a intors catre persoana sa, Leustean nu s-a mai putut abtine trecand la amenintari de genul: ”Daca imi apare poza in ziar vezi tu ce patesti”. Oare Leustean a incurcat borcanele in actele contabile ale centrului, sau ceva din trecutul sau nu ar fi bine sa ajunga in atentia opiniei publice? Intrebari la care vom cauta cu siguranta un raspuns, cu sau fara voia contabilului isteric.

• Anca Frumuselu

Jurnalisti platiti din banii minerilor

Institutiile publice gorjene au invatat un nou truc pentru tinerea in frau a mass-mediei – angajarea a cate unui reprezentant a acesteia pentru o perioada determinata. Recent a venit randul Societatii Nationale a Lignitului Oltenia (SNLO), societate atacata de multe ori de catre presa gorjeana si nu numai. Deoarece costa prea mult sa incheie un contract de publicitate cu un anumit ziar sau post de televiziune, societatea a adoptat o tactica mai ieftina si care da roade, angajarea unui individ cheie. Astfel Ionel Scaunasu, director al postului de televiziune Alpha TV, lucreaza de cateva luni in slujba SNLO pentru realizarea unui pliant si a unui material publicitar. Cel putin pana in luna decembrie, cand expira contractul, cu siguranta pe postul amintit nu vor aparea materiale critice la adresa SNLO.

Cu toate acestea Scaunasu sustine ca ceea ce face el la SNLO nu are nici o treaba cu functia de director al postului de televiziune: “Activitatea mea administrativa la Alpha TV si colaborarea cu SNLO nu au nici o legatura. La televiziune nu pot influenta politica editoriala, redactorii au libertatea de a-si face meseria. Au fost lucruri negative despre SNLO si au fost reflectate in mod obiectiv. Eu am specializare in marketing si ceea ce fac la SNLO e o activitate personala”. Pe de alta parte, patronul Alpha TV, Ionut Raitaru s-a abtinut de la orice comentariu cu privire la aceasta situatie.

Prea multe comentarii nu au facut nici reprezentantii SNLO, care la un moment dat chiar s-au contrazis in declaratii.

Tiberiu Trotea, directorul general al SNLO a precizat ca Ionel Scaunasu nu este singurul ziarist angajat al institutiei pe care o conduce: ”Mai este si Isabela Manta, corespondent al cotidianului «Gandul»”, insa n-a putut preciza cu exactitate conditiile angajarii acesteia.

Directorul de resurse umane a avut insa o alta parere. El a declarat ca Scaunasu este singurul ziarist care presteaza pentru SNLO. Amandoi au cazut insa de acord atunci cand a venit vorba de remunerarea jurnalistilor care colaboreaza cu societatea – acest aspect este strict confidential.

Ce obiectivitate caracterizeaza activitatea unui jurnalist platit din banii unei institutii despre care se pot scrie oricand aspecte incriminatoare, pentru ca ele chiar exista, este lesne de inteles si usor de dedus din materiale realizate sunt influenta celor care si-au uitat meseria pentru cateva milioane bune din banii publici.

• Mihai Popescu

Somnambuli in parlament

Judetul Gorj a trimis in Parlament, acum aproape un an de zile, sase proaspat deputati si doi senatori. Speranta tuturor celor care au mers sa voteze la sfarsitul lui 2004 a fost ca poate noii alesi se vor interesa mai mult de soarta lor decat cei dinainte si ca acestia vor dormi mai putin la sedintele din plen. Insa, dupa cum merge treaba nu este vorba decat de alti patru ani de sperante desarte.

Deputatul Marcel Romanescu considera ca a avut parte de multa sansa, avand in vedere ca, in Gorj, doar doi candidati de la Alianta D.A. au reusit sa intre in Parlament. Nu la fel de norocosi se pot considera insa gorjeni, care nu l-au prea vazut luand pozitie in organul legislativ suprem al tarii. De fapt Romanescu a avut doar doua luari de cuvant in plen: o data, cand a depus juramantul si a doua oara, in urma cu doua saptamani, cand a cerut Ministerelor Finantelor si Economiei, intr-un discurs anemic, sa verifice privatizarea Romcim Tg-Jiu. In aproape 12 luni a facut trei propuneri legislative, dintre care doua in legatura cu invatamantul. A fost initiatorul si a doua intrebari si a unei interpelari. Intrebarile se refereau una la conditiile de acordare a licentei si brevetului in turism si cea de-a doua la starea pavimentului din jurul operelor lui Brancusi. Insa, problema cea mare pentru gorjean a reprezentat-o Dracula Park, mai exact unde s-au dus banii colectati pentru punerea in practica a acestui proiect. N-avea nici o legatura cu Gorjul, dar pentru ca era sarcina de partid Romanescu s-a numarat printre cei sase initiatori ai unei interpelari pe aceasta tema.

In rest nimic, in afara de o mare grija fata de propria imagine. Numele deputatului PD este foarte intalnit in mass-media mai ales locala pentru ca este activ in cadrul partidului din care face parte, ascensiunea politica fiind cu siguranta un scop personal al deputatului, neajutandu-i in nici un fel pe muritorii de rand care l-au propulsat in Parlament.

Daca pe conjudetenii sai nu-i incalzeste cu nimic ca Marcel Romanescu a ajuns parlamentar, s-ar putea macar emotiona un pic la povestile siropoase pe care acesta le spune presei centrale pentru a poza intr-un amarat de lector universitar, plecat dintre oamenii simpli si care munceste in slujba lor. Romanescu spune ca si-a platit campania electorala cu banii obtinuti din darul de la nunta, 400 de milioane de lei, si ca a riscat totul pentru a ajunge sa reprezinte Gorjul in Parlament. Tot el spune ca acum se chinuieste sa recupereze, din salariu de parlamentar, banii investiti in campanie, probabil de aia n-are timp si de problemele judetului. Oricum in patru ani de zile va strange cu vreo 600 de milioane de lei peste suma investita. Deci scopul sau va fi atins fara nici un fel de efort. Dupa cum spune chiar el face naveta Tg-Jiu-Bucuresti intr-o Dacia cu “aerisire” si spera sa nu fie alegeri anticipate pentru ca n-ar mai avea bani pentru o alta campanie, neamintind nimic ca l-ar durea ca nu ar mai putea reprezenta interesele Gorjului.

Pentru impresionarea celor intr-adevar saraci, declaratia de avere a deputatului este aproape goala. Nu are casa, nu are masina, nici macar Dacia cu “aerisire”, in care bate vantul pe la toate incheieturile. Uneori, in declaratiile date presei, isi aduce aminte totusi de apartamentul pe care-l detine in Tg-Jiu.

Dupa un an de stat in Parlament, Marcel Romanescu nu poate concluziona decat ca: “Am vazut ca poti trai linistit cu salariu de parlamentar!”

Pare greu de crezut dar in Parlamentul Romaniei, gorjenii sunt reprezentati si de un anume Ion Stoica si el deputat. De la alegeri, cand numele sau figura pe lista PRM, Stoica traieste intr-un anonimat bine platit. A avut doar o singura luare de cuvant in plen si aia a fost o declaratie politica, cu toate ca ar fi avut destule de facut mai ales ca face parte din Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare. Din ianuarie este parlamentar independent, lucru care insa nu i-a schimbat cu nimic indiferenta fata de problemele judetului.

Pantelimon Manta, cunoscut in judet mai ales datorita scandalurilor avute cu Nicolae Mischie, numai este la fel de guraliv cand vine vorba de interesele celor pe care-i reprezinta in Parlament. Desi toata lumea se astepta la mai mult, Manta a avut doar doua propuneri legislative si doua intrebari si interpelari. A luat totusi cuvantul de 21 de ori in plen.

Nici de capul celor doi senatori pe care ii are Gorjul nu este mare lucru. Ion Florescu, obosit de atatea reprezentari in Parlament s-a rezumat anul acesta la doar cinci luari de cuvant in plen, patru propuneri legislative si o motiune referitoare la Dictatura si incompetenta Guvernului Tariceanu impotriva integrarii europene a Romaniei. Motiune respinsa de altfel de colegii sai.

Peremistul Ilie Petrescu s-a agitat mai mult, dar e deja cunoscut faptul ca inteligenta sa nu prea-l ajuta in eficientizarea actiunilor intreprinse. A luat cuvantul de 21 de ori si a facut 58 de propuneri legislative. Cat de mult ne-au ajutat pe noi, conjudetenii sai, interventiile sale se vede fara nici un fel de efort.

• Adrian Iovan

Partidul repudiatilor

Animozitatea dintre actuala conducere a PNG Gorj si fosta conducere, in speta Nicolae Feteanu, treneaza de vreme buna, tinzand sa devina vesnica. Pozand intr-o echipa de profesionisti, cei cativa oameni care l-au urmat pe Feteanu in Partidul Republican fac eforturi sustinute pentru a spala imaginea sifonata a acestuia, despre care se stie ca a plecat din partidul lui Becali in buzunar cu ceva bani necuveniti.

Ori de cate ori au posibilitatea, ei ataca conducerea gorjeana a PNG si pentru ca e la moda si actuala putere, nevazand insa barna din propriul ochi.

Pentru a nu fi singurul care are o moralitate indoielnica, Feteanu si-a luat aproape, in calitate de vicepresedinte, un alt individ cu probleme de etica, Valentin Brehui, fost politist, actual jurist. Brehui a avut ceva probleme cu sexul oral pe vremea cand lucra in IJP Gorj. El a trebuit sa se pensioneze dupa ce s-a aflat ca a intretinut relatii sexuale orale cu o minora chiar in fata institutiei in care lucra.

• Daniel Dumitriu

Procurorii nu stiu sau nu vor sa stie (tableta)

 Am mai scris cu ceva timp in urma, atunci cand Relu stefanoiu a fost trimis in judecata, ca acesta nu este singurul vinovat in cazul BCR, mai exact in cazul creditelor ilegale.

Rechizitoriul intocmit in noiembrie 2003 de catre procurorii din cadrul Sectiei de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie a PNA contine 117 pagini si reda in mod explicit mecanismul furtului celor aproape doua mii de miliarde de la BCR Novaci.

Este cat se poate de clar ca principalii vinovati sunt functionarii bancii, acest lucru fiind confirmat intr-un raport voluminos intocmit de catre Directia de Supraveghere din cadrul Bancii Nationale a Romaniei. Insa, acum, revenind la cei trimisi in judecata la Tg-Jiu trebuie spus ca stefanoiu este singura “sageata” a lui Bobi Marin care va ajunge la parnaie si nu e tocmai corect.

Corect ar fi ca administratorii sau asociatii tuturor firmelor care au contractat credite de la BCR sa fie colegi de camera la “mititica”. Numai eu stiu cel putin 15 dintre acestia care-i rad in nas lui stefanoiu ca a fost singurul fraier care infunda puscaria, in timp ce ei si-au luat partea leului si dorm linistiti.

Procurorii DNA fac vorbire de persoanele din Gorj si Valcea care au luat credite pentru Marin, insa l-au trimis in judecata pe stefanoiu fara sa faca precizarea daca in cazul celorlalti cercetarile continua sau i-au scos de sub urmarire penala.

Uitandu-ma pe lista cu “sagetile” lui Marin realizez ca unii sunt falimentari, iar altii sunt “pe cai mari” in judet.

Procurorii ar trebui sa hotarasca ce se intampla cu acestia care, e adevarat, au luat credite impreuna cat stefanoiu singur, dar au luat si trebuie sa raspunda in fata legii.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   22.10.2005. 13:20

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 78 - 14 - 20 octombrie 2005

Porno politistii au devenit pudici

Dupa ce in urma cu o luna si jumatate “Scandal de Gorj” a declansat megascandalul “Sex oral cu o minora”, in care cativa gabori de la “Rutiera” au fost acuzati ca au practicat perversiuni sexuale cu o fata care nu implinise varsta majoratului, acestia s-au prezentat in fata instantei pentru a le fi reparata imaginea.

Cei mai morali militeni pe care i-a avut judetul, cei sase perversi care au facut sex oral cu o minora pe Dealul Targului s-au constituit parte civila impotriva publicatiei noastre si vor cateva sute de milioane de lei daune morale.

Dupa ce au fost protejati de unul dintre capii politiei, comisar sef adjunct Ion Voinescu, inca de la declansarea scandalului, cand au fost scosi basma curata de ancheta administrativa a IJP si mai apoi de ancheta Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, condusa de procurorul sexolog Dimon, cei sase politisti beneficiaza de protectie si din partea instantelor de judecata gorjene.

Magistratul Mihai Merisescu trebuie sa stie ca cei sase gabori nu sunt nici asa de pudici si nici minori sa fie judecati la finalul sedintei cand nici o alta persoana nu se mai afla in sala.

Domnul judecator Merisescu trebuie sa stie ca dosarele trebuie sa fie strigate in ordinea de pe lista, nu pe sarite. Publicul poate sa suporte declaratiile politistilor daca acestia au frecventat macar cursurile gimnaziale si au un limbaj decent, in sensul de a omite chestiile pornografice cu care ei sunt destul de familiarizati.

Probele noastre in acest caz sunt cele 60 de minute in care Sorina povesteste despre fiecare politist, despre performantele sexuale ale acestora si alte apucaturi cu tenta sexuala ale acestora. Pentru a ne proteja cititorii nu am reprodus in totalitate informatiile date de Sorina la momentul in care am tratat acest subiect, dar acum fiind vorba de un litigiu in instanta, acest lucru se impune.

Daca cei sase gabori sunt asa pudici si le este rusine de reactia persoanelor care s-ar putea afla in sala de judecata, promitem ca vom reproduce integral in numerele noastre viitoare destainuirile fetei care a intretinut raporturi sexuale orale cu acestia.

Am avea o intrebare si pentru sefii celor sase: Cum pot fi politistii liberi cel putin doua zile in fiecare saptamana pentru a se prezenta la procese?

Cu siguranta ca sefii acestora nu cunosc raspunsul cum de altfel nu stiau nici de faptul ca subordonatii lor mai fac cate o orgie mica pe Dealul Targului, chiar in timpul orelor de program.

• Candid Inocentiu

Prim procurorul Bocsan a copiat la examen

Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, Dumitru Bocsan, s-a facut de ras la examenul sustinut saptamana trecuta pentru obtinerea postului de adjunct la Parchetul Judetean. Cu chiu cu vai, Bocsan a obtinut la proba psihologica nota 6.00, in timp ce contracandidatii sai Janeta Cosmulescu si Gheorghe Focsan au smuls un 6.29. La prezentarea proiectului referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere, au fost admisi toti trei.

Daca la sefie a dovedit ca se pricepe, la proba scrisa privitoare la management, comunicare si resurse umane, Bocsan a venit inarmat cu tot materialul dupa care invatase. Surse oficiale sustin ca in timpul examenului prim procurorul nu s-a putut abtine sa nu se inspire din ceea ce isi adusese de acasa si pusese pe un scaun ramas liber langa el. La terminarea probei, comisia de supraveghere a anulat lucrarea, iar Dumitru Bocsan asteapta cu sufletul la gura verdictul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acelasi lucru il asteapta si prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Emil Mota, care a declarat ca a auzit ca a fost un incident in timpul examenului, dar nu se poate pronunta pana cand nu primeste ceva oficial din partea CSM.

“Nu eu am copiat, ci Janeta Cosmulescu”

Dumitru Bocsan spune ca intr-adevar a fost o problema, dar in nici un caz nu a fost vorba de copiat: “Inainte de inceperea examenului i-am dat conspectele dupa care invatasem unui coleg si nu i le-am mai cerut. Cand a inceput examenul acesta le-a pus pe scaunul liber dintre noi. Daca aveam intentia sa ma inspir opream cartea pe care am trimis-o in fundul clasei. Oricum, comisia a fost indulgenta si s-a putut copia. Eu n-am copiat, Janeta Cosmulescu a copiat de la Elisabeta Dragut, de la Craiova”.

Prim procurorul sustine ca in timpul examenului a avut loc o mica ciondaneala cu colegul din spate, exact ca in primele zile de scoala ale elevilor din clasa I. “In timpul examenului i-am atras atentia colegului din spatele meu, care gandea cu voce tare. Acesta a continuat sa vorbeasca in timp ce scria, lucru care m-a deranjat, asa ca i-am atras din nou atentia. La un moment dat acesta i-a spus comisiei ca eu si colegul de langa mine discutam intre noi si il deranjam. Presedinta comisiei a insistat chiar ca acesta sa se mute din acea banca daca este deranjat de ceva, insa a refuzat acest lucru”, spune Bocsan.

El sustine ca lucrarea i-a fost anulata datorita intamplarii cu colegul buclucas:” Nu am un raspuns oficial insa, s-ar parea, ca s-a luat aceasta masura pentru a nu fi un motiv de contestatie din partea contracandidatilor mei”.

Cum el nu se considera vinovat cu absolut nimic - mai ales ca a muncit pe branci si nici n-a profitat de bunatatea comisiei pentru a copia (sic!!!), cum au facut, conform spuselor sale, chiar colegii sai gorjeni – crede ca totul a fost o conspiratie pusa la cale de cei care vreau acelasi post ca si el. Magistratul banuieste ca, invidiosii, l-au pus pe colegul rau de musca sa-l bulverseze in timpul examenului pentru ca postul de adjunct al Parchetului Judetean sa nu devina al lui, asa cum deja se auzise prin targ.

Situatia se va lamuri zilele urmatoare, cand CSM isi va exprima un punct de vedere oficial fata de povestea in care a fost implicat Dumitru Bocsan.

• Neli Matei

Viitorul sef de la Garda si-a tras vila la Dragoieni

Garda Financiara Gorj va ajunge in cateva zile pe mana unui comisar dat afara in urma cu ceva timp de catre fostul comisar sef Marinel Nedelut. Traian Iana, a fost pus pe liber anul trecut in luna ianuarie, impreuna cu alti comisari. Pentru acest gest l-au acuzat pe Nedelut de abuz in serviciu. Dupa cateva luni, Iana a ajuns adjunct al Comisariatului Regional Dolj al Garzii Financiare.

Criteriile politice il vor aduce acum in functia de comisar sef al Garzii Financiare, Sectia Gorj. Sustinerea PNL Gorj il va ajuta sa sara de la un salariu de 14 milioane la unul de 38 de milioane de lei.

Traian Iana detine, conform declaratiei de avere, un teren intravilan, apartament si casa in Tg-Jiu, un autoturism Dacia si un Cielo.

El si-a construit casa de la Dragoieni in doar cateva saptamani.

• Mihai Popescu

150 de milioane de euro despagubiri pentru incompetenta lui Diaconescu

Madalin Tomulescu, tanarul care a stat aproape trei ani in puscarie pentru o crima pe care nu a comis-o, cere statului roman despagubiri de 150 de milioane de euro. Tomulescu a depus recent la Tribunalul Gorj cererea prin care solicita sa fie despagubit dupa ce procurorul Ion Diaconescu l-a trimis in puscarie nevinovat in martie 2002. Madalin Tomulescu a fost acuzat de uciderea unui cioban in satul Tamasesti, comuna Balesti. Tanarul a fost eliberat din puscarie la jumatatea lunii decembrie a anului trecut, dupa ce o instanta de la Curtea de Apel Craiova l-a achitat, absolvindu-l de acuzatia de omor calificat, hotararea ramanand definitiva la Curtea Suprema de Justitie in urma cu cateva luni.

Dosarul intocmit la Tg-Jiu continea suficiente dovezi care-i sa-i demonstreze nevinovatia, numai ca in Gorj, Madalin nu si-a putut recastiga libertatea, pentru ca cei care l-au anchetat au cautat un tap ispasitor, nu autorul crimei.

Dupa ce, pe baza unui rechizitoriu intocmit de procurorul Diaconescu, Tribunalul Gorj l-a condamnat la 18 ani inchisoare, Madalin a asteptat in Penitenciarul Craiova un an de zile judecarea apelului. Numai dupa ce, incepand cu luna iunie2004, “Scandal de Gorj”, a publicat mai multe articole referitoare la acest caz, lucrurile au inceput sa se miste ajungandu-se in final la eliberarea nevinovatului.

Perioada de detentie a fost una terifianta pentru Madalin Tomulescu, mai ales ca a avut de-a face cu metodele de tortura folosite destul de des de politia gorjeana impotriva arestatilor care nu vor sa-si recunoasca faptele.

Dupa eliberarea din penitenciar, Tomulescu i-a reclamat pe politistii tortionari insa, organele de ancheta au concluzionat ca acestia nu sunt vinovati. Cei drept dupa trei ani de temnita lui Tomulescu i se vindecasera ranile provocate de calaii in uniforme.

Dar nu acesta a fost cel mai mare necaz al lui Madalin dupa eliberare, ci moartea tatalui sau, omul care s-a zbatut pana la capatul puterilor pentru a demonstra ca fiul sau nu este criminal.

Asadar instantele romane, sau cele internationale, vor hotari in perioada urmatoare cat costa trei ani de puscarie si care este nota de plata a statului roman pentru incompetenta lui diaconescu.

• Claudiu Matei

Megaescrocul Mocanu la un pas sa fie linsat de muncitorii inselati

• Clement Mocanu a scapat ca prin urechile acului de furia muncitorilor pe care nu i-a platit de mai bine de doua luni.

• Ajutat de prietenul sau Marin Condescu sa obtina de la Guvern contractul pentru constructia a 156 de case la Botarlau-Vrancea, Mocanu a inaugurat, dupa mai mult de doua luni si jumatate, doar doua dintre acestea.

• Dupa ce muncitorii i-au plecat de pe santier pentru ca nu i-a platit, Mocanu a apelat la ajutorul detinutilor de la Penitenciarul Focsani pentru continuarea constructiei caselor sinistratilor vranceni.

400 de mii pentru doua luni de munca

Muncitorii societatii ARC Targu – Carbunesti s-au revoltat in urma cu doua saptamani impotriva patronului Clement Mocanu acuzandu-l ca nu le-a platit salariile.

Mocanu le-a oferit, in schimbul banilor promisi, injurii si amenintari, lucru care i-a infuriat atat de tare incat a fost la un pas de a fi luat la bataie de cei aproximativ 60 de muncitori. Acestia au declarat presei locale ca muncesc de doua luni si nu au primit nici un leu.

Conform cotidianului “Monitorul de Vrancea”, din cauza neseriozitatii ARC Targu-Carbunesti, lucrarile bat pasul de loc, iar sinistratii risca sa-si petreaca iarna fara un acoperis deasupra capului.

Ziarul a publicat, la inceputul acestei luni, motivele care duc la intarzierea lucrarilor si a descris pe larg conflictul dintre Clement Mocanu si muncitori. Acestia l-au acuzat pe controversatul om de afaceri ca, pe langa faptul ca nu le salariile, mai este si rasist.

“Ne-a spus ca oltenii si tiganii nu au ce cauta la el. Pe mine m-a injurat de mama, de tata, de morti. Ne-a promis cate 15 milioane si ne-a dat cate 400 de mii. Va dati seama situatie suntem? Vroia sa ne dea cate 100 de mii si o bere astazi cand a vazut ca situatia ii scapa de sub control. Pai noi muncim pentru o bere si nu avem ce manca acasa?”, a declarat unul dintre muncitorii nemultumiti.

Ei recunosc ca o parte din vina o poarta si ei pentru ca au ascultat promisiunile lui Mocanu si au lucrat fara contracte de munca.

In opinia lor, construirea caselor intarzie pentru ca Mocanu nu-si plateste muncitorii, acestia pleaca si trebuie, de fiecare data, sa caute altii:” Asa ii pacaleste! Daca aveam ce imi trebuie acasa nu veneam aici sa dorm in cort si sa tremur de frig. Avem copii acasa, este vai de mama noastra”, a afirmat unul dintre muncitori, in fata presei locale.

Patronul de la Carbunesti le-a declarat redactorilor de la “Monitorul de Vrancea” ca are alergie la unii tigani si unii olteni: “Nu este nici un conflict dar nu primesc unii olteni si unii tigani. Nu i-am chemat eu la munca. Din 60 sunt cativa guri rele, instigatori, specific tiganilor si oltenilor. Oltenilor nu le place sa munceasca, iar tiganilor nici atat! ”

Fiind contrazis de nul dintre muncitori, Mocanu l-a facut “ordinar” si “putoare”, fapt ce i-a indignat pe lucratori, fiind la un pas de o altercatie cu patronul ARC.

“M-a alergat cu Jeep-ul prin porumb”

La numai trei zile, dupa ce oamenii au plecat de pe santier pentru ca Mocanu si-a batut joc de ei, patronul a solicitat conducerii Penitenciarului Focsani sa-i trimita 30 de detinuti pentru a continua constructia caselor de la Botarlau.

