Găseşte-ne pe Facebook
Abonează-te prin RSS


Comentarii:
CEO (Cred ca este o petarda lansata chiar d...)
om de rand (Articol de nota 2000, exact ast...)
mai multe....izde (Esti un barbat frustra...)
Ciurel (Bai mezinca! dintr-un rahat de subu...)
Bravo Ciurel (Ai pus punctual pe rana. S-a...)
Laurentiu (Masa mineriilor era data sclavii...)
gorjanul (Cupa de ce nu este cercetat ? Doa...)
victor (DOMNULE REDACTOR SA VA SCHIMBATI ME...)
miner (sa vina si la lupoaia sa se vada und...)
dannnnnnn (Cel mai pacat e de ******* mea c...)
ioji (un nenorocit de tigan care toata viat...)
Maria Lataret (Primare daca tot ai recunosc...)
miohai (ha ziaristuler da drumu la comentar...)
mihai (astia sint oamenii din gorj hoti per...)
Cupa (Toate smenurile duc la Cupa. Acolo ca...)
Ion (O proasta ingaurita,cu pile,asta este...)
GOGU (Pe dracu e ofiter acoperit ca si prie...)
vasile (Interesant ar fi sa se verifice si...)
ion (se pare ca fiecare ajunge in locul pe...)
Pontaj fictiv (Casian a fost pontat fictiv...)
miner (Par...... Impar..... ce numar sa ai...)
miner (mai milogilor, CIURELE tu chiar nu v...)
mara (foarte bine ati facut merita din plin...)
pt caruntu (Acest mizerabil profesor, este...)
cocolino (daca se observa au aceasi tunsoar...)
Lacramioara (degeaba ruset este destept vai...)
andrei lacramioara (domnule nicoloff ce fac...)
Ioana (de unde l-ati mai gasit si pe rudare...)
dan (toti actualii cetateni care sunt inscr...)
SACALU (baltoi este un gorjean get pe get d...)
ion (RUSINE-sunt ingineri si inginere in di...)
ion (rusine tutror care au contribuit la ac...)
GICA CONTRA (de ce "va mirati",astia dau am...)
Marcela (Giorgi fomistul si invidiosul, mai...)
mosoiu (ma doare in basca pt un miliard mer...)
Roxana m (Eu sunt fan mvm,e gigolo,are love...)
O angajata (Primarul de la Dragutesti este...)
xxx (Casa e pusa gaj la banca de 6 ani si d...)
Un pensionar militar (D-le Şendroiu, pentr...)
Flodug (Ionete si Cirlogea sa fie anchetati...)
grasu (E tare si mare daca a ajuns sa l san...)
marius (pt. primar. Sotia a participat i...)
GLG (Bravo Luci,te duci cu Telu de mana la...)
dr bivolaru (Dragi mei pe langa faptul ca a...)
gyoni (Aceasta este adevarata fata a servic...)
georgi (Verificati toate unitatile de stat...)
Coco (Ba mai citeste si tu una alta... Fap...)
conducator auto (Aceasta strada , Luncilor,...)
skl (Bai cap sec,pe str.luncilor este acces...)
ion (laa vasile ca mai ai putin si te ia ai...)
coleg (IONETE...felicitari lui caragea, a s...)
CRISTINA (ZEUS CE LEGATURA ARE AFACERILE LU...)
deyuu (Eu sustin fetele astea.daca nu ar fi...)
Catalin (Domnul Doctor Oleg Ivanov este un...)
un înșelat de ei (Coanca numai inspector...)
Gica (Davide, cel mai avantajos pentru tine...)
gorjanul (De unde filozof , poate cartofor...)
n g (rusine politiei romane)
Zeus (Vasile ai gresit si ai platit , asa d...)
ecfu@yahoo.com (Mariane, ti ai pis-o ! Tu t...)
ecfu@yahoo.com (Mariane, ti ai pis-o ! Tu t...)
liliana (Are dreptate un interlocutor să p...)
marius boeriu (Dezmint cele scrise in numel...)
cameleon (Domnul doctor Ivanov a facut bine...)
capricorn (Domnul doctor Ivanov nu a plecat...)
sf.ilie (asemenea specimene nu au ce cauta...)
Darie (Nu va bucurati ca vin alti flamanzi...)
ioana (Ce sa-ti spun , tu asta care ai scri...)
haţmaţuchi (Referirea a fost făcută str...)
Camasa (Sper ca va fi un articol si cu func...)
Adrian (Eeee ionete acuma nu mai esti spaga...)
Adrian (Ba o sati iei 300000 de € cand o...)
marius (Ionete si carlogea mergeti la prasi...)
tirgujian (de ce nu postati toate comentari...)
pikindel (Nu transferurile lor ne trebuie n...)
ella (Nu le cunosc pe aceste trei domnisoar...)
London (Gresit !!! 1. Nu e manager the...)
popi (Pai mai David, cati dintre cei care i...)
Gamulescu Stefanel (Expertiza pshihiatrica,...)
Gamulescu Stefanel (Expertiza pshihiatrica,...)
dyablo (pe astea nui bagati in parnaia dupa...)
marco (Afara cu toate javrele corupte.....p...)
ma.... (In sfarsit pleaca mafia din motru.....)
ma.... (In sfarsit pleaca mafia din motru.....)
popescu (Eheeeeeeee...nu mai vad eu banii i...)
OM (De unde ai tu davide 150 000€? De und...)
david (Popi, ce vrei sa spui, ca Burlan nu...)
ion (da pe Militianu Sef cand o sa il desti...)
drujbistul (Are dreptate inginerul , Purec...)
diti (Acest "renumit macelar"de ivanov si c...)
boieriu (Si fiesa ca si ma-sa ,doua c....e...)
just (judecata divina s-a dovedit a fi core...)
Gore ("duvlea" de mai sus = victoria stoloj...)
FLORIN (D-le HATMATUCHI,sti ce salariu au c...)
duvlea (Ce cauta acest necalificat la sadu,...)
mama (cupa ,nu doarme linistit si multi alt...)
David (Bai Dane, eu ti-am oferit pretul cor...)
mari (Domnul Ivanov este un bun profesionis...)
HATMATUCHI (Haideti sa nu fim exclusivisti....)
any (asa le trebuie ca prea s-au inbogatit...)

Sumar articole:
Presedintele care uneste

Circuitul de benzi de pe Bujorăscu, evaporat în buzunarul greilor din mineritul motrean

Marciuc şi Iovan şi-au au cumpărat câte o Skoda Superb, la jumătate de preţ, de la sindicat. Liderul de la Jilţ neagă: Maşinile sunt aici, n-am cumpărat niciuna

…izdele de la ORL

Scurgere de informaţii secrete la CEO. Ciurel: Nici acţionarii nu aveau aceste informaţii!

Declaraţii şoc făcute de un bărbat, după o bătaie ca-n filme: „Amantul soţiei şi un cumnat m-au lovit cu cheia de ventile şi cu parii până am paralizat”

PP-DD Gorj la un pas de dezintegrare. Robert Filip ar putea pierde funcţia de vicepreşedinte la consiliu judeţean

PSD Gorj s-a umplut de traseişti. 95 de aleşi locali din alte partide au trecut în rândul social democraţilor

Mezinca în război cu CE Oltenia

Viceprimarul din Bolboşi a rămas cu organizaţia goală

Verdict pentru Marilyn Monroe de Târgu-Jiu. Vezi ce au decis judecătorii!

Campanile electorală în biserică

Cum vrea afaceristul cu Lamborghini să facă bani nemunciți

Islazuri din Stăneşti, concesionate prin interpuşi de către o firmă agreată de primărie

Contractele de 90 de milioane de euro ale Aparegio, căpuşate de firmele generalului Boeru

Ruşeţ şi-a angajat fiul inginer la Divizia Minieră a CEO

Cine cerşeşte votul minerilor

PSD i-a dat cu tifla primarului din Cărbuneşti. Mazilu: Eu nu sunt Iuda!

Fostul decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Constantin Căruntu, acuzat de profanare de morminte

Proxenetul Casian, dat afara de la Minprest

O vedetă îndrăgită, de nerecunoscut într-un magazin din Târgu-Jiu

Cântăreţul bătut în club a fost căutat de agresor. Vezi ce i-a transmis!

Fost deputat de Gorj, recrutat de Securitate de pe băncile liceului

Firma miliardarului Bălţoi, acuzată că a sustras ilegal materiale de la Căminul Cultural Baia de Fier

Troacă este cercetat şi pentru spălare de bani

Drept la replică

Femeile de afaceri Carmen Alioani şi Lucreţia Pîrvulescu, cercetate pentru spălare de bani

Dian Popescu, umilit la Craiova

Despre nevertebratele de campanie

„Prinţişorul” Condoiu s-a spart în figuri cu „surioara” Isabela Staic şi „năşica” DJ Hara

Tribunalul Mehedinţi l-a lăsat pe Manţog şi cu vila şi cu prejudiciu

Primarul care şi-a angajat soţia consilier, a pierdut procesul cu ANI. Cornea, la un pas să-şi piardă mandatul din cauza conflictului de interese

Mitrescu şi Pârvulescu, laşii din FNME

Maşina Poliţiei, pe interzis

Dan Floarea a finalizat vila începută de Clement Mocanu dar i-a pus lacătul

Vancea l-a prins pe Beandeac sărutându-se cu o altă fată. Vezi cum a reacţionat!

Primarul se joacă de-a strămutarea cu judecătorii


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 100 - 25 - 30 martie 2006

Justiţia gorjeană, mediocră

Media rezultatelor obţinute de către magistraţii care candidează pentru ocuparea unor funcţii de conducere în justiţia gorjeană este una mediocră – 6,47.

După cutremurul petrecut în instanţele gorjene în urma testelor psihologice, când patru magistraţi au fost declaraţi respinşi la examenul pentru ocuparea funcţiilor de conducere la nivelul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, au urmat alte rezultate catastrofale.

Susţinerea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere le-a dat mari bătăi de cap magistraţilor rămaşi în competiţie. Pentru funcţia de vicepreşedinte al Tribunalului Gorj concurează judecătorii Florin Encescu şi Remus Ionescu, primul obţinând nota 8,43 la proba a doua a examenului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, în timp ce contracandidatul său a fost notat cu 6,43.

Cel de-al treilea magistrat înscris în cursa pentru ocuparea funcţiei de vicepreşedinte al tribunalului, Şerban Şarapatin, a picat, în urmă cu două săptămâni, testul psihologic, fiindu-i respinsă ulterior şi contestaţia, practic fiind eliminat din competiţie.

Cei trei magistraţi care aspiră la funcţia de preşedinte al Judecătoriei Târgu-Cărbuneşti au obţinut, în această etapă a concursului, note sub opt. Judecătorul Remus Ionescu, fost preşedinte al instanţei de la Cărbuneşti, a primit nota 7,86, în timp ce actualul preşedinte interimar al instituţiei, Constantin Dascălu, doar 5,43, iar magistratul Mihaela Merişescu 6,43.

Rezultate absolut jenante au realizat candidaţii pentru funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Târgu-Jiu, cea mai mare notă fiind puţin peste 5,50.

Aşadar, judecătorul Petrişor Lupulescu a reuşit un 5,57, iar contracandidaţii săi Alin Nicolescu şi Carmen Stănculete, 5,29, respectiv 5,14.

Singurul candidat pentru funcţia de prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Gheroghe Focşan, a primit 7,71 la acelaşi examen.

Dacă pentru acest examen doar câţiva au stat cu sufletul la gură să vadă dacă mintea îi ajută să promoveze, viitorul pune într-o situaţie complicată şi alţi magistraţi.

Toată suflarea din justiţie trebuie să-şi declare rudele care lucrează în acelaşi domeniu, sau au vreo legătură pe linie de serviciu, cu împărţitul dreptăţii. În acest fel cazurile de incompatibilităţi pot fi mai uşor controlate, sperând că nu se va mai ajunge la situaţii în care soţia judecătoare, judecă un dosar în care soţul avocat apără una dintre părţile implicate. Până săptămâna trecută, 22 de procurori şi 40 de judecători s-au conformat reglementărilor legii declarându-şi rudele sau afinii până la gradul al IV-lea, cu care la un moment dat ar putea ajunge într-o cauză de incompatibilitate.

• Neli Matei

Ion Tudor:

Îmi plac femeile, uneori le divinizez

Ion Tudor este de peste un an de zile şeful Poliţiei Comunitare Târgu-Jiu, după ce a încercat mai multe meserii care iau pus adrenalina în mişcare. Plecat din SRI, cu un grad şi de la un serviciu pe care evită să le indice, Tudor a prestat la bară, fiind o perioadă avocat, a fost directorul unei societăţi comerciale, al Direcţiei pentru Protecţia Consumatorului, iar acum încearcă să-i transforme pe foştii gardieni publici în poliţişti comunitari.

Deşi, după cum declară, nu mai are nici o legătură cu serviciile secrete, instinctele de “dur” şi le păstrează şi acum, fiind oricând gata să împuşte un om dacă o merită, dar ar ierta cu uşurinţă un iepure.

Reporter: De-a lungul timpului aţi ocupat mai multe funcţii şi aţi încercat mai multe meserii. Care dintre ele v-au făcut să vă simţiţi un om important?

Ion Tudor: Atunci când îţi faci meseria cu simţul responsabilităţii, când te achiţi de sarcinile profesionale, devii un om important.

Rep.: Care a fost cea mai bine plătită? Cât?

I.T.: Nu mai ştiu exact cam ce salariu aveam când lucram ca ofiţer de informaţii. Diferenţă între un salariu de ofiţer şi un salariu de inginer nu era. Noi aveam avantajul că primeam nişte sporuri. Prin asta consta diferenţa. După ’89 am lucrat ca avocat şi am câştigat destul de bine pentru că mi-a plăcut să-mi fac datoria.

Rep.: Îmi puteţi spune ce salariu aveţi acum?

I.T.: Vreţi să râdă lumea de mine? Este salariu de director executiv, fără sporuri, fără ore suplimentare, fără alte avantaje. Am un salariu de vreo 14 milioane de lei şi vreo două-trei sute de mii, nu mai ştiu exact.

Rep.: Când şi de ce aţi ieşit din structurile Serviciului Român de Informaţii?

I.T.: În ’93, parcă. Am ieşit la cerere, urma să termin facultatea, deveneam avocat şi voiam să mă întorc la Târgu-Jiu. O parte din sufletul meu a rămas la această instituţie pentru că în această instituţie sunt oameni deosebiţi, oameni bine pregătiţi, profesionişti. Mă mândresc şi astăzi când văd oameni care lucrează în această instituţie pentru că este una dintre instituţiile care a intrat printre primele în NATO.

Rep.: Cu ce grad aţi părăsit SRI? În cadrul cărui compartiment lucraţi?

I.T.: Am desfăşurat activitatea în cadrul unui serviciu din cadrul Serviciului Român de Informaţii, o unitate cu activitate specială. Să nu se sperie cititorii…Ofiţer de informaţii, căpitan pe vremea aia.

Rep.: Este adevărat că cine a lucrat în serviciile secrete rămâne activ toată viaţa?

I.T.: Nu. Nu este adevărat!

Rep.: Care a fost cea mai grea misiune la care aţi participat în acea perioadă?

I.T.: Multe. Multe misiuni, pentru că fiind o unitate cu activitate deosebită erau misiuni deosebite. Cele mai grele misiuni erau când venea Ceauşescu în vizită cu Elena Ceauşescu pentru că, comportamentul unora în astfel de situaţii era un pic mai ciudat.

Rep.: Povestiţi-ne o întâmplare în care aţi simţit că situaţia vă depăşeşte.

I.T.: Vreau să spun am fost format în şcoala militară de ofiţeri să lucrăm în echipă şi dacă pe mine simţeam că mă depăşeşte situaţia imediat colegul de lângă mine intervenea. Aveam situaţii în care ne confruntam cu cadre ale unor servicii de informaţii din ţările vecine. Greu când te “lupţi” cu un adversar…Erau situaţii grele şi cu adevărat, uneori, exista riscul să ratăm misiunea.

Rep.: La un moment dat eraţi avocat. Ce v-a plăcut şi mai ales ce nu v-a plăcut la această meserie pe care aţi părăsit-o destul de repede?

I.T.: Am părăsit-o destul de repede pentru că am plecat director la Direcţia pentru Protecţia Consumatorului. Nu puteam să fiu şi funcţionar public şi avocat. Ăsta a fost motivul. Îmi plăceau foarte mult dosarele penale, unde îmi plăcea foarte mult profesionalismul ofiţerilor din poliţie, al celor de la cercetări penale sau de la judiciar. Oameni deosebiţi cu care mă întâlnesc astăzi cu mare plăcere. Îmi era foarte greu când intram în dosarele civile. Ştiţi cum e acolo, când se judecă pentru pământ două persoane, una dintre ele rămâne nemulţumită. Erau şi situaţii de partaj când oamenii au muncit o viaţă întreagă în familie şi după aceea ajungeau să împartă lingura şi furculiţa.

Rep.: Ce v-a determinat să intraţi în politică?

I.T.: Eu nu puteam să stau absent pentru că toţi cetăţenii din România fac politică. Nu cred că puteam să stau indiferent. Am făcut ceva ce mi-a plăcut chiar dacă am avut şi nişte zile mai negre vis-ŕ-vis de faptul că am făcut politică. Perioada anilor trecuţi în judeţul Gorj mai tulburi, dar am mers înainte. Cel care a avut un rol determinat a fost Adrian, băiatul meu mai mare, care este făcut pentru politică chiar dacă la unii nu le plac ochii lui, şi Gheorghe Milosteanu, un foarte bun prieten al meu şi un om pe care îl respect. În echipa de la PSD nu toată lumea este aşa cum încearcă să se zică, cum vedem noi pe «sticlă» câteodată. Îmi place echipa de la Târgu-Jiu, acolo unde s-a impus o disciplină extraordinară.

Rep.: Este asta singura modalitate de a accede într-o funcţie publică?

I.T.: Nu, exclus! Dar, din păcate, de cele mai multe ori ca să poţi să ajungi director, sau pe orice altă funcţie, trebuie să faci parte dintr-un partid. Mi se pare firesc, într-un fel. Asta e situaţia, deocamdată, până statutul funcţionarului public va fi bine bătut în cuie. Până când vom ajunge şi noi ca în Uniunea Europeană, unde directorul este director pus pe baza competenţei. Dar, e firesc, zic eu, ca în perioada asta să fie aşa.

Rep.: Aţi fost directorul unei societăţi comerciale care aparţinea unui trust condus de foşti securişti. S-a dorit falimentarea acesteia în favoarea trustului încă de la cumpărare?

I.T.: Din păcate nu aparţinea unui trust condus de foşti securişti. Vreau să vă spun că n-am fost director, am fost în consiliu de administraţie şi momentul care a rămas, pentru o perioadă, societatea fără director am gestionat şi această funcţie. N-a fost un trust al fostei Securităţi. Că erau angajaţi, da, erau angajaţi şi foşti avocaţi şi poliţişti. Cu falimentarea…unitatea a făcut mari datorii, avea baza materială terminată. A fost lungită activitatea societăţii respective până când o bancă, pentru o linie de credit făcută înainte de a fi cumpărată, a scos-o la licitaţie.

Rep.: Cum aţi ajuns director al Direcţiei pentru Protecţia Consumatorului?

I.T.: Am dat examen.

Rep.: Cu ce notă l-aţi luat?

I.T.: Cu aproape 10, pentru că mi-au scăzut câteva sutimi la scris. N-am fost eu cel mai deştept, dar am luat notă mare. Acum de ce să nu recunoaştem, am fost propus de către organizaţia judeţeană de partid, de către PSD. La început nu eram prea încântat de această instituţie, dar ce m-a convins – bineînţeles pe lângă parlamentarii de Gorj şi conducerea partidului – a fost numirea doamnei Rovana Plumb în funcţia de secretar de stat la Autoritatea Naţională de Protecţia Consumatorului. Este unul dintre cei mai mari miniştri pe care i-a avut vreodată guvernarea din România.

Rep.: Apropo de Rovana Plumb. Este adevărat că o plăceaţi mai mult decât ca pe o şefă?

I.T.: O plăceam mai mult decât ca pe o şefă, dar o plăceam şi o respectam. Şi cu asta cred că am spus totul. Noi ne-am cunoscut foarte bine după ce am ajuns director, dl. Plumb era prietenul meu. Plus, că erau relaţii între copii noştri care au rămas şi în continuare.

Rep.: Este lungă lista agenţilor economici pe care i-aţi ocolit când eraţi director la Direcţia pentru Protecţia Consumatorului?

I.T.: Daţi-mi un exemplu şi vă spun…Nu i-am ocolit, i-am controlat pe toţi.

Rep.: V-am întrebat mai devreme despre Rovana Plumb pentru că sunteţi cunoscut ca un Don Juan de Leleşti. Ce rol au jucat femeile în viaţa dvs.?

I.T.: De la municipiul Leleşti…(rîde!). Ce ai vrea să-ţi spun că îmi plac bărbaţii? E normal să spun că-mi plac femeile, că mi-au plăcut. Le respect, uneori le divinizez, pentru că de cele mai multe ori merită. Aşa a fost soarta să mă căsătoresc, să divorţez, instituţia divorţului fiinţează în România şi în toată lumea. Asta este! O respect în continuare pe fosta soţie şi pe actuala soţie. Familia este celula de bază a societăţii, dar dacă nu mai funcţionează rotiţele…

Rep.: Ce l-aţi sfătui pe un bărbat care vrea să se însoare de mai multe ori?

I.T.: Să deschidă ochii bine. Nu e bine să te însori de mai multe ori, dar nu e bine nici să stai în coteţ toată ziua. Adică dacă nu se mai poate, n-are rost.

Rep.: De un an şi mai bine sunteţi şeful Poliţiei Comunitare. Aţi reuşit să le scoateţi din cap subordonaţilor mentalitatea de gardian public?

I.T.: Aproape da. Mai sunt multe de făcut. Au lucrat atâţia ani într-o instituţie, nu poţi să faci peste noapte această trecere, dar până la urmă se va face.

Rep.: Va ajunge Poliţia Comunitară, ca imagine, la ceea ce aţi reuşit la Protecţia Consumatorului?

I.T.: Cu toate încercările unora de a trage în jos această instituţie va ajunge cât va fi Tudor director. Şi va fi Tudor director la Poliţia Comunitară! De împuşcat n-au reuşit să mă împuşte în ’89, e greu să mă împuşte acum. Trag în continuare foarte bine cu pistolul şi vreau să vă spun că îmi pare rău să împuşc un iepure, dar un om îl împuşc fără nici o reţinere pentru că omul gândeşte şi când gândeşte ar trebui să realizeze ceea ce face şi dacă îşi merită glonţul îl trimit fără nici o reţinere.

La Poliţia Comunitară este greu pentru că este o instituţie nouă, la început. Poate că peste câţiva ani instituţia va ajunge la aceeaşi imagine pe care a avut-o Direcţia pentru Protecţia Consumatorului.

Rep.: Caracterizaţi următoarele persoane: Nicolae Mischie…

I.T.: Un mare profesor universitar. Din păcate este bolnav, să-i dea Dumnezeu sănătate.

Rep.:…Florin Cârciumaru…

I.T.: Un extraordinar primar, un bun organizator, un om ferm, drept, cinstit. Este imparţial în relaţiile cu oamenii şi un bun politician care va ajunge cu siguranţă printre marii politicieni ai României, dacă nu se lasă de politică. Şi eu sper să nu facă asta.

Rep.:…Ionel Manţog…

I.T.: Spre regretul meu îl cunosc foarte puţin pe dl. ministru. Am stat de câteva ori de vorbă. E un tip echilibrat, care ţine la semenii lui. Cred că merită locul unde a ajuns acum.

Rep.: Unde îl vedeţi pe Ion Tudor după alegerile din 2008?

I.T.: Păi, probabil o să ies la pensie dacă mă gândesc bine că am lucrat atâţia ani în structurile de informaţii…Nu, n-am să ies la pensie. Cu siguranţă că dl. primar Florin Cârciumaru nu o să mă dea afară şi o să mă ţină lângă dumnealui. Sper să nu fac prostii până atunci. Nu cred că am să mai plec din Gorj, am umblat destul de mult pe mejdine, cum zic eu. Dar s-ar putea să plec şi la Bucureşti, soarta oferă multe posibilităţi.

• Au consemnat Cătălin Bălăşoiu & Silviu Păşoiu

Specialistul in manţogării din mineritul românesc

Ca şi în cazul Armaghedonului poliţiei gorjene când pe un site au fost postate date compromiţătoare despre şefii instituţiei, recent pe anchete.ro a apărut un material despre cele mai influente personaje din mineritul gorjean şi afacerilor lor. Cei care deţin date din anturajul capilor mineritului apelează la postarea acestora pe diferite site-uri asigurându-şi astfel anonimatul. Cu menţiunea că subtitlurile aparţin redacţiei, redăm integral acest material.

De când a fost strămutat la Ministerul Economiei şi Comerţului (M.E.C.), Ionel Manţog, specialist în domeniul minier, de profesie jurist, nu a mai avut tihnă in restructurarea industriei miniere şi, nu în ultimul rând, în soluţionarea mult vehiculatelor probleme ale constituirii Holdingului energetic.

După propulsarea din naveta cu mineri gorjeni condusa de ortacul şef Marin Condescu (un alt luceafăr de vază al ţarii, care luminează bazinul Olteniei şi care are ambiţia să strălucească mai tare ca Miron Cozma, încercând să aducă toate sindicatele miniere sub aripa sa ocrotitoare), juristul de la S.N.L.O. Târgu Jiu, s-a decis să mărsăluiască prin mineritul românesc din fotoliul de secretar de stat în MEC auzind că pentru asta se dau cu nemiluita bani de la buget şi fonduri de la Banca Mondiala.

Însă, sarcina principală pe care o are de îndeplinit era stabilită de la bun început de liderul minerilor gorjeni: “Acum este momentul, ca tu la minister să ne faci un holding mare, cu cariere, termocentrale şi hidrocentrale, să avem membri de sindicat câtă frunză, câtă iarbă, că de-acolo vine banu necontorizat şi nu se ştie, odată şi odată se strică actuala orânduire”.

Zis şi făcut. Ajuns pe scaunul ministerial, Manţog a început, cu elan şi cu dibăcia-i cunoscută de juris, să elaboreze tot felul de proiecte de acte normative , printre care şi cel de reunire a celor trei mari complexe energetice Rovinari, Turceni şi Craiova (despre care se zice că vor beneficia impreună de peste un miliard de euro pentru “investiţii”), căutând permanent să speculeze momentul propice pentru ocuparea scaunului ministerial şi sondând terenul pentru a mai găsi puncte de sprijin şi înţelegere pe la guvern, parlament şi chiar la Primăria Generală a Capitalei.

Însă, cheia succesului este departe, unii chiar simulează faptul că sunt tare ocupaţi , alţii justifică, că au răcit (deoarece au mâncat îngheţată şi iarna), iar ministrul de resort i se potrivniceşte (respectând fiecare şi directivele de partid trasate) şi uite aşa, trecerea timpului îi dă fiori secretarului de stat pentru că misiunea sa ar putea să eşueze odată cu el.

“Specialistele” mineritului

Şi ca să nu uite de unde a plecat, Ionel Manţog s-a gândit că ar putea face totuşi un favor minerului din Gorj, mai ales în perioada concediilor de vară, când acesta şi-ar dori să-şi petreacă clipe de neuitat pe litoralul însorit prin bunăvoinţa firmelor controlate de liderul sindical oltean ori de “asistenta” acestuia, Mădălina Berbecel - o domnişoară respectabilă, despre care gura lumii zice că nu poate refuza niciodată prezenta binefacătoare a lui Marin (la locuinţele din capitală ale fetei) şi mai nou, pe cele ale secretarului Ionel, bineînţeles pe probleme minereşti, domeniul în care este “specialistă”. Ca o recompensă, liderul Condescu ar putea s-o ajute pe Mădălina cu “ceva” bilete de odihnă, poate chiar prin noua firmă gorjană a fetei TURSIND MIN S.R.L. - societate bazată pe un acţionariat puternic sindicalo-sportiv.

Dar cu toate acestea, problema proritara este holdingul lui “Nea” Marin, misiunea pentru care a venit la Bucuresti şi pentru care este in stare să accepte, chiar dacă şifoneaza puţin imaginea României, să fie ajutat de masa de mineri propulsată (chiar in stradă) de Marin Condescu, precum si de Roxana Stoian, “colega noastră” fostă la Impact de Gorj care oferă sprijin secretarului de stat gorjean, prin materializarea unor articole care să convingă ortacul de rând de importanţa constituirii holdingului în bazinul Olteniei.

Deşi se pare, cel puţin de la o vreme încoace, parcă nici el n-ar mai vrea chiar aşa de mult facerea Complexului. Or fi alţii care “urcă” pe bolta societaţii româneşti, ameninţând să eclipseze “luceafărul” lignitului şi să-i ofere secretarului de stat mai multă “căldură”, poate cea a fotoliului lui Codruţ Sereş? Cine ştie?

Oricum, problema mineritului şi a oamenilor din zonele unde această activitate se practică, nu le-a rezolvat si nu le va rezolva niciodată necazurile. Totuşi, poate noul ziar sau posturile de radio şi televiziune pe care le doreşte înfiinţate secretarul de stat, să mai aline suferinţele celor năpăstuiţi cu o telenovelă politică sau jocuri distractive, cum ar fi: te uiţi şi nu câştigi!

Niciodată nu se va cunoaşte cu adevărat destinaţia fondurilor consumate de la bugetul statului (în special cele care au fost suplimentate in baza H.G. 49/2006, prin grija grojenească - dar mai puţin legală, a secretarului de stat pentru ne-subvenţionatul S.N.L.O. - cu circa 20,5 milioane de dolari SUA, în contradicţie cu Strategia miniera asumată de România faţă de organismele europene), pentru susţinerea minelor viabile, închiderea celorlalte şi pentru dezvoltarea grupurilor de interese din industria miniera, mai ales pentru ultima categorie. Dar nu asta este prioritatea secretarului de stat Ionel Manţog, ci altele (printre care şi ieşirea măcar cu faţa curată, dacă nu cu mâinile, din anchetarea modului de dobândire, a unor terenuri şi vile de zeci de miliarde de lei).

Şi dat fiind faptul ca ministrul de resort vroia o privatizare rapidă a celor trei complexe, specialistul nostru se tot gandi să semneze (în lipsa ministrului) chiar el actul normativ de constituire a celui mai mare holding din România, nu de alta, dar simţea în ceafă răsuflarea liderului minerilor olteni, care a început in ultima perioadă să îl irite şi să îi promită că poate scoate minerii în stradă ca să-l sprijine.

Între două pauze, ca să demonstreze specialiştilor europeni că şi la noi se face restructurare, a “rupt” mineritul din Prahova, dupa modelul S.N.L.O. , tot aşa, cu o entitate care să preia toate datoriile la buget şi care urma să fie falimentată.

Şi Compania Huilei din Petroşani e ajutată de secretarul de stat, mai ales că mai achiziţionează “diverse produse” de la firmele controlate de marele om de afaceri gorjean Dan “ţiganu” (Dan Bârcină-n.r.), fapt pentru care directorul general al acesteia l-a consolat pe Manţog cu un bilet turistic în Italia, pe undeva prin Sicilia, parcă sugerându-i să înveţe cum se fac afacerile la rece în acel colţ minunat al lumii. Ca să nu fie prea singur pe meleagurile italiene şi pentru că soţia era ocupată cu rezolvarea problemelor din justiţia româneasca, via Tg. Jiu, secretarul nostru a urcat-o în avion pe buna sa prietenă Carmen Copaci, specialistă în sistemul informatic implementat la S.N.L.O. (şi alte sisteme) şi mare admiratoare a caselor din capitală şi a hotelurilor matrimoniale.

Alte şmenuri marca Manţog

Cel putin Compania Naţională a Huilei a rezolvat o problemă stringentă şi anume că l-a propulsat la minister pe Stamin Ioan Purcaru, fostul director general (care a reuşit performanţa de a adânci criza financiară a agentului economic), sens în care, secretarul de stat va trebui să aibă grijă şi de scaunul acestuia, mai ales pentru binele unui mare om de afaceri din Valea Jiului – Alin Simota (patronul echipei Jiul Petroşani-n.r.).

Şi tot făcând atâta bine mineritului românesc, precum şi fotbalului ce se joacă prin bazinele carbonifere cu bani de la complexele energetice, la un moment dat, Ionel Manţog a compilat că l-ar putea ajuta şi pe Toni Greblă - fost prefect al judeţului Gorj, care controlează mai multe firme private căpuşare în domeniul energetic şi minier şi care solicită deseori sprijin secretarului de stat, şi pe Sorin Frunzăverde, fost ministru al mediului, în prezent, Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş Severin să ajute nişte patroni amărâţi (parcă de pe la Mondan Prodcom SRL) să pună mâna pe nişte bani sponsorizaţi de Banca Mondială prin Agenţia Zonelor Miniere din Craiova, precum şi promovarea într-o functie de conducere a Agenţiei Centrale a lui Nicolae Oraviceanu (şeful Departamentului Programe Economice şi Sociale din cadrul ANDZM), şi nu în ultimul rând pe Anuţa Handolescu, prefectul judeţului Vâlcea, care şi-ar fi vrut nepotul la o ambasadă în străinatate.

Incompatibilitate în Consiliul Local

Luminiţa Greculescu trebuie să-şi dea demisia

Scrisorile pe care primarul Florin Cârciumaru le-a trimis recent contribuabililor din Târgu-Jiu pentru a-i sensibiliza în aşa fel încât să-şi achite taxele şi impozitele locale au lăsat nepăsătoare chiar pe unele persoane din structurile municipalităţii. Printre aceştia se numără şi consilierul local Luminiţa Greculescu care de trei ani nu reuşeşte să strângă ban pe ban şi să achite impozitele pentru imobilul şi maşina pe care le deţine alături de soţul său Cristian Greculescu. Conform datelor Direcţiei de Taxe şi Impozite Locale Târgu-Jiu, familia Greculescu figurează ca fiind restantă cu suma de 2.867.000 de lei, datorii neplătite pe 2004 şi 2005 şi 1.090.000 de lei pentru 2006.

Dacă consilierul Gresculescu ar fi vrut să fie un exemplu demn de urmat în îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat n-ar fi trebuit decât să dedice câteva minute completării unei cereri de plata impozitelor pe internet. Cum nici acest lucru nu l-a făcut continuă să facă parte dintre rău platnici, diferenţa dintre ea şi mulţi alţi contribuabili din municipiu fiind că unora chiar nu le ajung banii nici de pâine dar de plata impozitelor. Însă nu este cu siguranţă cazul familiei Greculescu, mai ales că Luminiţa Greculescu are şi un loc de muncă destul de bine plătit, bineînţeles în cadrul unei direcţii subordonate primăriei.

Odată cu desfiinţarea SC Aquaterm SA, societate unde lucra şi Luminiţa Greculescu, funcţionarii au fost redistribuiţi la alte direcţii publice din subordinea municipalităţii. Consiliera a devenit angajată a Direcţiei de Servicii pentru Utilităţi Publice Târgu-Jiu, numai că acum se pune problema incompatibilităţii, pe care pe vremea cât a fost angajată a SC Aquaterm a mascat-o sub caracterul comercial al unităţii la care lucra.

Acum prevederile legale sunt extrem de clare, pentru că nu mai este vorba de o societate pe acţiuni. Conform Legii 215/2001, privind administraţia publică locală, art. 30: “calitatea de consilier local este incompatibilă cu calitatea de funcţionar public (…) calitatea de angajat în cadrul autorităţii administraţiei publice locale”.

Pentru a scăpa de această incompatibilitate Luminiţa Greculescu şi-ar putea da demisia, asta dacă îi dă ghes conştiinţa. Dacă nu, Consiliu Local ar putea constata incompatibilitatea, la iniţiativa primarului sau a oricărui alt consilier. Până una alta Luminiţa Greculescu nu-şi face nici datoria de bun cetăţean care impune achitarea impozitelor ca orice contribuabil de rând, nici de funcţionar cu o conduită morală ireproşabilă, care să renunţe la o funcţie atunci când se află în afara legii.

Deputatul “Zero”

Alegerile parlamentare din toamna lui 2004 au adus pe liste, în urma unei alianţe cel puţin neinspirată între Blocul Sindical şi Partidul România Mare, pe directorul Termoserv Rovinari, Ion Stoica. PRM a obţinut la Gorj trei fotolii de parlamentar, o parte dintre alegători fiind din sistemul energetic. La nici trei luni de la accederea în Camera Deputaţilor, Ion Stoica a demisionat din PRM devenind independent.

Activitatea sa, în aproape un an şi jumătate de când reprezintă judeţul Gorj în Parlament, este nulă: propuneri legislative şi declaraţii politice, zero, participând doar la cele ale grupului parlamentar PRM până la plecarea din partid, iar luări de cuvânt a avut doar una, atunci când a depus jurământul. Stoica face parte din Comisia de politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor şi primeşte pentru inactivitate o indemnizaţie lunară de aproximativ 30 de milioane de lei vechi. Cum e bine să stea degeaba şi să fie plătit cu milioane, parlamentarul şi-a achiziţionat la începutul acestui an un autoturism Peugeot 407, după ce anul trecut circula cu un Cielo, pe care l-a vândut că doar acum are prestanţă nu-şi poate plimba importanta persoană într-o maşină banală.

Turnatorul de serviciu

• Examenele pentru ocuparea unor posturi vacante într-o instituţie bugetară sunt mereu controversate din cauza şpăgilor care se dau în majoritatea cazurilor. Cei care pierd sunt mereu acei oameni care învaţă pe rupte pentru examenul respectiv, pot deveni competenţi în posturile scoase la concurs, dar pierd iremediabil pentru că nu-şi permit să “ungă” pe cine trebuie. Săptămâna trecută a fost rândul unora care au vrut să muncească la Secţia Neurologie a Spitalului Judeţean. Cei care s-au prezentat la concurs – amânat de mai multe ori - s-au împărţit în două categorii din start: “piloşii”, care şi-au permis să “cotizeze” vreo 60 de milioane pentru un post, şi cei care şi-au văzut încă odată visele şi speranţa unui loc de muncă spulberate.

Pentru eliminarea unor astfel de practici dr. Aristică Moroşanu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, ar putea să includă printre hobby-urile sale şi vânătoarea de “şpăgari”, pe lângă cea obişnuită, care oricum îi aduce doar publicitate negativă în mass-media.

• Gorjenii s-au specializat pe cumpărarea unor domenii pentru realizarea unor site-uri, mai mult sau mai puţin utile, pe banii unor indivizi care n-au nici o legătură cu judeţul şi nici măcar cu România. Majoritatea celor care au plătit pentru ca acestea să devină funcţionale sunt cetăţeni americani, care cu siguranţă nu aveau nici un interes să-şi creeze o pagină web în Gorj. Explicaţia este extrem de simplă şi ar trebui să atragă atenţia organelor de cercetare penală, mai ales că pe multe dintre aceste site-uri sunt datele de identificare a celor care le-au creat. Ele au fost făcute pe banii unor cetăţeni străini, după ce anterior le fuseseră aflate codurile de carduri.

Mai grav este că printre aceste site-uri se află şi cel al Colegiului Naţional “Tudor Vladimirescu”. Cei care l-au creat n-au suflat nici un cuvânt conducerii despre modul cum au folosit, pentru a plătit domeniul, cardul unui american, reprezentanţii prestigioasei instituţii şcolare fiind ferm convinşi că totul a fost făcut legal.

Misiune imposibilă (tableta)

Pandurii se află la a treia înfrângere consecutivă şi microbiştii gorjeni au emoţii din ce în ce mai mari în privinţa retrogradării. Am pierdut la Iaşi în minutul 85 şi am ratat şansa egalării în prelungirile meciului când Vrankovic a ratat penalty-ul care ne aducea un punct în clasament.

Optimismul băieţilor şi al antrenorului, afişat în această săptămână şi alimentat mai ales în minutul 12 când Bălăeţ a apărat un penalty s-a năruit la finalul meciului. Chiar dacă Pandurii au făcut o repriză secundă mai bună decât adversarul, ghinionul i-a urmărit în nenumărate rânduri, iar ocaziile irosite s-au răzbunat. Urmează o săptămână grea pentru Hizo, acesta având misiunea să-i remonteze pe băieţi pentru partida cu Bacăul, decisivă pentru distanţarea în clasament măcar la trei puncte. Asta în condiţiile în care Oţelul prin victoria din deplasarea de la Bacău s-a distanţat deja la trei puncte, iar pentru Pandurii urmează meciuri extrem de grele cu Steaua la Bucureşti şi cu Rapid la Târgu-Jiu.

Este inutil să facem calcule întrucât surprize au fost destule în acest debut de retur, numai că echipa noastră, până acum, nu a fost capabilă să provoace vreuna. Singura speranţă ce ne mai rămâne este aceea de a nu mai pierde meciuri acasă, deşi acest lucru pare imposibil deoarece, aşa cum spuneam ne va vizita Rapid, CFR Cluj, FC Argeş, Poli…

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   25.03.2006. 14:50

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 99 - 18 - 23 martie 2006

Moţa a înclinat balanţa!

Cinci capete de acuzare împotriva lui Mischie! Relu Ştefănoiu şi fostul baron de Gorj au fost trimişi în judecată în cel mai „greu” dosar pe care Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj l-a instrumentat vreodată. Dosarul se referă la trei aspecte: lucrările de amenajare a Casei Gănescu, efectuate de către SC ARC Târgu-Cărbuneşti; lucrările de reabilitare a unor drumuri comunale din judeţ şi încasarea unui spor salarial de către Mischie după obţinerea titlului de doctor în istorie.

Nevinovaţi end-gross

Dosarul care în urmă cu un an îl arunca pe Mischie în beciul poliţiei a fost finalizat. 15 de inculpaţi sau învinuiţi au primit amenzi administrative sau scoaterea de sub urmărire penală, doi fiind trimişi în judecată: Nicolae Mischie, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean şi Relu Ştefănoiu, om de afaceri, administratorul societăţilor Senaco Novaci şi Gilort Transport Târgu-Cărbuneşti. Printre cei amendaţi cu 10 milioane se numără Nicolae Bădescu, directorul Direcţiei Tehnice din cadrul Consiliului Judeţean, Ion Dina, fost şef al Secţiei Drumuri Naţionale, Maria Dumitraşcu, primarul comunei Berleşti.

Prim procurorul Gheorghe Emil Moţa, cel care a instrumentat dosarul, i-a scos de sub urmărire penală pe Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean, Viorel Croitoru, primarul comunei Bolboşi, Ion Ciocea, primarul comunei Bustuchin, Ana Albulescu, directorul economic al Consiliului Judeţean şi alţii. Printre cei nepătaţi se regăseşte şi Clement Mocanu, omul afaceri româno-american, acţionar al SC ARC Târgu-Cărbuneşti, firmă care a construit printre altele vilele strămutaţilor gorjeni.

Cum a împărţit Moţa dreptatea

Cât de obiectivă a fost ancheta Parchetului rămâne de văzut însă, făcând o paralelă între faptele a două persoane cercetate în acest dosar şi care au primit soluţii diferite se pot trage unele concluzii.

Relu Ştefănoiu. Acuzat de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată şi instigare la fals în înscrisuri oficiale. Cu alte cuvinte Ştefănoiu este complicele lui Mischie pentru că acesta din urmă a determinat unii primari din judeţ să-i acorde afaceristului 15 lucrări de reabilitare a unor drumuri din bani publici, să însceneze practic licitaţiile şi să-i plătească şi lucrări pe care firmele acestuia nu le-au executat. Ştefănoiu este complicele lui Mischie şi pentru că fostul baron îi obliga pe aceeaşi primari să semneze recepţiile lucrărilor alături de cei din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean şi pe cei din compartimentele economice să vireze banii. Mischie a primit din partea afaceristului, conform rechizitoriului întocmit în cauză, diferite avantaje materiale.

Prejudiciul în acest caz – nouă miliarde. Soluţia – începerea urmăririi penale.

Clement Mocanu. Acuzat de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată contra intereselor publice şi fals intelectual. Pentru acesta Mischie a înscenat licitaţia publică pentru ca firma acestuia, ARC Cărbuneşti să câştige lucrările la Casa Gănescu şi a plătit şi pe cele neefectuate. Mai mult, Mischie a dispus executarea acelor lucrări fără autorizaţie. Mocanu a primit aproximativ 2,6 miliarde în schimbul muncii prestate şi neprestate şi alte şase miliarde din fonduri nerambursabile obţinute tot cu ajutorul lui Mischie. În schimbul serviciilor Mocanu i-a executat fostului preşedinte lucrări de modernizare la trei dintre imobilele acestuia. În acest caz Mocanu s-a autodenunţat însă, nefiind vorba de infracţiuni de corupţie, acesta nu putea fi absolvit de vină. Ceea ce părea la început o anchetă serioasă din care la final vor ieşi şifonaţi toţi şmenarii administraţiei publice s-a transformat în „Curăţătoria Nufărul”. Prejudiciul real al lui Mocanu – aproximativ nouă miliarde. Verdictul – scoaterea de sub urmărirea penală. Motivaţia procurorului: „A lipsit latura subiectivă a infracţiunii şi anume vinovăţia sub forma intenţiei, deoarece acesta nu a intenţionat să prejudicieze bugetul Consiliului Judeţean, ci a dorit lucrări în judeţ şi să scape de controlul instituţiilor publice”.

Concluzia este clară: la Parchetul Judeţean balanţa justiţiei este defectă.

• Claudiu Matei

Baraca EUROPA este ilegală!!!

Estetica Axei Brâncuşi a fost de curând schimbată prin apariţia unui nou hotel restaurant pentru oamenii cu pretenţii din municipiu.

Cu pretenţii s-a dovedit a fi şi patronul acestuia, Valter Dobre, suficient de sigur pe sine încât să nu ia avizele necesare ca să poată construi în zona amintită. Fără avizul Ministerului Culturii, act obligatoriu în momentul în care se construieşte pe Axa Brâncuşi, pe una din laturile Restaurantului Europa a răsărit o terasă acoperită, iar în sezonul estival umbreluţe şi mese împânzesc tot trotuarul din faţa locaţiei. În restul timpului câteva lăzi marchează teritoriu patronului, pentru ca acesta să fie sigur că, atunci când vine să vadă cum merge afacerea, are loc să-şi parcheze Jeep-ul Toyota.

Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei Târgu-Jiu a reacţionat la lipsa de aviz din partea Ministerului Culturii, precum şi la lipsa autorizaţiei de construcţie din partea municipalităţii şi a amendat de două ori SC Erbod Exim SRL, firma care administrează restaurantul. Patronul nici n-a simţit amenzile primăriei văzându-şi liniştit de treabă în continuare, fără a face vreun demers să intre în legalitate.

Stăpânul oraşului, Valter Dobre, scapă sistematic de toate problemele care i-ar putea afacerile, prin metode despre care vom face vorbire în curând. Este vorba de nişte fonduri nerambursabile şi oarece prietenii cu substrat pecuniar pe la autorităţile locale.

• Mihai Popescu

Finanţele au intrat în visteria Pandurilor

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj a finalizat controlul solicitat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj privind modul în care a fost finanţat Clubul Sportiv Pandurii Târgu-Jiu.

Echipa de fotbal este finanţată de o asociaţie din care fac parte SNLO, CE Turceni, CE Rovinari, Artego, Primăria Târgu-Jiu, Consiliul Judeţean Gorj şi USMO. Controlul DGFP a vizat provenienţa şi destinaţia banilor alocaţi acesteia.

Procurorii urmează să se pronunţe asupra legalităţii finanţării clubului de fotbal, după ce Direcţia Mari Contribuabili va definitiva controlul la cele două complexe energetice Rovinari şi Turceni.

Sumele de bani cu care a fost finanţată Pandurii provin din contribuţiile celor şapte asociaţi, din sponsorizări şi publicitate.

Până în prezent SNLO a virat Clubului Sportiv Pandurii opt miliarde de lei vechi, urmând să onoreze şi restul de 12 miliarde în săptămânile ce urmează. Dintre asociaţi, Complexul Energetic Turceni a contribuit cu opt miliarde de lei, Consiliul Local Târgu-Jiu şi Complexul Energetic Rovinari cu câte cinci miliarde de lei, iar Consiliul Judeţean şi Artego cu câte 1,5 miliarde.

Dintre sponsorii echipei se evidenţiază Artego SA cu 3,5 miliarde de lei vechi, urmată de societatea care a dorit să cumpere Urex , SC Rominex Timişoara cu două miliarde, actuala deţinătoare a uzinei de la Rovinari, SC Popeci Utilaj Greu SA cu 300 de milioane şi societatea fostului subprefect Eugen Vâlceanu, SC Trefo SRL cu 200 de milioane de lei.

Suma încasată anul trecut de către Pandurii, numai din sponsorizări, depăşeşte 5,5 miliarde de lei vechi.

• D.D.

Clement Mocanu şi-a bătut joc de sinistraţii din Vrancea

Sinistraţii de la Vadu Roşca, judeţul Vrancea, nu se vor putea muta în casele construite de Guvern nici în această primăvară, deoarece constructorul, SC ARC Tg-Cărbuneşti, nu şi-a onorat obligaţiile stabilite prin contract. „Monitorul de Vrancea“ a tras un semnal de alarmă încă de anul trecut despre calitatea lucrărilor realizate de firma controversatului om de afaceri Clement Mocanu. Săptămîna trecută, comisia de recepţie tehnică a locuinţelor de la Boţîrlău i-a mai dat un termen lui Clement Mocanu, pînă la 30 aprilie, pentru finalizarea lucrărilor prevăzute în contract. Prin anexele la raport s-au stabilit refacerea plafoanelor de rigips, etanşarea acoperişurilor, realizarea finisajelor interioare, acestea fiind doar cîteva din problemele găsite. Picătura care a umplut paharul a fost descoperirea unei case la care cimentul a fost înlocuit cu pămînt. Pentru lucrările realizate pînă acum, societatea constructoare American Romanian Company din Tîrgu Cărbuneşti, a încasat 18 miliarde de lei vechi.

Sinistraţii din Vrancea vor trebui să mai aştepte pînă cînd muncitorii aduşi de Clement Mocanu vor termina toate lucrările. Între timp, oamenii se chinuie să îşi scoată din pod, zăpada intrată prin onduleurile tablei de pe acoperiş. Cu toate că a beneficiat de mai multe amânări din partea autorităţilor, firma lui Clement Mocanu, SC American Romanian Company din Târgu Cărbuneşti, nu a reuşit să termine decît două case în care pot locui oameni, din cele 148 pe care s-a angajat să le construiască. Şi acelea au fost ridicate mai mult pentru a impresiona autorităţile de la Bucureşti, cele care trebuiau să ofere banii. În schimb, constructorul a solicitat şi primit aproape 18 miliarde lei vechi în contul lucrărilor. Cu rigipsul umflat, fără tencuieli la coşul de fum sau finisaje interioare, locuinţele au rămas o simplă promisiune cu care guvernanţii îi amăgesc pe sinistraţi.

Casele lui Clement Mocanu, zidite cu pămînt

Neregulile la lucrările executate de firma lui Clement Mocanu au fost semnalate încă de anul trecut de către „Monitorul de Vrancea“. Lucrarea de mîntuială a fost confirmată zilele trecute de către comisia înfiinţată pentru a realiza recepţia finală a caselor ridicate de firma controversatului om de afaceri. După ce a beneficiat de două amînări ale termenelor de finalizare, în speranţa că va reuşi să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale, Clement Mocanu nu a reuşit decît să prezinte case fără finisaje interioare, cu rigips umflat din cauza zăpezii, fără tencuieli la coşul de fum din pod. Cea mai mare surpriză a comisiei de recepţie a fost descoperirea unei case la care cimentul a fost înlocuit cu pămînt. Proprietarul casei a spus comisiei că la locuinţa sa, constructorul „a folosit pămînt în loc să facă mortar din ciment şi nisip“. Potrivit procesului verbal întocmit la recepţia tehnică, constructorul va trebui ca pînă la 30 aprilie să realizeze din banii proprii mai multe lucrări. Pentru toate locuinţele, comisia a stabilit realizarea de tencuieli la coşul de fum din podul caselor, etanşarea învelitorii la acoperiş, refacerea plafoanelor de rigips, finalizarea şi, în unele cazuri, refacerea finisajelor interioare. De asemenea, mai trebuie montate broaştele, yalele la uşi. Toate acestea vor trebui făcute din banii încasaţi pînă acum de Clement Mocanu. La o primă vedere, specialiştii în construcţii susţin că suma pe care ar trebui să o scoată din buzunar firma din Târgu Cărbuneşti se ridică la circa un miliard de lei vechi. În plus, pînă cînd nu termină toate lucrările, firma nu va primi garanţia de peste un miliard lei vechi oprită de autorităţile locale.