ARC Targu-Carbunesti a virat un avans de 100 de milioane de lei in contul penitenciarului, dar acest lucru nu i-a castigat increderea directorului puscariei, care, probabil, a auzit de seriozitatea omului de afaceri gorjean. Acesta a declarat ca va calcula cate zile de munca trebuie sa presteze detinutii pentru suma primita, iar, daca colaborarea va continua va cere banii in avans.

De neseriozitatea lui Mocanu au avut parte si altii. Printre acestia se numara si Gigi Becali de la care patronul gorjean “furase” o parte din muncitorii care lucrau pentru acesta la Vadu Rosca si i-a dus la Botarlau. Becali s-a suparat cand s-a lovit de nesimtirea si impertinenta patronului de Carbunesti: “I-am dat un miliard si jumatate si urma sa-i mai dau inca atat, in total trei miliarde pentru zidari si dulgheri. Nu au terminat ce aveau de facut, iar patronul a luat oamenii si i-a dus la Botarlau”.

Acesta s-a aratat dispus sa le plateasca el salariile muncitorilor numai sa se intoarca la vechile locuri de munca. Muncitorii spun ca stiau ca Becali i-a dat banii lui Mocanu, dar acesta nu i-a platit, asa ca se vor intoarce la patronul stelist.

In urma cu o saptamana si jumatate autoritatile vrancene au inaugurat doua case din cele 156 pe care Guvernul si partenerul sau Clement Mocanu s-au angajat sa le construiasca pentru sinistratii de la Vadu Rosca.

La Vulturu, Gigi Becali a ridicat 140 de case din cele 200 pe care s-a angajat sa le finalizeze pana la venirea iernii.

Miercuri el le-a dat muncitorilor restul din salarii si cate un trening. Acestia s-au plans si lui Becali de faptul ca pe perioada cat au lucrat la Mocanu nu le-a dat nici un leu: “Ne-am cam luat adio de la banii pe care trebuie sa ni-i dea Mocanu. Pe mine m-a facut oltean imputit si m-a fugarit prin porumb. Imi era ca ma calca cu Jeep-ul. Se inegrise la fata, daca avea pistolul la el cred ca ma impusca”, a declarat unul dintre muncitorii care a lucrat de-a moca doua luni pentru Mocanu.

• Adrian Iovan

Primarul de la Carbunesti, acuzat de concetateni

Carma orasului Targu-Carbunesti este de ani buni mostenire in familia Pasti. Dupa ce stefan Pasti, socrul actualului primar a fost prim gospodar al localitatii, de o buna bucata de vreme, ginerele sau a fost desemnat de concetateni sa-i reprezinte. Desi acest lucru demonstreaza ca oamenii il apreciaza ca edil, sunt si unele persoane care au intrat in conflict cu interesele familiei Pasti, iar parerea despre aceasta s-a schimbat radical, mai ales ca sunt tarate de ani de zile prin instanta pentru un bun care le apartine de drept, dar pe care si-l doreste socrul primarului Cristian Toader Pasti.

Cosmarul lui Nicolae Dutescu, locuitor si el al orasului condus de Pasti, a inceput in anul 1999, cand o ruda a socrului primarului a inceput un razboi in instanta pentru o bucata de teren. Femeia in cauza, Elena Cojocaru, nu s-a ocupat personal de problema, ci l-a desemnat pe stefan Pasti drept procurator, mai ales ca acesta, in timp ce era edil sef al orasului, a intocmit o cerere, in numele rudei sale, prin care revendica 1 ha de teren, din care 505 mp care se afla in curtea familiei Dutescu.

Membrii acesteia sustin ca de-a lungul anilor fostul primar, ajutat de ginerele sau au comis mai multe falsuri in acte pentru ca pamantul respectiv sa poata intra in proprietatea sa. Intre timp femeia a murit, lasand toata averea nepotului, stefan Pasti.

Dupa nenumarate prezentari in fata completelor de judecata, familia Dutescu a pierdut lupta cu Pasti, fiind la un moment dat chiar obligata sa plateasca zeci de milioane de lei uzufruct. Mai grav este faptul ca Dutescu a fost obligat si sa demoleze cladirile pe care le are construite pe terenul revendicat de mostenitorii Elenei Cojocaru.

Vom reveni.

• Daniel Dumitriu

Unitate scolara terorizata de directoare

scoala Generala “Ecaterina Teodoroiu” are in prezent parte de cea mai proasta conducere pe care a avut-o vreodata. Concluzia apartine parintilor copiilor care invata la aceasta unitate scolara si care spun ca cele doua directoare Secarin si Zamfir conduc in bataie de joc.

In urma cu cateva saptamani, pe data de 27 septembrie, scoala a fost deschisa cu o ora mai tarziu decat indica programul, pentru ca femeia de serviciu n-a putut veni sa deschida usa, deoarece era ocupata sa-i faca uneia dintre directoare curatenie acasa. Copii au asteptat in ploaie pana cand scoala a fost deschisa. Parintii au venit sa discute cu conducerea scolii despre aceasta intamplare, insa biroul acesteia era inchis, pentru ca directoarele nu prea catadicsesc sa treaca pe la munca. Cu aceasta ocazie au vazut si in ce stare deplorabila arata unele din incaperile in care copii lor stau ore intregi zi de zi. Tot atunci au inceput sa-si puna intrebari si cu privire la cei 50.000 de lei pe care fiecare elev a trebuit sa-i dea pentru schimbarea unei yale stricate, dar si despre alti bani pe care acestia ii dau lunar.

Intr-o scrisoare deschisa adresata inspectorului scolar general, parintii ii expun acestuia mai multe probleme cu care se confrunta scoala din cauza incompetentei si nepasarii directoarelor, dar vorbesc si despre modul indecent in care acestea se prezinta la program: “tipa la copii nostri ca nu au tinuta corespunzatoare. Ele au? Ce director se prezinta in fata elevilor, colegilor si parintilor in pantaloni despicati, cu franjuri si paiete, sau in tricouri cu tot felul de inscrisuri si se incalta in slapi?”

Parintii cer Inspectoratului scolar sa intervina pentru a le schimba din functie pe cele doua, deoarece lucrurile se degradeaza din ce in ce mai mult, iar singurii care au de suferit sunt elevii.

• Daniel Dumitriu

Cumnata judecatorului Ghinoiu iertata pentru delapidare

Cumnata judecatorului Gheroghe Ghinoiu, Aurora, a scapat recent de rigorile legii care ar fi infundat pentru ani buni orice muritor de rand, dupa ce a fost cercetata pentru delapidare, fals intelectual si uz de fals. Pentru ca “se bucura de apreciere in societate si regreta fapta”, femeia a fost iertata de catre un procuror gorjean chiar daca, in calitate de casiera la Primaria Balesti, a falsificat mai multe chitante si a bagat banii in propriul buzunar.

Aurora Ghinoiu a “ciupit” cate putin din banii primariei, pentru ca fapta sa sa nu bata la ochi celor care ar fi vrut sa-i strice sursa de venit proaspat descoperita. In vara anului 2004 a muscat prima data din fructul oprit, iar povestea a tinut pana in aprilie 2005. Ea trecea pe chitante sume mai mici decat cele reale – de exemplu, 400.000 de lei, in loc de 4.000.000 de lei – fara insa a tine seama ca pe originalul chitantelor, care ramaneau la secretara primariei, figurau sumele reale. Urciorul i-a mers de trei ori la apa, reusind sa falsifice trei chitante si sa-si insuseasca 6.347.000 de lei. Poate prejudiciul creat Primariei Balesti ar fi fost mai mare daca contabilul sef al institutiei nu ar fi bagat de seama cu ce se indeletniceste cumnata judecatorului. Toata tarasenia a ajuns la postul de politie din comuna si dupa aceea la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu. Aici dosarul a ajuns in bratele procurorului Ileana Enache, magistrat milostiv cu delapidatorii.

In timp ce era cercetata, casiera nu a fost nici un minut suspendata din functie, asa cum o cere legea functionarilor publici, poate pentru a nu-si iesi din mana. A beneficiat de clementa din partea tuturor ca si cand nu bagase mana in buzunarul statului, ci pur si simplu avusese parte de o intamplare nefericita.

Ileana Enache a considerat ca fapta Aurorei Ghinoiu nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, primul atu acordat femeii din partea justitiei. Este demn de retinut ca legea penala prevede pedepse aspre pentru grozaviile comise de catre casiera. Pentru delapidare pedeapsa se poate incadra de la unu la 15 ani, pentru fals intelectual de la 6 luni la 5 ani si pentru uz de fals de la 3 luni la 2 ani.

Important a fost ca: “Invinuita nu este cunoscuta cu antecedente penale, a recunoscut si regretat fapta comisa, a recuperat integral prejudiciul, precum si faptul ca se bucura de apreciere in societate, fiind caracterizata in termeni favorabili”. Daca aceste lucruri atarna atat de greu in influentarea deciziei unui magistrat, oare de ce puscariile sunt pline de oameni carora le putrezesc oasele dupa gratii pentru ca au furat cateva kilograme de cartofi pentru ca le mureau acasa copii de foame? Poate pentru ca nu orice amarat are ruda un judecator, sau poate pentru ca doar detentia le poate indrepta atitudinea. Pentru Aurora Ghinoiu a fost de ajuns o sanctiune administrativa, Ileana Enache considerand ca “este suficienta pentru a-i indrepta pe viitor conduita”.

Daca faptul ca a fost prinsa cu mata-n sac a transformat-o pe casiera intr-un monument de moralitate, ramane de vazut, pentru ca sefii sai au pastrat-o in acelasi post, in speranta ca banii ce nu i se cuvin nu o sa-i mai faca cu ochiul.

• Mihai Popescu

Turnatorul de serviciu

• Este destul de greu sa ajungi magistrat in ziua de azi, sau cel putin asa arata situatia dupa rezultatele examenului pentru admiterea in magistratura. Doar doi tineri au fost admisi, din 22 de candidati gorjeni pentru functia de judecator. Cei doi au promovat examenul dupa ce au contestat rezultatele initiale. Printre codasi apare si fica fostului prim-procuror Roibu, Elena Raluca, aceasta reusind cu brio un 3,72. Pentru functia de procuror ambii candidati gorjeni au picat examenul.

• Proaspatul presedinte al PRM, Ilie Petrescu, zis si “senatorul cartofilor” (prietnii stiu de ce!) se impplica tot mai mult in viata locuitorilor de la Motru. Ultima gogoasa aruncata pe piata este cea a constructiei unei termocentrale la Motru. Gurile rele spun ca personajul care aduce la cunostinta opiniei publice orice ii trece prin cap lui Petrescu ar fi fost cumparat cu o ciorba de burta si ceva “arbagic” de-al nou. si primarul Hanu este proslavit periodic de cel transformat in portavocea PRM.

   Scrie Comentarii (0)   14.10.2005. 13:18

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 77 - 30 septembrie - 6 octombrie 2005

Jaf la Spitalul Judetean,

41 de miliarde de lei in conturile societatii Erbasu Construct

Spitalul Judetean Tg-Jiu si CNL Oltenia au incheiat in urma cu patru ani un contract pentru executia lucrarilor de reparatii curente si achizitii dotari la unitatea spitaliceasca.

Lucrarile urmau sa se execute in contul datoriilor pe care le inregistra CNLO catre Casa Judeteana Asigurarilor de Sanatate. Contractul a fost semnat din partea spitalului de catre directorul de atunci, Emil Sandu si directorul economic Ion Taloarga, iar din partea CNLO de catre fostul director Gavril Baican si cel economic Danut Pestritu.

Recent, Auditul Directiei de Sanatate Publica Gorj a constatat mai multe incalcari ale legii in derularea acestuia si a semnalat Institutiei Prefectului aspectele dubioase.

In raportul Corpului de Control al Prefectului, dat publicitatii saptamana trecuta, se apreciaza ca, dupa cum s-a perfectat contractul, s-au incalcat prevederile legale privind compensarea obligatiilor bugetare.

Lucrarile au fost incredintate direct de catre CNLO catre SC Erbasu Expert Construct SA Bucuresti, valoarea initiala a contractului nedepasind suma de 100.000 de euro.

La numai patru luni de la perfectarea intelegerii legale, printr-un act aditional, incheiat in ianuarie 2002 se modifica valoarea lucrarilor executare de la aproximativ 4 miliarde de lei la 25,6 miliarde. Actual a fost avizat de catre Directia de Sanatate Publica si chiar de Prefectura Gorj.

In 31 octombrie 2002, contractul se modifica din nou, iar valoarea acestuia este majorata cu 15 miliarde de lei, ajungandu-se la 41 de miliarde. Actul aditional a fost avizat de catre Directia Finantelor Publice, Curtea de Conturi, Garda Financiara si Consiliul Judetean.

Pana la acea data au fost executate lucrari de aproximativ 15 miliarde de lei, insa spitalul nu inregistrase si nu detinea nici un document contabil care sa ateste executarea acestora.

Au incercat sa-si acopere magariile

O conventie neinregistrata si nestampilata incheiata intre Spitalul Judetean, reprezentat de catre Emil Sandu si CNLO, prin directorul Emil Huidu, prin care compania era desemnata ca reprezentant in calitate de achizitor unic in raporturile cu orice furnizor, executant sau prestator, a incercat sa acopere magariile care s-au facut din banii publici, insa smecheria n-a prea reusit.

Corpul de Control al Prefectului a precizat clar ca scopul conventiei a fost acela de a crea o “perdea” de legalitate incredintarii directe a lucrarii catre Erbasu Expert Construct SA Bucuresti.

Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj urmeaza sa demareze cercetarile in acest caz pentru cel putin patru infractiuni. Vor da cu subsemnatul in fata procurorilor toti cei care au vizat si avizat contractul si actele aditionale, fara o baza legala.

Astfel, fostul director DSP, Emil Sandu, Sanda Mischie, fost director DSP, Gavril Baican si Emil Huidu, fostii sefi ai CNLO, Danut Pestritu, directorul economic al aceleiasi institutii, Speranta Vana, director CASJ, Dumitru Udroiu, fost sef al Finantelor, Ion Popescu, director al Curtii de Conturi, Marinel Nedelut, fost sef al Garzii Financiare, Nicolae Mischie, fost presedinte al Consiliului Judetean si Toni Mihail Grebla, fost prefect, se fac vinovati de jaful din banii Spitalului Judetean, o institutie si asa extrem de saraca.

Vom reveni.

• Anca Frumuselu

Miscari la Parchet

Prim procurorii Parchetelor din Tg-Jiu vor face in curand echipa la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Dupa ce se vor definitiva concursurile pentru suprematia in institutiile de acest gen, Dumitru Bocsan va parasi functia de prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu in favoarea celei de adjunct al lui Emil Mota la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Locul sau va fi luat de catre Lavinia Ilie, actual prim procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Carbunesti.

Surse demne de incredere sustin ca dupa ce vor fi pusi in functie, noii veniti vor trai in ca sanul lui Adam, datorita schimbarilor care se preconizeaza la forurile superioare de la Craiova. La Curtea de Apel si Parchetul de pe langa Curtea de Apel se va instaura “dinastia” Dragut. Conform acelorasi surse, Costel Dragut va deveni presedinte al Curtii de Apel, iar sotia sa va lua locul gorjeanului Victor Nicolcescu la Parchetul de pe langa Curtea de Apel. Familia Dragut este un inger pazitor a celor care vor urca pe scara ierarhica la Tg-Jiu, asa ca vor fi feriti de toate relele.

• Mihai Popescu

Holingher face profit din exploatarea minorelor

Infiintarea unei agentii de modele in Tg-Jiu, in urma cu cativa ani, a creat o adevarata isterie in randul tinerelor dornice sa devina celebre si bogate fara sa-si puna la contributie decat decolteul si cateva falfairi din gene. Body Scream Style (BSS) a devenit repede cunoscuta in municipiu si in scurt timp la diverse evenimente au inceput sa defileze tot felul de minore, mai mult, sau mai putin dezbracate. Distractia le-a constat pe langa bani si niste contracte semnate la repezeala si care le obliga sa fie la dispozitia patronului, adica a lui Daniel Holingher, ori de cate ori acesta are nevoie de ele nu numai pentru prezentari de moda, ci si pentru alte activitati artistice, care includ, bineinteles si dansul. In caz de neconformare, fetele sunt obligate prin contract la o despagubire de multe sute de euro.

Standurile din piete, modellingul si mitomania

Body Scream Style este o societate care are ca obiect principal de activitate comertul cu amanuntul prin standuri si piete. De la asta si pana la agentie de modele, pentru Dan Holingher n-a fost decat un pas pe care l-a facut fara sa-i pese de consecintele nerespectarii legii. El jura ca societatea sa lucreaza legal, iar fetele pe care le coordoneaza sunt angajate cu carte de munca, iar toate contractele incheiate cu acestea sunt inregistrate la Inspectoratul Muncii. Insa realitatea dovedeste clar ca minte cu nonsalanta, deoarece a sa BSS, figureaza ca avand doar un singur angajat, cel mai probabil pe el. Anul trecut societate a facut profit pe dezbracatul minorelor.

Holingher prefera sa minta si cand vine vorba de obiectul principal de activitate al firmei lui, spunand ca se ocupa cu:” comertul intern si extern”.

Pentru a-si putea racola mai usor fetele, patronul de agentie si-a deschis un punct de lucru in incinta Colegiului Tudor Vladimirescu din Tg-Jiu. Intrebat daca are licenta pentru a-si desfasura activitatea in acest spatiu, Holingher a raspuns, neconvins nici el de ceea ce spune, ca da, are.

BSS-ul si prestatiile gratuite

Oricum, astfel de justificari nu i-au fost cerute niciodata, mai ales ca fetele cu care lucreaza sunt in general minore si semneaza ca primarul orice li se pune in fata, fara insa a fi asistate de catre un reprezentant legale, adica parinte. Patronul agentiei a sustinut ca parintii sunt prezenti la semnarea contractului pana in momentul in care i s-a demonstrat cu unul dintre aceste acte ca minte din nou.

De inocenta cursantelor sale, Holingher profita ori de cate ori are ocazia. Anul trecut a pus cateva fete sa danseze la strandul din municipiu, fara ca acestea sa primeasca vreun ban pentru ca s-au expus privirilor libidinoase ale celor veniti la inot si soarelui care le-a batut in cap toata ziua. Cu praful de pe toba se aleg si pustoaicele care danseaza in doua cluburi din Tg-Jiu si prin altele din Valea Jiului. Holingher spune ca ele ar primi ceva bani, “nu multi, dar dati din propriul meu buzunar”.

In rest nu recunoaste nimic, desi lucrurile sunt evidente. Ca de exemplu, faptul ca s-a folosit de chitantele unei firme care nu mai functioneaza din 2000. Una dintre fetele care au urmat cursurile BSS si au devenit dupa aceea modele ale acestei agentii a primit, in momentul in care si-a platit cursurile, o chitanta din partea SC Onvecom Tg-Jiu, firma care avea ca obiect de activitate constructiile metalice si nicidecum modelingul. In primul rand suma trecuta pe chitanta nu concorda cu cea platita in realitate, care a fost mult mai mare, iar in al doilea rand ce legatura exista intre aceasta firma si BSS, stapanul de modele n-a vrut sa spuna. De fapt el a dat vina pentru chitanta respectiva pe o fosta colaboratoare care si-ar fi insusit bani de la mai multe fete fara ca el sa stie.

1000 de euro, nesupunerea fata de Holingher

Daca pentru unele ilegalitati, Daniel Holingher poate arunca vina pe diverse persoane, pentru contractele incheiate nu mai poate incrimina decat propria persoana. Prin continutul acestora, fetele devin proprietatea individului timp de trei ani si sunt obligate sa faca ceea ce le este dictat. Patronul BSS a avut grija sa le explice ca daca nu se supun acestui contract, vor fi nevoite sa plateasca despagubiri in valoare de 1000 de euro. Ceea ce a uitat sa le spuna este ca aceste contracte sunt nule, deoarece nu sunt inregistrate legal, iar in cazul minorelor, nu sunt semnate de parinti. Un “mic” amanunt care impiedica fetele care vor sa paraseasca BSS-ul si trupa de dans pe care patronul acesteia o detine. Nimeni nu s-a prins ca este vorba de o escrocherie in stil mare, nici macar atunci cand au primit diplomele de absolvente ale cursurilor agentiei de modele. Li s-au inmanat niste diplome necompletate in care era trecuta doar nota cu care au absolvit. Cine, cand, in ce an? Nu scrie niciunde. Intrebat ce-i cu aceste diplome, managerul general, a avut un singur raspuns”: Asta e furata de una dintre ele. Nu asa arata diplomele noastre”. Cat de mult adevar este in raspunsul sau se poate judeca dupa cele date anterior la intrebarile noastre.

Poate intrebari ar trebui sa-si puna, pe langa organele de control care merita sa faca o verificare, si parintii tinerelor care danseaza si prezinta haine sumare pentru ca Holingher sa bage bani in propriul buzunar, lasand impresia celorlalti ca el traieste din voluntariat si contracte barter pentru diverse evenimente si unitati pe unde presteaza fetele sale.

Faptul ca unele dintre tinerele care lucreaza cu forta pentru el, au avut curajul sa vorbeasca cu noi, l-a agitat foarte tare pe patronasul de agentie de modele. Dupa ce a incercat sa ne convinga, fara sorti de izbanda, ca tot ceea ce face este legal, in conditiile in care exista acte care demonstreaza contrariul, Daniel Holingher s-a gandit sa mai minta odata si si-a pus mintea bolnava la contributie. L-a sunat pe redactorul sef spunand ca:” M-a sunat cineva cu numar ascuns, probabil tatal uneia dintre fete, si mi-a zis ca daca vreau sa se stopeze atacurile din presa trebuie sa pregatesc 1000 de euro. Ma ajuti sa-i intindem un flagrant?” Ce voia sa faca cu acesti bani si cui voia sa-i organizeze flagrantul, este doar problema lui, dar atitudinea lui demonstreaza ca este un individ ordinar, care face bani din exploatarea minorelor.

Vom reveni in numerele viitoare cu alte povesti ale tinerelor care au prestat in folosul escrocului Holingher.

• Neli Matei

smenurile sindicalistilor de la ultima mineriada pana la arestarea lui Cretan

Constantin Cretan a fost retinut joi seara de politistii gorjeni si condus la Penitenciarul de Maxima Siguranta Tg-Jiu. Cretan se afla la domiciliul sau din Rovinari si era pregatit pentru vizita politiei.

Consilier judetean si presedinte al Ligii „Miron Cozma”, Constantin Cretan a fost condamnat la cinci ani de inchisoare in dosarul mineriadei de la Costesti, miercuri, Inalta Curte de Casatie si Justitie pronuntand sentinta definitiva: a respins recursul formulat de cei sase inculpati, urmand ca Miron Cozma sa execute zece ani de inchisoare, iar ceilalti complici, cate cinci.

Mandatul de executare a pedepsei cu inchisoarea pentru subminarea puterii de stat a fost trimis prin fax de catre ICCJ catre IJP Gorj, politistilor revenindu-le sarcina sa-l puna in aplicare.

Cretan a afirmat, inainte de a fi retinut, ca se va adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, intrucat procesul in care a fost condamnat a avut implicatii politice. Cretan va sta in puscarie cel putin 3,4 ani.

„M-au facut erou alaturi de Cozma”

Cretan si-a sustinut nevinovatia pe toata durata cercetarilor spunand ca nu exista argumente pentru acuzatia de subminare a puterii de stat, atata timp cat la Cozia a fost semnat un pact. Presa vremii relata despre hotararea de condamnare ca este o razbunare politica, conform spuselor lui Cretan, si survine in urma refuzului acestuia de a-l denunta pe Miron Cozma in timpul anchetelor.

„M-au facut erou alaturi de Cozma”, declara in urma cu aproximativ doi ani, Cretan.

„si-a luat comision din afacerea cu Statiunea Sacelu”

In timpul mineriadei din ianuarie 1999, imediat dupa plecarea minerilor spre Ramnicu-Valcea, Uniunea Federatiilor Sindicatelor Miniere din Oltenia a precizat ca nu se afla in conflict de munca cu Administratia CNLO si a lansat, catre membrii sai, un apel la munca.

Ziarele din acea vreme scriau ca liderii minerilor olteni vor tine cont de decizia sindicalistilor, acestia fiind cei care vor hotari daca il urmeaza sau nu pe Miron Cozma.