Guvernul l-a ţinut în braţe pe Clement Mocanu

„Monitorul de Vrancea“ a atras atenţia în repetate rînduri asupra celui desemnat de Guvern să construiască locuinţe pentru sinistraţii din Boţîrlău, însă nimeni nu a luat nici o măsură. Nici munca la negru prestată pe şantierul Guvernului, proasta calitate a lucrărilor sau neplata salariilor către muncitori nu i-a interesat pe cei puşi să vegheze la modul în care se cheltuie banul public. Întrebat ce sancţiune ar urma să fie aplicată firmei lui Clement Mocanu, subprefectul Dragoş Mircea a schimbat tonul şi a devenit brusc foarte ocupat. „Îmi pare rău, nu pot să vorbesc acum“, a fost răspunsul lui Dragoş Mircea. De la deschiderea şantierului de la Boţîrlău, reprezentanţii Guvernului în teritoriu au avut doar cuvinte de laudă la adresa celui care în Gorj este apreciat drept Tatăl Corupţiei. În ciuda evidenţelor, semnalele de alarmă asupra caracterului „constructorului serios“, cum îl numea prefectul Ion Oprea, nu au fost băgate în seamă. Mai mult, înainte de Crăciun, la vizita secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Ioan Andreica, muncitorii au povestit că subprefectul Dragoş Mircea a încercat să muşamalizeze situaţia cerîndu-le să nu facă scandal în timpul vizitei reprezentantului guvernamental, pentru că îşi vor primi banii. Muncitorii, oameni simpli, au avut încredere în subprefect, însă, din păcate, au fost înşelaţi. După plecarea lui Ioan Andreica nu s-a petrecut nimic. Clement Mocanu a încercat să se urce în maşină şi să spele putina fără să-şi achite obligaţiile. Abia după intervenţia poliţiştilor, constructorul din Gorj a acceptat să îşi plătească datoriile către muncitori. Deşi a recunoscut că au fost semnale la Bucureşti despre problemele întîmpinate la terminarea lucrărilor şi plata muncitorilor, Ioan Andreica a ridicat din umeri şi s-a spălat pe mîini. „Plata muncitorului este problema constructorului“, a spus Ioan Andreica. Tăcerea prefectului Ion Oprea, a secretarului de stat Ioan Andreica şi chiar a ministrului Laszlo Borbely ridică foarte multe semne de întrebare. Se ştie că Mocanu are obiceiul ca atunci cînd este prins cu mîţa în sac să se autodenunţe la DNA arătînd cui anume a dat şpagă. Nu ar fi exclus ca acesta să fie motivul pentru care reprezentanţii Guvernului dau din colţ în colţ. De altfel, „constructorul serios“, este cunoscut în judeţul Gorj, pe unde îşi face veacul, atît pentru tunurile de zeci de miliarde date bugetului statului, cît şi pentru dosarele penale în care este cercetat. Potrivit presei gorjene, Clement Mocanu a jefuit bugetul public cu zeci de miliarde de lei de numele său legîndu-se numeroase afaceri de corupţie din judeţul Gorj. În momentul în care a fost încolţit de organele statului, Mocanu şi-a denunţat complicii împreună cu care s-a înfruptat din banii publici căutînd, astfel, să se pună la adăpost de răspunderea penală.

• Monitorul de Vrancea

Tâlvescu: De unde să ştiu io cât mai rămân în funcţie?!

Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Gorj, implicit comandatul Vasile Tâlvescu, au fost subiectul mai multor articole apărute în publicaţia noastră. Acest lucru s-a întâmplat nu din cauza faptului că am avea ceva de împărţit cu inspectoratul, ci pentru că după primul articol publicat tot mai mulţi subordonaţi ai lui Tâlvescu au avut câte ceva de reproşat conducerii. Cel mai în măsură să lămurească situaţia a fost comandantul Vasile Tâlvescu, motiv pentru care am solicitat un interviu. De fapt a fost un interviu la dublu, pentru că dumnealui şi purtătorul de cuvânt au găsit de cuviinţă să înregistreze şi ei discuţia, ameninţând ulterior cu darea în judecată dacă vor considera că este nevoie. Pentru că nu dorim ca Vasile Tâlvescu să-şi piardă timpul prin instanţă, în loc să apere bunul mers al instituţiei, vom reda integral discuţia, neintervenind nici chiar asupra incoerenţelor. Asupra contradicţiilor din declaraţiile comandantului lăsăm cititorii să aprecieze…

Reporter: De când ocupaţi funcţia de comandant al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Gorj?

Comandant Vasile Tâlvescu: Din mai 1995…

Rep.: Descrieţi în câteva cuvinte părerea subordonaţilor despre dumneavoastră.

V.T.: N-am făcut nici un test ca să-mi dau seama care este părerea subordonaţilor despre mine. În general orice om crede că subordonaţii au o părere bună despre acesta. Deci, ştiinţific nu mă pot baza pe un lucru, decât pe propria mea impresie. Eu cred că, bazându-mă pe impresia mea, subordonaţii mei au o impresie bună şi foarte bună despre mine. Cu mici excepţii, ca în orice pădure există şi uscături. Cei nemulţumiţi sunt foarte puţini, ca în maxima « cel ce conduce are întotdeauna împotriva sa pe cei care ar vrea să facă acelaşi lucru şi nu pot şi pe cei care nu fac niciodată nimic».

Rep.: De ce n-aţi raportat niciodată la Minister conflictul iscat în iunie anul trecut între şeful de stat major Popescu şi mai mulţi subofiţeri?

V.T.: Sunteţi greşit informat. Dacă dvs. credeţi că un asemenea… N-a fost conflict, n-a fost nici revoltă cum aţi scris în ziar. A fost o stare de nemulţumire a d-lui plutonier major Măgâlea ...deci n-a fost nici un conflict între şeful de stat major şi subordonaţi. Este greşită ideea că nu se cunosc asemenea…dacă ar fi stări de nemulţumire. Deci n-a fost nici o stare de nemulţumire, nu am … se poate ascunde nimic în societatea de astăzi. Este informat, nu Ministerul că n-am de ce să informez Ministerul, ci Inspectoratul General al Jandarmeriei. Nu credeţi dvs. că aceste aşa-zise conflicte nu se raportează, se raportează.

Rep.: Ce măsuri aţi luat împotriva subofiţerului acuzat anul trecut de către o tânără că a violat-o şi tâlhărit-o?

V.T.: Nu a fost nici un subofiţer, a fost vorba de un sergent angajat care n-a fost acuzat nici că a tâlhărit-o, nici că a violat-o. Deci, dacă vreţi am inclusiv plângerea fetei, s-a constituit o comisie la nivelul unităţii care a cercetat unele aspecte semnalate de mama tinerei, nicidecum de tânără, şi comisia care a cercetat aspectele, fiindcă subofiţerul era foarte bun, a propus mutarea la Novaci.

Rep.: Avansarea sa în grad şi detaşarea la Novaci s-a datorat prieteniei dintre unchiul său şi ofiţerul Trotea de la UM 0962?

V.T.: Nu s-a avansat, nu s-a detaşat, el a fost mutat la Novaci prin ordin de personal. Nu a fost avansat. Nu există nici un unchi în curtea mea. Deci, sergentul angajat nu are nici un unchi în curtea asta care să fie prieten cu toţi. Este săracu’ pe picioarele lui.

Rep.: Câte posturi din Jandarmerie sunt ocupate de către rudele şefilor din instituţie?

V.T.: Nici unul. Deci şefii din instituţie nu au rude. Eu de exemplu n-am nici unul…

Rep.: Să fie înrudit cel puţin cu un alt angajat…

V.T.: Păi sunt foarte mulţi, dar depinde ce grad de rudenie. De exemplu, dacă “financiarul” are nepotul…nu pe nepotul, un unchi aicea subofiţer şi el e tot subofiţer ce grad de rudenie sunt ăstea? Nu înţeleg, nu înţeleg sensul întrebării. Deci, oricum nu există cadre cu funcţii de conducere care să protejeze pe cei care sunt rude. Deci, nu există rude.

Rep.: Care este cuantumul diurnelor acordate la ultima misiune a jandarmilor?

V.T.: Depinde care misiune. Diurnele se acordă prin hotărâre de Guvern şi ordine ale ministrului şi se actualizează periodic. Ultimul a fost un sergent care a fost la Bucureşti, un soldat, ăla a beneficiat de diurnă.

Rep.: Câţi bani a pierdut Jandarmeria după renunţarea la contractul de pază de către Cariera Meri în urma furtului săvârşit de sergentul Iacob şi cei doi complici ai săi?

V.T.: Deci, Jandarmeria n-a renunţat la contract datorită aşa-zisului furt. Jandarmeria a renunţat la contract pentru că a apărut legea care nu-i mai permitea să facă pază. Deci, nu datorită aşa presupusului ce ziceţi dvs. acolo, ci a fost o prevedere legală prin care, cred că până la data, cred că 2004, 2003 când comandantul Jandarmeriei era abilitat luarea în pază a unor societăţi comerciale unde existau date că se produc acte antisociale numeroase. După aceea a apărut un ordin al ministrului şi o prevedere legală care interzicea Jandarmeriei să mai facă pază şi atunci s-a ridicat paza în baza acestei legi nu în baza a ceea ce spuneţi dvs. Şi n-a fost nici un furt, că dacă era furt erau în puşcărie.

Rep.: În urmă cu câţiva ani, soldaţi jandarmi au lucrat în buncărele fabricii de ciment. La ce s-au folosit materialele de construcţii primite în schimbul muncii prestate de aceştia?

V.T.: N-au lucrat, a fost o convenţie de prestare de servicii şi dacă vă uitaţi la acest gard 540 m sunt făcuţi cu ciment de acolo. Am fost cercetaţi de grupul de control al ministrului în 2001, dacă găsea ceva nu mai eram noi aici.

Rep.: O parte dintre acestea s-au folosit şi la casa pe care dvs. v-aţi construit-o la Băleşti?

V.T.: Nu, pentru că eu în 2003 am făcut casa, prin credit ipotecar. Nu aveam cum să folosesc cimentul din 2001.

Rep.: Consideraţi că proverbul: ”Lupul paznic la oi” ar fi potrivit ca slogan al Jandarmeriei gorjene?

V.T.: Niciodată!

Rep.: Având în vedere furturile de la Cariera Meri…

V.T.: Nu au fost furturi…

Rep.: …incidentul de la Cariera Meri. Furturi de combustibil din conducte, de materiale de construcţii de la Parchetul Judeţean şi Tribunalul Gorj - obiective păzite de jandarmi – credeţi că meritaţi să rămâneţi în funcţie? Pentru cât timp?

V.T.: Nu există nici un incident de combustibil din conducte. N-au fost niciodată asemenea activităţi că dacă existau ele se soluţionau de instanţele de judecată. Şi dacă instanţele de judecată constatau că sunt întrunite elementele de mult eram, de mult dus de aici. Ele sunt cercetate toate…

Păi, eu de unde să ştiu cât o să mai rămân în funcţie? Pot să rămân până la pensie, şefii mei sunt cei care apreciază, nu eu.

• A consemnat Cătălin Bălăşoiu & Silviu Păşoiu

Procurorul Diaconescu a făcut o nouă victimă

Un bărbat cu cinci copii acasă a fost condamnat la aproape opt ani de închisoare după ce a fost acuzat că şi-a lovit un consătean cu toporul în moalele capului. Actele medicale au infirmat în mare parte această ipoteză, luând în calcul şi alte modalităţi în care victima ar fi putut căpăta rana, însă judecătorii n-au rămas impresionaţi de ele. În plus, neglijenţa şi ignoranţa celor care ar fi putut ajuta la elucidarea totală a misterului, l-au adâncit şi mai tare.

De la furt la tentativă de omor calificat

Problemele lui Dumitru Dabu, din satul Slăvuţa, comuna Cruşeţ, au început în seara zilei de 15 octombrie 2000, după ce a ajutat la depistarea unui transport ilegal de lemne. Fratele său, Ion Dabu era pădurar la Ocolul Silvic Hurezani şi de câteva zile se afla în concediu medical pentru că avea un picior în ghips iar în seara respectivă a văzut tractorul trecând prin faţa gospodăriei lor şi a presupus că lemnele au fost furate chiar din cantonul său, pe care urma să-l predea din cauza problemelor de sănătate. Pentru că nu se putea deplasa din cauza piciorului, pădurarul l-a rugat pe fratele său să meargă să anunţe şeful de post să verifice legalitatea transportului de lemne. Dumitru a plecat spre poliţie însoţit de tatăl său, Nicolae, şi încă alţi trei cunoscuţi. În prezenţa unui poliţist s-a dovedit că lemnele erau ale unui anume Constantin Stancu, care le aducea, conform propriilor declaraţii, de la socrul său, care nu avea bon asupra acestora. Poliţia a început cercetarea lui Ion Avram, socrului lui Stancu şi până la urmă acesta a fost acuzat de furt.

Însă de la câteva trunchiuri de copaci furate s-a ajuns până la urmă la tentativă de omor calificat şi o pedeapsă de aproape opt ani închisoare. Vinovat? Dumitru Dabu, acuzat de către Stancu că în acea seară de la mijlocul lui octombrie l-a lovit în cap cu muchia unui topor, în timp ce tatăl său a spart un geam al tractorului cu un obiect identic.

Împrejurările în care s-a produs acest incident au fost povestite diferit de către martori în faţa organelor de cercetare penale şi a instanţei. Cei care se aflau în tractorul în care Stancu îşi avea lemnele au declarat că din senin, înainte de a se ajunge la sediul poliţiei, au fost atacaţi de către Dumitru şi Nicolae Dabu, chiar în faţa casei lor. Contradicţiile din declaraţii nu au fost luate în calcul de nimeni, ca multe alte probe pe parcursul procesului care a urmat. Cei care îi însoţeau pe cei doi Dabu au susţinut că n-a avut loc nici un atac asupra lui Stancu, dar lucrurile au început să capete contur în zilele următoare.

Constantin Stancu a ajuns la Centru de Sănătate Melineşti în seara incidentului, sau a doua zi. Nu este stabilit cu precizie acest aspect, deoarece chiar cei de la centru confirmă o dată că a venit pe data de 16 octombrie, iar a doua oară că în seara zilei de 15 octombrie: “nu pe data de 16 aşa cum eronat figurează în registrul de urgenţă al unităţii noastre”. Cert a rămas că Stancu prezenta un traumatism cranian, a fost văzut de către un medic specialist, i s-a administrat o fiolă de algocalmin, după care a ajuns la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, secţia neurochirurgie. După câteva zile el a suferit o intervenţie chirurgicală prin care rana i-a fost curăţată de fragmentele osoase, pentru a preveni apariţia unor eventuale complicaţii, nu pentru că viaţa pacientului fusese pusă în pericol.

De altfel la sfârşitul lunii octombrie, Stancu s-a prezentat la poliţie unde a depus plângere împotriva lui Dumitru Dabu, iar la începutul lunii noiembrie apărea primul certificat medico-legal eliberat de către Laboratorul de Medicină Legală Târgu-Jiu. Conform acestuia rana lui Stancu era deja în stadiu de “cicatrice roşie siderie”, iar medicul legist a confirmat că rana “s-a putut produce prin lovire cu corp dur”. Zilele de îngrijiri medicale au fost stabilite la 35-40.

Pe baza probelor administrate la dosar împotriva lui Dumitru Dabu s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, având în vedere că viaţa victimei nu a fost pusă în pericol de către lovitura primită. De altfel, conform actelor medicale, până la definitivarea procesului nu s-a stabilit dacă lovitura a fost cauzată de topor sau Stancu a căzut din remorca tractorului, aşa cum susţinea Dabu.

Însă pentru procurorul Ion Diaconescu şi judecătorii care l-au condamnat pe Dabu lucrurile au fost extrem de simple, pentru că nu au luat în calcul actele medicale.

Actele medicale ignorate de magistraţi

Procurorul Ion Diaconescu, celebru pentru uşurinţa cu care aruncă oameni nevinovaţi în puşcărie, a stabilit imediat vinovăţia lui Dumitru Dabu, fără să ia în calcul că superficialitatea cu care rezolvă cazul va afecta cinci copii pe care bărbatul îi avea acasă. Relevant pentru procuror a fost în primul rând faptul că lui Dabu, fost angajat al Ocolului Silvic Hurezani, i se desfăcuse disciplinar contractul de muncă pentru că îşi exercitase abuziv atribuţiunile de serviciu. Ceea ce a uitat Diaconescu să precizeze a fost faptul că în urma unei hotărâri judecătoreşti Dabu a primit dreptul să se întoarcă la locul de muncă, ocolul silvic fiind obligat să-i plătească daune pentru perioada în care fusese concediat. Omisiunea procurorului a atârnat destul de greu în hotărârile judecătoreşti care au urmat, Dabu fiind considerat din start un element antisocial.

Însă asta nu a fost singura decizie greşită pe care procurorul a luat-o în acest caz. El a trimis dosarul în instanţă dispunând trimiterea în judecată a lui Dumitru Dabu în stare de arest preventiv pentru tentativă de omor calificat. Cu o zi înainte de întocmirea rechizitoriului, adică 17 aprilie 2001, Dabu fusese arestat.

Din acel moment a început calvarul. Dosarul a ajuns în instanţă şi pentru a stabili adevărul completul de judecată a cerut medicului legist Iulian Dascălu, cel care a întocmit certificatul medico-legal la Târgu-Jiu, să-şi exprime de mai multe ori părerea. Medicul a dat veridicitate declaraţiei lui Dumitru Dabu care afirmase că Stancu căzuse din remorcă. Într-o adresă remisă tribunalului Dascălu spunea că: “Leziunea temporală dreaptă s-a putut produce şi prin căderea de la un nivel la altul sau prin lovire de un corp dur cu suprafaţă plană mare. Cu alte cuvinte prin impactul cu asfaltul. Acelaşi doctor a exclus ca posibilitatea ca lovitura suferită de către Constantin Stancu să fi fost făcută cu toporul:” Se exclude lovirea cu tăişul sau muchia unui topor care ar fi lăsat marcă traumatică locală temporală dreaptă, plagă contuză sau plagă tăiată”.

Opiniile doctorului n-au avut însă nici un efect în instanţă. Judecătorul Romel Morega a hotărât că Stancu a fost lovit cu muchia toporului şi, în plus, intervenţia chirurgicală efectuată la Craiova a fost făcută pentru salvarea vieţii pacientului, nu preventiv aşa cum arătau actele medicale. Aşa că magistratul a hotărât că “vinovăţia sa este pe deplin dovedită de faţă de depoziţiile martorilor” şi la condamnat la şapte ani şi zece luni închisoare şi daune civile şi morale în valoare de zeci de milioane în favoarea lui Stancu. L-a pus inclusiv să plătească algocalminul administrat la Centrul de Sănătate Melineşti.

Drumul sinuos al justiţiei

Curtea de Apel Craiova a înţeles mai bine actele administrate la dosar şi a dispus punerea în libertate a lui Dumitru Dabu, în decembrie 2002. În plus a redus pedeapsa la patru ani de închisoare. Cu toate că a admis că Dabu a fost vinovat de loviturile lui Stancu, i s-a părut excesivă pedeapsa aplicată la Târgu-Jiu. Dabu a rămas alături de familia sa până în ianuarie 2004, când Curtea Supremă de Justiţie a decis printr-o hotărâre definitivă că Dumitru Dabu merită şapte ani şi 10 luni de puşcărie.

În tot acest timp au fost făcute mai multe expertize medicale care să ajute la aflarea adevărului. Toate au luat în calcul posibilitatea ca Constantin Stancu să fi picat din remorcă şi faptul că a fost operat pentru a se extrage fragmentele osoase rămase în rană, nu pentru că starea sa necesita acest lucru. Ultima instituţie medicală care şi-a spus cuvântul a fost Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici”. Poate că raporturile medicale ale institutului ar fi avut mai multă greutate dacă radiografiile făcute înainte de operaţia de la Craiova ar fi ajuns în posesia specialiştilor de la “Mina Minovici”. Acest lucru însă n-a fost posibil pentru că secţia unde a fost operat Constantin Stancu fusese igienizată şi actele n-au mai fost regăsite, sau nimeni nu a depus nici un efort să le găsească. Aşa cum nu s-a depus nici un efort să se facă o reconstituire a faptei, să se găsească arma agresiunii, sau să se ia în calcul actele medicale elocvente.

Dumitru Dabu a fost rearestat săptămâna trecută şi după câte s-au întâmplat nu mai are nici o speranţă că se va mai întâmpla ceva care să-i facă dreptate.

• Neli Matei

Lăcrămioara din Divizia A Sexy le ţine pumnii Pandurilor

BAFTĂ BĂIEŢI!

Lăcrămioara Grigore este reprezentanta echipei Pandurii Târgu-Jiu în Divizia A Sexy, concurs organizat de către Gazeta Sporturilor, revista Maxim şi Smile Models Agency.

Studentă în anul I la Facultatea de Jurnalism, blonda cu ochii albaştrii îşi doreşte o carieră în televiziune însă, vrea mai întâi să lucreze în radio şi presa scrisă. Are 20 de ani, 1,75 m, 58 de kilograme şi dimensiuni 88-63-90.

Lăcrămioara ştie că la Pandurii a evoluat ca jucător actualul selecţioner Victor Piţurcă, iar în oraşul de pe Jiu se află operele lui Brâncuşi.

A practicat înotul, iar acum, pentru a se menţine în formă, face fitness şi joacă tenis de câmp.

Tatăl său a jucat la Dinamo iar în privinţa meciului de sâmbătă îi va fi rival.

Am găsit-o pe Lăcrămioara la cursuri, pe la ora 16.00, iar după patru ore se afla la un casting. Deşi e o persoană destul de ocupată, reprezentanta Pandurilor în Divizia A Sexy ne-a acordat câteva minute.

Rep.: Cum ai ajuns să reprezinţi Pandurii în concursul organizat de Gazeta Sporturilor?

L.G.: Când am făcut pictorialul am fost vopsită în culorile clubului pentru că eu chiar ţin cu această echipă.

Rep.: Cunoşti cel puţin un jucător de la Pandurii?

L.G.: Sigur, Florin Popete şi ştiu că antrenor este Viorel Hizo, iar preşedinte Marin Condescu.

Rep.: Ce mai ştii despre echipă?

L.G.: Ştiu că în trecut a jucat şi Victor Piţurcă la Pandurii.

Rep.: Urmăreşti meciurile de fotbal de obicei?

L.G.: Nu prea am timp însă, pe cele mai importante le urmăresc.

Rep.: Care este fotbalistul preferat din campionatul intern?

L.G.: Nu am nici un preferat în competiţia internă.

Rep.: Dar din fotbalul european?

L.G.: Îmi place David Beckam pentru fizicul lui.

Rep.: Care echipă crezi că va câştiga campionatul?

L.G.: Cred că Steaua…

Rep.: Ştii pe ce loc se află Pandurii?

L.G.: Am impresia că pe undeva prin coada clasamentului, pe 12 sau pe 13…

Rep.: Se salvează de la retrogradare?

L.G.: Eu sper că da.

Rep.: Ai fost vreodată în Târgu-Jiu?

L.G.: Nu, dar sper să vin.

Rep.: Ce ştii despre oraş?

L.G.: Parcă operele lui Brâncuşi se află la Târgu-Jiu…

Rep.: Mergeai pe stadion cu tatăl tău?

L.G.: Mă lua la meciuri când juca el şi din când în când şi la antrenamente.

Rep.: Vei fi adversara tatălui tău la meciul dintre Pandurii şi Dinamo?

L.G.: Sigur, şi va fi foarte amuzant!

Rep.: Când vei veni la Târgu-Jiu să ne faci o vizită.

L.G.: Vreau să scriu şi eu la voi, mă primiţi? Înainte de televiziune vreau să trec prin radio şi presă scrisă, pe monden.

Rep.: Ce le urezi băieţilor?

L.G.: Baftă în meciul cu Dinamo, să persevereze şi să dea tot ce e mai bun pe teren!

• A consemnat Claudiu Matei

Moţa în lumina reflectoarelor (tableta)

Încă un dosar al baronului Mischie a ajuns în instanţă. Dosarul definitivat de Parchet i-a scos cap de afiş pe aceeaşi Mischie şi Ştefănoiu. Doar împotriva acestora procurorii au dat soluţie de începerea urmăririi penale, restul funcţionarilor fiind scoşi basma curată. Aşadar Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ana Albulescu, contabilul şef al instituţiei şi Nicolae Bădescu, directorul Direcţiei Tehnice din acelaşi CJ au scăpat de braţul legii deşi, după părerea mea, ar fi trebuit să fie în boxa acuzaţilor. Dar surpriza cea mare o reprezintă scoaterea de sub urmărire penală a lui Clement Mocanu cu toate că relaţia acestuia cu Mischie este aproape identică cu cea a lui Ştefănoiu cu baronul. Ambii şi-au umflat conturile cu ajutorul lui Mischie însă, în faţa legii răspunde doar afaceristul novăcean şi fostul preşedinte al CJ.

Îmi amintesc cum presa isterizată a sărit la gâtul judecătorilor când Mischie şi Ştefănoiu au fost achitaţi în alte dosare. Aceeaşi presă tace acum în cazul SUP primit de şmenarii Gorjului. De ce?

Parchetul fie el de pe lângă Judecătorie sau Tribunal se identifică cu Emil Moţa.

Prim procurorul, devenit celebru după apariţia în media a cazului Ţundrea, nu doreşte să mai iasă din lumina reflectoarelor.

Obişnuit rapid cu gloata de ziarişti în jur, după episodul Ţundrea, Moţa a uitat să-i trimită pe aceştia şi pe la purtătorii de vorbe ai instituţiei, pe la redacţiile pe unde aceştia prestează, sau acasă, pur şi simplu.

Domnul prim, orbit de lumina blitzurilor şi-a ignorat sistematic subordonaţii. Soluţiile date de procurori, muritori de rând, în dosare în care erau cercetate persoane oarecum cunoscute, au fost făcute cunoscute ziariştilor de către şeful lor.

Soluţii în care aceeaşi muritori de rând şi-au dat cu stângu’ în dreptu’ erau infirmate de acelaşi şef pe prima pagină a ziarelor. Poate de aceea, în mai bine de un an şi jumătate, parchetul (intenţionat substantiv comun) a schimbat de vreo cinci-şase ori purtătorul de cuvânt.

Cine a îndrăznit să-i stingă lui Moţa reflectoarele până acum? Doar vecinii de la etajul doi. Să ne amintim doar două episoade avându-i protagonişti pe aceeaşi M&S. În ianuarie anul trecut arestarea lui Mischie l-a adus pe Moţa în direct în prime-time la televiziunile naţionale însă, după câteva zile baronul ieşea şifonat, dar victorios din subsolul IJP.