Dupa numai o zi insa, Marin Condescu anunta ca cei care il urmeaza pe liderul din Valea Jiului nu au mandat din partea Centralei Nationale Confederative a Sindicatelor Miniere din Romania si va solicita Comisiei de Disciplina sa fie exclusi din acest organism.

Condescu l-a acuzat atunci pe Constantin Cretan ca nu are nici o revendicare din partea minerilor si urmeaza pe Cozma pentru ca societatea sa are de recuperat o suma de bani in urma afacerilor pe care le deruleaza in Valea Jiului si Cozma il va ajuta in acest sens.

Cretan a reactionat prompt si a negat cele afirmate de Condescu dar l-a acuzat pe acesta de implicare in privatizarea Statiunii Sacelu.

In 1997, CNCSMR a cumparat statiunea cu trei miliarde de lei, desi valoarea acesteia reala nu ajungea la un miliard. Cretan afirma la acea vreme ca Marin Condescu a acceptat pretul piperat pentru ca si-a luat partea leului.

„Condescu, seful mafiei sindicale”

La nici o luna de la a-V-a mineriada ortacii din Motru au incercat sa-l determine pe Condescu sa demisioneze din fruntea CNCSMR, pentru ca nu le-a permis sa se solidarizeze cu cei din Valea Jiului. In cadrul unei conferinte extraordinare, care a durat mai mult de 12 ore, Condescu a reusit sa-i domoleasca pe liderii minerilor care au renuntat pana la urma la demisia sa si au aruncat vina pe conducerea de atunci a UFSMO.

Schimbarea de atitudine a celor de la Motru se explica, conform ziarelor din ’99, prin faptul ca in timpul conferintei, Condescu i-a promis liderului motrean Viorel Temelescu, presedinte al UFSMO.

Fostii lideri ai minerilor olteni, Nicolae Gegau si Nicolae Mihu declarau, dupa conferinta din februarie ’99, ca solidarizarea ortacilor gorjeni cu cei din Valea Jiului a deranjat Partidul Democrat, aflat la acea vreme la guvernare si pe Condescu „sluga acestui partid care a primit ordin sa scape de noi”.

Cei care i-au cerut demisia lui Condescu l-au acuzat ca ii santajeaza cu dosare penale pe cei care inca il mai sprijineau.

Chiar Constantin Cretan afirma acum sase ani ca liderii de la Motru au trecut de partea lui Condescu pentru ca CNCSMR a achitat prejudiciul creat prin vanzarea biletelor de odihna ale minerilor altor persoane, mai exact celor din administratia judeteana. Sumele imputate erau de ordinul sutelor de milioane, dar dupa achitarea prejudiciului organele de ancheta au dosit dosarele. Mai multi lideri ai minerilor fusesera arestati in acest caz cu cativa ani in urma si ii erau datori acum lui Condescu.

Pentru aceste afirmatii, Constantin Cretan a fost suspendat din functia de vicepresedinte al FSM Rovinari. „condescu e seful mafiei sindicale si nu este prima data cand incearca sa se razbune pe mine. Nu pentru ca am participat alaturi de Cozma, am fost suspendat, ci pentru adevarurile pe care am avut curajul sa le spun lui Condescu in fata”, declara dupa excluderea din FSM, Constantin Cretan.

A ramas intre mineri

Dupa excluderea din sindicatul lui Condescu, Constantin Cretan a infiintat Sindicatul Lignitul si Dreptatea si mai apoi Liga Muncitorilor , somerilor si Disponibilizatilor si a ramas in randul minerilor, la munca de jos, fiind maistru la EM Rovinari.

A fost singurul lider gorjean care a militat pentru eliberarea lui Miron Cozma. Cretan a infiintat Liga care-i poarta numele liderului din Valea Jiului. A reusit sa atraga in decursul ultimilor ani mai multe sindicate din Uniunea Europeana, alaturi de care a cerut eliberarea lui Cozma.

Afacerea „Apartamentul”

In timp ce Cretan locuia impreuna cu familia intr-un apartament din Rovinari, ceilalti lideri ai minerilor, in frunte cu Condescu, se pot lauda cu apartamente in Capitala. 26 de lideri ai minerilor au obtinut in iunie 1990 un bloc de locuinte in soseaua Panduri din Bucuresti sub forma de „locuinta de serviciu”. Ulterior, acestia au cumparat apartamentele din banii sindicatelor, dar pe numele lor. In 1997 la Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti se afla pe rol un dosar intentat liderilor sindicatelor miniere de catre Primaria Sector 5, in care acestia erau acuzati ca au ocupat blocul P27 in mod abuziv. Despre cum s-a finalizat acest proces nu se mai stie nimic, insa sindicalistii au ramas proprietari ai apartamentelor cumparate cu banii minerilor. Lista proprietarilor cuprinde persoane cunoscute ortacilor cum ar fi: Marin Condescu, Corneliu Garjoaba, Ioan Feurdean, Gheorghe Etagan, Luminita Mihaela Ciubotaru, Viorel Temelescu, Dumitru Popa.

Ce a facut Condescu in timpul mineriadei

Presa vremii aloca spatii largi manifestarilor din Valea Jiului dar si asa ziselor amenintari cu moartea pe care Condescu sustinea ca le-ar fi primit din partea lui Gheorghe Dudau, presedintele PSM Gorj.

„Am fost amenintat telefonic ca voi fi omorat atat eu, cat si sotia si cele patru fete ale mele, care locuiesc in Tg-Jiu, pentru ca nu i-as lasa pe mineri sa intre in greva alaturi de cei din Valea Jiului”, declara liderul CNCSMR.

Condescu a afirmat ca este nevoit sa-si mute familia si va anunta autoritatile. Gheorghe Dudau a relatat presei ca-l va actiona in judecata pe Condescu pentru aceste acuzatii.

„Nu am amenintat niciodata pe nimeni cu moartea. Nu vad de ce as face acest lucru, mai ales ca este vorba de un om care mi-a fost subaltern pe vremea cand lucram activist de partid la Rovinari. Condescu era lacatus si apoi secretar UTC”, declara Dudau.

Circul rapirii fiicei lui Condescu

In timpul evenimentelor din ianuarie 1999 una dintre fiicele lui Condescu a depus o plangere la IJP in care mentiona ca a fost rapita si violata de un grup de tineri.

Medicii gorjeni au exclus varianta violului, dar au constatat ca fata era taiata cu lama de mai multe ori pe unul din brate.

Mass-media, citand surse din Inspectoratul scolar Gorj, au relatat ca fiica lui Condescu a intrat in contact cu mai vechii sai prieteni care-i furnizau droguri si a fost atacata pentru ca a dezvaluit organelor de ancheta numele acestora.

Preocupat de integritatea sa si a familiei sale, Condescu a stat departe de interesele minerilor in timpul celei de-a V-a mineriada.

Presa schimbatoare precum vremea

In urma cu mai bine de sase ani, atat presa locala, cat si media nationala au abordat cu impartialitate problemele din interiorul sindicatelor miniere din Oltenia. Atitudinea echidistanta a presei se regaseste in articolele de atunci, care informau publicul cu obiectivitate, atat despre tabara lui Condescu, cat si despre cea a liderilor exclusi din UFSMO.

Odata cu inscaunarea lui Condescu si a echipei sale in fruntea miscarii sindicale din Oltenia, ziaristii si-au schimbat atitudinea. Condescu a fost “pictat” ca fiind salvatorul ortacilor din Oltenia, in timp ce fostii sindicalisti au revenit la munca de jos.

In decursul ultimilor ani, Marin Condescu, din fruntea USM Oltenia, si-a manifestat public sprijinul politic fata de partidele care s-au perindat la putere. Este memorabila miscarea acestuia in ultima zi din campania electorala pentru alegerile generale, cand, dupa ce negociase cu Alianta PSD+PUR, a schimbat in ultimul moment macazul spre Alianta D.A.

Cu exceptia a doua-trei publicatii, Condescu este cosmetizat frecvent de mass-media, fiindu-i dedicate chiar ode ca lui Nicolae Ceausescu.

• Claudiu Matei

Afacerile alesilor locali

Aproape jumatate dintre consilierii locali ai municipiului Tg-Jiu sunt oameni de afaceri mai mult sau mai putin prosperi, cu profituri de zeci de miliarde de lei si cu pierderi, destul de infime de altfel, in majoritatea situatiilor. Dupa ce fac pe grozavii prin sedintele consiliului local si se cearta ca la usa cortului atunci cand nu pot trage jar pe turta lor, alesii isi concentreaza talentele comerciale spre propriile afaceri, care in unele cazuri, infloresc de la un an la altul.

Cei mai multi negustori consilieri sunt din partea PSD, insa – daca nu in politica macar in afaceri - la cea mai mare cifra de afaceri si profit, conduce detasat un peremist.

Roibu, cel mai profitabil pesedist

Emanoil Popescu, unul dintre cei patru consilieri PSD cu sange negustoresc, ar putea fi considerat doar un mic om de afaceri, asta daca este sa judeci dupa propria declaratie de avere. El este administratorul SC Mapamond SRL si se ocupa cu editarea unei publicatii. Anul trecut i-a adus consilierului o cifra de afaceri de doar 379 de milioane de lei si un profit de aproape 80 de milioane. Insa Popescu, om cu un acut simt al banului ii ia urma ori pe unde se preconizeaza vreun castig si nu asteapta sa iese prea multi bani din vanzarea ziarelor.

Sanda Mischie, colega de partid cu Popescu, detine doua firme si la o alta este asociat. Scandalurile in care a fost implicat in ultimul timp sotul sau au daunat afacerilor. Cea mai mare cifra de afaceri la societatile consilierei a fost in 2004, 1,7 miliarde de lei, iar cea mai mica 141 de milioane de lei. Toate firmele au inregistrat insa pierderi destul de semificative.

Cu mult mai bine sta un alt iubitor al doctrinei pesediste, Traian Patrascoiu. Acesta, chiar daca este directorul unei societati aflata in reorganizare judiciara, SC Unirea SA, detine aici actiuni in valoare de aproape 10 miliarde de lei. El a investit si intr-o alta societate, Unirea Matcons Schela SA, unde este actionar. Cum nu tot timpul scoti bani din piatra seaca, Patrascoiu n-a obtinut mare lucru din extractia pietrei de constructii, Unirea Matcons avand anul trecut o cifra de afaceri de 1,6 miliarde de lei si pierderi de 165 de milioane de lei.

Petrisor Dinca Roibu, ultimul consilier PSD afacerist, este director al SC Cereal Com SA Tg-Jiu, dar si actionar majoritar. Cu un salariu de aproape 15 milioane de lei, pastorul celor 4 salariati ai societatii de comert cu ridicata al cerealelor a reusit anul trecut o cifra de afaceri de 1,7 miliarde de lei si un profit de 175 de milioane.

Penelistii – comercianti de taraba

PNL are in Consiliu Local Tg-Jiu trei reprezentanti ai tagmei negustorilor, doi dintre acestia orientandu-se, in special, spre comertul prin magazine. Aurel Popescu, administrator al SC Regal SRL, societate axata pe fabricarea painii, nu s-a bucurat de prea mult noroc in 2004, avand in vedere ca, desi a avut o cifra de afaceri de 7,3 miliarde de lei, a inregistrat pierderi de 230 de milioane. La SC Saad Prod, firma ce se ocupa cu comertul cu amanuntul, unde Popescu este asociat, situatia financiara ramane neclara pentru ca nimeni nu s-a obosit sa depuna la Finante bilantul contabil al ultimului an financiar. Nici pentru SC Valahia SRL, tot societate de comert, consilierul n-a dat ghes contabilului sa intre in legalitate si sa declare situatia financiara.

Un alt penelist, Marian Popescu, s-a descurcat mai bine cu pravaliile si la o cifra de afaceri de 4,5 miliarde de lei, inregistrata pe SC Magic SRL, a obtinut si un profit de 10 milioane. In declaratia de interese el mai are trecuta si o alta firma, SC Tremolada SRL, pe care nu s-a inregistrat nici un fel de activitate anul trecut. Dubios este ca la acelasi sediu figureaza o alta societate cu nume aproape identic, SC Termoland SRL, profilata pe lucrari de instalatii tehnico-sanitare. Desi aproape sigur Marian Popescu are implicatii si in aceasta afacere, el a omis sa aminteasca de ea in declaratia de interese, cu toate ca e cam greu sa uiti de o cifra de afaceri de 18 miliarde si 30 de angajati.

Liviu Calniceanu nu s-a aventurat in a vinde maruntisuri prin magazine, asa ca a investit in SCA JIUL, unde detine actiuni in valoare de 37 de milioane si primeste un salariu de 8 milioane. Ca membru in consiliu de administratie la UEF Motru mai primeste 5,7 milioane de lei.

Predescu, un peremist prolific

Singurul pedist, consilier si afacerist, este Ion Puiu, care detine doua firme si este salariat la a treia, unde primeste o leafa de 4 milioane de lei. Puiu a obtinut in 2004 un profit de 720 de milioane de lei dintr-o societate care se ocupa cu instalatii tehnico-sanitare si are un singur salariat, productiv se vede treaba, de a putut realiza singur o cifra de afaceri de 3 miliarde si mai multe milioane de lei profit. O fi avand omu’ calitati supranaturale, ori consilierul foloseste munca la negru...

Luminita Greculescu, consilier PRM, nu se complica cu angajati si societati proprii asa ca se multumeste a fi doar economist la, SC Aquaterm si membru al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

Colegul sau de partid si vicepresedinte al acestuia, Nicolae Predescu, traieste bine ca director al SC Roexim Com, unde a avut, anul trecut 34 de subordonati, o cifra de afaceri de 95,5 miliarde de lei si un profit de 670 de milioane de lei.

Cat de buni sunt si cat de mult le merge mintea celor care hotarasc soarta miliardelor de lei din bugetul local se poate judeca si dupa modul cum si-au condus afacerile, dar mai ales dupa prestatia lor din Consiliul Local, pe care din pacate oamenii de rand nu sunt interesati sa o aprecieze, nefiind curiosi sa participe niciodata la sedintele organismului care stabileste utilizarea cu folos, sau risipirea banilor publici.

• Adrian Iovan

   Scrie Comentarii (1)   30.09.2005. 13:17

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 76 - 24 - 29 septembrie 2005

Postul de Politie Lelesti a disparut!

seful postului de Politie Lelesti, agent sef Mihai Sarcina, “evapora” institutia pe care o conduce ori de cate ori cineva face o plangere impotriva unui prieten al sau. Acest lucru l-a aflat pe pielea sa Ion Popescu, un cetatean din Stanesti, care a trimis prin posta o plangere catre postul de politie respectiv in care reclama un furt care s-a comis in urma cu trei luni. Pentru ca unul dintre suspectii indicati de Popescu era prieten cu seful de post, cetateanul a primit scrisoarea inapoi cu precizarea “destinatar necunoscut”.

In urma cu ceva timp casa unei batrane din satul Fratesti, comuna Lelesti, a fost jefuita, iar fiul acesteia Ion Popescu a facut plangere catre politia localitatii. In hartie a enumerat bunurile furate si a indicat chiar cativa suspecti pentru a ajuta organul sa detecteze mai repede autorii. Plangerea a fost trimisa prin posta pentru ca barbatul nu locuia in comuna Lelesti. La doar cateva zile plicul i-a fost trimis inapoi, iar pe confirmarea de primire scria clar: “destinatar necunoscut”. Ion Popescu este ferm convins ca de returnarea plangerii este vinovat agent sef Mihai Sarcina, deoarece principalul banuit este prieten cu politistul si, in plus, este si informator al politiei din localitate. Pentru aceste doua “calitati” suspectul are din partea lui Sarcina imunitate.

Dupa confirmarea faptului ca Politia Lelesti este necunoscuta in localitatea, lui Popescu nu i-a ramas decat sa informeze conducerea Inspectoratului de Politie Gorj despre atitudinea neprofesionista a politistului de tara.

• Daniel Dumitriu

Condescrocul

Minerii gorjeni transformati in constructori de case pe santierele din Vrancea s-au intors acasa inainte de a-si termina treaba, pentru ca Marin Condescu nu le-a platit salariile. Dupa ce si-a facut campanie de imagine pe spatele amaratilor care s-au bucurat ca vor primi un ban pentru a-si putea asigura existenta, asa-zisul inger pazitor al ortacilor i-a abandonat fara nici un leu in Vrancea.

Mai mult decat atat, din cauza conditiilor mizere asigurate de societatea angajatoare, SC Olservmin Motru, acestia s-au imbolnavit, pentru ca nu au avut nici macar apa pentru igiena intima.

“Condescu ne-a mintit de nenumarate ori”

Pentru constructia celor 250 de case din Vulturu, Vrancea, pe care Gigi Becali s-a angajat ca le va construi pentru sinistrati, au fost contractate, cu ajutorul lui Marin Condescu, doua firme gorjene: ARC Tg-Carbunesti si Olservmin Motru.

Peste 250 de mineri au fost dusi in Vrancea de catre societatea sindicatelor miniere pentru ca, impreuna cu firma omului de casa al lui Condescu, Clement Mocanu, sa-l ajute pe latifundiarul din Pipera sa ridice casele sinistratilor din satul care-i va purta numele.

Atat Condescu, cat si Becali au vizitat santierul de la Vulturu si le-au promis minerilor, transformati peste noapte in constructori de case, ca li se vor achita lefurile.

Asta in spatele camerelor de vederi, pentru ca in fata lor, totul mergea struna. Muncitorii s-au plans ca muncesc zi lumina si in zilele libere si cu toate astea nu au nici macar apa sa se spele. “Ni s-a spus ca vom avea masa si cazare, insa dormim pe jos in corturi si ne spalam in Siret. Despre bani nici nu poate fi vorba. Condescu ne-a mintit de nenumarate ori ca ne achita salariile pentru luna trecuta”, a declarat unul din cei 14 mineri din Motru.

Cand Olservmin i-a detasat pe cei 250 de muncitori la Vrancea li s-a promis 14 milioane de lei pentru fiecare luna, insa acestia nu si-au primit nici macar leafa pe luna iulie. Mineri de la Motru povestesc ca: “Nu aveam unde sa ne spalam hainele. Era un singur dus la 250 de oameni. Unii dintre noi s-au imbolnavit deja. In curand ne vor urma si alti colegi daca nu-si vor primi banii. Condescu a promis multe si ne-a lasat ca pe caini pe acolo”, a declarat un salariat al societatii sindicatelor minere.

• Adrian Iovan

Jandarmii au facut ordine cu bocancul

Trei tineri au ajuns in spital, saptamana trecuta, dupa ce au fost calcati in picioare de catre jandarmii care asigura paza si ordinea in Gara Tg-Jiu.

Daca pana acum si-au aratat muschii doar cativa gabori zelosi sau beti, colegii lor mai albastrii, jandarmii, au aplicat si ei legea direct cu bocancul.

Jandarmii care patruleaza in doru’ lelii prin Gara Tg-Jiu au dus la indeplinire, vineri seara, 16 septembrie, una din cele mai “grele si periculoase” misiuni. In timp ce colegii lor din alte judete se lupta sa salveze viata celor cotropiti de inundatii, jandarmii din Tg-Jiu au restabilit ordinea printre boschetarii care-si fac veacul prin statia CFR. Ce-i drept, unul dintre ei, cam tare-n plisc, le-a cam vorbit rastit jandarmilor, care, simtindu-se ofensati, l-au si umplut de sange pe amarat. si cum alti doi boschetari au intervenit ca ciomagarii in uniforma sa nu le desfigureze confratele, au fost facuti si ei una cu pamantul cat ai clipi. si de aici a inceput cosmarul pentru toti trei.

Dupa ce si-au rapus temutii dusmani, jandarmii i-au tarat pe cei trei in Postul de Politie TF, dupa care au chemat politia si salvarea. “Turbulentii” au fost transportati la sectia de psihiatrie a Spitalului Judetean, departe de ochii ziaristilor.

Internarea la psihiatrie si nu intr-o alta sectie s-a datorat – dupa spusele politistilor – tulburarilor de comportament, pe care cica le manifestau cei trei. De ce acestia erau plini de sange atunci cand au fost urcati in salvarea, tot politistii au lamurit situatia. Cica s-ar fi aruncat cu capul in geamuri, nimeni altcineva nefiind vinovat de taieturile si ranile lor.

Din spatele zabrelelor de la psihiatrie n-am putut afla nimic, nici macar despre diagnosticul stabilit de doctorii, singurii care s-au pronuntat medical fiind tot politistii care, experimentati cum sunt, le-au pus in spate boschetarilor tulburari de comportament.

Jandarmii batausi isi cauta acum martori care sa le sustina nevinovatia, in eventualitatea ca tinerii batuti vor depune plangere impotriva lor.

Cateva persoane care au asistat la incident au declarat ca oamenii legii le solicitasera boschetarilor ceva prospaturi de prin gara pentru un sex oral, iar refuzul acestora de a le pune la dispozitie ultimele dame aparute in bransa i-a scos din sarite pe jandarmii pofticiosi.

• Claudiu Matei

Turtoi mai vrea un mandat de presedinte

Federatia Cooperatie de Consum din Gorj, este condusa de ani buni de catre Ilie Turtoi, persoana care in 1989 a sarit pe fotoliu de presedinte, direct de pe scaunul de sef serviciu comercial.

Timp de peste 15 ani, Turtoi a pastorit cu “chibzuiala” averea cooperatiei de consum, care s-a tot subtiat, mai ales ca urmare a unei activitati fara profit si a dobanzilor bancare impovaratoare, percepute la creditele acordate in propriu sistem, al Bankcoop, ce s-a dovedit falimentar.

In prezent cele noua cooperative care mai sunt in judet lucreaza in pierdere, avand o activitate doar pur comerciala. In acelasi timp Federatia Teritoriala a celor noua cooperative, condusa de Ilie Turtoi, traieste si supravietuieste de mai bine de 5 ani, doar din vanzari de active.

In urma cu putin timp au avut loc alegeri, desfasurate intr-o adunare generala extraordinara, pentru transformarea Federalcoop Gorj, intr-o societate cooperativa de gr. II. Pe Turtoi, pensionar de vreo 5 ani pentru limita de varsta, nu l-a lasat inima sa nu participe din nou pentru functia de presedinte. Nu de alta dar cumularea pensiei cu un salariu de vreo 25 de milioane de lei, da o suma lunara deloc de neglijat. El vrea sa fie presedinte inca patru ani, adica pana cand va implini varsta de 69 de ani.

Spre surprinderea lui, la alegeri a avut si un contracandidat, in persoana consilierului juridic Gheorghe Maracine, care pana la urma a pierdut la un vot diferenta si a contestat modul in care s-au derulat acestea. Motivul contestarii a fost ca la adunarea generala au participat si au votat membrii cooperatori fara reprezentare legala si drept de vot.

Participarea la alegeri a lui Maracine si contestarea acestora l-a infuriat foarte tare pe Ilie Turtoi care s-a hotarat sa se razbune, recurgand la acuzarea penala a contracandidatului sau pentru doua infractiuni: abuz in serviciu si distrugere de inscrisuri. Mai mult decat atat, in aceeasi plangere il acuza de imixtiune in alegerile de la Federalcoop chiar pe presedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruta, pe care-l numeste “bosu de la Tribunal”, care cica l-ar sprijini procesual pe Maracine.

Intre timp pe rolul Sectiei Comerciale, din Tribunalul Gorj, in dosarul 256/SC/2005, Ilie Turtoi si Gheorghe Maracine asteapta verdicte diferite, primul de mentinere a functiei de presedinte al Cooperativei de Consum, celalalt pentru anularea alegerilor si refacerea procedurii de vot, care i-ar permite castigarea functiei.

Judecarea dosarului este insa suspendata pana ce se va cerceta acuzarea penala pe care Turtoi o aduce adversarului sau. O suspendare care ii mai da presedintelui posibilitatea unei “superioare” valorificari a ceea ce a mai ramas din averea cooperatiei de consum.

• Daniel Dumitriu

Controlorii Transloc n-au voie la WC

Vasile Cailean, directorul Transloc Tg-Jiu le-a interzis controlorilor de pe mijloacele de transport in comun folosirea toaletei in timpul orelor de program. Aceasta decizie are deja o vechime de o luna de zile si respectarea ei i-a cam scos din rabdari pe 17 angajati care au depus o plangere in acest sens la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM). Lor le este interzis, atunci cand au nevoi fiziologice, sa ajunga la dispecerat, sau sa utilizeze WC-urile din statiile prin care trec. Tot ceea ce pot face este sa se roage sa le reziste vezica pana la terminarea programului.