Anul acesta acelaşi Mischie şi Ştefănoiu au fost achitaţi în două dosare de către acelaşi judecător de la Tribunalul Gorj.

Presa, alimentată şi de declaraţiile lui Moţa cum că judecătorul ar fi trebuit să se abţină în a judeca respectivele cauze din pricina relaţiilor apropiate cu cei doi inculpaţi, a luat apărarea Ministerului Public, adică statului şi l-a acuzat pe Romel Morega de party-pris cu “infractorii”. Mai mult, în dosarul lui Ştefănoiu, prim procurorul l-a recuzat chiar pe judecător însă, motivarea cererii, pentru cei care au dorit să o vadă, lăsa mult de dorit pentru pretenţiile în materie ale unui magistrat.

Mă întreb dacă scoaterea de sub urmărire penală a lui Călinoiu şi Mocanu nu are în substraturi oarece influenţe…asupra cărora vom stărui în curând.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   18.03.2006. 14:48

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 98 - 10 - 16 martie 2006

Turnatorul de serviciu

• Trei dintre frumuseţile autohtone au luat de câteva săptămâni drumul Turciei luate de minţi de “celebrul” exploatator de minore Daniel Holingher, administrator al firmei Body Scream Style, firmă specializată în comerţul cu amănuntul prin standuri şi pieţe. Scopul declarat al acestei călătorii nu este, aşa cum s-ar crede, vinderea la tarabă a celor trei graţii, ci participarea lor la un concurs de frumuseţe. Cel puţin asta au aflat de la mentorul lor în ale frumuseţii. Numai că până acum nu s-a mai auzit despre un concurs care să ţină aproape o lună de zile. De altfel, Holingher se poate întoarce şi fără fete pentru că poliţia nu-l întreabă nimic, nici despre minorele care dansează prin cluburile de noapte în numele agenţiei sale de impresariat artistic, nici despre bani de care le jupoaie, sau despre contractele ilegale pe care acesta le încheie cu tinerele, iniţial pentru prezentări de modă.

• Pata de culoare a echipei de fotbal Pandurii Tg-Jiu, Armel Dysney, învaţă zilele astea secretele unui bun conducător auto, dându-şi toată silinţa să înveţe să şofeze la o şcoală de profil din municipiu. Dacă gesturile se învaţă prin repetare, mai greu va fi cu limba română care va răsări în propoziţii din chestionarul de examen. Dilema va fi rezolvată la momentul potrivit: ori i se măreşte spaţiu alocat completării chestionarului pentru a-l buchisii, ori i se permite susţinerea examenului în doi, adică şi unul care să-i traducă pe limba lui ce scrie în hârtii.

SRI a pus timpanul pe noi

Şeful SRI Gorj, Ion Făget, a dispus continuarea supravegherii dr. Dumitru Liţă şi după Revoluţia din ’89. Această ştire şoc a făcut înconjurul ţării după ce săptămânalul nostru a publicat un material despre dosarul întocmit de Securitate pe numele medicului amintit.

Cuprins de panică şi cedând la insistenţe lui Făget, dr. Liţă ne-a implorat să ştergem numele şefului SRI din materialul care urma să apară: “pentru a nu-mi crea mie probleme”. Am acceptat pentru a nu face să sufere un om şi aşa hăitut de foşti şi actuali securişti, aşa că, în articol am amintit doar că locţiitorul şefului SRI Gorj din acea vreme – 1992 - a dispus ca Liţă să rămână în supraveghere. După apariţia materialului, informaţiile au intrat în atenţia celorlalţi ziarişti, iar Dumitru Liţă a fost convins să accepte ca identitatea vinovatului să fie făcută publică. Imediat Liţă a devenit un caz şi firul a fost despicat în patru: de ce a fost urmărit, unde, când şi de ce a intervenit ca numele lui Făget să nu fie amintit în materialul publicat de noi. Doctorul a explicat, inclusiv într-o emisiune televizată, toată povestea. După ce redactorii noştri i-au luat un punct de vedere pentru a definitiva materialul, a fost contactat telefonic de şeful SRI Gorj care i-a cerut o întrevedere. Aceasta a avut loc, iar medicul a cerut explicaţii despre modul foarte rapid în care a aflat despre faptul că redactorii noştri fuseseră la el şi că urma că publicăm un articol despre dosarul său de la Securitate. Făget a fost acuzat de Liţă că încă îl mai supraveghează, moment în care răspunsul acestuia a venit prompt: “Nu pe dvs., ci pe jurnalişti”.

Această afirmaţie a fost făcută în emisiunea amintită şi susţinută şi după aceea, însă a fost trecută cu vederea de ziarişti care, ori le convine să fie oricând urmăriţi de SRI, ori n-au sesizat importanţa acestui aspect. S-au grăbit însă să-l ridice în slăvi pe deputatul PNL, Marian Paveliu, care a profitat de moment şi a cerut public ca Ion Făget să fie trecut în rezervă. Cazul Liţă a fost mană cerească pentru Paveliu, deoarece deputatul n-a ieşit niciodată în evidenţă, făcând doar propuneri legislative în domeniul sănătăţii, domeniu în care are interese personale.

Deci, la o eventuală demitere a lui Ion Făget ar trebui luat în calcul şi faptul că serviciul condus de el supraveghează ilegal şi ziariştii şi cu siguranţă nu suntem singurii, poate doar singurii pe care-i deranjează…

• Adrian Iovan

Instanţele gorjene răvâşite de testul psihologic

O treime dintre judecătorii care au candidat pentru ocuparea unor funcţii de conducere în justiţia gorjeană au picat testul psihologic.

Vicepreşedintele Tribunalului Gorj, Şerban Şarapatin, unul dintre magistraţii picaţi de computer va contesta rezultatul.

Judecătoria Novaci a rămas fără preşedinte, în urma acestui concurs, ambii magistraţi candidaţi au fost declaraţi “respinşi” la testarea psihologică.

Vicepreşedintele Tribunalului stă prost la psihologic

O situaţie extrem de delicată s-a creat la vârful instanţelor gorjene după publicarea rezultatelor la examenul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor la tribunale şi judecătorii, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Patru judecători din 12 au picat testul psihologic lăsând Tribunalul Gorj fără vicepreşedinte şi Judecătoria Novaci fără preşedinte.

Magistratul Şerban Şarapatin, vicepreşedintele Tribunalului Gorj a concurat alături de alţi doi colegi pentru funcţia pe care acesta o ocupă de patru ani, însă a fost declarat “respins”.

În cursa pentru postul de vicepreşedinte, devenit vacant începând cu 1 martie, au mai rămas Florin Encescu şi Remus Ionescu, judecător în cadrul Tribunalului Gorj, respectiv fost preşedinte al Judecătoriei Tg-Cărbuneşti.

Examenul picat de Şerban Şarapatin a constat în evaluarea capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stress şi a fost compus din câteva sute de întrebări, rezultatul fiind decis de către calculator.

Magistratul a contestat în cursul zilei de vineri decizia la care a ajuns computerul.

Florin Encescu a ocupat în urmă cu câţiva ani funcţia de preşedinte al Judecătoriei Tg-Jiu, revenind ulterior ca judecător în cadrul Tribunalului Gorj.

Pentru a rămâne cât mai puţini în cursa pentru vicepreşedinţie, Encescu a adresat un memoriu Consiliului Superior al Magistraturii în care cerea să fie analizată calitatea judecătorului Remus Ionescu de a ocupa funcţia de vicepreşedinte al tribunalului. Encescu consideră că fostul preşedintele al Judecătoriei Tg-Cărbuneşti nu putea participa la acest concurs, deoarece nu funcţionează efectiv în cadrul Tribunalului Gorj, aşa cum prevede Legea privind statutul magistraţilor.

Judecătoria Novaci – fără preşedinte

Ambii candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Judecătoriei Novaci au picat testul psihologic. Judecătoarele Angela Staicu, fostul preşedinte al instanţei novăcene şi Elena Dafinescu au concurat pentru postul devenit vacant la data de 22 februarie, dar au fost declarate “respinse”, după prima probă, eliminatorie de altfel, testarea psihologică.

Preşedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruţă, a declarat că situaţia de la Novaci este una delicată, având în vedere că ambii candidaţi au fost respinşi:” Unul dintre judecătorii de la Novaci a refuzat să preia preşedinţia Judecătoriei până la organizarea unui alt concurs şi a trebuit să convoc Adunarea Generală a Judecătorilor, magistraţii propunându-l pe judecătorul Bondoc pentru acest post. O să solicit CSM pentru delegarea acestuia în funcţia de preşedinte şi rezolvăm temporar situaţia”, a precizat Gheorghe Miruţă.

Judecătoria Cărbuneşti – fără codaşi

Pentru postul de vicepreşedinte al Judecătoriei Tg-Jiu au concurat patru magistraţi. Judecătoarea Dorina Ivănişi este singura care a picat examenul psihologic, în cursă rămânând Alin Nicolescu, Petrişor Lupulescu şi Carmen Stănculete. Cei trei vor trebui să susţină în săptămânile ce urmează proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi testarea scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane. Până la jumătatea lunii trecute vicepreşedinte al Judecătoriei Tg-Jiu a fost magistratul Pantelimon Duţescu.

Trei magistraţi concurează pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Tg-Cărbuneşti. Remus Ionescu, fostul preşedinte, şi judecătorii Constantin Dascălu şi Carmen Merişescu au trecut cu bine proba eliminatorie, urmând ca departajarea să o facă media notelor pe care le vor obţine la celelalte două examene.

Vicepreşedintele Judecătoriei Tg-Cărbuneşti, C-tin Dascălu a preluat, până la finalizarea examenelor, funcţia de preşedinte.

Alţi patru judecători susţin în această perioadă concurs la CMS pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte al Secţiei Penale a Tribunalului Gorj şi preşedinte al Secţiei Comerciale şi Contencios Administrativ (SCCA).

Pentru postul deţinut de judecătorul Ion Duguleanu, până la începutul acestei luni, candidează magistraţii Florin Encescu şi Gheorghe Gârcu, iar Marilena Vlăducu şi Antoaneta Tâlvescu au optat pentru funcţia de şef al SCCA din cadrul tribunalului.

Singurul candidat pentru funcţia de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Gheorghe Focşan, a fost declarat “admis” la testarea psihologică, urmând ca până la sfârşitul acestei luni să afle rezultatul final al examenului.

Judecătoarei Sofia Ţămbălaru i-a fost respinsă candidatura

Departamentul Resurse Umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins, în data de 21 februarie, candidatura judecătoarei Sofia Ţămbălaru pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Novaci pentru că în 2004 nu a desfăşurat activitate de judecată, fiind judecător amovibil. Comisia de organizare a concursului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor a considerat că nu este îndeplinită condiţia de a fi avut calificativul “foarte bine” la ultima evaluare.

Judecătoarea Sofia Ţămbălaru a contestat hotărârea comisiei şi a cerut repunerea în termen de formulare a contestaţiei, deoarece nu a luat la cunoştinţă soluţia de respingere a candidaturi sale fiind în concediu fără plată.

Secţia pentru Judecători a CSM a hotărât respingerea contestaţiei formulate de Ţămbălaru, considerând-o ca tardivă, întrucât trecuseră deja şapte zile de la comunicarea comisiei de organizare privind respingerea candidaturii.

Sofia Ţămbălaru a intrat recent în atenţia procurorilor fiind cercetată într-un dosar penal, aceasta având mai puţin de un an de când a fost renumită în funcţia de judecător prin decret prezidenţial

• Claudiu Matei

Caralicea: Cîrciumaru a devenit primar prin fraudă

Gheorghe Caralicea Mărculescu a apărut din nou pe scena politică gorjeană graţie refuzului dat de Marin Condescu şi Toni Mihail Greblă la propunerea lui Gigi Becali de a prelua conducerea PNG Gorj. Cunoscut în ultimul timp doar ca cercetat penal în cazul Colegiului din cadrul Universităţii “Constantin Brâncuşi”, Caralicea, revenit în atenţia presei prin prisma funcţiei politice, vorbeşte de revoluţionari pe care nimeni altcineva nu i-a văzut în decembrie ’89 în Piaţa Prefecturii, realizări mari pe timpul cât era primar al Tg-Jiului şi conspiraţii împotriva sa puse la cale de către PSD, dar mai ales de către Adrian Năstase.

Reporter: Aţi fost primul primar post-decembrist al Tg-Jiului, care a fost cea mai mare realizare din perioada aceea?

Gheorghe Caralicea Mărculescu: Peste 1000 de apartamente şi troleibuzul în Tg-Jiu.

Rep.: Sunteţi unul din capii revoluţionarilor gorjeni! Enumeraţi câteva persoane publice active care au fost în Piaţa Prefecturii în decembrie ’89.

G.C.M.: Toni Mihail Greblă, Scarlat Iriza, C-tin Stângă şi alţii.

Rep.: Este adevărat că Toni Greblă a venit în balconul Prefecturii din cârciumă?

G.C.M.: Eu eram în jurul orei 11.10 chiar în faţa Prefecturii cu doi sau trei prieteni şi când primul secretar şi şeful Securităţii a ieşit în faţă l-am luat cu ho. Noi eram vreo cinci-şase. Într-un sfert de oră s-a umplut piaţa. Din câte îmi aduc aminte dl. Greblă a apărut după ora 2.00.

Rep.: Aveţi nişte probleme cu legea şi aţi afirmat că în spatele acestora se află Adrian Năstase. Care sunt implicaţiile lui şi ce interese ar avea?

G.C.M.: În aprilie 2001 la Snagov conducerea centrală a PSD al cărui preşedinte era Năstase a “negociat” aranjarea unora din judeţe, cei care erau ostili partidului. La mine a venit un deputat, nu pot să-i spun numele pentru că e un bun prieten, şi mi-a spus exact ce s-a discutat. Printre cei vizaţi eram eu, dl. Manta, pentru că eram opozanţii dumnealor. Au avut grijă după aceea să transmită serviciilor interesate să ne urmărească pas cu pas şi bineînţeles au început sesizările după care normal a urmat şi cercetarea. 99% au trecut, nu am ce să-mi reproşez, prezumţia de nevinovăţie a funcţionat şi la mine şi va funcţiona până la final. Eu până la vârsta de 49 de ani n-am fost anchetat de nimeni, n-am fost nici măcar martor într-un proces. Stau în acelaşi apartament pe care l-am cumpărat în 1982. Eu care am repartizat peste 1500 de locuinţe în municipiul Tg-Jiu. N-am spaţiu comercial, n-am beneficiat de absolut nimic…Sunt conferenţiar universitar la Universitatea “Constantin Brâncuşi” şi acolo am “beneficiat” de serviciile Guvernului Năstase fiind reclamat în permanenţă în momentul în care depuneam un dosar pentru a promova profesional. Pur şi simplu am fost scos de pe listă abuziv, după ce trecusem de toate comisiile de specialitate.

Eu le mulţumesc, Dumnezeu le va da şi lor pe măsură!

Rep.: De-a lungul vremii aţi fost prieten cu Mischie. Aceeaşi prietenie vă leagă şi în prezent?

G.C.M.: Eu prieten cu Mischie n-am fost niciodată. Am fost colegi de partid până în 1995, doar atât colegi de partid. Eu ştiu că pe Mischie l-am ţinut la respect. Ceea ce a făcut Mischie după 1996 se vede. Până în 1996 nu i se prea poate imputa nimic în Gorj că am avut grijă să-i dau peste degete. N-am nici o duşmănie cu el, îi doresc ce mi-a dorit el mie…

Rep.: Consideraţi că problemele penale ale acestuia au acelaşi iniţiator ca şi în cazul dvs.?

G.C.M.: Nu ştiu. Într-un fel da, dar el are şi nişte fapte pentru care trebuie să răspundă, fapte pe care eu le-am sesizat în calitate de consilier judeţean: fondurile speciale pentru drumuri, casa Gănescu…

Rep.: Aţi trecut în 16 ani prin FSN, PDSR, PUR şi acum PNG. Unde v-aţi regăsit cel mai bine?

G.C.M.: Eu sunt printre membrii fondatori în Gorj şi la FSN şi la PDSR, iar după aceea plecarea mea la Partidul Umanist a fost tot în ideea că va exista o nouă clasă mijlocie. Am luat plasă!

Rep.: De ce aţi acceptat să fiţi rezerva lui Greblă şi Condescu ştiut fiind faptul că aceştia au refuzat propunerea lui Becali de a prelua conducerea PNG Gorj?

G.C.M.: Eu ştiu că de multe ori rezervele sunt mai bune decât titularii. Eu am tot respectul pentru cei doi, dacă dânşii doreau conducerea nu era nici un fel de problemă.

Rep.: Ce calitate mai aveţi în S.C. Fântâna lui Coşbuc SRL?

G.C.M.: N-am nici o calitate, decât de prietenie cu patronul de acolo, atât. Niciodată n-am fost asociat. O perioadă de timp cât n-am făcut politică am reprezentat firma în diverse acţiuni şi activităţi. Acum n-am nici o calitate. Dacă dânsul, patronul, consideră că pot fi util, nici un fel de problemă, că şi mie îmi trebuie bani, dar bani legal, îmi iau şi eu câştig de la o firmă…

Rep.: Prietenul dvs. a făcut embargo pe Clisura Dunării în perioada în care dvs. eraţi prefect?

G.C.M.: Nu ştiu aşa ceva. Nu ştiu şi nu cred. Atunci relaţia mea de prietenie era destul de firavă, eu doar îl cunoşteam. Eu am avut relaţii mai puternice cu dumnealui după 1997, când nu mai aveam nici o demnitate publică.

Rep.: Aţi mai fost vreodată cercetat penal?

G.C.M.: E posibil! Pentru abuz în serviciu am fost reclamat de către dl. Dan Ilie Morega în 1994. Am mai fost cercetat când m-a reclamat un secretar. A fi cercetat penal nu este nici o nenorocire şi chiar urmărit penal. Doar dacă există o hotărâre definitivă şi irevocabilă. În Gorj, eu am mai spus-o, nu mai trebuie poliţişti pentru că oricare al doilea gorjean e poliţistul celuilalt. Să nu vă faceţi probleme că veţi scăpa şi dvs.

Rep.: Este adevărat că în anii ‘86-’87, când eraţi profesor de matematică la Sadu aţi fost cercetat de poliţie pentru că primeaţi benzină, şpagă de la elevi?

G.C.M.: Benzină? Păi nu avem maşină…E o glumă bună, sincer vă spun, e o glumă bună. Aveam o situaţie bună. Fiind profesor de matematică făceam meditaţii, soţia avea un salariu bun, aveam un singur copil, ne-am cumpărat apartament în 1981 în Tg-Jiu, socrii mei au fost 17 ani directori comerciali la Uzina Mecanică Sadu. Deci, noi toţi băgam pe vremea aia peste 20.000 de lei, chiar 25.000 în casă. De furat şi de primit şpagă de la bieţii copii ăia nu-mi aduc aminte de aşa ceva.

Rep.: Îl veţi detrona pe Cârciumaru în 2008?

G.C.M.: Eu sper! În general nu-mi asum - deşi am văzut şi prin presă că supralicitez - nu, nici în 2004 n-am supralicitat, dar din păcate n-am luat în calcul frauda din alegeri care s-a întâmplat în municipiul Tg-Jiu. Au fost în procesele verbale modificări colosale pe care le-am sesizat foarte târziu. Îmi pare rău că, colegii de la PNL-PD, care au văzut mai devreme decât mine, n-au sesizat organele în drept. Au fost diferenţe şi de 150 de voturi, la primar, la o singură secţie, faţă de celelalte voturi valabil exprimate. Nu se poate aşa ceva! Cred că primarului îi e destul cu cele două mandate, că progrese în municipiu n-am prea văzut în afară de o mică cosmetizare, exact ca baba aia care se piaptănă în frunte…

• A consemnat Anca Frumuşelu

Primarul Iloiu cercetat pentru modernizarea Primăriei Turburea

Corpul de Control al Prefectului a descoperit, la finele lunii trecute, la Primăria Turburea unele aspecte care sunt cercetate de poliţie de aproximativ un an de zile însă, rezultatele se lasă aşteptate.

Teodor Iloiu, primarul comunei Turburea nu este singurul care are o “idilă” cu o societate comercială din municipiu.

După ce a încasat nejustificat 1,8 miliarde de lei vechi de la Primăria Plopşoru pentru reparaţii şi igienizări la obiectivele ce aparţin domeniului public privat al comunei şi pentru balastarea unor drumuri, SC Temgrup SRL s-a mutat în bătătura primarului de la Urdari unde a încasat în acelaşi mod, ilicit, 82 de milioane de lei vechi pentru modernizarea sediului primăriei.

Aceeaşi Temgrup SRL a încheiat, în august 2003, un contract cu Primăria Turburea pentru extinderea sediului acesteia. Valoarea contractului a fost la acea dată de aproximativ 3,3 miliarde de lei vechi. Acele lucrări fac obiectul unui dosar penal înregistrat anul trecut la IJP Gorj.

Primarul Iloiu nu ia în calcul aceste aspecte şi la finele lunii ianuarie a încheiat un alt contract cu altă societate comercială, pentru continuarea lucrărilor.

SC Gatmat Prod SRL Tg-Jiu, care aparţine omului de afaceri Gheorghe Sucitu, urmează să încaseze peste un miliard de lei vechi în urma afacerii cu Primăria Turburea.

Corpul de Control al Prefectului a înaintat documentaţia, privind controlul la Primăria Turburea, Camerei de Conturi Gorj şi a sesizat aspectele constatate la Şcoala Generală Poiana şi cele care se referă la lucrări de reparaţii drumuri comunale.

În decembrie 2004, Primăria Turburea a încheiat un contract cu SC Ail SRL Orşova pentru montarea unei centrale termice şi instalaţii termice interioare la Şcoala Poiana. Valoarea lucrărilor, aşa cum a fost înscrisă în contract a fost de …”376 miliarde de lei vechi”.

Timpul de execuţie a fost de 14 zile şi în 28 decembrie 2004, la o zi după Crăciun, Primăria Turburea a plătit în contul AIL SRL 381 de milioane de lei. Probabil contabilul instituţiei a realizat mai târziu că valoarea contractului a fost 376 de milioane de lei – nu 376 miliarde cum eronat trecuseră în contract – dar tot a plătit cu aproximativ cinci milioane de lei mai mult.

• Daniel Dumitriu

Victimele escrocului Botea se plâng poliţiei

După ce a primit de două ori NUP din partea procurorilor gorjeni,Ion Emil Botea, escrocul care a înşelat 17 persoane cu trei miliarde de lei vechi promiţându-le locuinţe moderne în cartierul rezidenţial “Sohodol” se află de ceva vreme în vizorul poliţiei.Serviciului Cercetări Penele din cadrul IPJ Gorj are în lucru dosarul în care Ion Botea este cercetat pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune. Acest lucru a fost posibil după ce procurorul Adrian Baican a propus începerea urmăririi penale în cazul Botea şi a trimis dosarul la poliţie pentru completarea cercetărilor.

“Scandal de Gorj” a prezentat în exclusivitate, în urmă cu câteva săptămâni, megaescrocheria “Sohodol – vile de lux”, adică faptul că fostul preşedinte al Băncii Populare Române, Emil Botea, a vândut 17 parcele care nu-i aparţineau unor persoane din Târgu-Jiu, fiind la un pas de a pune stăpânire pe aproape două hectare de teren în nordul municipiului.

Şi SRI a intrat recent pe fir pentru a-şi completa datele privind seria de escrocherii ale lui Botea, care a demarat cu falimentarea BPR.

Poliţiştii gorjeni trebuie să identifice acum toate persoanele care i-au plătit lui Botea diverse sume de bani pentru a stabili valoarea reală a prejudiciului. Până în prezent doar cinci dintre acestea au depus plângere împotriva ţeparului Botea însă poliţiştii se aşteaptă ca în următoarele zile să completeze integral lista de păgubiţi ai escrocului.

• Mihai Popescu

Cu justiţia la psiholog (tableta)

Cunosc, din păcate, un personaj care-mi urla în ureche, în urmă cu ceva vreme, că el este pregătit psihologic pentru meseria pe care o practică.

În esenţă personajul e un jeg în uniformă, cu grad de colonel, ce-i drept, care împute Penitenciarul Tg-Jiu, la propriu şi la figurat.

Îmi puneam întrebarea în acele secunde, când jegul personificat îmi ţipa în timpan, ce-o fi însemnând cu adevărat să fii pregătit psihologic?

Aud că în cazul posturilor de conducere în justiţie un astfel de test cuprinde vreo 500 de întrebări din toate domeniile. Un segment dintre acestea vizează personalitatea, altul testează capacitatea de a face faţă psihic unei anumite situaţii şi – ceea ce mi se pare stupid – un test matematic extrem de complex. După ştiinţa mea, în situaţii care ţin de acest domeniu, experţii sunt cei care stabilesc matematic valoarea unui prejudiciu, după calcule mai mult sau mai puţin complexe şi nu judecătorul, procurorul sau preşedintele instanţei. În fine, se pare că tocmai acest test matematic i-a împiedicat pe cei patru magistraţi gorjeni să treacă proba eliminatorie, că dacă e să luăm strict termenul “psihologic” cei patru ar trebui excluşi din magistratură.

Conform DEX, “psihic” este tocmai forma specifică de reflectare a realităţii, iar “logic” înseamnă “gândire justă”; “raţionament corect, consecvent şi temeinic”, ori dacă tocmai aceste elemente îi lipsesc unui judecător, care zilnic trebuie să se apropie de adevăr în câteva zeci de dosare este extrem de grav.

Mergând cu “logica” mai departe ce ar trebui să se întâmple acum, să fie revizuite toate sentinţele date de cei patru judecători în ultimii ani sau în acest domeniu să se impună o testare psihologică de acest fel cel puţin anual, dacă nu există încă?

E drept că multă lume confundă psihologul cu psihiatrul şi ar fi cazul ca în tot mai multe domenii să existe un consult periodic şi pe la “mansardă”. Unii chiar suferă şi e păcat să pape salariu când iarba verde de la Sanatoriu Turceni sau Spitalul nr. 9 îi aşteaptă.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   10.03.2006. 14:46

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 97 - 3 - 9 martie 2006

Noul director al SNLO trebuia să facă puşcărie

Omul lui Manţog, recent instalat în funcţia de director al SNLO ar fi trebuit să facă puşcărie dacă în urmă cu trei ani o ordonanţă a Guvernului Năstase nu ar fi dezincriminat pe şest infracţiunea.