Ca si cand nu era suficient, acelasi director a mai emis o decizie care incalca legislatia muncii. Controlorilor li s-a impus un plan de amenzi, pe care trebuie sa-l realizeze, indiferent de numarul de calatori pe care-i gasesc fara abonament sau bilet de calatorie. “In cazul nerealizarii planului ni se opreste o cota parte din salariu, desi este realizat numarul de ore, iar acest plan de amenzi nu figureaza in contractul nostru de munca”, a declarat unul dintre controlorii nemultumiti.

Oamenii sunt revoltati si de faptul ca sunt nevoiti, tot datorita unei hotarari a conducerii societatii, sa desfasoare controale pe timpul noptii. Acest lucru presupune un risc din partea controlorilor care sunt de parere ca nu pot face aceste verificari fara ajutorul Politiei Comunitare: “Exista riscul sa fim agresati fizic, lucru care s-a intamplat nu demult. Oricum zilnic suntem injurati si amenintati de catre cetatenii fara bilet”, spun angajatii Transloc.

Acestia spera ca ITM-ul sa realizeze un control pe linia respectarii legislatiei muncii la SC Transloc, iar dispozitiile ilegale si aberante ale directorului Vasile Cailean sa fie anulate.

• Mihai Popescu

seful Antidrog, in cardasie cu interlopii

Subcomisarul Dumitru Manolea, seful Serviciului de Combaterea Criminalitatii Organizate si Antidrog, din cadrul IJP, a venit, miercuri, 21 septembrie, la tribunal, sa-si sustina finul scandalagiu.

Manolea a fost surprins de reporterii “Scandal” in apropierea Palatului Justitiei, in timp ce discuta, probabil strategie de aparare, cu doi dintre cei care au facut parte din gasca lui Gheorghe Cucu, implicata in urma cu patru luni intr-un scandal in Tg-Jiu.

Cucu, finul politistului, impreuna cu o sleahta de betivani, s-au ciomagit la jumatatea lunii mai intr-un restaurant din municipiu, iar acum justitia incearca sa afle cine sunt victimele si care sunt vinovatii.

Gheorghe Cucu a fost implicat in mai multe incaierari in ultimul timp, iar in urma cu cativa ani, victima a acestuia a fost chiar un politist.

• Adrian Iovan

Sotul Mariei Dragomiroiu isi reneaga fiul

Catalin Mihu, fiul cunoscutului impresar gorjean Bebe Mihu, a devenit, de la eliberarea din penitenciar, client fidel al localurilor rau famate din Tg-Jiu.

El a avut de ispasit o pedeapsa cu inchisoarea pentru privare de libertate in mod ilegal si a fost eliberat in urma cu cateva luni din puscarie, dupa ce a stat inchis peste doi ani de zile.

Acesta spune ca nici in timpul detentiei si nici dupa eliberare, tatal sau si mama sa vitrega, Maria Dragomiroiu, nu l-au ajutat cu nimic: “De fiecare data cand il sunam pe tata imi spunea ca e in strainatate cu spectacolele pe care le organizeaza. Cred ca nu vrea sa ma ajute, desi nu i-am cerut nimic in mod special. Nici macar nu vrea sa ma vada. Acum are familia lui si intr-un fel il inteleg, dar ca fiu nu mi se pare normal sa se intample asa”, a afirmat Catalin.

Bebe Mihu, actualul sot al solistei Maria Dragomiroiu a ajuns unul dintre cei mai cunoscuti organizatori de spectacole in tara si strainatate, dupa ce in urma cu mai bine de 15 ani era directorul Casei de Cultura ticleni.

Presa centrala a relatat in nenumarate randuri despre Mihu si relatia lui extraconjugala cu Madalina Manole, femeile fiind, poate, un motiv din care nu are timp pentru propriu copil.

• Mihai Popescu

Turnatorul de serviciu

• Secretarul de stat Ionel Mantog a scapat deocamdata de remaniere.

Sustinut puternic de Condescu, dar si de ceilalti stramutati de lux care mai au oarece influenta, Mantog a rezistat recentului val de schimbari dictat de Guvern. Se pare ca secretarul de stat este mentinut in Ministerul Economiei pentru a-si folosi influenta la mentinerea in sertarele politiei si Parchetului a dosarelor bosilor din Primaverii. Pe langa cei direct interesati, la Bucuresti cica ar interveni si un potent om de afaceri gorjean care deruleaza in prezent afaceri cu CNLO.

• Finul presedintelui Ion Calinoiu a obtinut recent un traseu pentru transportul de persoane cu microbuzul. Societatea Lopan Serv, apartinand lui Catalin Stolojan, a castigat licitatia pentru traseul Tg-Jiu-Vacarea-Danesti, dupa ce Consiliul Judetean a segmentat artificial vechiul traseu Tg-Jiu-Botorogi-Vacarea. Fosta societate care detinea mijloacele de transport pentru acest traseu a fost practic nevoita sa falimenteze, in conditiile in care Consiliu Judetean a tras efectiv de harta lungind ruta de la 600 de metri in realitate, la 2 km pe hartie.

Finul presedintelui Calinoiu a mai castigat un traseu, Stanesti-Valari, suplimentandu-si veniturile lunare la peste 200 de milioane de lei.

• Doctorul Dumitru Lita, urmarit in trecut de fosta Securitate, asteapta dosarul complet de la CNSAS. Se pare ca articolul despre informatorii si ofiterii Securitatii i-a cam pus pe jar pe cei care n-au iesit inca din sistem. “Scandal de Gorj” va publica, in numerele viitoare, interviuri-soc cu cei care l-au urmarit ani de zile pe dr. Lita si familia acestuia.

• Presedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruta, continua sa stapaneasca justitia gorjeana fara sa-i pese ca unii subalterni incalca legile tarii, chiar in sala de judecata. Saptamana trecuta un judecator al institutiei conduse de Miruta a scos din sala de judecata un avocat al UNBR, lasandu-l astfel pe clientul acestuia fara aparator. Cu toate ca CSM a comunicat printr-o adresa Tribunalului Gorj ca UNBR este constituit legal, Miruta uita sa prelucreze aceste aspecte si colegilor sai mai tupeisti.

• In numarul viitor al ziarului nostru cititi si va cruciti: Doi primari eu emis titlu de proprietate pe acelasi teren. Asta n-ar fi nimic, numai ca alesii apartin unor comune vecine, iar terenul cu pricina este chiar la hotarul acestora.

Implicati in toata aceasta poveste sunt si doi procurori. Unul din interes, altul din prostie…

De 3 x NEVINOVAT (tableta)

tundrea, Tomulescu si Gheorghe Tudor. Trei “criminali” nevinovati care au ispasit in total nu mai putin de 18 ani de detentie pentru crime pe care apoi s-a dovedit ca nu le-au comis. Cele trei cazuri au si un punct comun. Un om. Ba nu, un anchetator. Procurorul gorjean Ion Diaconescu, ajuns celebru odata cu aducerea in fata opiniei publice a terifiantului caz tundrea, in primavara anului trecut. Cu toate ca prin profesionalismul de care a dat dovada in rezolvarea celor trei dosare a reusit sa distruga viata a tot atator oameni, poate chiar familii, procurorul Diaconescu isi practica in continuare meseria sub protectia functiei. Mai mult, acesta si-a si atacat colegii care au avut curajul sa il contrazica si sa-i dezvaluie erorile, bineinteles sub protectia unor reclamatii “semnate si date anonime”. Dictonul “Decat un om nevinovat dupa gratii, mai bine 100 de criminali in libertate” este cel dupa care s-a ghidat si Diaconescu in rezolvarea cazurilor de crima, numai ca el a omis prima propozitie din fraza. In orice caz, omul nu poate fi acuzat de nimic, nici chiar de rea vointa… poate doar de incompetenta. Aceasta este opinia pe care mi-o pot forma despre un om care a nenorocit trei destine si care cu nonsalanta continua sa-si “faca meseria”. Punandu-ma in locul lui Diaconescu, eu unul nu as fi putut continua… si probabil, din onoare, daca mi-ar mai fi ramas asa ceva, mi-as fi dat demisia si mi-as fi acceptat responsabilitatea consecintelor faptelor mele. Intr-adevar e o fraza destul de greoaie chiar si de citit, dar sa mai fie si inteleasa. Asa ca nu ma astept ca anchetatorul sa o ia in seama. Necazul este ca nici macar cei abilitati nu fac nimic in acest sens… corb la corb nu-si scoate ochii. De mai bine de un an nimeni nu a miscat un deget in acest sens, iar domnul procuror, bizuindu-se pe clementa superiorilor, intoarce ironic orice afirmatie a opiniei publice care cere, anchetarea sa. Desi, intr-o mica parte, vinovata pentru aceasta situatie este chiar societatea civila, care nu numai ca a nu a reactionat la strigatele de ajutor ale celor trei, ba mai mult a si contribuit la condamnarea acestora, ea va fi singura care va plati pentru greselile procurorului Ion Diaconescu. Daca cei trei vor actiona statul roman in judecata la Strasbourg, si sigur il vor actiona dupa cum reiese din declaratiile lor, iar acolo vor avea sorti de izbanda, cei care vor plati acele despagubiri suntem doar noi… ca platitori umili de impozite si taxe ai acestui stat minunat…

• Radu Ciocoiu

   Scrie Comentarii (0)   24.09.2005. 13:15

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 75 - 16 - 22 septembrie 2005

Luminita Greculescu, presedintele impus al femeilor PRM

Daca in numarul trecut al publicatiei noastre un membru PRM acuza lipsa de transparenta si aranjamentele de culise care se fac in acest partid pentru ocuparea unor functii de conducere de catre cei care nu le merita, iata ca recenta Conferinta Judeteana a Organizatiei de Femei a PRM Gorj, a confirmat din plin faptul ca in Partidul Romania Mare spiritul democratic a murit. La decesul sau a contribuit din plin distinsa doamna Mitzura Arghezi, presedinta Organizatiei de Femei a PRM, care grabita fiind n-a mai acceptat si alte candidate pentru functia de presedinte a OFRM Gorj, in afara Luminitei Greculescu, favorita ei. Astfel, delegatele sosite din judet nu au mai putut sa-si exprime, in secret, dreptul de vot, in conformitate cu statutul OFRM. Luminita Greculescu, cea care “nu a fost niciodata aleasa”, ramane in continuare presedintele organizatiei judetene intr-un mod nestatutar.

Dezamagiti, parlamentarii Petre Popeanga si Ilie Petrescu, care de aceasta data au onorat cu prezenta, si-au manifestat dezacordul fata de metoda impunerii, parasind grabiti sala.

Organizatia de femei a PRM din Tg-Jiu, care intentiona sa o sustina pe Melania Boja, impreuna cu organizatiile din Sadu, Motru si Rovinari, au strans semnaturi si au inaintat un protest presedintelui Corneliu Vadim Tudor.

• Daniel Dumitriu

Sfatul Popular al orasului Targu Jiu a hotarat in urma cu 54 de ani:

Demolarea Coloanei Infinitului

Coloana Infinitului, celebra opera a sculptorului gorjean Constantin Brancusi, a fost luata in vizor de catre autoritatile locale, in anul 1951, cand Sfatul Popular a decis ca nu este nevoie de un astfel de monument in oras, deoarece nu ajuta cu nimic la culturalizarea poporului. In schimb materialul din care este construita ar putea prinde bine la D.C.A, motiv pentru care au fost facute demersurile necesare pentru demolarea acesteia.

Capodopera brancusiana – monument fara estetica

Coloana Infinitului a fost pe punctul de a deveni doar o amintire, dupa ce autoritatile locale au hotarat ca materialele din care este construita “ ar putea fi folosite la alte lucrari edilitare de prima necesitate orasului Tg-Jiu”.

Sfatul Popular de Subordonare Regionala al Orasului Targu-Jiu a cerut, in anul 1951, Ministerului Afacerilor Interne sa aprobe demolarea mai multor monumente printre care si Coloana Infinitului. In adresa trimisa pe data de 7 martie, Sfatul preciza: “Intrucat orasul Tg-Jiu a mostenit de la vechile regimuri burghezo-mosieresti diferite monumente asezate fara nici o estetica pe raza orasului si fara sa aiba un rol bine definit pentru culturalizarea poporului, asa cum de exemplu se afla si o coloana metalica introdusa in fundament de beton si situata in partea de Est al orasului, in noul parc creat in cursul anului 1937. […] Va rugam a ne da cuvenita aprobare pentru daramarea ei si materialele fieroase rezultate putand fi predate Oficiului. D.C.A. din localitate. Coloana are o inaltime de circa 29 metri, latime de 1 metru, in forma de x, trunchiuri de piramida suprapuse.”

Ministerul a fost de acord cu cererea Sfatului Popular si a transmis propunerea Comitetului pentru Arta de pe langa Consiliul de Ministri, Directiunea Arte Plastice, cu urmatoarea mentiune: “Va rugam a aviza asupra propunerii Sfatului Popular”.

Directiunea Arte Plastice a transmis mai departe problema la Comisia stiintifica a Muzeelor Monumentelor Istorice si Artistice de pe langa Academia Republicii Populare Romania, cu “rugamintea de a binevoi sa avizati”.

Coloana Infinitului – opera decorativa

Salvarea Coloanei fara Sfarsit, unul dintre cele mai importante 100 de monumente din lume, a venit din partea Directiunii Arte Plastice, care nu s-a limitat doar sa ceara avizarea. Intr-una din adresele trimise Comisiei stiintifice, H. Balanescu spunea: “Comitetul pentru Arta, in urma cercetarilor facute, a ajuns la concluzia ca aceasta lucrare putand fi considerata ca o opera decorativa, inspirata din formele artei populare din regiune, poate fi mentinuta ca atare.”

Comisia stiintifica a luat in calcul aceasta recomandare. Mai mult decat atat, academicianul C. Moisil, a fost primul care a recunoscut valoarea Coloanei Infinitului, considerand-o un monument de arta. El raspunde Comitetului de Arta: “Luand in discutie adresa dvs., prin care ne faceti cunoscut ca Sfatul Popular a cerut daramarea coloanei de metal din oras, opera sculptorului gorjean Brancusi, va aducem la cunostinta ca intrucat dvs. ati constatat ca aceasta lucrare este o opera decorativa, inspirata din formele artei populare din regiune si merita sa fie mentinuta ca atare, biroul a hotarat sa faceti cunoscut sfatului Popular al orasului Tg-Jiu, ca aceasta coloana nu trebuie distrusa, ci conservata, fiind un monument de arta”.

Dupa ce a scapat de demolare, Coloana Infinitului ca de altfel intreg complexul creat de Brancusi, a trecut de nenumarate ori prin momente de restriste, insa, dupa anul 1951, operele brancusiene au suferit cea mai mare bataie de joc in zilele noastre.

Despre restaurarea Ansamblului Brancusi s-a discutat ani de-a randul si chiar au fost puse in practica niste proiecte.

In 1966 precum si 10 ani mai tarziu, Nicolae Gorjan, unul dintre cei mai importanti critici ai lui Brancusi, a facut lucrari de restaurare la Coloana Infinitului care au constat in acoperirea modulelor cu lac protector. In 1985, Gorjan a incercat din nou sa restaureze Coloana, dar nu a reusit.

De atunci in jurul Ansamblului s-au invartit o serie de indivizi, care n-au reusit decat sa faca mai mult rau decat bine, ajungandu-se in prezent cand valorile inestimabile lasate de Brancusi nu sunt inca tratate asa cum trebuie.

• Neli Matei

“Mi-am vazut dosarul intocmit de Securitate”

Medicul gorjean Dumitru Lita, considerat de catre regimul comunist dusmanul statului, a avut posibilitatea zilele trecute sa-si vada dosarul intocmit de fosta Securitate. Cei care au contribuit la “Simbioza tradarii” sunt in majoritate persoane cunoscute doctorului Lita si chiar colegi ai acestuia. Pe baza notelor informative intocmite de catre cunoscuti, familia Lita ar fi putut fi condamnata la moarte, pentru tradare, sau, in cel mai bun caz, la munca silnica pe viata. Numele de cod ale informatorilor erau diverse: Ilie, Ionescu, Stela, Alecu, Florin, Laurentiu, Radu, Adonis, Stecu si Greta. Numele lor reale, precum si o opinie a acestora fata de ocupatia avuta inainte de ‘89, puteti citi doar in publicatia noastra.

Suspecti de tradare

Luni, 12 septembrie a.c., dr. Dumitru Lita s-a prezentat la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii pentru a consulta cele peste 290 de pagini ale dosarului intocmit pe numele sau de catre fostele organe de represiune. Dosarul ce insumeaza peste patru volume si se numeste “Simbioza tradarii”, contine informari ale Directiei de Informatii Externe (DIE), UM 0215 (“doi si un sfert”) si Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

Urmarirea familiei Lita a inceput in luna octombrie 1978, aceasta fiind suspectata de tradare, pentru ca dr. Lita a lucrat o perioada in Maroc. Securistii considerau ca acesta impreuna cu sotia si copiii doreste sa emigreze la influentele medicului Gheorghe Toda, emigrant in Canada, profesorului italian Parmegiani si medicului belgian Koppe.

Doctorul spune ca lucrurile nu s-au petrecut chiar asa: “ Nu-mi amintesc sa fi cerut azil politic, in schimb statul Maroc mi-a prelungit contractul de munca cu inca patru ani. Gheorghe Toda, cetatean roman, impreuna cu sotia si copiii au fost in Maroc in cadrul unui acord de cooperare cu Romania. L-am ajutat in perioada cat a fost acolo. Este adevarat ca mi-a propus sa plec in Canada, insa am evitat sa-i dau un raspuns, iar el si familia lui au emigrat”.

Despre profesorul italian, medicul spune ca l-a cunoscut in 1973, in Bucuresti la un congres international pe probleme de boli profesionale:” Era expert in boli profesionale. In Maroc m-a contactat pentru a implementa un program de medicina muncii, de formare a personalului de asistenta sociala si protectia muncii”.

Acelasi doctor i-a propus omologului sau roman sa lucreze ca expert in Geneva, dar discutiile au fost intrerupte de catre interventia serviciilor secrete, care au facut imposibila plecarea.

Microfoane in sala de clasa

Doctorul, sotia si fiica sa au fost monitorizati timp de patru ani. Pe baza unui raport al Securitatii Gorj a fost intocmit un plan de masuri pentru introducerea de TO (tehnica operativa) la domiciliul familiei, in cabinetele medicale ale sotilor Lita si intr-una din clasele Liceului “Tudor Vladimirescu”, unde invata fiica celor doi.

La dosar exista fotografii din timpul filajelor, adrese de la Ambasada Frantei pe care dr. Lita nu le-a primit niciodata, referiri la momentul in care medicul si-a depus carnetul de membru al PCR, in 1980, insa lipseste scrisoare transmisa de acesta lui Ceausescu in care ii reprosa ca: “Ati facut din Securitate ce n-a reusit sa faca Inchizitia, Stalinismul si Nazismul”.

Volumele doi si patru ale dosarului contin numai transcrieri ale discutiilor purtate in familie si la serviciu.

In timpul urmaririi, impotriva familiei Lita, Securitatea a dat rezolutii de incepere a urmaririi penale pentru tradare, dar, spre norocul lor nu s-a ajuns la cercetarea penala, pentru ca ar fi riscat sa fie condamnati la moarte, sau munca silnica pe viata.

Au existat si doua propuneri de incetare a filajului, dar nu exista dovezi ca familia Lita ar fi iesit din vizorul Securitatii dupa anul 1983. In ’89 apare un nou raport prin care se cere supravegherea acesteia.

Despre cine sunt informatorii, cati ani au “turnat” la Securitate, ce hram poarta in prezent si cine sunt ofiterii de securitate care au lucrat la acest caz, puteti citi in numerele viitoare ale “Scandal de Gorj”.

• Mihai Popescu

465 de milioane in contul firmei care i-a dat teren lui Miruta

Presedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruta, obtinea prin concesionare, in urma cu doi ani, de la Primaria Tg-Jiu un teren pe care s-a apucat sa-si construiasca o vila, pe strada G-ral Dragalina, nr. 11. Pentru ca terenul respectiv sa ramana la dispozitia presedintelui, fostul proprietar, SC Intercomputer General SA Tg-Jiu, a primit in loc un alt teren, in buricul targului, pe str. Victoria, unde si-a construit o ditamai cladire care nu respecta nici o regula in constructii.

Un an mai tarziu, Ministerul Justitiei a hotarat ca instantele de judecata sa fie dotate cu sisteme audio-video. La licitatia organizata pentru desemnarea celui care urma sa-si bage cateva sute de milioane de lei in cont de pe urma acestei afaceri, a participat si fosta proprietara a pamantului ce i-a fost concesionat lui Miruta. Din cele 5 firme participante, SC Intercomputer a fost desemnata castigatoare si, in urma contractului incheiat, a incasat de la Tribunalul Gorj peste 290 de milioane de lei.

A venit randul si dotarii cu calculatoare si imprimante. si de data asta firma amintita a “onorat” cu prezenta sa licitatia. Din nou a avut castig de cauza si a mai primit alte aproape 175 de milioane de lei.

Coincidenta sau aranjament? Acest lucru nu-l stie decat presedintele Gheorghe Miruta care, cu alta ocazie cand am scris despre persoana dumnealui, a promis ca nu ne va mai da niciodata un punct de vedere. Cum noi credem in cuvantul presedintelui nici macar nu ne-am mai obosit sa-l sunam pentru a-si exprima opinia.

• Daniel Dumitriu

Unii magistrati considera avocatii UNBR in afara legii

Judecatorii si procurorii gorjeni se lupta, in ultimul timp, mai mult cu o parte a avocatilor, decat cu impunerea dreptatii in fata celor care nu o respecta. Aparitia unui barou paralel cu cel traditional existent in Palatul Justitiei creeaza tot felul de animozitati, care in final se rasfrang asupra celor care ajung in fata instantelor de judecata. O parte a magistratii refuza sa accepte ca pledanti avocatii reprezentanti ai Uniunii Barourilor din Romania (UNBR), institutie legal fondata de catre avocatul Pompiliu Bota.

UNBR are barouri in toata tara si inca de la infiintare s-au iscat o serie de controverse in jurul acestora, deoarece barourile traditionale nu au vrut sa le accepte pe motiv ca ar practica avocatura fara drept. S-au facut o serie de plangeri penale impotriva avocatilor UNBR, dar toate au primit solutia de neincepere a urmaririi penale. Desi a devenit cert ca din barourile Uniunii fac parte profesionisti care practica meseria legal, inca mai exista contestatari.

Mirela Lacatusu, prodecan al Baroului Gorj, s-a lovit recent de obtuzitatea unor procurori si judecatori gorjeni. Avocata a reprezentat la Judecatoria Novaci un client pentru care a obtinut cea mai convenabila solutie. Prezenta sa in fata instantei a fost acceptata de catre judecatorul de sedinta si n-a fost nici un fel de problema decat dupa terminarea procesului. Parchetul de pe langa Judecatoria Novaci a facut apel la solutie, prin procurorul Mirel Radescu. Dupa ce a combatut mai multe aspecte din solutia data de Judecatorie, Radescu a trecut la un atac direct asupra avocatei: “Faptul ca P.I. a angajat ca si «avocat» pe numita Lacatusu Mirela, care nu este inscrisa in Tabloul Avocatilor, nu este de natura sa acopere obligativitatea instantei de judecata de a asigura asistenta juridica”. Procurorul se referea la faptul ca instanta care a pronuntat solutia la Judecatorie ar fi trebuit sa-i bage clientului pe gat un avocat din oficiu, apartinand baroului traditional si nu ar fi trebuit sa accepte ca Lacatusu sa-l reprezinte in fata completului de judecata.

Acesta a fost unul din motivele pentru care Radescu a cerut desfiintarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare.

Tribunalul Gorj a judecat in urma cu doua zile apelul facut de procurorul de la Novaci. Aici situatia a fost aproape identica, numai ca Mirela Lacatusu a avut de data asta de infruntat doi magistrati: judecatorul serban sarapatin si prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe Tribunalul Gorj, Constantin Pupazan, procuror de sedinta in acest caz.

Mirela Lacatusu spune despre atitudinea lui Pupazan ca: “M-a discreditat. A spus ca nu am calitate de avocat, si, deoarece clientul meu nu a dispus de aparare va solicita admiterea apelului”.

serban sarapatin a tinut isonul colegului sau, sustinand ca avocata nu poate asigura asistenta juridica, motiv pentru care a desemnat un aparator din oficiu. Asta atata timp cat clientul Mirelei Lacatusu nu a dorit un alt avocat in afara de ea. N-a tinut nimeni cont de parerea sa si i s-a pus in mod fortat un alt aparator. Cei doi magistrati n-au tinut cont de parerea avocatei care le-a repetat mereu ca baroul din care face parte este legal constituit, acest lucru fiind dovedit de actele existente in dosar.