Până la doi ani de puşcărie ar fi putut fi condamnat actualul director pe vremea când era ştabul echipei Minerul Motru.

Daniel Burlan, proaspătul director general al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, ar fi putut deveni un deţinut de drept comun dacă schimbarea legislaţiei nu i-ar fi salvat libertatea şi bineînţeles onoarea. El a prejudiciat bugetul statului cu 4,4 miliarde de lei, în calitate de preşedinte al Clubului de Fotbal Minerul Motru. Un control financiar desfăşurat anul trecut a scos la iveală contribuţia preşedintelui Burlan la neplata impozitelor pe veniturile din salarii, contribuţia individuală la asigurările sociale de stat şi contribuţia asigurărilor la fondul asigurărilor de sănătate.

Pe timpul cât era mai marele clubului de fotbal motrean, Burlan n-a achitat 3,3 miliarde de lei, impozit pe venituri din salarii, 754 milioane de lei contribuţie la fondul de sănătate şi 283 milioane de lei contribuţie individuală la asigurările sociale de stat.

Luat la întrebări de organele abilitate, actual director al SNLO a pretextat neconvingător că:” sursele de finanţare sunt insuficiente faţă de necesarul de resurse pentru finanţarea clubului”.

Adică, cu alte cuvinte, n-au fost bani nici pentru altceva, dar pentru bugetul statului. Lucrul total neadevărat, în condiţiile în care, clubul efectuase, în aceeaşi perioadă, alte plăţi, atât prin virament, cât şi prin casierie. Numai pentru a intra în legalitate nu se găsiseră bani.

Era o vreme când stopajul la sursă, adică neplata taxelor şi impozitelor, era considerat ilegalitate şi era pedepsită cu închisoare, sau amendă penală, numai că sub Guvernul Năstase infracţiunea a fost discriminată având în vedere că, la nivel de ţară, prea multe persoane şi prea importante ar fi trebuit să intre în puşcărie.

Pentru că stopajul la sursă este pedepsit şi de către Codul Muncii, apărut ulterior discriminării infracţiunii, acum se lasă la aprecierea magistraţilor dacă vinovaţii de comiterea unei astfel de ilegalităţi răspund penal, sau doar li se aplică o amendă nesemnificativă.

În cazul Daniel Burlan lucrurile vor rămâne cu siguranţă în stadiul în care se află în prezent, doar e susţinut de Ionel Manţog, omul care a reuşit să îngroape şi detaliile unor afaceri murdare mult mai serioase decât în acest caz.

Cu o susţinere foarte solidă lui Burlan nu-i rămâne decât să nu-şi dezamăgească “stăpânul”, atunci situaţia schimbându-se cu siguranţa.

• Claudiu Matei

Ofiţer de la “Doi şi un sfert” tartor la jandarmi

Un ofiţer al Serviciului secret al Ministerului de Interne face legea la Comandamentul de Jandarmi Gorj. Inspectorul principal Sorin Trotea de la UM 0962, cel care se ocupă cu protecţia cadrelor la CJ protejază după cum îi dictează interesele.

În iunie anul trecut, la Comandamentul de Jandarmi a avut loc o revoltă a subofiţerilor cauzată de comportamentul de mahala al şefului de stat major, colonel Florin Popescu.

Acesta a dat ordin ca în dimineaţa zilei de 18 iunie, anul trecut, toţi subofiţerii de la CJ să meargă la poligonul de trageri indiferent dacă intră în tură la acea oră sau ies din schimbul de noapte. Cum subofiţerii care tocmai veniseră din misiune au ripostat, şeful de stat major a trecut la injurii şi ameninţări trimiţându-I pe jos în poligon la capătul celălalt al oraşului. Ca pedeapsa să fie dusă până la capăt, colonelul a ordonat ca şi la întoarcere cei m52 de ofiţeri să meargă tot pe jos. A urmat imediat o misiune la şcolile din municipiu, pentru cei care au rămas la serviciu, iar apoi la un meci de fotbal, programul terminîndu-se înj jurul orei18. Mai mulţi subofiţeri au dorit să anunţe Ministerul de Interne despre comportamentul colonelului Popescu însă, a intervenit inspectorul principal, de la fosta “Doi şi un sfert”, Sorin Trotea care I-a asigurat pe militari că va rezolva el problema. Surse din cadrul CJ afirmă că ofiţerul i-a pus pe jandarmi să întocmească rapoarte despre acel incident şi să le pună sub uşa biroului său. Angajatul UM 0962 a promis că va rezolva probleme prin metode specifice, numai în cazul în care incidentul nu va ajunge la urechile celor din MAI.

Aceleaşi surse au precizat că tot scenariul a fost pus la cala de către comandantul CJ, colonelul Vasile Tâlvescu, împreună cu ofiţerul de la “Doi şi un sfert” pentru că în mod normal orice revoltă a militarilor trebiue adusă imediat la cunoştinţă superiorilor din MAI.

La finele aceluiaşi an, ofiţerul UM 0962 a avut de rezolvat un caz la fel de grav. Un sergent angajat a fost reclamat de o tânără că a violat-o şi tâlhărit-o după ce aceasta a refuzat să menţină relaţia cu militarul. Femeia a ajuns iniţial la comandantul CJ şi I-a povestit cum sergentul a intrat peste ea în garsoniera sa din nordul oraşului după ce refuzase să-l mai vadă, a întreţinut relaţii sexuale cu ea împotriva voinţei acesteia şi I-a luat telefonul mobil. Curios este faptul că nici comandantul şi nici chiar ofiţerul Trotea nu au adus la cunoştinţă Parchetului aceste aspecte. Mai mult, sergentul a fost înaintat la gradul de subofiţer iar ca pedeapsă (!?) a primit un post la Novaci.

Aceleaşi surse susţin că subofiţerul ar fi scăpat de rigorile legii datorită prieteniei unchiului său, ofiţer în cadrul CJ cu inspectorul principal Trotea.

• Adrian Iovan

Consilierii locali au dobândit noi averi

Declararea averilor este o corvoadă pentru majoritatea funcţionarilor publici care trebuie să recurgă la tot felul de tertipuri pentru a nu-şi expune prosperitatea, de cele mai multe ori dubioasă, în faţa opiniei publice.

Aşa că, periodic, atunci când trebuie schimbate declaraţiile, apar mereu fluctuaţii de bunuri mobile sau imobile, precum şi de statut. Ultimele şase luni au adus pentru aleşii locali ai Târgu-Jiului schimbări benefice, pentru unii, care demonstrează că poţi prospera lejer atunci când jonglezi banii publici.

Consilierii locali ar fi trebuit să-şi prezinte raportul de activitate pentru anul trecut, nu de alta dar să-şi justifice, unii dintre ei, indemnizaţia încasată. Doar 15 dintre aceştia au făcut acest lucru până joi, 2 martie, restul urmând să-şi depună rapoartele săptămâna viitoare.

În cazul în care au dobândit noi bunuri aleşii locali trebuie să-şi reînnoiască declaraţiile de avere, în caz contrar, legea prevede declanşarea din oficiu a procedurii de control.

Primarul Florin Cârciumaru deţinea până în luna ianuarie 2006 două autoturisme, o Dacia 1310 şi o Skoda Octavia. Maşinile au dispărut din declaraţia de avere dată în luna respectivă, motivele putând fi omisiunea, conservarea de către primar a bunurilor personale, în condiţiile în care are maşină de serviciu (sic!), lipsa fondurilor necesare achitării taxelor care să permită folosirea maşinilor, sau pur şi simplu le-a vândut şi nu-şi mai aduce aminte.

În privinţa consilierilor municipali lucrurile stau cu mult mai bine decât în cazul primarului, care de ani de zile de când ocupa fotoliul de prim edil nu s-a îmbogăţit deloc, din contră ar putea fi chiar sărac dacă toate hotărârile judecătoreşti ar fi puse în executare.

Cu o indemnizaţie de 2.800.000 de lei vechi pe lună, pentru o şedinţă de consiliu local, consilierii îşi permit să mai adauge câte ceva la averea personală, nu mult, pentru a nu fi suspectaţi că se ocupă cu chestii ilegale.

Consilierul Vasile Antonie şi-a adăugat la proprietăţi un teren de 5000 mp cumpărat chiar în municipiu, unde terenul, după cum se ştie, nu este deloc ieftin.

Lui Liviu Câlniceanu lucrurile i-au mers din plin în ultimul timp. A devenit administrator la o societate, SC Terasol SRL şi preşedinte la Atcom Târgu-Jiu.

Şi cum îi stă bine unei persoane atât de importante şi-a luat şi un autoturism mai acătării, un Volswagen. Nici înainte de ultima declaraţie nu stătea rău, fiind preşedinte la SCA Jiul, membru în consiliu de administraţie la UEF Motru şi proprietar al unei case în Târgu-Jiu.

Influenţaţi de profitul pe care-l aduc investiţiile imobiliare, Constantin Lemnaru şi Aurel Popescu au devenit proprietari de terenuri, primul deţinând acum unul în suprafaţă de 480 mp, iar cel de-al doilea de 757 mp.

Nicolae Mergea a preferat în schimb să achiziţioneze două autoturisme, exemplu urmat şi de Ileana Micu Rovenţa, care însă s-a limitat doar la unul, Peugeot.

Unii au avut noroc la funcţii, lucru care le va aduce cu siguranţă în viitor şi bani pe măsură. Ion Puiu a devenit membru în consiliu de administraţie la Complexul Energetic Rovinari, iar Elena Roată director adjunct la Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu”.

Alţii printre care şi viceprimarul Roman Bărbuţi, consilierii Sanda Mischie, Traian Pătrăşcoiu, Gheorghe Pigulea, Nicolae Predescu , au rămas cu aceleaşi averi care le-au avut şi în urmă cu şase luni. Există însă o mică excepţie în cazul lui Pătrăşcoiu care a luat, recent, ţeapa vieţii lui prin concesionarea unui teren de la Primăria Târgu-Jiu, pentru care a licitat şi va plăti aproape un miliard de lei, în condiţiile în care alţii au contractat suprafeţe identice la preţuri de două-trei ori mai mici.

Singurul care e sărac lipit pământului, conform, bineînţeles declaraţiei de avere, este Adrian Tudor, care nu deţine nici măcar o cameră într-un cămin de nefamilişti, declaraţia sa fiind complet goală.

Consilierii judeţeni nu s-au obosit să-şi reînoiască declaraţiile de avere sau nu au dobândit nimic în ultimul an.

• Mihai Popescu

Manţog a primit şpagă 30.000 euro?

Ionel Manţog, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului este implicat în măsluirea unui raport al instituţiei la SC Miniera Banat SA.

Conform presei centrale, Manţog a păstrat în conducerea Minei Anina directorii vinovaţi de producerea accidentului de acum câteva luni.

Mai mult, în consiliu de administraţie al SC Miniera Banat SA, Manţog şi-a plantat o rudă de la Tg-Jiu.

Responsabil cu sectorul minier în cadrul MEC, Ionel Manţog a făcut un control doar pe hârtie în urma accidentului de la Mina Anina şi cum era de aşteptat morţii sunt vinovaţii.

Pentru a nu cerceta problema la faţa locului, Manţog s-a oprit din drum la Băile Herculane, unde a fost protagonistul unui chef de zile mari. Şi cum era nevoie şi de ceva mai consistent, Manţog s-a ales şi cu 30.000 de euro “primă” pentru păstrarea în funcţie a lui Nicolae Calamariu, directorul de la Mina Anina. Cu toate că nu există dovezi care să demonstreze acest fapt, există destule voci care pot descrie în amănunţime cum s-a făcut tranzacţia.

Mai mult decât toate aceste acuze, un fapt rămâne cert. Din consiliul de administraţie al SC Miniera Banat face parte avocata Liao, din Tg-Jiu, fina preşedintelui organizaţiei de femei a PD Gorj, Maricica Moţa, susţinătoare ferventă a lui Manţog la preşedinţia partidului.

• Adrian Iovan

Firme gorjene pe harta spălării banilor

Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (OPCSB) monitorizează zeci de firme gorjene, ceea ce demonstrează că şi afaceriştii gorjeni s-au calificat în inginerii financiare care le aduc sute de miliarde de lei profit şi răspundere penală zero. Averile impresionante ale unor oameni de afaceri îşi pot găsi justificarea în tranzacţii financiare cel puţin ciudate care au loc prin conturi deschise la diverse bănci. Acestea îşi fac datoria şi raportează OPCSB tranzacţiile suspecte sau pe cele care depăşesc 10.000 de euro, însă, până acum nu s-a auzit, cel puţin în Gorj, să se declanşeze o anchetă penală la indicaţia Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instituţie unde sunt transmite datele de către Oficiu.

Surupăceanu cap de afiş

În luna martie 2004, Banca Comercială Română a sesizat Oficiul cu privire la nişte tranzacţii dubioase efectuate între anumite societăţi printre care se regăseau şi unele ale fostului prefect Mugurel Surupăceanu. Una dintre acestea, SC Magico Trading SRL a primit prin mai multe tranzacţii succesive în aceeaşi zi un miliard de lei din contul Energoreparaţia. Firma lui Surupăceanu a vărsat la rândul său două miliarde în contul unei societăţi din Horezu, Megtyl, unde fostul prefect se regăsea în calitate de asociat. Motivul viramentului a fost “contravaloare avans marfă”, cu toate că în contabilitatea ultimei firme nu exista nici un act financiar care să ateste acest lucru.

Pe o altă firmă pe care o patrona, SC Eufrat SRL, Surupăceanu a făcut, în luna iunie 2004, mai multe “plăţi anticipate”, în afara ţării, în valoare de 49.000 de euro, bani pentru care nu s-a mai primit marfa pe care, chipurile, voia să o aducă din import.

Pentru a pune în mişcare tot acest carusel financiar a fost nevoie de implicarea a opt firme, majoritatea aparţinând lui Surupăceanu şi de 19 persoane.

Alte 15 firme gorjene în vizorul OPCSB

Tot BCR a adus la cunoştinţă OPCSB detalii despre o tranzacţie care a avut loc între societăţile a doi dintre cei mai cunoscuţi şi bine cotaţi oameni de afaceri din Gorj.

În luna martie 2004, SC Arucela SRL a deschis un cont la banca amintită şi patru zile mai târziu a făcut şi primul transfer, nouă miliarde de lei către SC Lexi Star SRL, sumă care reprezenta contravaloarea unui contract care avusese drept obiect “vânzarea-cumpărarea de ţesătură impregnată tip EP din import”. Banca a considerat că acest transfer este suspect având în vedere că SC Lexi Star avea ca obiect de activitate producţia şi prelucrarea cărnii, deci cumpărarea de materiale textile a fost considerată inutilă.

Alături de cele două firme, în adresa trimisă Oficiului au mai fost amintite şi alte şase care au participat la această tranzacţie.

Recordul este însă deţinut de către Mariţa Stănescu, împuternicită a două firme care se ocupă cu fier vechi, SC Goby SRL şi SC Corpmetal SRL. Femeia a efectuat un număr însemnat de operaţiuni, în perioada iulie-octombrie 2004, în sumă de 18,630 miliarde de lei în contul SC Corpmetal. Iar pe cea de-a doua firmă a retras în numerar 1,515 miliarde de lei.

Firmele fraţilor Potârcă au fost şi ele monitorizate, justificat de data asta, având în vedere că ei sunt implicaţi în mai multe dosare penale. Toate tranzacţiile efectuate de către Olinton Prod SRL, Siatra Prod şi Demrax, societatea unei apropiate a clanului Potârcă, au fost raportate la Oficiul de Spălare a Banilor.

SC Regina SRL Craiova, societate pe care Genică Boierică şi Niculina Stoican au obţinut rambursare ilegală de TVA, a fost şi ea, bineînţeles, verificată de către Oficiu.

• Daniel Dumitriu

Elefanţii (tableta)

În martie, anul trecut, se anunţa cu mare pompă schimbarea directorilor Vulpe de la SNLO şi Marin de la CE Turceni. Îmi amintesc cum presa, conform surselor demne de toată încrederea, prefigura echipele pe care cei doi noi directori, Trotea, respestiv Simionescu urmau să şi le facă pentru a duce la capăt “planul de management”. La fel de bine îmi aduc aminte că imediat după aceea Manţog a fost uns secretar de stat pe la MEC şi toate “planurile de management” ale acestor directori au devenit hârtie igienică. Manţog a făcut echipele, Manţog lista cu rezervele şi acum, iată, schimbările.

“Ministrul” şi-a început jocul de glezne cu pitularea dosarelor strămutaţilor şi a continuat cu plantarea sa, a rudelor şi prietenilor în consilii de administraţie din minerit şi energie. Şi cum obrazul subţire, de secretar de stat, cu cheltuială se ţine, Manţog şi-a băgat firmele prietenilor să “liciteze” pentru lucrări în minerit şi, culmea, acele societăţi au câştigat milioane de dolari în mai puţin un an de zile.

Cât despre directorii Trotea şi Simionescu, aceştia nici măcar n-au apucat să sărbătorească un an în funcţie că au şi fost daţi afară. Manţog şi-a completat echipele în minerit, dacă e să ne luăm dupa noile numiri ale lui Ilinca la Turceni şi Burlan la SNLO, cu oamenii săi.

“Ministrul”a învăţat jocul dă capitală şi cei schimbaţi sunt puşi în alte posturi remunerate gras, evitând astfel spovedirea acestora în presă şi deconspirarea şmenurilor la nivel înalt. Dar iată că unul din oamenii plantaţi recent de Manţog se dovedeşte a fi un elefant hârşit în ale şmenurilor- deşi n-ar părea.

Este extrem de greu de intrat în interiorul afacerilor din minerit pentru că jungla numită SNLO este bine păzită de la Bucureşti.

“Scandal…” va prezenta în curând o megaescrocherie a capilor din minerit, parafată la finele anului trecut, de pe urma căreia a beneficiat grupul de interese condus de Manţog.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   03.03.2006. 14:44

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 96 - 24 februarie - 2 martie 2006

Ponta + Daciana = LOVE

Legătura dintre Victor Ponta şi Daciana Sârbu este unul dintre subiectele care frământă în prezent presa centrală, dar e şi baza multor bârfe, de multe ori dovedite reale, în rândul colegilor de partid ai celor doi.

Deşi de-a lungul anilor au existat diverse speculaţii pe tema legăturii dintre ei, acum lucrurile încep să se lege. Victor Ponta a divorţat şi Daciana Sârbu a renunţat la a se mai căsători cu voleibalistul Alin Bobeanu, după ce au stat împreună cinci luni şi deja băteau clopotele de nuntă pentru această toamnă. Deşi cei doi preferă să nu mai facă nici un comentariu, după ce au repetat în nenumărate rânduri că nu sunt împreună, există totuşi cineva care nu crede în tăcerea lor şi îl consideră pe Ponta un bărbat care nu o merită pe Daciana.

Fostul ministru Ilie Sârbu, tatăl euro-parlamentarei , nu-l consideră potrivit pe Ponta pentru fiica sa, lucru pe care nu s-a putut abţine să nu-l dezvăluie, în remarci răutăcioase, în faţa colegilor de partid.

Pesediştii gorjeni sunt absolut convinşi că cei doi au o relaţie amoroasă, aşa cum au avut şi în trecut. Ei aşteaptă amuzaţi continuarea şi cu mare interes reacţia tatălui furios.

• Mihai Popescu

Huidu între PUNR-PP şi PC

“Şulfa politică”, după cum s-a autointitulat Dumitru Huidu, face de ceva timp pe şmecherul în politica locală.

Huidu îi joacă pe degete pe conservatorii gorjeni invocând fuziunea prin absorbţie a PUNR cu PC. Fostul parlamentar mofturos afirmă în media locală că nu se va aşeza la masă cu unii conservatori care n-au ce căuta în fruntea partidului. Dar totuşi, pe Huidu l-o fi întrebat cineva dacă mai este membru al PUNR, că parcă trecuse în barca lui Ciontu la Partidul Popular şi după cum se ştie înscrierea într-un partid echivalează cu demisia din celălalt.

Huidu e băiat dă cartier nu numai în politică, ci şi în afaceri. Dacă atunci când era parlamentar avea la toate maşinile care cărau marfă la magazinele sale, legitimaţii cu “Senatul României”, acum aceleaşi maşini, care aprovizionează buticurile “39” – botezate de Huidu “Senator” – poartă legitimaţii cu “Presa”, că doar politicianul este şi patron de ziar.

• Daniel Dumitriu

“Am fost şi sunt urmărit de securitate”

Dr. Dumitru Liţă, medic medicina muncii, este unul dintre primii gorjeni care şi-a ridicat dosarul întocmit de către fosta Securitate de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Conţinutul dosarului n-a fost o mare surpriză pentru doctor, poate doar numele unor informatori care i-au fost aproape. Însă adevărata surpriză a venit în ceea ce priveşte perioada în care el a reprezentat o ţintă pentru serviciile secrete. Aceasta s-a întins şi după ’89, ultimele note informative aflate la dosar datând din 1991.

Ani de zile ţinta Securităţii

Familia Liţă a fost luată asiduu în “lucru” în luna mai 1979, după întoarcerea celor doi medici din Maroc, ţară în care au lucrat începând cu anul 1975. Interesul Securităţii faţă de Dumitru şi Beatrice Liţă a fost stârnit de cererea de azil politic pe care aceştia au depus-o la autorităţile marocane în luna octombrie 1978, conform unei note informative a Securitaţii. “Vinovaţi” de influenţarea celor doi români în decizia de a rămâne în Maroc au fost găsiţi un medic conaţional, stabilit în Canada, precum şi consilieri din biroul internaţional al muncii care le-au promis sprijin în situaţia în care cererea ar fi fost acceptată. Cum asupra acestora Securitatea nu avea nici o putere au acţionat prin toate mijloacele asupra familiei Liţă, la întoarcerea în ţară, în 1979, după ce ambasada română intervenise în a-i convinge să revină în ţară.

Din acel moment întreaga familie, chiar şi fiica elevă la liceu, a devenit o ţintă pentru zeci de cadre ale Securităţii. Nici un pas al celor trei nu era făcut fără ca vreun securist să nu ştie şi să nu raporteze la superiori. Au fost montate microfoane în casa “Simbiozei”, aşa cum era denumit cu nume de cod dr. Liţă, la serviciu şi chiar în clasa în care învăţa fiica, la actualul Colegiu “Tudor Vladimirescu”. Ea a intrat în atenţia securiştilor după ce şi-a exprimat, acasă, de mai multe ori părerea că ar trebui ca întreaga familie să se reîntoarcă în străinătate, dar şi din cauza corespondenţei cu prieteni care au rămas în Maroc.

Pe lângă faptul că era acuzat că vrea să emigreze, alături de familie, dr. Liţă era interesant pentru Securitate şi pentru că aducea critici la adresa conducerii PCR, a securiştilor şi a conducerii de stat. În plus, era suspectat că a fost racolat de servicii secrete străine cât timp fusese în Maroc.

La întoarcerea în ţară, dr. Liţă a fost “contactat de ofiţerul care îl prelucrare contrainformativ înainte de plecare”, după cum reiese din dosarul pe care medicul l-a luat de la C.N.S.A.S. Din acel moment nu şi-a mai petrecut nici măcar un minut singur, nici chiar acasă. Toată viaţa sa a fost scrisă pe mii de pagini aflate în arhiva Securităţii. N-au scăpat neverificaţi nici chiar partenerii de şah ai doctorului, sau orice coleg sau prieten de-al său cu care ieşea la un şpriţ. Celebru devenise, în rândul securiştilor, un vecin, persoană de încredere a doctorului. Telefonul acestuia era mereu sub ascultare, iar la un moment dat, ofiţerii luaseră în calcul posibilitatea de a face rost de cheia pe care dr. Liţă o lăsa la vecin când pleca din oraş, pentru a putea face o dublură. Informatori ai Securităţii deveniseră colegi ai doctorului, apropiaţi ai familiei şi oricine era dispus să scrie o declaraţie împotriva celor urmăriţi.

Cu toate că urmăritorii erau conştienţi că cel urmărit bănuieşte că-i are pe urme s-au limitat să consemneze doar: “Probabil are impresia că este urmărit aşa cum în perioada cât s-a aflat în Maroc, a avut momente când se temea că se află în atenţia organelor din această ţară”.

“Să fie lucrat în continuare…”

“Impresia” a fost o certitudine ani de-a rândul şi chiar după Revoluţia din ’89. La dosar apar note informative din anii 1990 şi 1991. În 1991 unul dintre cei care se ocupa de dr. Liţă, a făcut un raport cu propunere de scoatere de sub supraveghere, aprobat de şeful de birou din acea vreme, ofiţerul Titu Bondoc, dar locţiitorul şefului SRI Gorj a refuzat adnotând pe raport: “Nu se scoate din atenţie. Să fie lucrat în continuare…”, asta cu toate că iniţiatorul raportului spunea clar: “din informaţiile obţinute nu au rezultat aspecte deosebite, sau alte suspiciuni care ar face necesară menţinerea sa în continuare în baza de lucru”.

Ce l-a determinat pe ofiţer să menţină supravegherea dr. Liţă este greu de precizat, mai ales că nu se mai impunea filajul asupra sa, deoarece Securitatea devenise de domeniul trecutului.

Aşa că notele informative, deşi deveniseră anoste, au fost făcute în continuare. Surse ca “Gil”, de exemplu, îl informau pe cpt. Iulian Răscol că: “medicul Liţă, director al Direcţiei Sanitare Gorj, este bine pregătit profesional şi interesat în rezolvarea unor probleme de utilare a spitalelor cu aparatură” şi multe alte astfel de chestiuni banale.

Dr. Dumitru Liţă este aproape sigur că urmărirea sa a continuat şi după 1991 şi este posibil să continue în prezent.

• Adrian Iovan

Voinescu acoperă abuzurile lui Picu

Ocuparea postului de şef al Poliţiei Rutiere Gorj de către comisarul şef Ion Picu a fost dacă nu ilegală cel puţin imorală, ţinând cont de faptul că acesta are la activ un accident de circulaţie în urma căruia a decedat un om.

Abuzurile comisarului Picu de când ia soldă de miliţian, circulă la nivel de zvon, dar despre cele comise din postura de şef al Biroului Poliţiei de Ordine Publică a auzit chiar şi ministrul Vasile Blaga.

Vizitele, numite în limbaj specific “controale”, la posturile de poliţie comunale, s-au lăsat de multe ori cu sancţiuni din partea mai marelui Picu pentru subordonaţii săi din teritoriu, numai că anul trecut “şefu’” a călcat pe bec şi a ajuns la judecată.

“Te-am prins şi te voi sancţiona”

Comisarul şef Ion Picu, în calitate de şef al BPOP, însoţit de şoferul său agent şef adjunct Cristian Dănăşel, a descins în dimineaţa zilei de 1 martie, anul trecut, la Postul de Poliţie Borăscu, sub pretextul unui control privind respectarea programului de lucru.

Cum la program se afla doar şeful de post, Gheorghe Vâlceanu, comisarul a decis să-i facă o vizită ajutorului acestuia, agent Constantin Alionescu, care locuia într-o anexă a postului, întrucât acesta întârziase zece minute.

Au intrat în locuinţa lui Alionescu şi au început să cotrobăie speriind-o pe soţia poliţistului, care încă nu se trezise. Marea descoperire a lui Picu în locuinţa lui Alionescu au fost trei miei şi o căţeluşă.

Bineînţeles s-a trecut la rapoarte scrise, numai că Picu i-a rupt hârtiile lui Alionescu şi le-a aruncat în sobă, după care l-a pus să scrie din nou conform sugestiilor sale. Acelaşi lucru l-a făcut şi şeful de post, fără să comenteze.

Comisarul Picu a trecut şi la sancţiuni, agentul Alionescu fiind penalizat cu 10% din salariu pe o perioadă de trei luni pentru nesoluţionarea unui dosar cu autor necunoscut. Surse din interiorul IJP susţin că subofiţerul a semnat nota de constatare de frică, deoarece comisarul Picu devenise foarte nervos.

Voinescu şi aripa sa protectoare

După acest incident agentul Constantin Alioescu a depus o plângere împotriva comisarului Ion Picu pentru comiterea infracţiunilor de violare de domiciliu şi abuz în serviciu.

La data de 1 aprilie 2005, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dat o soluţie de neîncepere a urmăririi penale în acest caz, însă Alionescu a făcut plângere împotriva acestei soluţii, dar ea a fost menţinută şi de către procurorul şef al instituţiei.

Poliţistul s-a plâns, împotriva acestei soluţii, instanţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar n-a apucat să primească o soluţie pentru că IJP a intervenit pentru a-l salva pe Picu de la o eventuală trimitere în judecată.

Comisarul şef adjunct Ion Voinescu i-a convocat pe Picu şi Alionescu în biroul său pentru a media conflictul şi a sugerat agentului că ar fi bine să-şi retragă plângerea. Voinescu a fost destul de convingător, pentru că atât şeful de post, Vâlceanu şi-a retras declaraţia de la dosar, cât şi Alionescu plângerea.

Pentru a sărbători împăcarea aşa cum se cuvine, subofiţerul a fost cinstit la unul dintre restaurantele de la “Izvoarele” şi a avut onoarea să stea la masă cu însuşi comisarul şef Picu, comisarul Marian Brandibur, şeful poliţiei Turceni, cu agentul şef Dănăşel şi cu şeful Postului de Poliţie Plopşoru, care a şi plătit nota la finalul chermezei.

Sursele menţionate anterior afirmă că Alionescu a înaintat, înainte de împăcare, un raport ministrului Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, în care a descris toată tărăşenia cu Picu. La IJP s-a primit ordin să se facă un control cu privire la aspectele sesizate. Bineînţeles că verificările au fost făcute de acelaşi comisar şef adjunct Ion Voinescu, care a comunicat ministerului că nimic nu se confirmă, astfel scoţându-l pe Picu basma curată pentru a doua oară.

Mărul discordiei

În 2004, pe când era transferat de la un post de poliţie la altul, pe ruta Roşia de Amaradia-Stejari-Borăscu, agentul Constantin Alionescu a refuzat să întocmească un raport aşa cum îl dictase comisar şef Ion Picu.

Şeful BPOP a răbufnit şi l-a lovit pe ofiţer cu palma după cap. Incidentul s-a petrecut în biroul ofiţerului şi au asistat la el comisarul Nicolae Chilom şi inspectorul principal Radu Bondoc.

Surse din interiorul IJP spun că după câteva zile Picu l-a chemat pe Alionescu şi a cerut scuze pentru acel incident, motivând că era nervos. Comisarul aflase că subofiţerul îşi scosese certificat medico-legal şi urma să-l acţioneze în judecată pentru lovire. Alionescu a cedat în final presiunilor superiorilor şi a renunţat la plângere, însă Picu nu a uitat intenţia sa şi la câteva luni…”te-am prins”.

Sancţiunea disciplinară aplicată anul trecut a fost atacată în contencios administrativ de către Alionescu şi încă nu s-a dat o soluţie în acest caz. Pentru acelaşi dosar cu A.N. nesoluţionat şi şeful de post Vâlceanu a fost “sancţionat disciplinar” fiind mutat la Poliţia oraşului Turceni ca poliţist de proximitate, mai aproape de casă.

Agentul Constantin Alionescu a fost mutat de la Postul de Poliţie Borăscu la Poliţia Mătăsari. Acesta nu a dorit să-şi exprime un punct de vedere referitor la cele întâmplate cu fostul său şef: “ Nu vă interesează pe voi chestiile astea. Dacă vreţi ceva anume adresaţi-vă biroului de presă”, a spus sec Alionescu.

• Claudiu Matei

“Sunt gay! N-am nici o vină că m-am născut aşa!”

“Am doar 16 ani şi mi-am dat seama că e ceva în neregulă cu mine, că mă atrag persoanele de acelaşi sex. La început am încercat să mă feresc, îmi ziceam în gând că nu este adevărat, că este doar o iluzie de-a mea, dar până la urmă a fost clar: sunt GAY.”

Aşa îşi începe D.D., un adolescent din Târgu-Jiu, confesiunea pe care a trimis-o sub formă de mail la mai mulţi reprezentanţi mass-media din ţară, sperând că mediatizarea cazului său va determina opinia publică să-şi schimbe părerea despre homosexuali şi să-i accepte. În aceeaşi idee a fost de acord şi cu un interviu, pe care îl vom prezenta sub protecţia anonimatului, în primul rând pentru că tânărului îi este teamă să nu fie supus batjocorii colegilor şi cunoscuţilor, iar în al doilea rând pentru că, deocamdată, este încă minor.

Rep.: Sunt mulţi homosexuali în Târgu-Jiu?

D.D.: Da, sunt! De vârsta mea cunosc vreo şapte-opt, dar sunt şi mai mari, sunt unii care sunt împreună de câte doi-trei ani. Oricum în ţară sunt foarte mulţi. Aş vrea ca oameni să ne înţeleagă şi să ne accepte, dar se face discriminare peste tot. Ne spun “poponari”. Nu-mi place termenul ăsta, suntem “gay”.

Rep.: Când ai realizat că eşti gay? Ai un prieten?

D.D.: La 14 ani mi-am dat seama. Da, am un prieten, este din Cluj. Ne-am cunoscut pe net, suntem de 6 luni împreună.

Rep.: Merge relaţia la distanţă?

D.D.: Da, merge. Ne vedem în week-end-uri, în vacanţe, când se poate. Merg eu la Cluj, sau vine el la Târgu-Jiu.

Rep.: La Cluj se face aceeaşi discriminare?

D.D.: Da, este la fel în toată ţara. Am prieteni şi în alte oraşe şi ei păţesc la fel, trebuie să se ferească, nu se pot afişa împreună.

Rep.: Nu vă puteţi permite o atitudine afectuoasă, să zicem, în public…

D.D.: Nu, nu putem, cred că ne-am face de râs.

Rep.: Îl iubeşti pe prietenul tău?

D.D.: Da, foarte mult. Simt o atracţie specială faţă de el.

Rep.: Şi el? Cum ai descrie sentimentele lui faţă de tine?

D.D.: Puternice…

Rep.: Tu şi cei ca tine o să încercaţi să schimbaţi mentalitatea celorlalţi? Adică veţi avea o poziţie publică?

D.D.: Nu, nu cred că vom putea schimba ceva. Ar trebui să înţeleagă că nici noi n-am vrut să fim aşa, ne-am născut aşa.

Rep.: Părinţii tăi ştiu? Le vei spune despre faptul că eşti gay?

D.D.: Nu, nu ştiu. Nici fratele meu nu ştie. Dacă le-aş spune poate nici nu m-ar crede, sau chiar dacă m-ar crede, poate m-ar pune să iau legătura cu un psiholog. Nu ştiu, poate o să le spun când o să mai cresc. Deocamdată nu, n-am curaj.

Rep.: În viaţa ta s-a întâmplat ceva care a determinat orientarea ta sexuală?

D.D.: Nu, n-am avut nici un şoc, nici o traumă, n-au fost niciodată probleme în familie.

Rep.: Ai încercat şi o relaţie cu o fată?

D.D.: Da, dar n-a mers. Am fost două-trei luni împreună, nu făceam decât să ne plimbăm prin parc. Am încercat să o sărut, dar nu mi-a plăcut. Până la urmă s-a terminat.

Rep.: Faţă de prietenul tău ce reacţie ai avut când l-ai cunoscut?

D.D.: M-am simţit imediat atras de el. N-am avut repulsie când m-am apropiat de el. Mi-am dat seama că nu m-am înşelat când am realizat că sunt altfel decât marea majoritate.

Rep.: Există gay care ies cu o femeie de ochii lumii?

D.D.: Da, există. Cunosc un caz în care până la urmă fata a crezut că nu-l atrage pentru că are pe altcineva. La un moment dat el i-a spus că este homosexual. Ea a vrut, iniţial, să spună la toată lumea despre orientarea lui, dar până la urmă a renunţat.

Rep.: Cum te descurci la şcoală?

D.D.: Până în clasa a VIII-a am fost primul din clasă. Acum am mai scăzut, dar nu foarte mult. Unul dintre motive este că mi-e teamă să nu fiu descoperit de ceilalţi şi să mă judece.

Rep.: Ce vrei să faci după ce o să termini liceul?

D.D.: Vreau să dau la Academia de Poliţie, vreau să devin poliţist . Am planuri de viitor ca orice om, vreau să am o meserie, să am o familie, vreau să mă însor…

Rep.: Cu un bărbat, presupun.

D.D.: Nu, cu o femeie, de ochii lumii, pentru a-mi masca orientarea…

Rep.: Te-ai gândit la drama pe care o va trăi ea dacă îşi dă seama că s-a măritat cu un homosexual?

D.D.: Nu m-am gândit la asta…

Rep.: Te-ai gândit să faci şi copii cu femeia respectivă?

D.D.: Nu, sincer nu vreau copii. Dacă s-ar legaliza căsătoria între persoane de acelaşi sex, m-aş căsători cu un bărbat şi mi-aş dori să înfiem un copil. E normal să vreau o familie.

Rep.: Cum îţi vezi viitorul? O să lupţi pentru cauza ta?

D.D.: Nu ştiu, mi-e teamă, nu cred că am curajul necesar. Să vedem dacă lumea până la urmă îşi va schimba optica faţă de noi, dacă nu va trebui să mă ascund în continuare…

• A consemnat Mihai Popescu

Comunitarii şi taximetria

Maşinile Poliţiei Comunitare Târgu-Jiu fac servicii de taximetrie, sau cel puţin aşa reiese dintr-un traseu al autoturismului GJ-15-CGP, făcut în noaptea de miercuri spre joi, în jurul orei 1.20. Cei doi comunitari au coborât dintr-un bar de noapte şi au intrat în maşina instituţiei împreună cu un tânăr şi o tânără. L-au condus pe băiat până în zona Lido, după care şi-au continuat itinerarul spre ieşirea din oraş, fata rămânând în maşină. Cu o mică “sămânţă” de poliţişti în ei, cei doi oameni ai legii au realizat că o altă maşină se află mereu în spatele lor, motiv pentru care şi-au pus la încercare toate talentele ca să scape de urmăritori. Şi au reuşit luând-o pe o alee lăturalnică care în nici un caz nu ducea la sediul Poliţiei Comunitare, de care trecuseră de mult. Cert este că nici intenţia iniţială a celor doi poliţişti nu a fost să o conducă pe domnişoară la sediul lor. Pe ce anume se consumă benzina Poliţiei Comunitare, prin ce cotloane ale periferiei oraşului se uzează maşinile de serviciu, îi poate întreba pe cei în cauză directorul executiv al instituţiei Ion Tudor.

• Adrian Iovan

În faţa comisiei de disciplină,

Virtual692004 vrea să fie apărat de un avocat

Comisia de disciplină a Casei de Asigurări de Sănătate Gorj s-a întrunit joi pentru a lua în discuţie cazul lui Victor Hâncu, coordonator I.T. al instituţiei, acuzat de discuţii frivole, în timpul serviciului, cu diverse femei pe internet.

După apariţia în publicaţia noastră a unui material cu privire la aceste aspecte, Casa de Asigurări a luat decizia ca Hâncu să fie înlocuit din funcţie, iar toată povestea să fie discutată de către comisia de disciplină. Numai că luarea unei decizii a fost amânată până pe data de 2 martie, pentru că Victor Hâncu a cerut un termen de amânare pentru angajarea unui apărător, adică a unui avocat.

Speranţa Vână, directorul instituţiei spune că: “Are dreptul acesta conform legii şi a uzat de el. Acum el a fost schimbat din funcţie, se ocupă tot de probleme de informatică, pentru că nu avem voie să-i dăm alte atribuţiuni, dar a fost mutat din birou şi nu mai coordonează activitatea.”

Până se va lua o hotărâre şi se va stabili gradul de vinovăţie Casa Naţională de Asigurări este mereu informată cu privire la acest caz.

• Adrian Iovan

SRI a intrat pe firul escocului Botea

Ion Emil Botea, escrocul care a înşelat 17 persoane cu trei miliarde de lei vechi promiţându-le locuinţe moderne în cartierul rezidenţial “Sohodol”, se află de ceva vreme în vizorul Serviciului Român de Informaţii.

“Scandal de Gorj” a prezentat în exclusivitate, în urmă cu câteva săptămâni, megaescrocheria “Sohodol – vile de lux”, adică faptul că fostul preşedinte al Băncii Populare Române, Emil Botea, a vândut 17 parcele care nu-i aparţineau unor persoane din Târgu-Jiu, fiind la un pas de a pune stăpânire pe aproape două hectare de teren în nordul municipiului.

Dacă iniţial Botea a primit NUP din partea magistraţilor gorjeni, după apariţia materialului din publicaţia noastră el a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune de către procurorul Adrian Baican de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu.

SRI a intrat recent pe fir pentru a-şi completa datele privind seria de escrocherii ale lui Botea, care a demarat cu falimentarea BPR.

• Adrian Iovan

Directorii Finanţelor mână-n mână cu afaceriştii

Implicarea directorilor Direcţiei Finanţelor Publice în câştigarea licitaţiei privind închirierea spaţiului de la subsolul instituţiei de către SC Vini-Coalin SRL este mai mult decât evidentă.

După ce săptămâna trecută publicaţia noastră a sesizat faptul că societatea menţionată mai sus nu a depus la dosarul licitaţiei chitanţa care dovedea plata garanţiei de participare, era de aşteptat ca licitaţia să fie anulată. Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece socrul directorului executiv al DFP, Gheorghe Paraschivu, omul de afaceri Neamţu, împreună cu prietenul său Victor Niţă, administratorul Vini-Coalin SRL, plecaseră deja în Germania pentru a achiziţiona utilajele necesare funcţionării cantinei din subsolul Finanţelor.

Preşedintele comisiei de licitaţie, directorul executiv adjunct al DFP, Constantin Şarapatin, prieten la rândul lui cu cei doi afacerişti, Neamţu şi Niţă, n-a anulat licitaţia întrucât documentul care lipsea iniţial a apărut brusc la dosar.

   Scrie Comentarii (0)   24.02.2006. 14:42

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 95 - 18 - 24 februarie 2006

Avocatul Trancau a ignorat hotararea de suspendare data de Baroul Gorj

Plata taxelor si contributiilor profesionale pe care avocatii trebuie sa le plateasca anual catre Barou Gorj este deseori ignorata de aparatori, care cu toate ca nu respecta legea dupa care functioneaza au pretentia sa pledeze in continuare in fata completelor de judecata, desi rau platnicii sunt suspendati pe o anumita perioada pana isi achita obligatiile financiare. Cu toate ca Baroul dispune suspendarea lor, avocatii profita de faptul ca judecatorii n-au de unde sa stie ca n-au voie sa reprezinte o anumita perioada, asa ca participa la sedintele de judecata. Daca cineva este destul de vigilent sa sesizeze acest lucru, eventualele sentinte care se dau in aceasta perioada trebuie anulate, iar cauza sa fie rejudecata.

Vasile Trancau, avocat in Baroul Gorj, este unul dintre cei care a cazut in pacat anul trecut, fara sa ia in calcul consecintele gestului sau. El a fost suspendat de catre Barou in perioada 1 iunie - 1 noiembrie 2005, lucru care nu l-a impiedicat sa participe la judecarea unor cauze in care era angajat, in zilele de 24 si 27 iunie si 8 iulie.

Unul dintre justitiabili a sesizat ilegalitatea comisa de catre Trancau si a facut o plangere la politie. Politistii au ajuns la concluzia ca nu se intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de exercitare fara drept a unei profesii, asa ca au dat neinceperea urmaririi penale. Cu o astfel de propunere, dosarul a ajuns la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu-Jiu, la procurorul Teodor Sichitiu, celebru pentru problemele sale cu respectarea legii.

Procurorul a fost de acord cu propunerea facuta de catre politisti si a dat, la randul sau, o rezolutie de neincepere a urmaririi penale, cu toate ca in motivarea acesteia recunoaste ca Vasile Trancau era suspendat de catre Barou in perioada iunie-noiembrie 2005, dar in acelasi timp avea calitate de avocat in zilele de 24, 27 iunie si 8 iulie(!?). La o privire mai atenta se poate sesiza cu usurinta ca zilele respective sunt incadrate exact in perioada suspendarii. Lucru care n-a fost insa evident si pentru procuror, sau pur si simplu n-a vrut sa ia in calcul acest aspect din solidaritate de breasla cu nevasta avocatului, Elena Trancau, judecatoare la Tribunalul Gorj.

• Mihai Popescu

Consilierul Pigulea vedeta pe internet

Navigand noi pe Internet, “am ancorat” pe micul site www.pig.cabanova.ro, unde ne-a fost dat sa vedem ca este vorba despre consilierul municipal din partea PRM, Gheorghe Pigulea.

Sub un generic interesant: “oameni, fapte, atitudini”, site-ul intitulat “Profitorii, Ignorantii, Gargaragii…” este o mica si foarte acida revista electronica, care face un aspru rechizitoriu, despre caracterul si morala consilierului amintit.

Ca Gheorghe Pigulea are probleme in PRM, este stiut si noi am mai scris despre acest lucru. Consilierul Gheorghe Pigulea, acum la cel de-al doilea mandat, nu s-a remarcat prin nimic in Consiliul Municipal Tg.Jiu. A ridica mana si a vota proiectele de hotarari initiate de primarul PSD Florin Carciumaru, poate face oricine, dar a veni cu idei, cu propuneri, initiative materializate in proiecte de hotariri pentru o mai buna viata a comunitatii, nu e la indemana oricui. Ori alegatorii, locuitorii acestui municipiu tocmai asta vor de la “alesi”. Nu favoritisme, nu trafic de influenta, nu spagi.

Site-ul este binevenit si poate fi “un imbold” pentru toti consilierii de a se “inhama la treburile municipiului”, cu mai multa tragere de inima, cu mai multa perseverenta.

Trebuie sa mai semnalam si starea de incompatibilitate a doamnei Luminita Greculescu, consilier tot de la PRM, survenita odata cu transformarea SC Aquaterm S.A. in intreprindere subordonata primariei. Dl. Prefect trebuie sa constate acest lucru si sa ia masurile impuse de lege.

• D.D.

Licitatii cu miros de ilegalitate la DFP

Directorul sarapatin joaca politic la dublu pentru a-si pastra functia

O noua licitatie cu iz de smen a avut loc la Directia Finantelor Publice Gorj, in urma cu doua saptamani.

Personajul care incalca in mod grosolan prevederile legale in domeniul achizitiilor publice este chiar directorul executiv adjunct al institutiei, Constantin sarapatin.

Acesta este recidivist in materie, luna trecuta la licitatia privind publicitatea media, in calitate de presedinte al comisiei, avand o atitudine partinitoare, dovedind astfel ca prevederile O.G. nr. 60/2001, ori sunt straine, ori merita ignorate.

Licitatia privind inchirierea unui spatiu in subsolul Directiei Finantelor Publice (DFP) pentru functionarea unei cantine a nascut iarasi semne de intrebare in ceea ce priveste moralitatea unor sefi ai institutiei.

Directorul executiv adjunct, Constantin sarapatin, in calitate de presedinte al comisiei de licitatii a acceptat la licitatie o societate comerciala care nu avea la dosar dovada de plata a garantiei de participare.

Administratorului SC Vini-Coalin SRL Targu-Jiu i s-a acceptat participarea sub motivatia ca avea chitanta cu care platise garantia, in buzunar, dar nu o pusese la dosar. Asa ca n-a fost nici un fel de problema sa castige licitatia.

In procesul verbal incheiat in momentul deschiderii plicurilor cu oferte nu este mentionat acest incident. Licitatia a avut loc in prima zi a acestei luni si, paradoxal, chitanta cu pricina nu se regasea in dosarul licitatiei, joi 16 februarie, in jurul orei 11. Presedintele comisiei de licitatie, Constantin sarapatin, a declarat ca isi aminteste acest aspect si nu cunoaste motivul din care documentul nu a fost depus la dosar.

“Trei dintre societatile participante au avut cate o problema, le-a lipsit cate un document sau nu indeplineau una dintre cerintele prevazute in caietul de sarcini. Societatea castigatoare nu a avut probleme si de aceea nu a fost consemnat in procesul verbal. Daca a fost cineva nemultumit trebuia sa conteste”, spune sarapatin.

Directorul uita sa precizeze insa, ca tocmai societatea Vini-Coalin SRL trebuia exclusa de la licitatie, intrucat ii lipsea un document care garanta practic participarea la licitatie.

O copie a chitantei a aparut totusi la dosarul licitatiei pana la finalul programului DFP de joi.

Cam asa s-au desfasurat evenimentele in cadrul unei institutii care se vrea transparenta si morala. Cum ar fi trebuit sa functioneze sistemul, dupa o ordonanta de guvern privind achizitiile publice si de care nu are habar directorul sarapatin, poate va spune directorul executiv Gheorghe Paraschivu, dupa ce va fi anulata aceasta licitatie ilegala.

Constantin sarapatin este cunoscut ca fiind un pesedist inrait si recunoaste ca a fost membru al acestui partid. “Am candidat la alegerile din ’96, pe listele PDSR pentru consilier municipal, insa, ulterior, am plecat din partid. Nu pot preciza cu exactitate cand am facut acest lucru, dar in functia pe care o detin in cadrul DFP Gorj nu promovez politica nici unui partid”, precizeaza sarapatin.

Surse din interiorul PSD sustin insa ca directorul executiv adjunct a fost pana de curand cenzor al filialei municipale a partidului.

Dupa alegerile din 2004, sarapatin este tot mai des vazut in companiei rudei sale Ion Firiza, om de afaceri despre care se stie ca este prieten cu presedintele Traian Basescu.

Parasind PSD si facandu-si veacul prin restaurantul patronat de Firiza, sarapatin vrea sa sugereze ca a trecut de partea Aliantei, ruda sa fiind si membru PNL. Surse din DFP spun ca in acest fel sarapatin spera sa fie mentinut in functie.

Schimbarea lui Constantin sarapatin din functia de director executiv adjunct se va produce totusi in perioada imediat urmatoare si nu din considerente politice, sustin aceleasi surse.

• Claudiu Matei

SEX virtual cu perversiuni la Casa de Asigurari

Navigarea pe internet da oricui posibilitatea de a discuta liber cu oameni aflati la zeci si chiar sute de kilometri distanta. Comunicarea interumana este buna, atata timp cat o realizezi in timpul liber si fara a afecta, de exemplu, activitatea unei institutii publice pentru bunul mers al careia mii de oameni platesc lunar impozite usturatoare.

Bunastarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, care se resimte din pacate doar in birourile institutiilor care se ocupa cu administrarea lui, da posibilitatea unor indivizi, satuli de traiul decent de acasa, sa-si puna in aplicare fanteziile sexuale in fata camerelor web platite din banii nostri.

Este cazul unui barbat de 41 de ani, cu doi copii acasa, o nevasta tanara si un post caldut asigurat de influenta pe care a avut-o viata intreaga tatal sau, lucrator in administratia publica locala.

Ec. Victor Hancu, coordonator I.T. la Casa de Asigurari de Sanatate a Judetului (CAS) Gorj, sau “virtual692004”, isi ocupa orele de program cu discutii sexuale care il atata atat de tare incat uita ca se afla la serviciu unde poate intra oricine in timp ce el le arata celor interesate ce barbat dotat e si cat de mandru e de ce poseda.

Judecand dupa ID-ul individului, adresa pe un site de intalniri a fost creata in 2004, iar 69 vine, cu siguranta, de la pozitia sexuala preferata a celui care utilizeaza aceasta adresa. Chiar el da detalii despre preferintele sale sexuale, intr-o discutie cu una dintre iubitele virtuale: “ Imi place sexul cu un preludiu lung… din partea mea…si a ta…in care cunnilingusul… sa fie facut cu toata dragostea… pentru piersicuta ta si invers daca vrei…”

Victor Hancu isi recruteaza partenerele de sex virtual de pe site-ul respectiv, contra a doi dolari accesul pe luna, dupa care discutiile continua ore intregi pe messenger, de pe calculatorul Casei de Asigurari.

Orice discutie incepe stereotip: “Buna, sunt Victor, virtual de pe Simpatie”, dupa care conversatia este dusa de barbat, pas cu pas, catre ceea ce-l intereseaza: sexul. El si ea intr-o relatie virtuala, poate concretizata cand va ajunge in orasul de unde femeia tasteaza.

Momentele in care individul risca sa fie prins de colegi sau superiori nu-l descurajeaza, asa ca incearca sa le arate noilor achizitii fata sa la webcam: “Incerc acum dar nu vreau sa ma vada astia”. Existenta webcam-ului, pe care o foloseste in scopuri erotice, economistul o explica franc: “Am la serviciu in dotare, pentru legatura cu ministerul sanatatii si judetele”.