Alti colegi ai celor doi au recunoscut calitatea de avocata a Mirelei Lacatusu si au judecat fara probleme procese in care ea a fost avocat pledant.

• Adrian Iovan

Averile prim-procurorilor

Prosperitate! Acesta este cuvantul cel mai potrivit atunci cand se vorbeste despre averile magistratilor gorjeni.

Prim-procurorii gorjeni, Gheorghe Emil Mota si Dumitru Bocsan se pot lauda ca de la numirea in fruntea Parchetelor de pe langa Tribunalul Gorj, respectiv Judecatorie, averea lor a crescut continuu.

Recent cei doi au achizitionat proprietati imobiliare in valoare de aproape patru miliarde de lei.

Bocsan – afaceri cu terenuri si masini

Prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, Dumitru Bocsan, poate fi considerat un afacerist de rang inalt avand in vedere tranzactiile facute de acesta in ultimul timp.

Daca in urma cu un an de zile, cand a fost numit prim-procuror, Bocsan detinea doua autoturisme, un apartament si avea datorii de peste 500 de milioane de lei la diferite banci, in prezent el se poate lauda cu alte doua proprietati in valoare de aproape un miliard de lei.

In urma cu ceva timp, prim-procurorul a cumparat un teren de 500 mp in zona de sud a municipiului, pe strada Savinesti-Agriculturii, la un pret de 600 de milioane de lei.

Dumitru Bocsan sustine ca pentru achizitionarea acestui teren s-a imprumutat din nou la banca: “Am cumparat terenul respectiv cu 35 de euro mp si am facut imprumut pentru asta. Nu am construit nimic acolo pentru ca nu am bani. Probabil o sa-l vand”, a declarat prim procurorul.

Intr-o “acuta” lipsa de bani, Bocsan si-a cumparat saptamana trecuta un autoturism Volkswagen Passat, cu aproximativ 350 de milioane de lei. El spune ca pentru achizitionarea acestei masini a fost nevoit sa vanda cele doua masini pe care le detinea: “Am vandut Peugeot-ul si Audi. Pentru ultimul am incasat banii, dar n-am apucat sa fac actele cu noul proprietar. Pentru masina cea noua am fost singur in Germania de unde am cumparat-o”, afirma Dumitru Bocsan.

Surse demne de incredere sustin ca prim-procurorului ii merge insa bine dintr-un alt motiv. El este foarte bun prieten cu un traficant de masini, care isi aduce marfa din Germania. Aceasta prietenie contribuie din plin la prosperitatea magistratului. Bocsan nu neaga ca il cunoaste pe traficant, dar precizeaza ca acesta nu-l ajuta in nici un fel.

Familia Bocsan are un venit net lunar de aproximativ 30 de milioane de lei. Probabil tot pentru a pastra aparentele cu privire la starea lui materiala modesta, Dumitru Bocsan n-a amintit in declaratia de avere de vila pe care o detine la Baia de Fier.

Asta pentru ca: “Sunt un om cinstit, nu am nimic de ascuns”, dupa cum chiar el spunea.

Mota – proprietar de vila

Prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Emil Mota, a scos din buzunar peste trei miliarde de lei pentru a-si cumpara o vila. Casa a fost achizitionata saptamana trecuta si se afla in cartierul Pandurasu din Tg-Jiu.

Anul trecut, la numirea in functie, Mota, impreuna cu sotia sa, prim-procuror adjunct la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu , detinea un apartament in centrul municipiului, un autoturism Dacia si un depozit la CEC de aproximativ 300 de milioane de lei.

Prim-procurorul a declarat presei ca pentru a-si cumpara vila a fost nevoit sa vanda apartamentul, pentru care a luat un miliard de lei, iar pentru restul de doua miliarde a facut imprumut la banca.

• Anca Frumuselu

Dulaul si copoii (tableta)

Farsa pe care i-a facut-o zilele trecute Daniel Buzdugan lui Viorel Hizo scoate in evidenta incertitudinea din jurul echipei Pandurii. Dincolo de amuzamentul si penibilul situatiei dialogul dintre Buzdugan si Hizo a lasat un gust amar microbistilor gorjeni. Pe langa faptul ca “dulaul” s-a aratat ahtiat dupa bani si a fost cat se poate de clar ca pentru doua sute de mii de parai pleaca de la Tg-Jiu in prima secunda, numai ca nu ne-a facut echipa de tot rahatul: “Am semnat acum trei zile …cu o echipa. Cu o echipa pentru care m-a rugat cineva sa vin. Mie imi convine sa plec….! “Dulaul” nici macar n-a amintit numele echipei Pandurii imaginarului avocat al celor de la AEK Atena (sic!), dovada ca-i e cam scarba de noi.

Reactia presedintelui Condescu, dupa aceasta farsa, a fost una la care eu ma asteptam. “sarpele” a declarat ca “dulaul” s-a prins de smecherie si i-a facut jocul lui Buzdugan.

Nea Marin a mintit! Se poate spune pentru binele echipei, adica pentru a nu intra intr-un conflict cu Hizo. Oricum incertitudinea si proasta organizare de la Pandurii se vede din avion, dar si in clasament.

In alta ordine de idei, de multe ori ma gandesc sa reintroduc in paginile “Scandal” rubrica ce i-a facut celebrii pe multi dintre presari.

“Ziaristi da’ multi” va reaparea curand! Multi dintre cei care scriu in palma si se cred formatori de opinie ne musca de cur pe la colturile birourilor celor care le dau sa roada oase.

Cititorii nostri, din ce in ce mai multi in ultimul timp, trebuie sa stie cine sunt scribii sau guristii din presa locala.

Veti avea mari surprize! Pe cei care ii credeati dusmanii coruptilor, ii veti vedea la masa cu ei. Despre cei care credeati ca sunt “sfinti” ii veti putea vedea in ipostaze din cele mai dracesti.

Formatorii de opinie, deveniti celebri pentru ca au facut dezvaluiri senzationale despre coafezele telenoveliste din 9 Mai, sunt de fapt niste bieti catelusi care ling blidele dupa ce copoii mai purii au mancat deja bucaturile.

Nu ratati asadar rubrica “Ziaristi da’ multi”, incepand cu numerele viitoare ale “Scandal”, pentru a vedea slugoii presei gorjene si jegurile care-i stapanesc.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   16.09.2005. 13:14

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 74 - 9 - 15 septembrie 2005

Pentru un furt necomis,

La 71 de ani dupa gratii

Justitia, indiferent daca stramba sau dreapta, lasa intotdeauna o parte nemultumita. Cei care se considera neindreptatiti de instantele de judecata pun deseori un verdict asupra acesteia, pe cat de dur, pe atat de corect: justitie oarba.

Roman Raicu, un batran de 71 de ani, din comuna Runcu, a fost condamnat la trei ani si jumatate de inchisoare pentru furt si crede ca in cazul sau injustitia a functionat perfect.

Raicu a achizitionat, in urma cu sapte ani, un bazin de inox de la seful Statiei CFR Barsesti si in aceeasi zi a vandut recipientul catre o firma din Bucuresti.

Proprietarul de drept al bazinului, o societate comerciala din Tg-Jiu, depozitase bazinul la statia CFR si urma sa-l ridice ulterior. Dupa spusele lui Raicu, seful statiei declarase ca recipientul ii apartine si vrea sa-l vanda. Afacerea s-a incheiat pe loc, insa vanzatorul urma sa elibereze factura si avizul de insotire a marfii a doua zi. Firma administrata de Roman Raicu a inregistrat bazinul ca bun al societatii inainte de a-l vinde firmei bucurestene.

Constatand lipsa bunului, proprietarul de drept al acestuia a anuntat politia.

Dupa sase ani de la demararea cercetarilor, Roman Raicu a fost condamnat la 3,6 ani de inchisoare pentru furt calificat si fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Batranul spune ca organele de cercetare penala au plecat de la inceput cu ideea ca el este vinovat si atat anchetele cat si judecata au mers in acest sens.

Astfel, dupa un an de la reclamarea furtului, Raicu a fost trimis in judecata de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj pentru furt calificat, fals intelectual si uz de fals. Dupa alti trei ani o instanta a Judecatoriei Tg-Jiu l-a condamnat la trei ani si jumatate de inchisoare. La instanta de apel dosarul a fost retrimis spre rejudecare. Acest lucru s-a intamplat de trei ori, in final Roman Raicu alegandu-se cu o condamnare la inchisoare.

Raicu declara acum, dupa 11 luni de puscarie, ca instantele s-au facut ca nu vad contradictiile din declaratiile martorilor si l-au scos pe adevaratul autor basma curata: “seful de statie si seful de manevra s-au contrazis intre ei si chiar in propriile declaratii, insa acest aspect a fost omis de instantele de judecata. seful de la Statia CFR este autorul furtului, sau in cazul sau, a abuzului de incredere, pentru ca avea bazinul in paza si l-a instrainat fara sa aiba vreun drept asupra lui. Acesta a avut calitate de martor in proces, iar eu, cumparator de buna credinta, considerat autorul furtului”.

Barbatul spune ca, in declaratia data de femeia care a incarcat marfa cu macaraua, aceasta a afirmat ca nu l-a vazut niciodata. Cu toate acestea instantele au ignorat acest lucru: “Contradictiile sunt evidente in toate declaratiile, cu toate acestea am facut pana acum aproape un an de puscarie. Am cerut revizuirea dosarului si sper ca macar acum sa se indrepte aceasta grava eroare. La cei 71 de ani pe care-i am nu ma gandeam vreodata ca voi ajunge aici din cauza superficialitatii unor magistrati”, a declarat Roman Raicu.

• Mihai Popescu

Clement Mocanu protejat de noii sefi ai finantelor gorjene

Rezultatele ultimului control la societatile comerciale administrate de controversatul om de afaceri Clement Mocanu nu au putut fi date publicitatii de catre Directia Finantelor Publice Gorj pentru ca sunt “secrete”.

Controlul a demarat la inceputul acestui an, dar Mocanu l-a acuzat, la acea vreme, pe unul dintre inspectorii finantelor gorjene ca i-a sustras un dosar cu documente.

Dupa aproape opt luni, controlul a fost definitivat de catre inspectorii din cadrul Directiei de Finante Publice Valcea insa rezultatele acestuia sunt ascunse de catre proaspetii sefi ai finantelor gorjene.

In luna februarie a acestui an Directia de Finante Publice Gorj a dispus un control la firmele lui Clement Mocanu, pentru a stabili daca Tajibo SRL, societate apartinand omului de afaceri si sotiei acestuia, a prejudiciat ARC Tg-Carbunesti, unde acesta era actionar.

La numai cateva zile de la demararea verificarilor, inspectorul Emilia Tiriplica a fost acuzata de Mocanu ca ar fi sustras unele documente contabile ale ARC.

Este cunoscut faptul ca la acea data seful finantelor gorjene Dumitru Udroiu fusese acuzat de acelasi om de afaceri de comiterea unor fapte de coruptie. Astfel, pentru a inlatura suspiciunile care ar fi putut plana cu privire la acest control, DFP Gorj s-a adresat Ministerului Finantelor pentru a desemna o institutie similara dintr-un alt judet pentru efectuarea acestuia.

Ministerul a hotarat ca inspectorii DFP Valcea sa se ocupe in continuare de verificarea societatilor ARC si Tajibo.

Cu toate ca un raport cu concluziile verificarilor a ajuns la finantele gorjene si conform Legii 544/2001, privind liberul acces la informatie, acesta putea fi dat publicitatii, am fost indrumati catre Biroul de Presa al DFP Valcea.

Directorul executiv al finantelor valcene, Gheorghe Gogarnoiu ne-a adus la cunostinta ca informatiile solicitate se pot obtine de la Administratia Finantelor Publice Tg-Carbunesti, pentru ca acolo isi au domiciliul fiscal cele doua societati. In plus, raportul a ajuns acolo din data de 2 septembrie.

Ileana Lumezeanu, seful AFP Tg-Carbunesti a confirmat faptul ca se afla in posesia acestuia, dar nu poate face nimic public pana nu-si consulta sefii. Dupa cateva minute raspunsul a venit promit: “Nu va pot da nimic. Sunt date secrete. Probabil controlul a fost dispus de altcineva (sic!) si sunt in curs de cercetare”, a conchis Ileana Lumezeanu.

Protectia de care se bucura in prezent Clement Mocanu vine in principal din primele doua birouri ale finantelor gorjene. Despre cum a pus afaceristul umarul la inscaunarea noilor sefi ai finantelor si de ce se incearca acum cosmetizarea romano-americano-moldoveanului puteti citi in numerele viitoare ale Scandal.

• Adrian Iovan

Jecmanit de Arhivele Nationale

Formulari precum “in conformitate cu prevederile legale” sau “conform legislatiei in vigoare” sunt folosite des in corespondenta adresata de institutiile publice cetatenilor. Invocarea legii, la modul general, este de cele mai multe ori masca perfecta pentru functionarul care nu cunoaste exact prevederile acesteia.

Grigore Corlan, veteran de razboi, din Tg-Jiu, in varsta de 78 de ani, a depus, la sfarsitul lunii mai, o cerere prin care solicita Arhivelor Nationale, Directia Judeteana Gorj, copii dupa cateva documente vechi de peste 70 de ani. Corlan a indicat numarul sub care au fost inregistrate si anul in care acestea au fost luate in evidenta Tribunalului Gorj.

Peste aproximativ doua luni, batranul a primit un raspuns in care angajatii Ministerului Administratiei si Internelor, institutie superioara Arhivelor, ii aduceau la cunostinta ca au gasit actele, dar eliberarea acestora costa.

Veteranul de razboi trebuia sa plateasca, pentru fiecare act in parte, 281.000 de lei vechi “conform prevederilor legale”, dupa cum sustineau cei de la Arhive.

Acestia au pierdut din vedere alte “prevederi”, cele ale Legii nr. 44 din iulie 1994, privind unele drepturi si scutiri de taxe ale veteranilor de razboi.

Cum cei de la Arhivele Statului i-au cerut o suma frumusica pentru patru hartii, veteranul a renuntat la actele pe care le solicitase: “Cum sa platesc peste un milion pentru patru hartii? Cum sa-mi dau pensia pe o luna pentru patru copii xerox? Este o aberatie, o jecmaneala nemaiintalnita. O sa ma adresez Ministerului!”

Daca Ministerul nu va lua in calcul statutul sau de veteran de razboi, Grigore Corlan va trebui, pentru a intra in posesia documentelor, sa achite 1.124.000 de lei la Trezoreria Tg-Jiu si sa expedieze dovada platii la Directia Judeteana a Arhivelor Nationale, apoi sa astepte postasul pentru a primi copiile.

• Daniel Dumitriu

Consiliul local Glaman S.R.L.

Politia Rutiera a Municipiului Tg-Jiu ar putea fi evacuata din sediu, la sfarsitul acestei luni, dupa ce 10 ani de zile a beneficiat de spatiu acordat cu titlu gratuit de catre Consiliul Local Tg-Jiu, pe str. Traian, nr. 51. Sub aripa ocrotitoare a celor doua institutii s-a dezvoltat si SC Glaman Prod SA, societate apartinand lui Ionel Glaman, om de afaceri protejat si ajutat de autoritati. Acesta ocupa abuziv si gratuit magaziile de la demisolul politiei, dar a pus mana si pe cea mai mare parte din imobil, printr-un contract de inchiriere perfectat, de ochii lumii, de catre Consiliul Local Tg-Jiu cu socrul omului de afaceri. Terenul aferent proprietatii, pe care mostenitorii de drept incearca sa o obtina, este tot in folosinta lui Glaman, obisnuit sa se foloseasca de bunurile altora ilegal, atata timp cat este protejat de prietenii sai din primarie.

Politia rutiera deasupra…

Imobilul in care functioneaza, inca, Politia Rutiera a Municipiului Tg-Jiu a fost trecut in patrimoniul statului in anul 1945, conform Decretului nr. 92/1950, ce prevedea nationalizarea imobilelor cladite ale fostilor industriasi, fostilor bancheri, fosti mari comercianti si celorlalte elemente ale marii burghezii. Inainte de a deveni proprietatea statului apartinuse familiei Tadici, care avusese acolo, pe langa locuinta, si o fabrica de mezeluri.

Mostenitorii fostilor proprietari au incercat sa revendice casa, anexele si terenul aferent in suprafata totala de 3628 mp, imediat ce legea le-a permis acest lucru, adica in 1995. Demersurile n-au avut nici pana acum o finalitate fericita pentru posesorii de drept, deoarece cladirea si terenul au intrat in vizorul lui Ionel Glaman, comerciant cu “pile” la politie si primarie.

Primul pas a fost facut de SC Alpis Tg-Jiu, societate condusa pana aproape de faliment de Constantin Caruntu, actual decan al Facultatii de stiinte Economice din cadrul Universitatii Constantin Brancusi. Glaman Prod a cumparat de la Alpis, cu putin peste 174 de milioane de lei, 1258 mp din teren, dar si cateva camere din imobilul amplasat in str. Traian. Contractul de vanzare-cumparare s-a semnat imediat dupa ce familia Tadici ceruse retrocedarea proprietatii. Nu dupa mult timp, Glaman intabuleaza la Oficiul Judetean si Cadastru si Geodezie, o suprafata de 1304 mp, mai mult cu 46 m decat cumparase de la Alpis. Improprietarirea cu de la sine putere cu o bucata de teren pe care nu o cumparase nu a fost singura ilegalitate la momentul intabularii. Avand in vedere faptul ca era vorba de o proprietate aflata in revendicare, OJCG trebuia sa refuze trecerea acesteia in cartea funciara.

Mostenitorii de drept si-au cautat dreptatea si la Consiliul Judetean Gorj, dar li s-a raspuns la petitie abia dupa doi ani, cand le-a fost respinsa cererea. Intre timp, Consiliul Local Tg-Jiu, care revendicase ce mai ramasese din proprietate, a oferit politiei rutiere aproape 78 mp din cladire, cu destinatie de spatiu de lucru, pe o perioada de 10 ani. Contractul incheiat intre cele doua institutii expira pe data de 25 septembrie, a.c. In cazul in care acesta va fi prelungit, in mod firesc si legal, Tadici ar trebui despagubit , deoarece o institutie publica nu poate fi evacuata.

…Glaman la subsol

Sub birourile politiei se afla cinci magazii, cu o suprafata de aproape doua ori mai mare . Acestea au ramas in proprietatea primariei, nefiind inchiriate politiei pentru ca nu erau utile acesteia. In scurt timp au devenit insa folositoare societatii lui Glaman, care a inceput sa traiasca pe picior mare. si-a deschis un magazin alimentar si chiar o mica cantina, in care se hranesc zilnic salariatii Politiei Municipale Tg-Jiu si cei de la Rutiera.

Printre carnati si fripturi, Glaman detine un xerox si produse de papetarie, necesare celor care vin sa solicite eliberarea unui act de la politie. Daca nu stii de unde sa-ti iei cele necesare, se gaseste de fiecare data un politist amabil, care te trimite la prietenul de peste drum.

si cum treaba i-a mers struna comerciantului Glaman, acesta a pus stapanire si pe magaziile de la spatiu acordat gratuit de catre primarie, politiei rutiere. De ani de zile el isi depoziteaza aici ambalajele si alimentele, fara a plati nici un leu municipalitatii pentru folosinta. Mai mult decat atat, in anul 2000, Directia de Servicii Comunale (DSC), subordonata primariei, incheie un contract de inchiriere dubios cu socrul lui Glaman, Constantin Penescu.

Socrul comerciantului, chirias inchipuit

Conform contractului de inchiriere incheiat intre cele doua parti, Penescu a primit ca spatiu de locuinta patru camere, plus dependinte, pe o perioada de 4 ani, la o chirie de 315 mii de lei lunar. Contractul a expirat in luna mai 2004, dar a fost prelungit pana in 2009, gratie consiliului local, iar chiria a fost modificata la 500 mii de lei. O suma ridicola, avand in vedere amplasamentul spatiului si suprafata acestuia.

Penescu n-a locuit niciodata in imobilul din str. Traian, inchirierea locuintei catre acesta fiind doar un subterfugiu pentru a oferi ginerelui sau posibilitatea de a-si amenaja birouri contra unei chirii modice. Familia Penescu locuieste in comuna Turcinesti intr-o vila ce denota de la o posta bunastarea ocupantilor.

Asta in timp ce Mircea Tadici, unul dintre mostenitorii proprietatii, locuieste, impreuna cu cei trei membri ai familiei, intr-un apartament decomandat cu doua camere.

Despre faptul ca Penescu este doar un paravan folosit de catre Ionel Glaman, n-a vrut sa stie nimeni. Serviciu Juridic-Contencios, din cadrul Primariei Tg-Jiu, preciza intr-o adresa trimisa Prefecturii Gorj ca: “Nu avem cunostinta daca detine o locuinta si in comuna Turcinesti”. Nu s-a obosit nimeni sa intrebe autoritatile din comuna, fiind vorba clar de o facilitate pe care Primaria Tg-Jiu i-a acordat-o afaceristului.

Mircea Tadici spune ca bunavointa municipalitatii fata de Glaman isi are radacinile in faptul ca acesta raspunde prompt oricarei cerinte venite din partea autoritatilor.

Fuga dupa dreptate

In timp ce afacerile lui Glaman prospera, Mircea si Mihaela Tadici incearca de 10 ani sa-si recupereze proprietatea, sau macar contravaloarea acesteia. Tribunalul Gorj i-a acordat familiei Tadici dreptul de a fi despagubita cu 6,7 miliarde de lei, din partea ocupantilor proprietatii sale. Ca orice sentinta judecatoreasca, hotararea a fost atacata la instanta superioara, acum litigiul aflandu-se pe rol la Curtea de Apel Craiova. Tot prin justitie, Tadici a obtinut si corpul de casa inchiriat de primarie lui Penescu, precum si terenul din fata acestuia, dar judecatorii au omis sa-i atribuie si pamantul de sub constructie, asa ca acest aspect urmeaza a fi corectat de catre magistratii craioveni.

Ionel Glaman, isi continua linistit afacerile, sub aripa protectoare a autoritatilor locale. Dupa ce si-a adjudecat o suprafata mai mare decat a cumparat de la Alpis, cei 46 mp care de altfel nu figureaza in nici un inventar al Primariei Tg-Jiu, Glaman se extinde de cate ori are nevoie si cu cat are nevoie. Vara el si amenajeaza in fata magazinului o terasa in care pune vreo cateva mese, scaune si umbrelute.

Mai mult de cat atat, ca un stapan ce se respecta, a facut o serie de modificari- a demolat si construit, fara sa posede vreodata autorizatie. Primaria nu l-a amendat niciodata pentru incalcarea legislatiei in domeniul constructiilor. Reprezentantii institutiei respective stiau cu siguranta ce face afaceristul, pentru ca s-au deplasat de mai multe ori la fata locului, fiind obligati, in calitate de parati, sa participe la efectuarea mai multor expertize tehnice. Acestea au scos in evidenta de fiecare data situatia cunoscuta deja de cei care o creasera – proprietatea lui Tadici este ocupata in cea mai mare parte de catre Constantin Penescu, mai bine spus de catre Ionel Glaman si societatea sa comerciala.