In “dotare” are si ceva colege dar: “Nu le place nici lor (sexul oral, n.r.), sunt depasite”. Are si o directoare, Speranta Vana, in privinta careia primeste sfaturi de la prietenele sale virtuale: “Nu te-ai pus cu p… pe directoare? Ca atunci ai duce-o domneste!” Hancu se indoieste de traiul imparatesc pe care l-ar duce daca s-ar da la directoare, dar admite ca sefei sale: “ nu i-ar pica rau o p… tanara”.

Discutiile avute de economistul vesnic in calduri nu au nevoie de nici un alt comentariu, sa ca va oferim o mostra din aberatiile erotice ale individului in cauza. Textul original este, bineinteles, fara perdea, dar pentru a putea fi publicat a suferit unele mici modificari.

m.i.2005: ce culoare vrei sa am la chilotii?

virtual692004: rosie

m.i.2005: da, e ok. Hai ca ne cam potrivim pana acum

virtual692004: si pasarica ta.....sa fie...rasa....

m.i.2005: este de fel rasa. nu o sa-l nerasa niciodata nu imi place. o femeie trebuie sa fie mereu fresh in special la pasarica

m.i.2005: heloo cu cine vorbesti

m.i.2005: plec draga la vizionare acum

virtual692004: nu vb. cu nimeni. Am fost chemat la dir.

m.i.2005: m-ai lasat balta

virtual692004: si eu sunt ras…jos

m.i.2005: ok

virtual692004: m-au chemat urgent . La mine e ras si la cocosel si la oute…sa poata fi si ele...dezmierdate...

m.i.2005: desigur draga . Nu vreau sa ma laud dar am un suflet mare si toti nu ma vor decat pt suflet ca confidenta si normal sa ma vada goala .Nu sunt o femeie materialista sunt o femeie care a luptat mereu pt ai ei

virtual692004: eu cred ca amandoi semanam foarte mult...suntem buni...prea buni pentru ce este acum...ma refer la suflet....la felul nostru de a fi. Avem cam aceleasi idealuri...si suntem trup si suflet pt. familie... si la fantezii ne potrivim...si cam in toate

m.i.2005: suntem aproape la fel

virtual692004: avem cel putin eu multi care ma invidiaza...care se tem sa nu le iau locul … si tu cred la fel

m.i.2005: victor am o zi super melancolica

virtual692004: eu cam de o saptamana sunt asa

virtual692004: azi am avut pe cei de la hp romania

m.i.2005: da ce cauta la voi

virtual692004: sa facem structura retelei de calculatoare

m.i.2005: mai lejera

virtual692004: avem preconizat sistemul integrat

m.i.2005: zii ce vrei sa facem azi?

m.i.2005: ai plecat sau nu mai ai curaj sa-mi spui?

virtual692004: sa-ti fac...un masaj.....

m.i.2005: unde ai vrea?

virtual692004: as...incepe sa-ti mangai...incet cu mainile sanii tai mari...si frumosi

m.i.2005: tie frica sa spuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii

virtual692004: apoi sa incep sa-ti sarut fiecare sfarc... in timp ce mana....se plimba incet pe celalalt

m.i.2005: chiar te rog acum sunt super beton

virtual692004: sa-ti musc usor...sfarculll, sa-ti musc usor...din el...

m.i.2005: simt

virtual692004: sa-ti fac rotocoale cu limba si mana sa se plimbe pe burtica...ta...sa-ti mangaie buricul

m.i.2005: e ok pana acum

virtual692004: incep sa ma mut la celalalt san...sa-ti framant sanii in maini, sa tii musc din ce in ce mai tare...

m.i.2005: mai usor iubire

virtual692004: iar mana sa ajunga...intre coapse, apoi sa cobor usor…cu limba pe burtica ta.....sa ajung la buric... sa incep sa-l ling usor....

m.i.2005: SIIIIIIIIIIIIIIII LA URMA

virtual692004: sa-ti sug usor buricul...

m.i.2005: SI UNDE AJUNGI

m.i.2005: E ASCUNS, E MIC

virtual692004: si sa ma plimb cu limba prin el... daaaaaaaaaaa....

m.i.2005: da observ

virtual692004: si apoi cobor ...mai jos...

m.i.2005: siiiiiii unde

virtual692004: incep sa-ti sarut....incet labiile, sa le ling....si sa le umezesc usor

m.i.2005: hai ca incep sa ma excit iubire

virtual692004: sa incep sa ti le ling usor...apoi sa ma plimb pe fiecare labie....

m.i.2005: deja am inceput sa ma simt bine

virtual692004: de sus in jos

m.i.2005: e ok

virtual692004: si sa intru usor cu limba in p…. ta.....carnoasa si umeda

m.i.2005: esti un nebun ca si mine intaratam spiritele, sa-ti iau l….. in gura...usor, sa-l sug.... sa-l ling

m.i.2005: acum ma intind usor te mangai si ma destind

virtual692004: il simt cum se intareste... daaaa

m.i.2005: ce sfarcul?

virtual692004: imi cuprinzi capul intre picioare...

virtual692004: ma impingi usor...

m.i.2005: m-ai excitat super as face sex cu tine

virtual692004: nuuu, l…… tau carnos

virtual692004: l-as musca....si apoi te-as penetra cu limba inauntru... as face miscari la inceput incet...in tine, cu limba...

m.i.2005: nu acum lasa usor

virtual692004: as mai scoate-o si as incepe iar sa-ti ling labiile

m.i.2005: nu opreste-te, usor

virtual692004: CE S-A INTAMPLAT?

m.i.2005: vad ca ti-a cazut netu iubire, pacat

m.i.2005: m-ai lasat neterminata, asta e

Neterminata este, deocamdata, si problema cu care se confrunta in acest moment Victor Hancu. Fisiere intregi cu discutiile dintre el si diverse femei au ajuns sa fie vazute si de catre conducerea Casei de Asigurari, iar in prezent economistul da note explicative.

Hancu neaga cu vehementa ca el este autorul discutiilor erotice: “Nu este nimic adevarat! Problema este ca a intrat, sa-i spunem un haker, pe sistemul nostru si s-a folosit de adresele noastre de IP. N-am avut deloc sistemul protejat.”

El spune ca singura sa vina este ca vorbeste foarte mult si povesteste chestii legate de familie, de casa, asa ca datele despre familia sa sunt: “unele inventate, altele culese. Aici e vina mea, fiind prea deschis si prea cinstit cu lumea. Eu spun cam tot ce este pe aici, prin sistemul meu. Toata lumea stie. Cateodata se spune ca daca am probleme acasa, eu le spun la toata lumea. Asa sunt eu.”

Coordonatorul I.T. al Casei de Asigurari spune ca institutia se confrunta din luna decembrie cu unele calculatoare care erau conectate la internet, a serverului. La aparatura de sute de milioane de lei, Hancu sustine ca aveau un antivirus. Insa acest faciliteaza doar aparitia virusilor in reteaua de calculatoare, nu si folosirea IP-ului calculatoarelor de catre persoane din afara.

In privinta continutului presupuselor sale discutii cu femeile pe net, pe Hancu il incearca un sentiment de rusine: “Le-am aratat si sotiei…am discutat cu toti. Mie mi-e rusine de ceea ce se poate scrie. Pe mine nu ma caracterizeaza. N-am fost niciodata un om care sa folosesc vulgaritatea. “

Lucrurile vor fi lamurite in scurt timp, mai ales ca directoarea Casei de Asigurari de Sanatate, Speranta Vana a intrunit, in cadrul unei sedinte, personalul de conducere, pentru a descoperi adevarul.

O intrebare care ramane, in prezent, fara raspuns, este de ce presupusul haker nu s-a folosit de baza de date a institutiei, care era cu mult mai importanta decat inscenarea unor convorbiri erotice ale coordonatorului I.T. Ramane de vazut daca justificarile destul de anemice ale lui Victor Hancu, vor ramane in picioare pana la definitivarea anchetei.

Speranta Vana spune ca la inceputul saptamanii viitoare se va face o verificare pentru a se vedea care este situatia reala. Ea este de parere ca, teoretic, ipoteza coordonatorului sau de I.T., cu privire la existenta unei haker, ar putea avea suport real, dar ramane de vazut, mai ales ca: ”Punctul meu de vedere este ca nu a intrat nimeni din afara sa faca asa ceva. Nu exista nici un dubiu ca este opera acestui salariat care din pacate cred ca are ceva probleme.Chiar acum citesc aceste dialoguri si ii recunosc expresiile din discutiile normale.Pana pe la 25 de ani as crede ca mai sunt persoane neimlinite fizic, dar la 40 nu stiu ce sa zic. Oricum luni se va intruni comisia de disciplina si in urma constatarilor specialistilor IT vom lua masurile legale. Chiar acum il voi suna pe directorul general al CAS si compartimentul juridic.Daca se va dovedi ca el este vinovat va fi mai intai analizat cazul in comisia de disciplina a institutiei. Dupa care vom discuta cu ordonatorul principal de credite, Casa Nationala si vom vedea ce avem de facut. Este foarte neplacut. Acele discutii tin pana la urma de o anormalitate fiziologica …”

• Neli Matei

Smardoiul Andrei revine in forta:

“Du-te dracu’ de lichea!”

Inspectorul scolar general Liviu Andrei, inca mai pastreaza cate ceva din teribilismul varstei de 20 de ani, desi acum e un ditamai om politic si functionar important.

Urmarit inca de reminiscentele scandalurilor facute pe litoral in tinerete, Andrei cedeaza usor la primul impus de furie, mai ales daca cineva da impresia ca ar atenta catusi de putin la masina luxoasa proprietate personala a inspectorului scolar.

In urma cu doua zile, Liviu Andrei a dat o scurta reprezentatie intr-o intersectie din municipiu, foarte solicitata la ora la care “generalul” se afla in trafic. Pentru ca un taximetrist i-a taiat calea in intersectie, Andrei s-a dat jos din masina si l-a “binecuvantat” pe sofer cu cateva cuvinte de duh de genul: “Da-te dracu’ de lichea” si alte cateva de aceeasi frumusete. soferul de taxi si-a primit in tacere sapuneala, lucru care l-a calmat un pic pe Liviu Andrei. Judecand dupa nervozitatea inspectorului scolar orice alta riposta din partea taximetristului ar fi prelungit circul facut, sau chiar i-ar fi dat posibilitatea lui Andrei sa-si verifice abilitatile de bataus, de mult uitate.

• Adrian Iovan

Mantog si-a promovat neamurile in functii importante

In urma cu un an si jumatate Ionel Mantog era directorul Compartimentului Resurse Umane Legislatie din cadrul SNLO si intrase in atentia mass-media in scandalul stramutatilor de lux.

Anul trecut, sustinut de prietenul Marin Condescu, Mantog a promovat direct in functia de secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei si Comertului, pe postul detinut pana atunci de Gavril Baican si el fost director al SNLO.

De atunci Mantog este si membru in comisiile de administratie ale celor doua complexe energetice Turceni si Rovinari primind pentru o sedinta de cateva ore in fiecare luna aproximativ 12 milioane de lei vechi.

La Complexul Energetic Turceni, Mantog si-a adus in functia de director comercial chiar pe finul sau, Dan Gavrilescu, dar si pe un alt prieten, Mirel Cristea, fost sef serviciu in cadrul SNLO pe care vrea sa-l promoveze in functia de director general al complexului.

Se pare ca actualul director Simionescu nu percuteaza la toate ordinele venite de la Mantog pentru a evita comiterea unor ilegalitati. O data cu accederea in functia de presedinte al Partidului Democrat Gorj, Ionel Mantog i-a facilitat finului Gavrilescu ocuparea functiei de presedinte al organizatiei de tineret al aceluiasi partid.

Gavrilescu a fost acuzat recent de smenuirea unei licitatii privind transportul rutier de carbune la CE Turceni, in care societatile comerciale protejate de cuplul Mantog-Condescu fusesera favorizate. Licitatia a fost reluata si se asteapta desemnarea firmei castigatoare.

• Mihai Popescu

“N-au furat, au luat!”

Un furt de fier vechi, savarsit in urma cu doi ani la Cariera Meri, chiar de catre cei care trebuiau sa asigure paza acestui obiectiv, adica jandarmii gorjeni, a fost ferit de ochii opiniei publice pentru a nu pata imaginea Comandamentului Judetean de Jandarmi. Daca acest lucru poate fi de inteles, grav este totusi faptul ca vinovatii nu au fost acuzati de furt si complicitate la furt, ci s-au ales cu trecerea in rezerva, in cazul unuia dintre ei si amanarea avansarii in grad, in cazul celorlalti doi.

Comandantul Vasile Talvescu, spune ca s-a ajuns la astfel de masuri, deoarece nu era vorba despre furt, pentru ca nu exista pagubit…

La jumatatea anului 2004, patronul Carierii Meri a observat ca din santier au inceput sa dispara materiale si a realizat ce se intampla in momentul in care mai multe piese folosite la masinile de macinat piatra au devenit de negasit. Omul a instiintat, printr-un fax, Comandamentul de Jandarmi Gorj despre un eventual furt, chiar daca era vorba despre fier vechi. Cum era logic pentru toata lumea ca va urma o ancheta pentru stabilirea adevarului, sg. maj. Iacob a facut tot posibilul sa indrepte greseala ce tocmai o comisese cu ceva timp in urma. Fiind unul dintre jandarmii ce asigurau paza la Cariera Meri, Iacob subtia putin cate putin patrimoniul santierului, luand ce ii erau trebuincioase, atat lui cat si unor superiori de-ai sai.

Piesele lipsa fusesera subtilizate de el, dar pentru a preintampina un scandal a hotarat ca e momentul sa le aduca inapoi, in timp ce doi colegi, Ion Puiu si Nicolae Popescu, care stiau despre ce este vorba, erau de paza. Numai ca un ofiter al UM 0962, fostul doi si un sfert, serviciu care se ocupa cu combaterea coruptiei in randul celor cu haina militara, luase deja urma intregii retele care se formase la Cariera Meri si din care faceau parte jandarmi implicati in tot felul de furturi. Iacob si cei doi colegi care i-au asigurat spatele atunci cand a dus piesele inapoi au fost trimisi in fata consiliului de disciplina. Sergentul major ar fi trebuit, conform legii, sa fie acuzat de furt, iar ceilalti doi de complicitate la comiterea acestei infractiuni. Insa “onoarea” nici unuia dintre ei n-a fost patata cu asa ceva, complicii au fost acuzati de neglijenta in serviciu, pentru ca n-au raportat ca stiau ca Iacob a adus inapoi piesele furate, iar acesta din urma a fost trecut in rezerva. Cu cazierul nepatat, de altfel, el fiind in prezent angajat al politiei comunitare.

Ceilalti doi au primit sanctiune cu amanarea in grad 2 ani, dar au fost facuti subofiteri, in decembrie 2005, o data cu alti jandarmi avansati la gramada, dupa cum sustine o sursa din cadrul Comandamentului.

Conducerea Comandamentului a facut eforturi pentru ca povestea cu piesele furate sa nu ajunga la urechile superiorilor de la Bucuresti, mai ales ca Iacob, cand s-a vazut prins la colt, a inceput sa spuna numele tuturor sefilor pentru care sustrasese motorina de la Cariera Meri. Desi doi ofiteri au fost pe punctul de a fi trecuti si ei in rezerva, insa lucrurile s-au terminat cu bine, pentru a se pastra imaculata imaginea Comandamentului de Jandarmi Gorj.

Daca la Bucuresti imaginea Comandamentului a ramas nepatata, nu acelasi lucru s-a intamplat si in fata subordonatilor comandantului Vasile Talvescu. Ei inca se intreaba unde se duc banii pe care ar trebui sa-i primeasca ca si diurna atunci cand pleaca in misiune in afara garnizoanei.

Conform unui ordin al Ministerului Administratiei si Internelor, atunci cand o misiune a jandarmilor depaseste 12 ore in afara garnizoanei, acestia trebuie sa primeasca o diurna in valoare de 100.000 de lei vechi. La comandamentul gorjean acesti bani nu s-au vazut de mult timp, desi dupa fiecare misiune documentele sunt vizate de catre comandant si in mod normal fiecare ar trebui sa-si poata ridica banii de la casierie. Surse din cadrul jandarmeriei sustin ca in acte banii figureaza ca fiind incasati, dar cei la care trebuiau sa ajunga spun ca n-au vazut nici o chior.

N-a furat piesele, le-a luat…

Contactat telefonic pentru a-si exprima un punct de vedere, comandatul Vasile Talvescu a negat initial ca ar avea in subordine jandarmi care au furat ceva vreodata. A revenit repede asupra opiniei, in momentul in care i s-au dat detalii despre incidentul de la Cariera Meri. “Aaaaaaaa, este vorba despre domnul Iacob. Acolo-i din 2004, cred. Nici nu mai tin bine minte de atunci. Dl Iacob era implicat intr-o sustragere de fier vechi si l-a trimis la consiliul de judecata de la Craiova.”

Comandatul considera ca n-a fost insa vorba de furt deoarece: “pentru a fi furt, trebuie sa fie pagubit, iar societatea n-a depus nici o plangere in acest sens la politie”.

Cu toate astea societatea pagubita a fost cea care a sesizat Comandamentul despre sustragerile de la cariera, deci acesta putea foarte simplu sa sesizeze Tribunalul Militar, dar n-a facut-o.

Talvescu spune ca pana la urma piesele au fost gasite, lucru perfect adevarat pentru ca Iacob le dusese inapoi cu ajutorul celorlalti doi colegi, dar: “Nu avem probe ca el le-a dus inapoi”, spune comandantul. si cu toate astea: “ceilalti doi au fost cercetati pentru neindeplinirea atributiilor de serviciu, pentru ca i-au permis lui Iacob sa duca inapoi fierul ala vechi pe care-l luase...”

In tot ceea ce spune comandantul exista totusi si o chestiune logica si certa: “Iacob a fost trecut in rezerva, iar ceilalti doi au primit unul si respectiv doi ani de amanare in grad. In plus, nu este adevarat ca cei doi ar fi fost avansati in grad, la gramada, in decembrie anul trecut.

Despre diurne numai de bine: “Este o gogomanie ceea ce se spune. Nu este adevarat, omul semneaza si isi ridica banii”, spune Talvescu.

• Adrian Iovan

Ramasita delatoare (tableta)

Noii sefi ai finantelor gorjene lucreaza de ceva vreme la imaginea institutiei si destul de des si la propria imagine. Conferintele de presa organizate periodic sunt o corvoada benefica pentru penuria de directori, preocupati de reputatie si faima. Pentru a rezolva problema cu propria imagine le sugerez sa-si monteze oglinzi in birouri, pe usile de la dulap si de ce nu, la WC. Cat priveste transparenta in cadrul institutiei, inca mai am rezerve. Nu-i acuz pe noii sefi care par a fi pusi pe treaba, dar cand printre cei care conduc mai exista cate o ramasita delatoare parca treaba nu sta prea bine.

Paraschiva&Parvulescu sunt tineri si merita credit pentru a tine fraiele institutiei cu toate ca recent asupra lor a picat o mica pata a SNLO. Chiar daca respectivii afirma ca au fost numiti pe criteriul profesional si nu pe cel politic, exista suspiciuni ca deblocarea conturilor SNLO, la numai trei zile dupa ce acestea fusesera blocate, s-a facut in urma unui telefon portocaliu pe firul scurt.

Ca veni vorba de politic, Paraschiva afirma, inainte de a fi director executiv, ca este membru PNL, iar dupa numire sageata albastra din piept i-a disparut brusc. Zvonerii rosii spun insa ca Geo a avut ceva simpatii si cu cei trei trandafiri, dar cand a vazut sondajele de la urne a cotit brusc spre dreapta.

Oricum, pericolul ca imaginea sefului finantelor sa fie patata nu vine din sfera politicului, ci chiar din biroul vecin.

Mentinut in functie, unul dintre directorii adjuncti poate deveni oricand dusmanul de moarte. Ravnind de ani buni la primul scaun, personajul poate deveni in orice moment ziarist cu juma’ de norma. N-ar fi pentru prima data...

Delatiunile acestuia nu converg intotdeauna spre presa, ci si pe la poarta 2 a unei institutii de pe B-dul C. Brancusi.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   18.02.2006. 14:40

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 94 - 10 - 16 februarie 2006

Malpraxis sau inresponsabilitate

O tanara familie din Targu-Jiu a pierdut, in urma cu doua zile, primul ei copil, dupa ce un medic iresponsabil a pus tanara mamica, aflata in travaliu, sa se plimbe de la Targu-Jiu la Bumbesti-Jiu, acolo unde el profeseaza la spitalul din oras, pentru a putea sa o asiste la nastere. Cum situatia il depasea medicul a retrimis-o in municipiu, insa a fost prea tarziu pentru viata care tocmai se nastea…

Femeia de 23 de ani se afla in ingrijirea medicului Ditescu, ginecolog la Spitalul Bumbesti-Jiu, inca din prima luna de sarcina. Pe perioada sarcinii, ea a mers la control atat la spitalul unde profesa doctorul, cat si la cabinetul sau particular din Targu-Jiu.

Intre timp sarcina a ajuns la sapte luni si jumatate, iar in urma cu cateva saptamani, viitoarea mamica a luat penultimul tratament prescris de ginecologul ei. Acum cateva zile i-a administrat ultimul tratament, iar, conform declaratiilor sotului sau, din cauza acestuia n-a dormit toata noaptea. Lucrurile s-au inrautatit miercuri dimineata, cand i s-a facut foarte rau si l-a sunat pe Ditescu. In loc sa o trimita sa capete asistenta medicala de specialitate la spitalele din Targu-Jiu, doctorul a chemat-o la Bumbesti-Jiu, fiind de serviciu. Femeia s-a conformat si a plecat spre locul in care se afla ginecologul, desi intrase deja in travaliu. Cand a ajuns la destinatie a fost retrimisa la Targu-Jiu, doctorul considerand ca in starea in care este nu se poate ocupa de ea, asa ca trebuie sa ajunga din nou de unde plecase. Situatia a luat o turnura tragica din momentul in care vreme de vreo 20 de minute s-a asteptat pentru a face rost de un sofer pentru ambulanta. In sfarsit a fost gasit unul si tanara a ajuns la Targu-Jiu si in cateva minute a nascut, numai ca fatul era mort, decedase strangulat cu ombilicul.

Acum femeia se afla in afara oricarui pericol, dar este traumatizata din cauza pierderii suferite. Tanara familie il considera pe Ditescu singurul vinovat de moartea primul lor copil.

O parte de vina i-o atribuie si dr. Patrascoiu, seful sectiei de Ginecologie a Spitalului Judetean Gorj. El spune ca la Spitalul Bumbesti-Jiu se acorda doar asistenta medicala, dupa care bolnavii sunt trimisi la Targu-Jiu iar: “Doctorul Ditescu nu ia in calcul acest lucru si mai face cate o cezariana pe acolo. Nu se poate opera acolo, pentru ca cezarienele trebuie urmarite.”

Dr. Patrascoiu spune ca l-a avertizat pe Ditescu sa nu mai opereze acolo, dar acesta nu a luat in considerare spusele sefului de sectie. Nici n-a vrut sa semneze procesul verbal intocmit. Colegiul Medicilor a fost instiintat de catre dr. Patrascoiu cu privire la atitudinea subordonatului sau de la Bumbest-Jiu si urmeaza a fi chemat la audieri in fata unei comisii pentru a i se atrage atentia ca incalca disciplina competentei spitalicesti.

Despre moartea micutului, Patrascoiu nu se poate pronunta daca este sau nu vorba de un caz de malpraxis: “Fatul a decedat in urma unei prolabari de cordon, adica e ca si cum ai strange pe cineva de gat. Nu ma pot pronunta daca este sau nu de vina medicul”.

Din pacate, pentru familia care si-a pierdut copilul din cauza insubordonarii lui Ditescu fata de rigorile medicale, ceea ce va hotari Colegiul Medicilor nu mai are nici un fel de valoare.

• Mihai Popescu

Casa de copii autoservirea lui Dragota

Directorul Complexului de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Dificultate, Claudius Dragota a fost surprins de catre reporterii “Scandal” in timp ce-si cara cu greu bagajele cu de-ale gurii din autoturismul proprietate personala in apartamentul pe care-l detine pe str. Unirii.

Marti, 7 februarie, bucataresele de la Casa de Copii, au trebaluit toata ziua pentru a pregati meniul celor 40 de invitati ai sarbatoritului Dragota, acesta aniversandu-si ziua de nastere in cantina unitatii.

“Scandal de Gorj” a primit, miercuri seara, dovada ca de la Casa de Copii Targu-Jiu se aprovizioneaza toti angajatii cu directorul Claudius Dragota in frunte.

Dragota a fost surprins de catre reporterii nostri in zona de nord a orasului, cand tocmai se intorcea de la locul de munca spre casa.

Surse din cadrul institutiei ne-au anuntat in jurul orei 17,30, ca Dacia lui Dragota este incarcata cu alimente de la cantina Casei de Copii si urmeaza a pleca spre oras. Aceeasi sursa a afirmat ca directorul a luat si cateva bucati de plasa din fier beton, pe care le-a cocotat pe portbagajul de deasupra autoturismului.

Pentru ca se grabea sa nu fie prins cu alimentele in masina si fierul beton peste, Dragota a parcurs cu destul de mare viteza traseul pana la locuinta personala. Ajuns aici a fost intampinat de catre o femeie, probabil sotia, si au carat impreuna cele opt plase destul de grele din portbagajul masinii.

Autoturismul a ramas parcat in fata blocului, urmand ca plasa din fier beton sa ia drumul comunei Pestisani, acolo unde Dragota are o casa.

Desi informatiile oferite de sursa amintita sunt destul de clare, ca si pozele pe care reporterii nostri le-au facut, Claudius Dragota neaga totul. El sustine ca cele trei bucati de plasa din fier beton le va transporta cu masina personala la Centrul familial de la Schela: “Avem acolo opt copii si am luat plasa de la domnul inginer pentru ca vrea sa faca acolo o gospodarie anexa”. De ce acestea trebuiau plimbate prin centrul municipiului, in loc sa fie transportate direct la Schela si cum se apuca “domnul inginer” de constructii in miez de iarna, doar Dragota stie.

si cu privire la sarsanalele pe care de abia le cara catre intrarea in bloc, directorul a oferit tot o explicatie absurda: “Miercuri a fost ziua mea de nastere si am serbat-o la cantina scolii. Unii dintre salariati mi-au facut cadouri, asta aveam in plase. Sub nici o forma nu aveam alimente de la serviciu in acele plase.”