• Neli Matei

UN PEREMIST ACUZA:

CONFERINTA PRM TG-JIU-“ARANJAMENT DE CULISE”

Acuzat de minciuna, imoralitate si impostura, Gheorghe Pigulea presedintele Filialei Municipale Tg.Jiu a P.R.M. a dorit cu tot dinadinsul sa-si pastreze pozitia in partid. Pentru aceasta a recurs la “aranjamente”, in organizarea si conducerea conferintei filialei, care a avut loc sambata,20 august, la Muzeul Judetean Gorj, in conditii de “conspirativitate”. Delegatii au fost “selectati cu grija” ei urmand sa participe si sa-l voteze pe Pigulea. Un ajutor esential in “aranjarea” conferintei l-a dat Gheorghe Bucalaete, angajat al Cabinetului Parlamentar, deputat Petre Popeanga. Bucalaete si-a permis sa organizeze un grup de soc, format din tineri, unii adusi din Sadu, Scoarta sau Motru, pe care “i-a montat cu cine sa voteze”. El a luat cuvantul, depasindu-si competentele, s-a folosit de prestanta si numele deputatului Popeanga si a influentat conferinta in favoarea lui Pigulea, care tocmai fusese acuzat de incompetenta, minciuna, imoralitate si impostura. Una peste alta, Conferinta Filialei Municipale Tg.Jiu a P.R.M a fost un fiasco. De la darea de seama, care a fost copiata dupa cea de la Motru, pana la aroganta cu care unii isi atribuiau titluri si calitati pe care nu le au (juristi, profesori, economisti, ingineri…) si votul dat “la indicatie”, totul a fost minciuna. In urma scrutinului, Pigulea a fost votat de 36, din cei 75 participanti prezenti, anuntati de comisia de validare, el “juristul de Herculane”, aratand ca habar nu are de art. 94 al.(4) si art.95. al.(5) din Statutul P.R.M., care prevad ca “Propunerile se inscriu in buletinele de vot, dupa aprobarea prealabila de catre Conferinta si se adopta, prin vot secret, cu majoritatea simpla a membrilor prezenti”. Neintrunind majoritatea simpla, Pigulea este un presedinte nestatutar care, daca ar avea demnitate, si-ar anunta imediat demisia. Asteptam ca forurile superioare ale Partidului Romania Mare sa se pronunte in legatura cu aceasta conferinta, care a semanat mai mult a “polka pe furate”, decat a exercitiu de democratie.

• Ion ALECSOIU, membru PRM

Investitori batuti de huligani la Novaci

Orasul Novaci, cunoscut in judet pentru numarul mare de indivizi violenti pe metru patrat, a mai facut o serie de victime la sfarsitul saptamanii trecute.

Sotii Teodorescu, veniti din Bucuresti pentru a investi in orasul gorjean au fost batuti cu bestialitate de catre patru batausi locali. Un agent de la Politia Novaci s-a ales cu coastele rupte in urma incidentului.

Familia Teodorescu a venit in urma cu ceva timp la Novaci pentru a deschide o afacere. Dupa ce au pus pe picioare o discoteca in centrul orasului a intrat in vizorul petrecaretilor din oras. Saptamana trecuta Dan Popescu, Ion Popa, Dumitru Grigore si Dumitru Turturea s-au suparat ca discoteca era inchisa pentru curatenie, asa ca au batut la usa pana li s-a deschis. Imediat cei aflati in incapere au fost luati la pumni pentru ca n-au vrut sa-i serveasca dupa pofta inimii pe batausi.

Prima care a facut contact cu pumnii indivizilor a fost chelnerita, dupa care dj-ul discotecii. N-au scapat nici membrii familiei Teodorescu, Dan si Sanda.

Barbatul s-a ales cu fractura nazala, pentru ca a avut curajul sa le ceara socoteala celor patru. Sotia sa a fost si ea luata la palme si pumni. Cei doi au primit initial ingrijiri la Spitalul Novaci, dupa care la spitalul judetean.

Politistii au ajuns la fata locului dupa o ora si jumatate, unul dintre acestia a fost si el sifonat de catre batausi, in prezent fiind in concediu medical, cu coastele rupte.

Sotii Teodorescu au solicitat interventia Jandarmeria insa politia locala a raportat la Tg-Jiu ca situatia este sub control. Cei patru batausi au dat in aceeasi seara declaratii la politie dupa care si-au continuat distractia la o alta discoteca din oras. Familia Teodorescu a fost invitata la sediul politiei pentru declaratii, intrucat agentii nu puteau scrie pe masutele joase din bar, mai ales ca solicitasera cate ceva de baut, dar n-au primit, pentru ca discoteca era inchisa.

Mai mult politistii novaceni le repetau continuu victimelor ca situatia nu este atat de grava si ar fi mai bine sa nu joace teatru.

Dan Teodorescu a primit certificat medico-legal cu ingrijiri medicale de 16 zile, iar sotia sa necesita cel putin sase zile de ingrijiri.

Acestia au depus plangere la IJP, sperand ca superiorii celor de la Novaci se vor descurca mai bine decat politistii locali, asupra carora exista suspiciunea ca tolereaza batausii.

Vom reveni

• Adrian Iovan

Pe ei cand? (tableta)

• Doua sunt subiectele care mi-au dat de gandit saptamana asta. si nu numai mie ci si gorjenilor ramasi ca la dentist la aflarea vestii ca fostul subprefect Eugen Valceanu vrea sa puna laba pe fosta Urex. Dupa spalarea de acuzele din dosarul Amorim, de catre Parchetul Ariel, Valceanu iese din nou la rampa, mai curat, mai uscat, pentru a derula afaceri cu SNLO, doar stie mai bine ca oricine cat sunt de profitabile. Societatea infiintata de Valceanu in urma cu o luna special pentru a participa la licitatia pentru vanzarea Urex are ca asociati alti doi oameni de afaceri care au avut de castigat din mineritul gorjean. Fosta firma a fostului subprefect, Trefo SRL si societatile partenerilor sai, Marsat si Rominex SA si-au umflat conturile din plin cu ajutorul conducerii CNLO si a liderilor de sindicat din minerit. Latifundiarul Valceanu are ocazia de a se relansa in afacerile cu SNLO nestingherit de organele de ancheta, care fie vorba intre noi, nu l-au prea deranjat nici cat timp au existat ceva acuze la adresa sa. In linistea conacului de la Runcu, unde managementul nu miroase a carbune, Valceanu impreuna cu prietenii din administratia judetului poate pune la cale linistit planul pentru urmatorul cincinal in domeniul economic al judetului. Jeep-urile potentatilor au destul loc sa parcheze sub soprul boierului Valceanu.

• Relu stefanoiu a ajuns in instanta pentru creditele pe care le-a luat de la BCR pentru firmele lui Ion Marin. Nu-i iau apararea lui stefanoiu, dar parca de ceva vreme, justitia din Gorj lucreaza numai pentru el si dosarele sale. Daca va fi gasit vinovat sa mearga la puscarie, dar justitiabilii gorjeni nu-si pot acoperi neputinta sau interesele in alte dosare aruncandu-l pe stefanoiu saptamanal in gura presei. Unde sunt dosarele stramutatilor? Nu se mai aude nimic despre smecherii din Primamaverii. A ajuns unul dintre ei in functie puternica la capitala si le-a cam dat un pic de frana dosarelor acolitilor. Dar sa revin la stefanoiu. Este acesta singurul om de afaceri care a luat credite BCR pentru Rarora? Eu stiam mult mai multi afaceristi cu firme cu tot care au smenuit pentru Marin. Daca nu-si amintesc procurorii numele acestora le dam noi lista cu ei. Daca e sa se faca dreptate, atunci dreptate sa fie, nu cu jumatate de masura. Unde sunt ceilalti penali? Va spun eu: isi plimba besinile in limuzine super smechere prin tara si strainatate in loc sa fie de manuta cu Relu in fata instantelor. Domnilor procurori, desteptarea!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   09.09.2005. 13:12

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 73 - 2 - 8 septembrie 2005

Primarita din Berlesti agreeaza firmele fantoma

Inundatiile din luna iulie a acestui an au izolat total un catun din comuna Berlesti, podul care lega satul de restul lumii fiind luat de torent. Imediat dupa aceea, consiliul local al comunei Berlesti a alocat suma de 320 de milioane de lei pentru refacerea de urgenta a podului. Din nefericire, in prezent stadiul in care se afla lucrarile sunt aceleasi ca si in iulie, locuitorii satului Barzeiu (Berlesti) riscand sa-si piarda toata recolta. In urma licitatiei, conform declaratiilor primarului Maria Dumitrascu lucrarea a fost atribuita firmei CGC Company Targu Jiu, societate comerciala ce dupa denumire nu poate fi gasita in baza de date a Ministerului Finantelor Publice. Primarita, care nu-si aduce aminte prea multe lucruri despre cui i-a fost atribuita lucrarea, nu e deranjata nici de acest fapt: “Poate o fi vreo firma fantoma. Eu de unde sa stiu cui i-a fost data lucrarea”.

• Mihai Popescu

Sarcina dator la vecinii de bloc

Lantul de magazine Succes a atras in ultimii ani sute de cumparatori, dar si o gramada de zvonuri cu iz de certitudine despre influenta patronului, Nicu Sarcina, asupra institutiilor care ar fi trebuit sa-i verifice legalitatea comertului care il desfasoara prin zeci de magazine in intreg judetul. Lipsa caselor de marcat, neutilizarea acestora in momentul in care magazinele au fost dotate, conflictele cu locatarii unor blocuri la parterul carora functioneaza spatiile comerciale, sunt chestii foarte cunoscute, dar care nu implica, deocamdata, repercusiuni asupra firmei, din motive usor de dedus.

Magazinul Succes de la parterul blocului 7, str. Unirii 23, a creat probleme locatarilor de la etajul 1 inca de la infiintare, in 2003. De atunci oamenii si-au petrecut noptile in zgomotul agregatelor de pe perete blocului si al aparatelor din camera frigorifica.

Familia Grigore Popescu a avut parte de tot tacamul – zgomot, dar si trepidatii de la cele trei agregate asezate la 2 metri distanta de balconul apartamentului. Familia s-a plans la administratorul blocului, Gheorghe Fometescu, director si al Agentiei de Protectie a Mediului. S-au facut masuratori sonometrice care au demonstrat ca zgomotul produs de aparatele magazinului depasesc cu mult limita admisa de lege. Dupa mai multe incercari de a rezolva problema si dupa ce a fost cu jalba in protap la mai multe institutii, familia Popescu a dat in judecata SC Succes SRL. Ea a cerut instantei, ca prin hotararea ce o va pronunta, sa oblige societatea sa indrepte situatia si sa elimine zgomotul produs de agregate. In plus, sa plateasca cate 500.00 de lei pe zi, pentru fiecare membru al familiei, de la data ramanerii definitive a hotararii pana cand lua masuri ce se impuneau.

Situatia creata de magazinul firmei a fost confirmata de catre o expertiza intocmita de catre un expert tehnic de la Agentia Mediului, dar si de reprezentantii Garzii de Mediu, care au stabilit ca agregatele sa nu mai functioneze pana la gasirea unei solutii corespunzatoare pentru eliminarea problemei.

Instanta a considerat ca: “Reclamantii au dovedit ca functionarea acestor agregate le produc un real prejudiciu datorat poluarii mediului prin producere de zgomote si vibratii peste limita legala, repararea acestuia trebuie sa inceapa prin eliminarea cauzelor”. Daunele cominatorii cerute de pagubiti au fost si ele acceptate in conditiile in care hotararea ar fi ramas definitiva. Cum completul de judecata a fost constient ca firma urma sa atace hotararea pe cai legale, i-a dat acesteia posibilitatea sa-si indeplineasca obligatiile inainte de definitivarea hotararii, lucru care nu s-a intamplat avand in vedere ca si inainte de ajungerea conflictului in Palatul Justitiei, locatarii au incercat sa rezolve pe cale amiabila problema.

Pentru a mai indulci un pic situatia, societatea a luat decizia de a muta agregatele furnizoare de aer rece de sub balconul lui Grigore Popescu un pic mai jos pe peretele blocului. Conform legii si hotararii judecatoresti care s-a pronuntat, acestea trebuiau sa fie mutate la 15 m departare fata de ferestrele blocului si amplasate intr-o cladire separata.

Cum conducerea societatii nu a catadicsit sa respecte prevederile hotararii judecatoresti, familia Popescu a apelat la un executor judecatoresc, care a cerut inclusiv blocarea conturilor bancare ale firmei pentru suma de 98.500.000 de lei, bani datorati pentru zilele de intarziere in care SC Succes nu s-a supus hotararii judecatoresti.

Societatea a facut contestatie la executare, pe motiv ca a mutat agregate de la fereastra apartamentului lui Grigore Popescu pe peretele blocului. Sesizand nerespectarea legalitatii, instanta a respins contestatia. Firma a incercat sa suspende executarea si printr-o ordonanta presedentiala, insa fara succes. Cateva luni mai tarziu, SC Succes a obtinut, printr-o alta ordonanta, deblocarea conturilor si suspendarea provizorie a executarii silite, pana la judecarea contestatiei la executare. Problema treneaza si acum, intre timp agregatele au ramas la locul lor, iar familia Popescu nu poate face altceva decat sa-si duca traiul in “muzica” aparatelor.

• Adrian Iovan

Vicele Sanda tartorul primariei

sedintele lunare ale Consiliului Local Tg-Jiu se desfasoara mereu sub monopolul unuia dintre viceprimari municipiului, hotarat sa demonstreze poporului ca prezenta sa la aceste reuniuni si atitudinea plina de emfaza, sunt in interesul celor multi si prosti care-l vad la televizor agitandu-se in discutii contradictorii.

La ultima sedinta de consiliu, viceprimarul Gabriel Sanda si-a facut din nou numarul, dand replica oricarui consilier ce venea cu vreo idee. Suplimentarea sumei de 4800 de euro, necesara deplasarii Teatrului “Elvira Godeanu” in Suedia, cu inca 1200 de euro, idee venita din partea lui Emanoil Popescu, a fost intampinata de Sanda cu o replica ce i s-a parut probabil potrivita: “Cine a mai vazut ca cineva sa dea 2 lei, iar tu sa dai 4 lei?” Cu alte cuvinte i s-a parut absurd ca actorii nostri, cei care duc numele acestui oras in lume, sa beneficieze de o suma decenta pentru deplasarea pe care o fac in strainatate.

Prin fata consilierilor au trecut in total 24 de proiecte de hotarari, aprobate fara prea mari batai de cap. Numai ca la un moment dat viceprimarului nu i-a mai placut fata ziaristilor, considerand ca a pozat suficient pentru stirile de seara, asa ca a cerut acestora sa-si vada si de alte treburi, pentru ca exista chestiuni care trebuie sa fie discutate in lipsa lor.

In acest caz, Consiliul Local si-ar putea amenaja o “camera a secretelor”, in care viceprimarul si cei interesati ar putea discuta tainele, nu in sedintele acestui organism, care sunt publice, conform legii administratiei publice locale, ceea ce inseamna ca si jurnalistii, chiar si in calitate de contribuabili, pot participa fara nici un fel de interdictie.

• Anca Frumuselu

Concurs smenuit da Directia Antidrog Gorj

Agentia Nationala Antidrog a scos la concurs, la inceputul lunii august, un post de ofiter specialist (psihosociolog) pentru Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Antidrog Gorj (DIICOA). In acelasi timp, aceeasi agentie a mai scos la concurs un alt post, dar de data asta pentru ofiter specialist prevenirea criminalitatii.

Directia gorjeana a trimis la Ministerul de Interne dosarele persoanelor dornice sa ocupe posturile respective. Toate bune si frumoase pana in momentul in care au fost anuntati castigatorii. Singura persoana care a candidat pentru slujba de psihosociolog a aflat ca locul a fost ocupat de unul dintre cei patru participanti la concursul pentru functia de specialist in prevenirea criminalitatii, cu toate ca tematica a fost total diferita. Adica cineva cu studii in stiinte socio-umane a ocupat postul de psihosociolog care presupunea licenta in psihologie, psihopedagogie sau psihosociologie.

Cum s-a ajuns la aceasta situatie poate spune doar cel care a stimulat persoane care s-au jucat de-a Dumnezeul cu posturile scoase la concurs de Agentia Nationala Antidrog.

Persoana neindreptatita a facut memorii la Ministerul Administratiei si Internelor, insa raspunsurile intarzie sa apara.

• Daniel Dumitriu

Potentatii gorjeni isi pierd averile la Fofo

Afacerile gorjeanului Florin Balan, in voga acum cativa ani datorita comertului cu ciuperci, au sucombat de ceva vreme, singurii care-i mai acorda acum atentie fiind creditorii si bancile la care au fost puse gaj proprietatile sale. Desi, prin curtea vilei sale situata peste Podul Jiului, este mai mereu pustiu, deseori noaptea se produce o vanzoleala, care deocamdata n-a devenit suspecta pentru oamenii legii. In incinta bantuita de faliment, se invart, in puterea noptii sute de mii de euro. Potentati ai orasului si nu numai isi parcheaza discret masinile luxoase in curtea casei, nerabdatori sa piarda averi la jocurile de poker pe care le adaposteste vila scoasa acum la vanzare de catre o banca din Tg-Jiu.

Oameni de afaceri care au pierdut mii de euro, spatii comerciale, masini, etc., nu se dau batuti si isi incearca norocul ori de cate ori spuma pokeristilor din oras se aduna la locul cu pricina. Cuprinsi de patima jocului nu mai conteaza, in acel moment, nici dosarele penale pe care unii jucatori le au pe numele lor din cauza unor afaceri ilicite, nici faptul ca unii dintre ei au stat, pe vremuri, la “racoare” tocmai din cauza jocurilor de noroc ilegale. Importanta este doar miza, chiar daca cu fiecare joc pierdut se duc si averile si asa agonisite, in mare parte, din smenuri.

• Daniel Dumitriu

Cartierul de lux Sohodol - teapa anului

La finele anului trecut si inceputul anului acesta, primele pagini ale mai multor ziare din Gorj publicau o reclama despre o firma care urma sa construiasca doua cartiere rezidentiale in leasing. La scurt timp dupa aceea, odata cu reclama a disparut si firma. si cum era de asteptat apoi au inceput sa apara si cei inselati. Zeci de familii, care platisera deja avansul de cateva sute de milioane de lei vechi fiecare, care au ramas si fara bani si fara pamant si fara casa in zona rezidentiala. Asa se face ca numai de la inceputul acestui an si pana in prezent, pe numele directorului firmei Interactiv TV SRL Bucuresti, care urma sa construiasca cartierul Sohodol, au fost inregistrate 4 dosare penale pentru inselaciune. Doua dintre acestea au fost conexate si trimise la Parchetul judetean, iar altul a fost trimis la parchetul local Targu Jiu, unde s-a dat NUP. Al patrulea dosar se afla in continuare in cercetare la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Gorj. Vom reveni cu amanunte.

• Radu Ciocoiu

Dupa ce a fost refuzat de Pandurii

“Briliantul” Malaele face spectacol pentru Astra

Lucian Malaele, “micul briliant” din Tg Jiu a fost refuzat de Pandurii in aceasta vara pe motiv ca nu face fata Diviziei A.

In etapa trecuta din BII, Malaele a inscris trei din cele sase goluri pe care echipa sa, Astra Ploiesti, le-a marcat impotriva satelitului Rapidului.

Fost component al echipei Pandurii, Lucian Malaele a dorit sa revina la echipa sa de suflet, insa conducerea clubului si fostul antrenor, Emil Sandoi, au considerat ca jucatorul a iesit din forma la cei 28 de ani. In ultimul meci insa, Malaele a facut spectacol pe teren si presa sportiva i-a acordat spatii largi la inceputul saptamanii.

Lucian Malaele a fost adus la Pandurii de catre antrenorul Mihai Stelescu si si-a adus contributia la promovarea formatiei targujiene in Divizia B. jucatorul a mai evoluat in Divizia A la Astra si Petrolul Ploiesti.

Vicepresedintele Pandurilor, Viorel Temelescu, a afirmat recent ca doreste sa aduca un jucator de la Divizionara C, Cimentul Fieni.

Telemescu a invocat faptul ca atat Sandoi, cat si Condescu si-au adus ce jucatori au dorit la echipa, asa ca un component al echipei din Fieni va veni cu orice pret ( 20 de mii de euro – neoficial) la Pandurii.

• Mihai Popescu

spagarul fustangiu - de la “economic” la furturi auto

Subcomisarul Daniel Brotea, politistul de la “economic”, despre care “Scandal de Gorj” a scris saptamana trecuta, ca a luat spaga si a trait o poveste de amor cu o angajata a unei firme, a fost retrogradat de catre Consiliul de Disciplina al IJP Gorj pe o functie inferioara celei pe care o detinea pana in momentul publicarii articolului incriminator.

Politistul a alergat toata ziua de vineri sa cumpere cat mai mult din tirajul “Scandal de Gorj”, in speranta ca sotia si superiorii nu vor afla despre smenurile sale.

spaga si amorul l-au costat functia

Articolul “subcomisarul Brotea – spagar si fustangiu”, publicat in urma cu o saptamana, de catre “Scandal de Gorj” i-a pus din nou la munca pe sefii Inspectoratului de Politie Gorj. In ziua aparitiei articolului, comisarul sef Constantin Nicolescu, a dispus efectuarea cercetarii prealabile a subcomisarului Daniel Brotea, iar a doua zi, Consiliul de Disciplina al IJP a stabilit ca politistul se face vinovat de: “comportare necorespunzatoare in serviciu care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului si prestigiului institutiei”.

Astfel, conducerea inspectoratului a decis trecerea subcomisarului Daniel Brotea din functia de sef birou in cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor, pe functia de ofiter operativ la Politia Municipiului Tg Jiu, Compartimentul Furturi de si din auto.

Cu plasa dupa “Scandal”

In timp ce la sediul IJP cercetarile cu privire la smenurile subcomisarului erau in toi, politistul se dadea de ceasu’ mortii sa cumpere tirajul publicatiei noastre.

Din chiosc in chiosc, Brotea a reusit sa cumpere cateva zeci de exemplare si a supralicitat pana la zece mii de lei vechi pentru un exemplar cu vanzatorii volanti.

In eventualitatea unei noi tentative de sabotaj le sugeram celor interesati ca pot cumpara “Scandal de Gorj” direct de la redactie, cu o zi inainte, intrucat, in ziua aparitiei tirajul se epuizeaza la primele ore ale diminetii.

Brotea a negat evidentele

In timpul cercetarilor asupra subcomisarului Daniel Brotea, acesta a incercat sa se apere in fata probelor care-l incriminau, negand cu vehementa ca ar fi primit spaga de la SC Siatra Prod SRL.

Politistul a negat pana si faptul ca si-a confectionat porti pe role la intrarea in gospodaria sa de la Tismana, cu toate ca exista o factura emisa de Siatra pe numele sau, pentru contravaloarea lucrarilor.

Documentele care demonstreaza ca Brotea a primit foloase necuvenite s-au aflat la dosarul de cercetare prealabila, iar in prezent acestea sunt studiate de procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, care va lamuri aspectele de natura penala in acest caz.

Daca va fi gasit vinovat, subcomisarul Brotea va fi trecut in rezerva si va suporta rigorile legii.

Obrazul subtire cu spaga se tine

Subcomisarul Brotea, sef birou in cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor din IJP, a fost acuzat de o angajata a unei societati comerciale ca ar fi primit mita in timpul controalelor pe care le-a efectuat la aceasta.

Reparatii la autoturismul proprietate personala, achizitionarea unor obiecte de mobilier, sau materiale de constructii si confectionarea de porti metalice la proprietatea de la tara, sunt numai cateva din cadourile primite de politist de la SC Siatra Prod SRL Tg Jiu.

Salariata societatii care a platit aceste servicii din banii firmei a dezvaluit faptul ca a intretinut relatii sexuale cu acesta in urma unor presiuni psihice, datorate amenintarilor cu declansarea unor cercetari care o implicau. Mai mult, subcomisarul a inselat-o cu o suma de bani intr-o tranzactie cu un autoturism.

• Claudiu Matei

Ce caine am fost... (tableta)

Promptitudinea cu care conducerea IJP a luat masuri in cazul politistului Brotea imi intareste convingerea ca lucrurile incep sa se miste in bine si in plan local, in ceea ce priveste eradicarea actelor de coruptie in randul functionarilor publici.

Daca in cazul celor sase gabori porno comanda IJP a functionat precum spalatoria “Nufarul”, politistul “spagar si fustangiu” a fost retrogradat a doua zi dupa ce publicatia noastra a sesizat aspectele cu iz penalo-sexual.

Fara a fi ipocrit trebuie sa recunosc faptul ca in acest caz probele sunt evidente, comparativ cu niste acuze relative despre oarece partide de sex oral.

Cu toate astea insa pot afirma cu tarie ca prin adjunctul Voinescu a luat prima poveste “la misto” si asa a dus-o pana la capat si repet cu incapatanare ca s-a antepronuntat asupra solutiei pe care urma sa o ia subordonatii sai.

Lucrurile puteau iesi la fel si in cazul lui Brotea, insa acesta a avut mare ghinion: a venit din concediu comisarul sef Nicolescu si l-a executat scurt. Sau l-a scapat din brate asa rau incat politistul si-a spart capul (asta pentru cei care credeau ca Nicolescu l-a cocolosit amar de vreme).

Retrogradarea lui Brotea din ditamai functia de sef birou la “economic” direct in strada cu boschetarii care fura roti de rezerva si casetofoane auto chiar este un semn ca se poate.

Nu vreau sa fiu rautacios, dar o sanctiune cu diminuarea salariului la smenurile de care este acuzat, ar fi fost cam de rahat.

Promitem ca le mai dam astfel de cazuri celor trei grei din comanda IJP, in curand, cu parere de rau ca le vom strica week-end-urile, cu anchete interne.

si mai promit ceva: toate “Scandal”-urile care nu vor avea nici un articol despre politisti va purta negresit pe prima pagina mesajul “In acest numar nimic despre politie”.

Pana atunci gorjeni puteti dormi linistiti…”Scandal de Gorj” vegheaza pentru voi!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   02.09.2005. 13:10

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 72 - 26 august - 1 septembrie 2005

“Oficiile”, sursa de imbogatire pentru copii VIP-urilor magistrate

Familia presedintei Judecatoriei Tg-Jiu, Anisoara Bucica, se va inrudi in scurt timp cu cea a prim procurorului adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Constantin Pupazan. Monica, fiica procurorului si Mihai, fiul presedintei, presteaza impreuna ca avocati in Baroul Gorj. Pentru a stabili un fundament financiar viitoarei familii, parintii magistrati au avut grija ca odraslele sa primeasca cat mai multe procese din oficiu. Asta pana la inceputul acestui an, pentru ca acum lucrurile s-au mai schimbat, desi destul de putin.

Cei doi amorezi erau mereu prezenti in salile de judecata, unde judecatoarea le arunca cate un mic os de ros. Atunci cand un client nu avea avocat, Bucica intreba:” Domnisoara Pupazan, luati un oficiu?” si bineinteles viitoarea nora nu-si refuza soacra. Pentru fiecare reprezentare din oficiu, un avocat primea pana nu demult intre 200 si 400 mii de lei, acum suma ajungand pana la un milion. Nu este vorba de sume exorbitante, dar, tinand cont de cate persoane nu-si pot permite un avocat, pana la urma se pot strange sume frumusele.

Cei doi nu sunt singurii care au beneficiat de un tratament preferential din partea rudelor care au o functie, in penuria de avocati stagiari favorizati numarandu-se si Radu Pasarin, produs fiziologic a doi magistrati.

Pentru ca ceilalti avocati stagiari s-au simtit defavorizati au inceput sa se auda voci, motiv pentru care s-a luat hotararea, la nivelul Baroului, ca doi colegi de-ai lor sa distribuie procesele din oficiu la toata lumea. Situatia nu s-a schimbat prea mult, pentru a inabusi eventualele comentarii, “muritorii de rand” primind si ei rareori cate un oficiu.

Surse demne de incredere spun ca bani buni ies insa la Parchet, unde pentru cei doi viitori insuratei exista procurorul adjunct care are grija sa-i solicite ori de cate ori e nevoie de prezenta unui avocat.

• Mihai Popescu

Sexologul Dimon - aparatorul pornostarurilor cu epoleti

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova si-a desemnat, in urma cu putin timp, demnul si moralul reprezentant insarcinat sa stabileasca adevarul in povestea felatiei pe care Sorina le-a facut-o, pe timpul cat era minora, celor sase politisti gorjeni. si cum era nevoie de un cunoscator, a fost ales procurorul Vasile Dimon, expert in scandaluri sexuale.

Dimon si-a pigmentat cariera cu un erotism care nu i-ar face bine nici unui procuror care isi face de rusine breasla, decat doar unuia cu multe pile, asa cum se pare ca este personajul in cauza.

In 2000 a fost prins in pacat chiar in biroul cunoscutului si controversatului Dinel Staicu. Acesta, pentru a-si rezolva niste chestiuni juridice, l-a invitat, printre altii, si pe Dimon la o bere. Dupa “incalzire”, desfatarea a continuat in biroul lui Staicu, unde au aparut si fetitele atat de dragi procurorului. Au urmat, spun persoane avizate, adevarate orgii. Pentru a scapa cu roba nepatata, Dimon s-a folosit de ceea ce a invatat in facultate – autodenuntul este mama vinovatului. El s-a autodenuntat, spunand ca a fost prezent la petrecere, dar din cauza diabetului de care sufera a adormit si a pierdut momentele fierbinti. Tocmai lui i s-a intamplat acest lucru!

Ca tacamul sa fie complet, Dimon a decis ca este pacat ca fanteziile si, poate, trairile sale erotice, sa nu fie impartasite muritorilor de rand. Impreuna cu Teodor Radu, fost sef al Politiei Municipiului Craiova, au publicat un roman ce se voia politist, “Secretarul moartei”. In final s-a dovedit a fi doar o cartulie de doi bani, plina de un erotism vulgar si dezgustator. Imaginatia bolnava a autorilor este mai degraba demna de violatorii si obsedatii sexual, care cu siguranta i-au trecut procurorului prin mana.

Una dintre scenele de amor care-i bantuie lui Dimon imaginatia se petrece in capela unei inchisori, unde 3 detinuti satisfac o politista: “tatele stateau asa, in parti, ascutite si lungi, ca niste furtune de cauciuc. Cum au negresele alea de canta la Cerbul de Aur.

si pe urma, s-a dezbracat doamna Sanda de tot. Lor le iesira ochii din cap ca la broastele in calduri.

- Nu asa, la rand!

- si atunci astia, ca la armata, ordonat, au trecut pe rand si au regulat-o pe doamna Sanda de a luat-o mama dracului.”

Astfel de scene se regasesc in intreaga “opera” a procurorului si fostului politist. De altfel, ei amintesc si despre bataile aplicate la ancheta unor musterii neascultatori, dar dau, cu destula darnicie, si date despre violurile petrecute in penitenciare.

Acum Vasile Dimon trebuie sa stabileasca cine este vinovat in cazul porno politistilor de la Tg-Jiu: Sorina, care copil fiind a facut sex oral cu organul legii, sau politistii care si-au folosit bastoanele din dotare si in afara caminului conjugal?

Chemata la declaratii fata nu i-a prea fost pe plac procurorului. Desi consideratiile sale personale nu si le poate exprima decat in fata oglinzii din baie, nu in cladirea Parchetului, Dimon a “blagoslovit-o” pe Sorina cu diverse epitete, ajungand, in final, la concluzia ca: “Nu-mi plac curvele!” A emis o astfel de concluzie inteligenta in timp ce manca o felie de paine cu unt.

Alte epitete cu care a fost gratulata Sorina chiar in fata redactorilor nostri, martori in dosarul porno politistilor sunt: “dobitoaca” si “curva”. Mai mult procurorul a emis si o teza valabila pe vremea cand dumnealui se afla la pubertate: “Daca ar fi fost fiica mea ar fi fost si acum in carje.”

Oricum situatia politistilor este extrem de clara – vor primi NUP-ul deja arhicunoscut.

Politisti care a-ti calcat pe bec, puteti dormi de acum linistiti, procurorul Dimon lucreaza pentru voi!

• Daniel Dumitriu

Subcomisar Brotea spagar si fustangiu

• Subcomisarul Daniel Brotea, sef birou la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Gorj a stors, in urma vizitelor de “lucru”, cel putin 50 de milioane de lei din contul SC Siatra Prod SRL.

Timp de doi ani, politistul a beneficiat de mai multe servicii din partea firmei si a angajatilor acesteia in schimbul omisiunii unor asa zise aspecte de natura penala ce ar fi putut fi descoperite in actele contabile ale societatii.

• Materiale de constructii si chiar lucruri pentru acasa au fost “micile” atentii considerate la acea vreme firesti de catre purtatorul de uniforma.

• Subcomisarul Brotea este obisnuit cu omisiunea mai multor date, asa ca in declaratia sa de avere apar lucruri neconforme cu realitatea, dar in ton cu falsul in declaratii prevazut de Codul Penal.

• O relatie extraconjugala a politistului cu una din angajatele Siatra, finalizata cu scandal in familie celor doi a inchis practic robinetul la alte foloase materiale din partea firmei.

Mita compenseaza controlul

Subcomisarul Daniel Brotea a venit in cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Gorj in urma cu patru ani, de la Serviciul Politiei Economico-Financiare Uricani.

Capitan la acea vreme, Brotea a avansat urgent la gradul de maior (subcomisar) la propunerea consateanului sau de Godinesti, comisar Alexandru Gridan, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP. De aici si pana la sef de birou n-a mai fost decat un pas, asa ca politistul, implinit profesional, a iesit la produs.

In perioada martie 2002-2004, Daniel Brotea a facut cateva vizite la sediul SC Siatra Prod SRL din Tg-Jiu, pe linie economico-financiara.

Societatea era cercetata la nivelul Inspectoratului General de Politie Bucuresti cu privire la relatii contractuale cu unele societati din tara si strainatate.

Subcomisarul Brotea, insotit sau nu de catre colegii bucuresteni, a ridicat in repetate randuri documente de la sediul societatii sau i-a audiat pe reprezentantii legali ai acesteia.

In timpul controalelor “s-a intamplat” ca autoturismul Dacia Nova cu numarul de inmatriculare HD-04-NRK, proprietatea politistului Daniel Brotea, sa aiba nevoie de oarece imbunatatiri.

Astfel, acesta a si parcat masina in curtea celui mai costisitor service din municipiu, unde i-au fost inlocuite cu unele noi toate cele patru anvelope, bujiile au fost si ele schimbate, filtrele de aer, un set de ferodouri, schimbul de ulei si antigel, benzina si ulei, toate pe bani societatii unde politistul tocmai efectua un control. Conform facturii fiscale nr. 3378864, din 27 noiembrie 2002, in valoare de 6.030.000 de lei, emisa catre SC Siatra Prod SRL si a devizului, Nova militianului a fost pregatita pentru iarna, iar o angajata a unitatii a platit contravaloarea serviciilor.

Coltar, porti si teava pe banii Siatra

si cum primul cadou, constand in imbunatatirea autoturismului, l-a scutit pe subcomisar de niste cheltuieli, s-a gandit ca nu i-ar strica si cateva lucrusoare pe acasa, ca doar firma controlata avea conturi destul de grase.

Pe data de 12 martie 2003, politistul achizitioneaza de la un magazin de mobila din Tg-Jiu o canapea coltar “Camelia”, in valoare de 8.900.000 de lei. Factura fiscala nr. 4376484, din aceeasi data este emisa pe numele politistului, insa este semnata de o salariata a SC Siatra, care a si achitat suma.

Trei luni mai tarziu, politistul Daniel Brotea s-a gandit ca si pe langa casa mai trebuie facut cate ceva. Niste porti sofisticate la intrarea intr-una din gospodariile sale de la Tismana ar da bine in fata consatenilor sai si la imaginea sa de “ maior la economic”. La mijlocul lunii iunie 2003 o alta angajata a Siatra cumpara, de la un depozit de materiale de constructii de pe strada Ana Ipatescu din Tg-Jiu, 19 bucati de teava, de cate sase metri fiecare, in valoare de 3.710.000 de lei. Factura este emisa dupa aceeasi tehnica – pe numele politistului, dar cum acesta era in control, salariata societatii verificate semneaza si plateste marfa.

Portile pe role sunt confectionate de salariatii de la Siatra in numai doua zile, doar era comanda speciala de la domnu’ subcomisar.

Factura emisa de societate pentru contravaloarea manoperei, 1.309.000 lei, nu a fost achitata niciodata, cu toate ca s-a emis si chitanta, asa pentru a fi acoperit politistul.

In octombrie anul trecut, Daniel Brotea a mai avut ceva de lucru pe acasa si i-a mai trebuit ceva teava. De aceasta data l-a trimis pe socrul sau sa ridice marfa. De aceasta data materialele au fost duse direct acasa, la Vanata, iar factura a fost emisa pe numele socrului, Stelian Cocarla. Nu mai putin de 75 de bucati de teava de diferite dimensiuni si marimi, in valoare de 26.013.400 lei, au fost achizitionate de la o societate adiacenta Siatra, SC Lumetal SRL.

Brotea nu-si aminteste de bunurile cumparate din banii societatilor verificate si a declarat ca nu a beneficiat de absolut nimic din partea acestora: “Nu-mi mai amintesc, parca prin 2002 am inceput controalele acolo. Da, am beneficiat de apa minerala, biscuiti si niste seminte, care mi le-au pus pe masa. Iar daca am fost cu masina in service mi-am platit eu reparatiile. Eu nu stiu ca factura pentru canapeaua coltar sa fi fost achitata de catre o alta persoana. Daca e asa, poate acea persoana mi-a facut un serviciu, dar a achitat cu banii mei. Ce vreti sa insinuati ca le-a platit cu bani de la Siatra?” a declarata politistul.

Acesta sustine ca nu mai tine minte ce s-a intamplat si doar daca vede documentele isi poate aminti: “Sunt un pic nervos. Am facut eu porti? Unde le-am platit? Nu-mi amintesc! N-am documentele in fata”.

Subcomisarul admite, totusi, un lucru ca fiind posibil, adica ca aceeasi salariata a Siatra sa-i fi platit o taxa la spital, in valoare de 700.000 de lei, cand el si-a schimbat permisul de conducere, la finele anului trecut, insa nu a dorit sa comenteze faptul ca socrul sau a “cumparat” teava de la Lumetal: “La aceasta intrebare nu pot sa raspund deocamdata. Vad ca intrati in familia mea”.

Afaceri in familie

Dupa principiul “Hai ca se poate!”, politistul a mers mai departe cu afacerile. El a convins-o pe aceeasi angajata care l-a ajutat de mai multe ori sa o mai faca odata. El a incheiat un precontract de vanzare-cumparare (promisiune bilaterala) cu fratele acesteia pentru a-i vinde Dacia Nova imbunatatita pe banii Siatra. Cum actul a fost deja incheiat, cumparatorul a fost de acord sa-i achite politistului suma ceruta, adica 115 milioane de lei. Primele doua rate de 1500 de euro au fost achitate conform intelegerii initiale numai ca, in ianuarie anul trecut, cel care a achizitionat-o s-a razgandit pentru ca a constatat ca Brotea ii solicita suma integrala si inca 20 de milioane in plus, cu toate ca valoarea de piata a autoturismului era sub cel cerut de politist. Cum predarea-primirea Daciei Nova urma sa aiba loc la finele lunii martie, odata cu achitarea ultimei rate, cumparatorul a reziliat precontractul incheiat cu patru luni in urma si i-a solicitat lui Brotea sa-i restituie cei 1500 de euro. Sub diferite pretexte, subcomisarul s-a eschivat sustinand ca nu poate inapoia suma urgent si a rugat-o pe vechea sa cunostinta, salariata Siatra Prod, sa-i gaseasca un client pentru a vinde autoturismul si astfel sa-i restituie banii fratelui ei.

La numai o saptamana, 17 ianuarie 2005, Daniel Brotea reuseste sa vanda masina cu 90 de milioane de lei, insa, dupa cum sustine angajata Siatra, politistul nu i-a inapoiat nici pana astazi banii fratelui sau: “L-am ajutat, impreuna cu sotul sa vanda masina pentru a-i da banii inapoi fratelui meu. N-am reusit sa ne recuperam nici acum prejudiciul”, a declarat femeia.

Totusi in declaratia de avere subcomisarul a scris ca Dacia Nova a fost vanduta cu 115 milioane de lei persoanei cu care incheiase initial intelegerea si nu cu 90 de milioane asa cum se intamplase in realitate.

Daniel Brotea sustine ca n-a mintit in declaratia de avere, intrucat el nu a intrat in posesia contractului de vanzare-cumparare propriu-zis nici acum: “ Nu am declarat fals. De vanzarea autoturismului s-a ocupat doamna si nu mi-a adus contractul, probabil e la ea si acum, nu stiu. Ea mi-a adus cumparatorii si ea a radiat masina”, sustine politistul.

Cert este ca subcomisarul stia la ce data a vandut autoturismul si ce suma a luat pe el, dar la completarea declaratiei de avere, trei luni mai tarziu, a scris cu totul altceva.

Brotea – un politist adulterin

La inceputul controalelor pe care Brotea le-a facut la Siatra acesta s-a afisat ca un politist incoruptibil. Daca la primul dosar instrumentat de acesta au rezultat cateva capete de acuzare si, totodata de incepere a urmaririi penale impotriva reprezentantilor legali ai societatii, pe parcurs lucrurile s-au schimbat. Dupa ce “ a bagat mana in borcanul cu miere “, subcomisarul a schimbat tonul cu firma, insa angajatii acesteia au devenit comisionarii sai si chiar mai mult de atat.

In septembrie 2003, salariata Siatra, care devenise deja comis voiajorul preferat al lui Brotea, a fost nevoita sa-i satisfaca si alte pofte. Dupa cum sustine femeia, politistul a intretinut relatii sexuale cu ea, dupa ce isi pregatise minutios terenul: “In urma unor mari constrangeri psihice, a mai multor amenintari cu deschiderea unor dosare penale si emiterea unei ordonante de retinere pe numele meu, in calitatea pe care o aveam in firma, a intretinut relatii sexuale cu mine”, a declarat angajata.

Aceasta spune ca subcomisarul s-a ocupat personal de cercetarile la acea societate si vizitele sale erau foarte dese: “Venea la mine in birou si inchidea usa sa ramanem singuri. Colegele mele cunosc aceste aspecte. Dupa consumarea actului sexual i-am spus ca voi depune plangere insa, m-a amenintat din nou ca voi fi arestata dar in acelasi timp a inceput sa-mi aduca tot felul de cadouri si ma asigura ca, pe plan profesional, ma va ajuta si proteja in sensul neimplicarii mele in alte cercetari ce urmau sa aiba loc la societate. Insista sa intretin relatii sexuale in continuare cu el. Am fost pe punctul de a divorta din aceasta cauza”, a precizat femeia.

Subcomisarul Daniel Brotea neaga vehement faptul ca ar fi facut sex cu aceasta si spune ca nu avea nici o calitate in cadrul societatii pe baza careia sa fie invinuita de ceva: “Cand am cunoscut-o eu era domnisoara. A fost o chestiune de simpatie. Nu am avut relatii sexuale cu ea. Ne-am intalnit in locuri publice, dar nu am fost noaptea cu ea. Era domnisoara atunci! Eu asa stiu. N-am incercat-o! Probabil vrea acum sa ma desparta de sotia mea. Nu stiu ce sa cred”.

Femeia va depune plangere penala impotriva subcomisarului Daniel Brotea, urmand ca superiorii sai sa decida, in urma anchetei administrative, soarta acestuia.

Atitudinea nevinovata a subcomisarului a fost insa surclasata de catre nervozitatea excesiva si tremurul continuu al mainilor, lucru care ii cam da de gol vinovatia.

Preocuparea politistilor de la Serviciu de Investigare a Fraudelor pentru altceva decat sarcinile de serviciu, este evidenta in ultimii ani. Zeci de dosare “grele” treneaza de ani de zile. Cateva exemple ar fi: incheierea politelor de asigurare de viata din banii sindicalistilor din invatamant – autor Vasile Mija; dobandirea calitatii de stramutati in cazul actualului secretar de stat Ionel Mantog si a sotiei sale, judecatoarea Luminita Mantog; folosirea de informatii clasificate din interiorul SNLO de catre Marin Condescu, Danut Pestritu, directorul economic, Ion Vulpe, fost director si alti 18 directori si lideri de sindicat. Astfel de dosare zac prafuite prin birourile oamenilor legii, fiind fluturate din cand in cand pe sub nasul presei, pentru a da impresia ca politia isi face meseria.

Ultima ora: Conducerea IPJ Gorj a demarat deja ancheta administrativa in acest caz.

• Claudiu Matei

Bengesti Ciocadia - imperiul primarului Geogia

Inrudirea a peste jumatate dintre angajatii Primariei Bengesti Ciocadia nu este singura problema care exista la nivelul comunei. Surse oficiale declara ca primarul Victor Geogia a trecut peste capul Consiliului Local la angajarea lui Cosmin Pauna, fiul agentului agricol Margareta Pauna. Consiliul nu a aprobat angajarea acestuia pe postul de inspector financiar, iar aceasta totusi s-a facut, chiar in urma unui concurs cu cantec.

Insa ceea ce ii doare cel mai tare pe cei care l-au ales pe Victor Geogia in fruntea comunei, este faptul ca de ajutorul social beneficiaza sute de persoane care nu se incadreaza in prevederile Legii 416. Astfel din cei 3.600 de locuitori, doar 50 ar trebui sa beneficieze de ajutor social, dar vreo 500 de persoane traiesc acum de pe banii statului, in urma unor anchete sociale false. Instaritii zonei se prezinta la primarie sa-si ridice ajutorul cu telefoanele mobile la brau si in masini care le tradeaza starea materiala.

Locuitorii satului Peticei fac echilibristica de cand inundatiile au luat podul ce trecea peste raul Galbenu, din acesta ramanand doar cateva cabluri pe care copii care merg la scoala sunt nevoiti sa se catere, asta in cazul in care nu prefera sa treaca prin apa. Aceasta situatie treneaza de 3 luni si nici pana acum Geogia nu a catadicsit sa rezolve problema. Intr-un alt sat, Peresti, la inceputul anului, au avut loc niste alunecari de teren care au afectat 5 gospodarii. Primarul a trimis dupa 3 saptamani cateva remorci de piatra, in rest nimic. Oamenii s-au ocupat singuri de remedierea stricaciunilor, imediat dupa producerea acestora, pentru ca stiu cat de bine se pot baza pe primar.

In timp ce o parte din drumurile comunei arata lamentabil, Geogia s-a ocupat cu un interes deosebit de drumul Bengesti – Linia Mare. El a turnat griblura exact pana la poarta gospodariei sale, nici un centimetru mai mult.

Aceste aspecte si multe altele se pot insa descoperi in cazul in care Corpul de Control al Prefecturii ii va face o vizita primarului care si-a uitat promisiunile facute in fata concetatenilor care i-au acordat incredere la alegerile locale.

• Adrian Iovan

Antrenor in ceruri (tableta)

L-am cunoscut in urma cu aproximativ doua luni pe profesorul Traian Predulescu. Un tip la varsta a doua despre care stiam ca e antrenor pe la copii si juniori. Mi-au facut cunostinta cu el doi buni prieteni Sorin Calugarita si Mihai Prunariu, care-l cunosteau pe profesor indeaproape. Din acel moment nea Traian a intretinut atmosfera. Am cunoscut de fapt omul plin de viata si glume pe care nu poti sa nu-l placi din primul moment.

“Ba, baiatule ba, tu nu esti normal la cap!” asta a fost prima replica a lui nea Traian dupa ce a aflat cum ma numesc.

In acea seara furtunoasa, Predulescu l-a depasit la glume si nebunii pe inegalabilul sifilitic Calugarita.

Omul Traian Predulescu avea lipici. I-am dibuit si caracterul: extraordinar. La un pahar, barbatii devin mai tate decat tatele. Nea Traian nu si-a vorbit nici o secunda colegii de rau, ba mai mult, pe majoritatea ii lauda la modul cel mai sincer.

Despre antrenorul, dascalul, Traian Predulescu, aflasem in aceeasi seara foarte multe. A antrenat generatii de copii cu mare daruire si de cele mai multe ori numai si numai de placere, fara remuneratie.

Ambitios cu el insusi, nea Traian a vrut sa nu ramana un simplu dascal. La 50 de ani a terminat o facultate. Chiar in urma cu cateva luni si-a luat diploma de licenta de la Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Iasi si se considera implinit profesional.

Avea o admiratie aparte, cumulata, in gluma, cu teama fata de ziarul “Scandal de Gorj”. M-a rugat de nenumarate ori, la modul ironic, sa nu apara vreodata in paginile “Scandalului” si i-am promis ca nu vom scrie despre el.

Iata ca nu m-am tinut de promisiune. Nea Traian apare la noi in ziar. Motivul: nea Traian ne-a suparat rau de tot, a plecat la Bucuresti cu echipa lui de copii, la un turneu de fotbal si i-a tradat pe micuti. Nea Traian s-a transferat in ceruri, sa antreneze ingeri. Dumnezeu sa-l aiba in paza si sa-l odihneasca!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   26.08.2005. 13:09

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 71 - 19 - 25 august 2005

Nepotisme pe banda la Primaria Bengesti Ciocadia

Primaria Bengesti Ciocadia a devenit, dintr-o institutie publica, o afacere de familie, cel putin sase dintre cei doisprezece functionari care presteaza aici fiind rude. Primarul Victor Geogia recunoaste nepotismul practicat sub conducerea sa, dar nu gaseste nimic anormal, pentru ca neamurile celor cu radacini vechi in primarie au primit posturi in urma unor concursuri serioase.

Despre Margareta Pauna lumea din comuna stie ca este tehnician veterinar, ba agent agricol, ba se ocupa de starea civila, ceea ce inseamna ca activitatea sa a fost atat de consistenta incat nu s-a intiparit in mintea nici unui consatean rolul sau la nivelul comunei. Insa, oamenii stiu foarte bine ca femeia si-a angajat de curand si fiul, Cosmin, sa manance o paine din banii contribuabililor. Primarul a lamurit statutul Margaretei, declarand ca se ocupa cu registru agricol, adica e agent agricol: “sau cum se spune acum referent”. Despre angajarea lui Cosmin n-a avut nimic de comentat, ca doar “nici o lege nu interzice ca angajatii unei primarii sa fie rude.”

Perceptorul comunei, stefan Corici, lucreaza in primarie alaturi de fiica sa, Dorina Cochina, ocupanta a unui post onorabil de contabila.

Victor Bistreanu, secretarul institutiei se inrudeste cu casiera, Dorina Bistreanu, care-i este cumnata, dar traieste si o poveste de dragoste cu o angajata de la starea civila, cu care, probabil, se va face neam, la un moment dat, legal.

Victor Geogia ia apararea subordonatilor sai considerand ca: “Ce n-au voie sa lucreze? Sau de ce? Nu stiu daca interzice legislatia asa ceva. Oricum, oamenii sunt vechi, au cate 10-12 ani in primarie”.

Poate legislatia nu interzice inrudirea functionarilor publici, dar interzice cu siguranta aranjarea concursurilor organizate intr-o institutie in asa fel incat odraslele unora sa puna mana pe un post caldut si un salariu decent intr-o primarie.

Despre ilegalitatile care se fac la Bengesti Ciocadia si pe care, Geogia, in calitate de prim gospodar ar trebui sa le combata, va vom oferi informatii pe larg in numerele viitoare ale publicatiei noastre.

• Adrian Iovan

Nababi pe banii publici

Foste sau actuale VIP-uri gorjene se lafaie, alaturi de familii, in vile de miliarde de lei. De unde au avut bani sa ridice asemenea palate, este o intrebare la care de ani de zile nu se gaseste raspuns, pentru ca nimeni abilitat nu este dispus sa-l gaseasca. Mai ales ca o parte din marii bogatasi ai judetului provin din randul organelor de cercetare.

Municipiul Tg Jiu este inconjurat pe toate partile de cartiere de vile care lasa cu gura cascata orice muritor de rand.

Drumul spre cartierul Barsesti este strajuit de o impozanta casa, apartinand fostului deputat Scarlat Iriza. Desi casa este destul de mare, ca dimensiune o intrece snobismul proprietarului care, nemaistiind ce sa mai faca cu banii s-a apucat sa faca hidroizolatie la gardul ce o imprejmuieste.

si judecatorului Ion Stanulescu, ii prisosesc banii, el construindu-si, pe strada sisesti, un ditamai viloiul, frumos colorat. El s-a apucat de constructie in urma cu cativa ani, cand era director al Penitenciarului Tg Jiu, iar pe vremea aceea exista suspiciunea ca o mare parte a casei a fost ridicata cu materialele care trebuiau sa fie folosite la subunitatea puscariei de la Pojogeni.

Fostul inspector principal Doinel Popescu, suspendat din politie in 2004 pentru fals in declaratii, uz de fals si tentativa de inselaciune intr-o poveste urata cu o societate de asigurari pe care a vrut sa o traga in piept, s-a apucat sa-si construiasca o casa imensa in acelasi cartier. Deocamdata a abandonat lucrarile, poate pentru ca inca ii mai zornaie catusele pe langa urechi, dosarul in care este cercetat nefiind inca definitivat.

Acelasi cartier gazduieste si casa comuna a doi magistrati. Procurorul Vasile Udroiu si judecatorul Ion Marin, sunt vecini de camin. Ei impart acelasi imobil. Cat de normal este acest lucru, este usor de presupus.

Directorul economic al SNLO, Danut Pistritu si-a ridicat o vila care atrage atentia doar prin marime, probabil dorind sa demonstreze vecinilor de pe sisesti ca are la fel de multi bani ca si ei, poate chiar mai multi, daca e sa tinem cont ca presteaza de ani de zile la SNLO.

Despre alte personalitati grandomane si proprietatile lor extravagante, vom reveni in numerele viitoare ale “Scandal de Gorj”.

• Mihai Popescu

Trioul politistilor batausi!

Vasile, Bordea si Toma aplica din nou legea pumnului

Marius Constantin Popa, un tanar din Tg-Jiu, a fost batut de catre trei politisti, in dimineata zilei de sambata, 13 august, sub pretextul ca a refuzat sa se legitimeze.

Politistii Nicolae Vasile, Cristian Bordea si Marian Toma de la Biroul Judiciar din cadrul Politiei Municipale Tg-Jiu au descins, in jurul orei 04.00 dimineata, in barurile din zona Victoria II. Intr-un local din aceeasi zona se afla si Popa, care a fost scos afara cu forta de catre politisti si luat la bataie.

Martorii evenimentului au declarat ca Marius a trezit tot cartierul tipand cat il tinea gura sub ploaia de lovituri ale celor trei politisti. “L-au pus pe jos si unul dintre ei ii statea cu genunchiul pe cap. Zeci de oameni au iesit pe fereastra”, a declarat un martor ocular.

Popa a fost condus la sediul politiei unde i s-a aplicat o amenda de 10 milioane de lei

Pentru refuz de a se legitima si adresare de expresii jignitoare la adresa politistilor.

• Adrian Iovan

Sandoi & Condescu jongleaza cu banii pandurilor

Jocurile de culise, interesele financiare si combinatiile de budoar sunt specialitatea cuplului Condescu-Sandoi.

Politica dezastruoasa a transferurilor, umflatul in pene cu bugetul supraponderal, inexistent in realitate, si morisca financiara marca “Condescu” – sute de mii de euro contra unor rezerve refulate, cantonamentele la pensiunile prietenilor si rubedeniilor, ori imagine cu ajutorul unui celebru anonim – sunt numai cateva din cauzele rezultatelor de pana acum ale Pandurilor.

Cele doua esecuri lamentabile par sa confirme faptul ca Divizia A este palarie prea mare pentru Pandurii Tg-Jiu.

Joc de glezne cu Emil Sandoi

Cel putin trei jucatori au poposit in aceasta vara in batatura Pandurilor pe “buca” (a se citi obrazul) lui Sandoi. Prietenia dintre antrenorul Pandurilor si impresarul Gica Popescu l-a readus pe Boby Verdes la Tg-Jiu. Dupa periplul Craiova – National – FC Arges, Verdes a revenit la Pandurii dupa ce Condescu a virat 60 de mii de euro, din visteria clubului, in contul SC Becali&Popescu Football Management Consulting SRL.

Cu toate ca sub comanda lui Cartu, la Pitesti, Boby Verdes nu a jucat nici macar un minut, Sandoi si Condescu au acceptat un contract pentru actualul sezon de aproximativ 15 mii de euro.

Rezerva de lux Verdes n-a stralucit nici la celelalte doua divizionare A insa, din lumina nocturnei de pe “Ion Oblemenco” si “Parcul cu platani” s-a trezit in cea a reflectoarelor lumii mondene de Capitala, odata cu aparitia in public alaturi de solista de la “Sexxy”, Claudia Patrascanu.

Un alt parvenit pe cai dubioase in curtea Pandurilor este Catalin Lazar. Acesta a venit pe meleagurile gorjene “la pachet” cu Armel Disney de la International Pitesti.

Fiul fostului patron al echipei argesene, Benone Lazar are un contract destul de gras la Pandurii si a venit tot pe relatia de prietenie dintre tatal sau si antrenorul Emil Sandoi.

Benone Lazar a demisionat de la International dupa meciul cu Minerul Motru, din sezonul trecut, cand a fost acuzat de centralul partidei, Silviu Bogdan, ca l-a sunat inainte de meci si i-a propus o intalnire dupa joc, promitandu-i ca “daca va iesi bine” o sa cumpere mobila de la magazinul sau.

Emil Sandoi a fost pe punctul de a prelua echipa pitesteana, in iunie 2003, dupa ce Benone Lazar l-a demis pe Nae Ungureanu.

Dorel Stoica, jucatorul lui FC Caracal, a papat si el din banii gruparii targujiene prin cantonamentele din strainatate, dupa care a poposit la Craiova. Acesta ajunsese la Tg Jiu pe relatia Jean Nitulescu – Emil Sandoi, presedintele executiv al clubului caracalean fiind nasul de cununie al antrenorului “gorjean”. Sandoi l-a adus totusi la Tg Jiu pe excraioveanul Marius Iordache.

Dar nu numai Sandoi a adus in lot rezerve refulate, ci si presedintele Condescu.

Scarlatache de la Dinamo II, transbordat de pe corabia lui Netoiu, Bulica, “un junior de perspectiva” (!?) de la National si un strain de la Uniunea Sanicolau Mare sunt achizitiile de marca ale lui Condescu.

Madalina imbraca jucatorii si-l dezbraca pe Condescu

Un SRL obscur aflat pe aceeasi strada cu sediul USMO este unicul furnizor de echipament sportiv al gruparilor sustinute din banii minerilor, Elmerom Construct SRL este infiintata in urma cu exact un an insa, contul acesteia a crescut ca in basmele cu Fat-Frumos.

Elmerom este administrata de catre Madalina Berbecel, apropiata (a se citi intima) a lui Marin Condescu.

Societatea amintita a furnizat echipament sportiv tuturor echipelor gorjene sustinute financiar de catre USMO. Mai mult, la sediul firmei din strada Cerna au fost puse in vanzare abonamente pentru meciurile Pandurilor, precum si alte obiecte “de vitrina” ale clubului. La meciul cu Dinamo, galeria “Durii”a imprumutat banere de la magazinul Madalinei.

Cu ajutorul presedintelui Condescu, cei doi frati ai Madalinei au fost angajati la hotelul de la Ranca al USMO ca bucatar, respectiv receptioner.

La acelasi hotel au fost cazate, in aceasta iarna, fiicele lui Condescu atunci cand au luat lectii de schi de la profesorul Bacanaru, antrenor la o grupa de copii si juniori la Pandurii.

La cum s-a ocupat pana acum de imaginea clubului, Tudor nu-si merita banii

O alta afacere bizara marca Condescu a fost aducerea lui Bogdan Tudor ca director de marketing al Clubului Pandurii. Surse din anturajul echipei au declarat ca Tudor ar fi primit deja 800 de milioane de lei pentru promovarea imaginii Pandurilor, iar intregul contract ar ajunge undeva in jurul valorii de 3 miliarde de lei.

Presedintele Condescu si politica sa manageriala, bazata pe cumetrii, baga lunar sute de milioane de lei, din bugetul Clubului Pandurii, in contul unor apropiati de-ai sai.

O parte dintre jucatori sunt cazati intr-un asa-zis hotel din centrul orasului, intrucat sotia patronului este ruda apropiata cu nevasta lui Condescu. Fotbalistii sunt cazati la etajul I al hotelului, special renovat, restul imobilului putand fi usor comparat cu blocurile groazei din orasele miniere, in conditiile in care Hotelul Sport arata impecabil.

O pensiune de la intrarea in comuna Pestisani are privilegiul de a-i caza pe elevii lui Sandoi cate sase zile in fiecare luna, inaintea meciurilor de “acasa”.

Pensiunea nu a fost aleasa intamplator. Ion Poenaru, actualul viceprimar al comunei, fost director executiv, apoi purtator de cuvant si organizator de competitii la Pandurii a fost, pana a deveni functionar public, unul dintre patronii pensiunii. Chiar daca scriptic nu mai figureaza in actele contabile ale acestea, Poenaru inca aduce bani in contul pensiunii de pe urma relatiei de prietenie cu Condescu.

Sandoi a fost prins in ofsaid

In urma cu cateva luni, cand jucatorii de la Pandurii se aflau intr-un cantonament la Tismana, Emil Sandoi s-a afisat public cu sotia unuia dintre acestia.

Fara sa stie ca la Complexul Turistic “Jalesul” din Arcani sunt in cantonament jucatorii de la Minerul Rovinari, Sandoi a aparut intr-una din seri la brat cu sotia unuia dintre elevii sai. Fotbalistii de la Rovinari l-au anuntat pe jucatorul Pandurilor si pentru a evita speculatiile pe aceasta tema, fotbalistul a plecat de sub comanda lui Sandoi la CS Otopeni.

Dar nu numai Sandoi i-a fost infidel nevestei. Cel putin patru dintre elevii sai au avut relatii sexuale orale extraconjugale. …

Disney si site-urile porno

Congolezul Mamouna Armel Disney, atacantul echipei Pandurii viziteaza site-uri porno in miez de noapte. Armel a fost surprins de reporterii “Scandal” intr-un club de internet, in seara zilei de marti, 16 august, in jurul orelor 23. Dupa ce a vizitat pagina on-line a unui ziar sportiv, Disney si-a indreptat atentia spre fotografiile porno de pe internet. Congolezul a fost “deranjat” de doua tinere care i-au cerut numarul de telefon si i-au dat in schimb cateva pupicuri.

Ultima ora

Surse apropiate Clubului Pandurii sustin ca, in cazul unui esec in meciul de duminica cu Poli Iasi, antrenorul Emil Sandoi va fi demis.

Aceleasi surse declara ca inlocuitorul acestuia pare a fi Ion Marin. “Sapaliga” a urmarit, in urma cu doua saptamani, meciul Pandurilor cu Farul, impreuna cu un om de afaceri gorjean, prieten al sau.

• Claudiu Matei

Eurotombola – o noua teapa marca Paul tardea

Omul de afaceri Paul Petre tardea, unul dintre responsabilii “tunului” de 2000 de miliarde de lei de la BCR Novaci, continua, inca in libertate, seria tepelor de nivel national care au devenit deja cartea sa de vizita. Soro Tur, societatea pe care figureaza jocul de noroc Eurotombola, a intrat in incapacitate de plata si a declarat de curand faliment, astfel sute de persoane, castigatoare ale premiilor puse in joc, au ramas cu buza umflata. Treaba a inceput sa scartaie in urma cu o luna de zile, cand “fericitii castigatori” nu si-au mai incasat premiile si au fost trecuti pe o lista de asteptare, promitandu-li-se ca pana la urma li se vor rezolva si lor doleantele.

Unul din motivele punerii pe butuci a acestui joc este faptul ca veniturile incasate erau mai mici decat cheltuielile. Sperand intr-o revenire in topul preferintelor romanilor, tardea si ai lui au acordat, in ultimul timp, premii chiar peste suta la suta din incasari, acest lucru adancind groapa financiara in care se afla.

Un alt motiv demn de toata atentia este viata opulenta pe care Paul Petre tardea o duce si cheltuielile de protocol pe care le implica aceasta. Omului de afaceri ii plac petrecerile costisitoare la care isi invita toti prietenii, toate rudele si colegii. tardea prefera localurile luxoase, motiv pentru care notele de plata insumeaza de multe ori zeci de milioane de lei.

Paul Petre tardea are o activitate infractionala uimitoare. Pe langa acuzatiile aduse in cazul BCR de complicitate in acordarea de credite cu incalcarea legii, utilizarea creditelor in alte scopuri, abuz in serviciu in forma calificata, inselaciune, fals intelectual, uz de fals si asociere in vederea comiterii de infractiuni, afaceristul mai are in spate o condamnare pentru trafic de influenta si inselaciune si o alta pentru trafic de influenta. In ultimul caz, el a primit, in anul 1989, de la doua persoane 120.000 de lei si un autoturism Dacia pentru a le aranja acestora vanzarea prioritara a unui autoturism Aro. tardea le spusese victimelor sale ca este ofiter al Ministerului de Interne si poate interveni pe langa administratia Sectorului 5 Bucuresti, precum si pe langa reprezentantii MI pentru a le rezolva problema. In decembrie 1997 a fost trimis in judecata pentru fraudarea Bancorex, acuzatiile care i s-au adus atunci fiind de inselaciune, fals in inscrisuri oficiale sub semnatura privata, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals. De asemenea el a fost implicat si in fraudarea Bankcoop.

Mergand pe lina slabiciunii sale pentru banci, tardea s-a implicat in afacerea mastodont BCR Novaci, dupa care a urmat “teapa” nationala Eurotombola.

Daca nu va fi linsat de oamenii care bat drumurile Bucurestiului de pomana pentru a-si recupera ceea ce au castigat in fata unei tari intregi, adica premiile de la Eurotombola, tardea ar mai putea trage un “tun” pana cand autoritatile se vor hotari sa-l aresteze.

• Mihai Popescu

Victima propriilor magarii,

Clement Mocanu va raspunde pentru spaga data

Mult prea celebrul om de afaceri romano-americano-moldoveanul Clement Mocanu, cel care in urma cu un an si jumatate a isca un scandal national prin autodenunturile cel putin bizare despre cum si cui a dat el spaga pentru a obtine contracte de miliarde, s-a prins in propriul santaj.

Bazandu-se pe faptul ca autodenuntul privind actele de coruptie il vor exonera de raspundere penala, acesta a facut enorma greseala de a demasca afacerea lui cu fostul prieten de poker, Nicolae Mischie privind lucrarile de reparatii la Casa Ganescu. Desi spera ca prin acest act sa se razbune pe fostii “parteneri de afaceri”, din start ancheta s-a intors impotriva sa. Nefiind vorba de un act de coruptie, anchetatorii au inceput totodata urmarirea penala si impotriva lui Mocanu alaturi de Mischie.

In prezent dosarul “Casa Ganescu” se apropie de finalizare, iar actorul secundar, Mocanu, disperat ca va aparea in fata instantei, a inceput sa urle in stanga si-n dreapta ca expertiza care a scos in evidenta faptul ca ARC Tg-Carbunesti, al carui administrator este, a incasat ilegal 800 de milioane de lei, este o facatura pentru a-l inhata. Arta victimizarii, pe care romano-americano-moldoveanul a invatato foarte bine de la “consilierii” sai, nu-i va mai fi de folos si de aceasta data. Cel tarziu la finele saptamanii viitoare anchetatorii gorjeni vor trimite dosarul “Casa Ganescu”, pe rolul Judecatoriei Targu Jiu, in care Mischie va fi pus sub acuzatia de abuz in serviciu sub forma calificata, iar prietenul si autodenuntatorul, Clement Mocanu pentru complicitate la abuz in serviciu.

• Radu Ciocoiu

Vicepresedintele ANAF Daniel Chitoiu implicat in debarcarea lui Udroiu

Surpriza mare ieri cand pe fluxurile de stiri a aparut o informatie conform careia Dumitru Udroiu si-ar fi dat demisia din functia de director general de la Finante, locul acestuia fiind luat de adjunctul Gheorghe Paraschiv. De fapt Udroiu a facut cerere de mutare pe o alta functie, inainte de a pleca in concediu, satul probabil de interventiile si constrangerile de a renunta la fotoliul caldut de director. Surse oficiale ne-au declarat ca in spatele debarcarii lui Udroiu a stat vicepresedintele ANAF, Daniel Chitoiu, cel care-l sprijina pe deja celebrul Parvulescu.

Vom reveni cu amanunte.

• Scandal de Gorj

Victor Ponta, un deputat... “fermecator”

Deputatul Victor Ponta a fost declarat unul dintre cei mai frumosi politicieni romani, intr-un sondaj realizat recent de catre Grupul de Studii Sociale. Obisnuit mereu cu ocuparea primelor locuri, Ponta se multumeste de aceasta data cu pozitia a saptea, la egalitate cu Corneliu Vadim Tudor si inaintea deputatului Cristian Boureanu.

Parlamentarul gorjean a obtinut un procent de 3% din preferintele celor intervievati, la sondaj tinandu-se cont si de notorietatea politica a candidatilor, nu numai de calitatile lor fizice.

Mai bine cotata este prietena lui Ponta, Daciana Sarbu, ocupanta a locului doi in topul celor mai frumoase si atragatoare femei politician, dupa Mona Musca, desemnata drept lider. Daciana a cucerit 5,5% din inimile celor care si-au exprimat parerea, ea fiind urmata de catre prefectul Capitalei, Mioara Mantale.

La nivelul judetului Gorj, femeile au auzit de Victor Ponta, dar nu sunt asa incantate de el, asa cum au fost cei intervievati pentru realizarea topului.

Pe cateva dintre acestea le-am intrebat daca deputatul li se pare un barbat atragator, daca da ce anume le atrage la el si daca stiu vreuna din realizarile lui Ponta in interesul judetului. A reiesit ca adolescentele nu-l au deloc la inima pe Victor, doar una dintre ele auzind de el, aceasta simpatizandu-l chiar pe politician din cauza ochilor, insa n-a putut sa-si aduca aminte nici una dintre infaptuirile sale pentru Gorj.

O femeie de 37 de ani a gasit ca Victor Ponta nu este atragator, dar are ceva de apreciat – inteligenta. Nici aceasta n-a stiut sa spuna ceva despre munca lui in folosul gorjenilor.

O tanara de 27 de ani a declarat ca Ponta este atragator prin prisma unui singur lucru: banii pe care cu siguranta ii are.

• Anca Frumuselu

Porno politistii audiati la Parchet

Ancheta in cazul celor sase porno politisti a demarat vineri,19 august, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova.

Procurorii doljeni ii vor audia pe cei sase politisti gorjeni in urma dezvaluirilor din “Scandal de Gorj”, cu privire la comiterea infractiunilor de coruptie sexuala.

In urma cu doua saptamani, publicatia “Scandal de Gorj” aducea la cunostinta opiniei publice, faptul ca politistii Sanda Sorin, Cristian Stroe, Sergiu Posea, Aurel Leustean, Marius Giura si Dan Trusca, au intretinut relatii sexuale orale cu o tanara din Tg-Jiu atunci cand aceasta era minora.

• Daniel Dumitriu

Hotul striga hotii! (tableta)

Cam asa as putea cataloga personajul care va face subiectul acestui material. Clement Mocanu, caci despre el este vorba, celebrul om de afaceri romano-american, este cel care a “demascat” pentru prima data modul in care se fac afaceri in Gorj. Nu intr-un exces de onestitate si spirit civic, ci in unul de lacomie, deoarece fostii prieteni si parteneri de afaceri refuzau probabil sa-i “castige” chiar toate lucrarile de pe raza judetului. Cu toate acestea, trebuie sa recunoastem ca romano-americanului i-a trebuit foarte mult curaj pentru a incalca Omerta, juramant respectat cu sfintenie de clanurile mafiote din conducerea judetului… si de aici au inceput seria autodenunturilor, totul conturandu-se intr-un intreg spectacol macabru in care “Hotul striga hotii”, iar care ce a generat actul de coruptiei, iese in fata opiniei publice, in postura de om de afaceri onest ajuns victima a sistemului, pentru a-i denunta pe cei carora le-a oferit sPAGA. Individul a fost foarte bine consiliat de cei pe care-i plateste, pentru a se autodenunta doar in cazurile in care se conturau infractiuni de coruptie si denuntatorul este exonerat de raspundere penala, ne mai putand fi cercetat pentru ilegalitatile ce le-a initiat. Cu toate acestea, atunci cand hotul striga hotii, nu intotdeauna si scapa. Atunci cand s-a adresat organelor de ancheta pentru a demasca mica afacere privind lucrarile de reparatii efectuate de firma al carei administrator este le-a realizat la casa de protocol a Consiliului Judetean Gorj, a comis o mare greseala. Practic in acel moment si-a pus singur streangul de gat, picand in mana anchetatorilor, carora le aducea numai laude pana atunci. Greseala a fost acea ca infractiunea pentru care se autodenuntase, nu era una de coruptie si drept urmare chiar “victima” Mocanu devine inculpat. Imediat dupa ce si-a dat seama de greseala facuta, Mocanu s-a lansat intr-o campanie furibunda in care ataca pe oricine i se punea in cale, atitudinea acestuia devenind asemanatoare cu a unui caine turbat. De data asta si-a sapat singur groapa… bineinteles ajutat de consilierii sai.

Lucrurile cu siguranta nu se vor termina aici. Practic acum va incepe circul. De acum inainte vor aparea magariile romano-americanului, despre cum acesta si-a inselat partenerul de afaceri, despre oamenii care au lucrat pentru el in Timis si care au ramas fara bani luati si multe multe altele. Pentru moment insa ma voi opri aici. Totusi va promitem ca in numarul urmator vom reveni cu dezvaluiri socante cu privire la tepele de sute de miliarde ale moldoveanului Clement Mocanu.

• Radu Ciocoiu

   Scrie Comentarii (0)   19.08.2005. 13:07