• Adrian Iovan

Prim procurorul Emil Mota:

“ Voi sesiza CSM cu privire la unele hotarari judecatoresti dubioase”

Achitarea lui Relu stefanoiu intr-un dosar in care era acuzat de evaziune fiscala, infractiuni la legea contabilitatii si detinere de substante periculoase fara autorizatie, a lasat cu gura cascata intreaga opinie publica, dar mai ales pe prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Emil Mota. Dupa zeci de sfortari pentru ca omul de afaceri novacean sa fie judecat si condamnat conform infractiunilor grave pe care le-a comis, Mota se vede acum obligat sa accepte ca, cel putin in Gorj, legea e facuta de influenta si relatii de prietenie si lucrurile nu se indreapta nici macar atunci cand acuzator este un alt organ al legii.

Sentinta de achitare data de magistratul Romel Morega va fi atacata cu apel de catre Parchet dar, asa cum spune Emil Mota, nimic nu mai surprinde nici in justitie, dar nici cu privire la alte organe ale administratiei publice locale.

Reporter: Ati afirmat cu privire la cazul stefanoiu ca “se prostitueaza actul de justitie”…

Prim-procuror Emil Mota: Intr-adevar am facut aceasta afirmatie si mi-o mentin. Mi se pare cel putin surprinzatoare o astfel de sentinta pronuntata de un magistrat, cu atat mai mult cu cat a existat un precedent, in urma cu doua-trei luni s-a mai pronuntat, pentru o infractiune foarte grava, tot o sentinta de achitare cu aplicarea unei amenzi administrative. Surprinzator e faptul e ca tot acelasi judecator a pronuntat si sentinta administrativa, dar am ajuns totusi sa nu ma mai mire nimic in justitie si in alte organe ale administratiei publice locale.

Rep.: Dvs. l-ati recuzat la un moment dat pe judecatorul Romel Morega, care au fost motivele concrete?

E.M.: L-am recuzat pe domnul judecator Romel Morega in ceea ce priveste judecarea acestei cauze intrucat, din informatiile pe care le detineam fusese in relatii de amicitie, in relatii apropiate cu Relu stefanoiu inainte de a fi judecat intr-o cauza penala. Deci, aveam indoieli cu privire la obiectivitatea dumnealui in ceea ce priveste judecarea cauzei respective. De asemenea, la momentul respectiv am apreciat ca dumnealui trebuia sa se abtina si la judecarea dosarului privindu-l pe inculpatul Mischie Nicolae, tot ca urmare a relatiilor dintre acestia inainte de judecarea acestei cauze penale.

Rep.: Ce a sustinut cererea de recuzare?

E.M.: Mi-am motivat cererea in scris, este la dosarul cauzei. V-am spus cererea a fost sustinuta de relatiile de prietenie dintre omul de afaceri si magistrat.

Rep.: Dar nimic concret?

E.M.: Daca cineva vrea sa vada despre ce e vorba, poate studia dosarul, nu pot sa dau amanunte…

Rep.: stiati despre plecarea lui stefanoiu din tara?

E.M.: Despre plecare am aflat miercuri, de la colegi de-ai dvs. eu il aveam citat pe dl. stefanoiu pentru vineri la ora 12, pentru prezentarea materialului de urmarire penala. Dumnealui a inteles sa procedeze astfel, este vointa dumnealui. Dosarul poate fi solutionat si fara prezenta sa. N-a existat nici un fel de interdictie in privinta plecarii sale. N-am mai putut lua nici un fel de masura asiguratorie, nici o masura preventiva impotriva dumnealui, intrucat masurile preventive fusesera respinse de catre instanta in primavara anului trecut cand le-am propus.

Rep.: In cate cauze este cercetat in prezent Relu stefanoiu?

E.M.: Este dosarul acesta in care a fost trimis in judecata, in care i s-a dat o solutie favorabila de altfel, si este cercetat de catre noi in dosarul care se refera la lucrarile de reparatii drumuri efectuate pe raza judetului Gorj.

Rep.: Ati vazut vreodata agenda cu oamenii corupti de stefanoiu?

E.M.: Au existat un numar de patru agende ridicate de la Barbulescu Danut. Contineau foarte multe informatii, intrucat aspectele care erau in continutul acestor agende priveau fapte de coruptie. Agendele au fost ridicate de catre Parchetul National Anticoruptie, structura centrala. Agendele respective au fost in posesia mea, pentru ca eu sunt cel care am inaintat acele dosare.

Rep.: Agendele respective au fost ridicate, la vremea respectiva, de catre politie in urma unei perchezitii?

E.M.: Da, in urma perchezitiei la Relu stefanoiu si Barbulescu.

Rep.: Exista informatii cum ca agendele trecand pe la politie au fost “periate”.

E.M.: Nu stiu despre aceste lucruri. Ce pot sa va spun e ca atunci cand le-am vazut eu erau numerotate, nu cred sa fi lipsit file din agendele respective. Intr-adevar exista banuiala ca ar mai exista si alte agende in afara de cele care au intrat in posesia noastra. Ne-a determinat sa credem acest lucru ordinea cronologica in care erau expuse evenimentele, faptele, in acele agende.

Rep.: Cererea de recuzare a judecatorului Morega a fost judecata de magistratul Duguleanu. Ati afirmat ca si acesta trebuia sa se abtina…

E.M.: Dumnealui in mod legal, procedural, nu trebuia sa judece dosarul respectiv. El trebuia judecat de completul imediat urmator, potrivit regulamentului de functionare si organizare a instantelor judecatoresti. In primul rand asta si in al doilea rand, parerea mea este ca atunci cand exista o cat de mica suspiciune cu privire la un magistrat e bine ca magistratul respectiv sa se abtina. Atata timp cat un magistrat cunoaste o anumita persoana anterior, in relatiile de zi cu zi, a intrat in relatii cu persoana respectiva, sau e chiar o simpla cunostinta a persoanei respective, nu poate fi obiectiv, trebuie sa se abtina.

Cererea de recuzare formulata atunci mi-a fost respinsa pe motiv ca procurorul nu ar fi putut formula o astfel de cerere. Ceea ce mi se pare absurd, suntem participanti la procesul penal, avem toate drepturile pe care ni le confera legea, putem ridica orice exceptie iar la momentul respectiv eu am ridicat exceptia aceasta.

Rep.: Sa inteleg ca politia si Parchetul au indrumator in ceea ce fac un Cod Penal si judecatorii altul?

E.M.: Nu, Codul Penal este unic, numai ca difera modul de interpretare, cum interpretam noi si cum interpreteaza altii.

Rep.: Aveti cunostinta daca persoanele mentionate in agendele lui stefanoiu au fost audiate vreodata la DNA?

E.M.: Nu. Din momentul in care agendele au plecat de la mine nu mai am cunostinta ce s-a intamplat. Intr-adevar din continutul lor rezultau foarte multe fapte de coruptie. Din cate stiu agendele respective au fost folosite si in probarea unor fapte in ceea ce-l priveste si pe Mischie Nicolae, acesta fiind deja trimis in judecata de catre DNA pe baza si a informatiilor din aceste agende. Dar cu privire la alte persoane care apareau in agendele respective nu stiu sa se fi dispus trimiterea in judecata sau sa se fi luat alte masuri.

Rep.: Zilele urmatoare veti proceda la aducerea la cunostinta a materialului de urmarire penala lui Nicolae Mischie. Ceilalti inculpati din dosar au luat la cunostinta materialul?

E.M.: O parte dintre ei vor lua la cunostinta vineri. Altii au fost citati si pana acum nu s-au prezentat. Maine (vineri – n.r.) sunt citati din nou in mod legal si sper sa se prezinte. Daca nu se vor prezenta o sa consider ca se sustrag de la urmarirea penala si solutiona in continuare cu respectarea dispozitiilor legale.

Rep.: Cand se va da o solutie?

E.M.: Totul este in functie de timpul in care reusesc sa prezint materialul tuturor inculpatilor. Sper ca in decurs de doua saptamani dosarul sa fie solutionat si sa ajunga pe masa judecatorilor.

Rep.: In privinta primarilor cercetati alaturi de Mischie intr-unul din dosare, care a fost pozitia lor? si-au recunoscut faptele?

E.M.: Recunosc faptele. Recunosc receptiile, procesele verbale, care s-au intocmit in mod fictiv, dar intr-adevar – si din probele administrate – rezulta ca acest lucru li s-a impus. In legatura cu ei vom aprecia de la caz la caz, in functie de vinovatia lor, daca puteau sa se opuna unor astfel de dispozitii si daca aveau mijloacele prin care sa se opuna si sa ia pozitie in fata abuzurilor care li se impunea sa le comita.

Rep.: Actualul presedinte al Consiliului Judetean, Ion Calinoiu, a luat la cunostinta materialul?

E.M.: De la politie fata de dl. Calinoiu dosarul mi-a venit cu propunere de scoatere de sub urmarire penala. Deci si dumnealui va fi audiat de catre mine, va lua cunostinta de materialul respectiv, urmand ca atunci cand ma voi pronunta fata de Mischie sa ma pronunt si fata de dumnealui cu privire la solutia pe care o voi adopta.

Rep.: In privinta atitudinii judecatorilor gorjeni ce veti face?

E.M.: Voi sesiza Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la mai multe hotarari date aici care mi s-au parut dubioase.

• A consemnat Claudiu Matei

Jonglerii Condescu & Temelescu se bronzeaza la Mediterana

In plin scandal al banilor disparuti din visteria echipei de fotbal Pandurii Targu Jiu stabii Uniunii Sindicatelor Miniere Oltenia au gasit de cuviinta sa insoteasca jucatorii in turneul din Cipru. 33 de persoane se afla pe lista oficiala cu delegatia C.S. Pandurii Lignitul Tg-Jiu pentru deplasarea in Cipru insa, in realitate numarul acestora este mult mai mare. Lista neoficiala il include pe presedintele Marin Condescu, pe directorul general Viorel Temelescu.

Surse din jurul echipei sustin ca cei doi bastani sunt insotiti de catre amanta, Madalina Berbecel, respectiv sotie, in cazul lui Temelescu.

Iata unde se duc banii publici cu care Primaria Tg-Jiu si Consiliul Judetean au finantat echipa de fotbal.

Asadar minerii ar trebui sa se gandeasca daca in viitor la negocierea contractului colectiv de munca vor mai acorda cei 2% din salarii pentru a sta la plaja in miez de iarna Condescu, Temelecu & co.

Dupa sejurul prelungit la hotelul de la Ranca, in care bascanii mineritului gorjean au acumulat ceva kilograme, era timpul pentru un concediu la Mediterana, doar e moca, nu?

Recent, ministrul economiei Codrut Seres a aprobat ca SNLO si Complexurile energetice sa poata sustina echipa de fotbal cu “doar” 5% din profitul impozabil, ceea ce inseamna cam de trei ori mai mult decat in prezent. Secretarul de stat din acelasi minister, Mantog are grija ca prietenului sau Condescu sa nu-I scada contul, doar cu ajutorul sau a ajuns smecher da capitala.

• Adrian Iovan

Primarul Gaspar ingroasa randul penalilor din PSD

Un alt primar PSD va avea in curand nevoie de serviciile juridice ale deputatului Victor Ponta, care s-a hotarat, nu demult, sa apere toti penalii partidului in fata legii.

Gheorghe Gaspar, primarul comunei Matasari s-a umplut de pacatele ilegalitatii dupa o verificare pe care Corpul de Control al Prefectului a facut-o in actele institutiei pe care acesta o conduce.

Ca de obicei, cele mai mari magarii s-au facut in ceea ce priveste achizitiile publice, toate contractele incheiate anul trecut fiind ilegale, desi nici la celelalte capitole Gaspar nu s-a lasat mai prejos.

Licitatii trucate

Reabilitarea unui bloc a costat Primaria Matasari peste patru miliarde de lei vechi, lucrarile nefiind receptionate nici in prezent, dupa zece luni de la incheierea contractului. Astfel, Gheorghe Gaspar, in calitate de primar al comunei Matasari, a dat o dispozitie, nedatata si nesemnata, prin care a desemnat o comisie de evaluare care a atribut direct contractul de “Reabilitare bloc C4” SC CIVGRUP SRL Dr. Tr. Severin.

“Criteriul de selectie ales in cadrul procedurii de cerere de oferta a fost pretul cel mai mic – trei miliarde si jumatate”. Asa si-a motivat atribuirea directa comisia fantoma in conditiile in care lipsa caietului de sarcini si a invitatiilor de participare ii contrazic pe membrii acesteia. Contractul incheiat la jumatatea lunii mai a fost marit artificial printr-un act aditional incheiat la numai doua saptamani dupa aceea cu inca 630 de milioane de lei vechi pentru lucrari la casa scarilor. Actul aditional fusese in realitate incheiat dupa cateva zile de la parafarea contractului, iar lucrarile prevazute in acesta erau cuprinse inca de la inceput in contract. Practic cei 630 de milioane au fost platiti de doua ori firmei mehedintene.

Patru miliarde in contl SC Consortiu

Una dintre probleme pleaca chiar de la o contractare de lucrari de catre firma SC Consortiu S.A Targu-Jiu, firma despre care presa a scris mereu ca este - dar nu in acte - a presedintelui Consiliului Judetean Gorj, Ion Calinoiu.

Consortiu a castigat la Matasari lucrarea de modernizare a drumului comunal C4. A castigat e un fel de a spune, pentru ca de fapt firma n-a fost inscrisa in nici un fel de competitie cu alte societati, deoarece primaria a facut cum a fost mai bine ca SC Consortiu sa fie declarata invingatoare.

Invitatiile de participare, la selectia de oferta ce tocmai urma sa aiba loc, n-au fost transmise la minim cinci ofertanti, asa cum prevede legea, iar caietul de sarcini n-a fost deloc intocmit, existand doar un memoriu tehnic si o lista cu cantitatile de lucrari ce urmau a fi executate.

Desi, alaturi de Consortiu au mai participat doua firme, doar aceasta a avut o tentativa de respectare a legii in privinta taxelor de participare. Ea a depus o fila CEC in valoare de 20 de milioane de lei, totusi cu mult sub valoarea acceptata de prevederile legii.

Cu toate ca la fiecare etapa parcursa pana la definitivarea intelegerii s-a comis cate o ilegalitate, pana la urma contractul a fost incheiat, la o valoare de peste 4,17 miliarde de lei vechi, fara insa a se constitui o garantie de buna executie.

In urma unui control al Camerei de Conturi Gorj, primaria a mai “taiat” din valoarea contractului, ajungandu-se la un pic peste 3,99 de miliarde de lei, dar pornirile ilicite ale celor doua parti contractante tot n-au fost potolite. In prezent nu se stie in ce stadiu este modernizarea drumului comunal C4, pentru ca nu se regaseste pe nici unde un proces verbal de receptie partiala sau definitiva. Insa mare parte din bani au fost incasati, adica 2,77 de miliarde de lei.

In mare parte aceleasi greseli au fost facute si in privinta reparatiilor de drumuri, executate in satele Matasari, Croici, Runcurel si Bradetel. Numai ca aici una dintre cele mai mari gogomanii se regaseste in borderorurile intocmite cu privire la transporturile de balast executate. Conform acestora materialul a fost adus de la 80 de km distanta, lucru considerat cel putin suspect de catre Corpul de Control al Prefectului. Aceste lucrari au costat Primaria Matasari peste 1,2 miliarde de lei vechi.

Centrala termica si falsul

Daca in privinta distantelor pe care a fost carat balastul, lucrurile sunt deocamdata doar suspecte, in ceea ce priveste centrala si instalatii termice puse in Primaria Matasari, sunt destul de clare. Achizitionarea acestora s-a facut in primul rand fara intocmirea caietului de sarcini, iar numerele de inregistrare de pe invitatiile trimise eventualilor ofertanti au fost inregistrate in registrul de intrari-iesiri, ca numere de primire a ofertelor, lucru care a determinat comisia de control sa considere licitatia ca fiind falsa, mai ales ca aceasta s-a organizat si adjudecat in aceeasi zi, 02 decembrie 2005.

SC Tehnoinstal a fost declarata castigatoare a acestei licitatii, iar contractul a fost incheiat in aceeasi zi cu organizarea si adjudecarea licitatiei.

Valoarea contractului a fost de 443 de milioane de lei, insa nu este importanta atat valoarea, cat ilegalitatile comise pentru ducerea la indeplinire a acestuia. Pana si procesele verbale de receptie a lucrarilor au fost facute tot in data de 2 decembrie, adica inainte ca firma sa-si inceapa macar treaba.

Cum caldura se asigurase in sediul primariei, macar scriptic, era nevoie si de o masina la moda, asa ca institutia a ales o Dacia Logan, pentru care s-a si platit integral cu ordin de plata, 329 de milioane de lei. Numai ca aceasta achizitie s-a facut ilegal, deoarece, pana la sfarsitul anului 2005, institutiile publice nu au avut voie sa cumpere nici un fel de autoturism.

Ilegalitatile comise la Primaria Matasari au fost cu atat mai usor de facut, cu cat doar un singur functionar public al acestei institutii are studii superioare, deci exista indoieli ca cineva ar fi sesizat magariile care s-au facut, de frica si mai ales din nepricepere.

Pana si seful biroului de contabilitate are studii medii si este de profesie referent, iar sigurul angajat cu studii superioare al primariei, consilier juridic, a ocupat postul in urma unui concurs pentru care nu s-a facut nici un anunt.

Corpul de Control al Prefectului a hotarat sa indrepte lucrurile si va apela la organele abilitate in acest sens. O parte din ilegalitatile descoperite la Primaria Matasari vor face obiectul unui dosar intocmit la Parchetul de pe langa Judecatoria Motru, alta va ajunge pe masa Directiei de Finante Gorj si Curtea de Conturi. Problema functionarilor fara studii va ajunge in atentia Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

• Dumitru Dumitriu

Jurnalistii si moralitatea (tableta)

Presa, considerata “Cainele de paza al democratiei”, s-a infruptat de-a lungul vremii din ciolanul puterii, alaturi de cei pe care i-a gadilat cu folos in timpul campaniilor electorale.

Sunt deja cunoscute party-pris-urile PSD cu o parte a presei centrale in privinta contractelor din banii publici. Situatia nu s-a schimbat prea mult nici sub actuala guvernare. Alianta a reinventat o ordonanta a fostei puteri pe care o foloseste atunci cand e vorba de publicitate publica. Sub masca licitatiilor, puterea actuala atribuie “cascaval” tot institutiilor media care pupa popoul portocaliu, lasand impresia de legalitate necunoscatorilor.

La Targu-Jiu situatia nu e cu nimic diferita! O institutie publica este pe punctul de a atribui un contract de publicitate de cateva sute de milioane de lei unui ziar portocaliu. Culmea e ca acea institutie ar fi trebuit sa ia nu sa dea bani acelui ziar. Daca e sa ne luam dupa datele furnizate tocmai de institutia in cauza, publicatia cu pricina avea datorii, la jumatatea lunii decembrie anul trecut, de peste 1,2 miliarde de lei vechi, pe una dintre societatile editoare, iar pe noua firma (a se citi noul semn) vreo 450 de milioane.

Directorilor, care se bat cu pumnul in piept ca sunt apolitici, le este strain art. 30 din O.G. nr. 60/2001, sau presedintele comisiei de licitatii a ramas dator pentru friptura pe care a halit-o la un restaurant traditional pe vremea cand turna la acelasi ziar despre personajul din biroul de vis-ŕ-vis?

Ar mai fi multe intrebari la care ar trebui sa raspunda unii sefi ai institutiei de smenuri, cel putin in fata anchetatorilor, daca nu in fata opiniei publice. si totusi, cum faceti domnilor de executati societati comerciale cu datorii de 30 de milioane de lei, iar cele care sunt datoare statului cu miliarde, sau au functionat ilegal mai multe luni, scapa?

Sunt, bineinteles, si alte exemple, din pacate tot din randul colegilor mei de breasla. Au invatat repede ca daca ai 800 de milioane de lei datorii la stat, scapi daca iti deschizi o noua firma si preiei principala activitate.

Domnilor, granguri in institutii cu nume pompoase, unde e Dreptatea si Adevarul pe care le propovaduiesc sefii vostri de la Capitala?

Dar, revenind la presa si implicit la jurnalisti - mai ales la cei care pozeaza in morali, cinstiti, neprihaniti – platiti-va datoriile la stat, nu incercati sa va aranjati licitatii, asa cum fac cei despre care scriem cu totii. si de abia dupa aceea puteti arunca cu pietre in altii. De abia atunci veti deveni morali!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   10.02.2006. 14:38

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 93 - 3 - 9 februarie 2006

La scoala speciala

Minora hartuita sexulal de un profesor

Nepotismul din institutiile subordonate Directiei pentru Protectia Copilului Gorj face victime, si nu oriunde, ci chiar in randul celor care ar trebui sa fie protejati de personajele care mananca o paine de pe urma unor astfel de asezaminte.

O minora institutionalizata in cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru Copiii cu Nevoi Speciale (CSCCNS) acuza unul dintre instructorii de educatie de hartuire sexuala. Ea a fost supusa in mod repetat pipaielilor pofticioase ale cadrului didactic, pana in momentul in care n-a mai suportat si a spus totul conducerii institutiei.

Molestatorul nu este nimeni altul decat Claudiu Albu, viitorul ginere al contabilei sefe a Complexului, care se identifica deja cu marele clan al familiei Patrascu, aproape in intregime angajat in aceasta institutiei si unitatile subordonate.

“A inceput sa ma sarute si sa ma mangaie pe sani”

V.V are 17 ani si a fost adusa de catre parinti in Complex in urma cu aproximativ cinci ani. In toti acesti ani, tanara n-a avut nici un fel de probleme, pana cu putin timp inainte de Craciun, anul trecut, cand a devenit tinta lui Claudiu Albu. In timp ce se afla in pauza repetitiilor pentru dansurile pregatite de sarbatori, adolescenta a aflat ca poate trezi in profesorul ei pofte trupesti: “Eram pe hol, in pauza. M-a intrebat daca mai am prieten si m-a tras in baie, a pus piciorul in usa si a inceput sa ma sarute si sa ma mangaie pe sani. Cred ca a durat vreo doua minute, timp in care m-am zbatut in bratele lui. L-am rugat sa ma lase in pace, l-am respins si mi-a dat drumul. Am fugit direct in club si n-am spus la nimeni”.

Incidentul a fost trecut sub tacere, iar minora a plecat acasa, la parinti, in vacanta. La revenirea in Complex si-a dat seama ca Albu nu o uitase. Desi in prezenta celorlalte tinere, profesorul ii vorbea urat, ii mai dadea, in joaca, cate o palma peste cap si ii spunea sa nu mai poarte bluze decoltate, instructorul si-a mai incercat o data norocul. In urma cu cateva saptamani a gasit-o singura pe hol: “M-a gasit la etajul 1, a venit spre mine si m-a pipait pe sani. Colegii mei coborasera, n-au apucat sa vada asta. Le-am povestit colegelor mele despre aceste doua intamplari dupa aceea”, spune tanara .

Aceleasi lucruri le-a povestit si in fata celor de la Directia pentru Protectia Copilului, unde a dat o declaratie despre ceea ce s-a intamplat.

“Sunt nevinovat…”

Claudiu Albu declara ca nimic din ceea ce spune acuzatoarea sa nu este adevarat: “Sunt nevinovat. Nu s-a intamplat nimic din ceea ce spune ea. Cred ca este o inscenare, dar nu stiu de unde poate veni si care este motivul. Am ramas si eu surprins! Juristii Directiei mi-au luat declaratie si o sa analizeze acest caz.”

Despre Albu se spune ca nu este la prima abatere de acest fel. In urma cu ceva timp, in perioada in care lucra la Centrul de zi, institutie subordonata aceleiasi Directii, tanarul a trait o poveste de dragoste alaturi de o alta minora institutionalizata. Idila a fost deconspirata, iar el a fost nevoit sa plece la o alta unitate, adica la Complex.

Despre acest episod, Albu nu este deloc dispus sa discute: “Nu vreau sa vorbesc despre asta. E vorba doar de faptul ca fostul prieten al fetei credea ca am ceva cu ea, nu ca sunt profesorul ei, asta e tot. N-a fost nimic adevarat. La Complex am ajuns in urma unui concurs, nu am fost transferat”.

Directorul CSCCNS, Eugen Ciocoiu, a declarat ca a aflat despre problema dintre minora si profesor saptamana trecuta si a anuntat imediat Directia care “a pus asistentii sociali si juristii sa investigheze cazul si sa ia masuri”. Oricum, comisia formata pentru verificarea aspectelor sesizate poate hotari doar doua lucruri: transferul sau desfacerea contractului de munca”.

• Neli Matei

Primarul Faitar - cercetat de DNA pentru jaful de peste 5 miliarde din bugetul comunei Rosia de Amaradia

Majoritatea primarilor gorjeni au ajuns in atentia organelor de cercetare penala, dupa ce au bagat mana pana la cot in banii publici si au fost prinsi cu mata in sac. De multe ori politistii si procurorii care i-au cercetat au avut multa bataie de cap pentru a demonstra vinovatia prim gospodarilor din comunele si orasele gorjene. Oamenii au furat, dar s-au gandit si la posibilitatea de a fi prinsi, asa ca au incercat sa-si ascunda, pe cat posibil, magariile. Nu este insa si cazul primarului comunei Rosia de Amaradia, Cristinel Faitar, care a devalizat bugetul comunei, fara a se sinchisi sa-si stearga urmele, sau pur si simplu nu l-a dus capul.

“Cioara” de la Rosia a costat 800 de milioane

Primar si in perioada 2000-2004, Cristinel Faitar, a avut mult de lucru in primul rand cu falsificarea foilor de parcurs si ordinelor de deplasare. Dupa ce a facut rost de ordine de deplasare semnate in alb de catre functionari ai Agentiei Saphard Craiova, Consiliul Judetean si Prefectura Gorj, primarul si le-a completat dupa bunul plac, in asa fel incat a decontat la primarie bonuri de benzina in valoare de 250 de milioane de lei. Ametit de puterea banului, Faitar n-a mai tinut cont ca a folosit la justificarea foilor de parcurs din 2003, bonuri de benzina din 2005, iar altele figurau ca folosite cu cateva luni inainte chiar de a fi ridicate de la Petrom.

S-a dovedit sensibil si fata de rude si cunoscuti, asa ca a permis unei rude de-a sa sa mearga la niste cursuri de specialitate la Craiova, in timpul orelor de program, fara ca acest lucru sa-i afecteze salariu, pe care l-a primit integral. Pentru buna oranduire a gospodariei profesorului Golu din Bumbesti-Pitic a acceptat ca doi angajati ai primariei sa mearga sa-i puna lucrurile la punct, doar Faitar era studentul cel servil.

S-a gandit si la estetica comunei, incercand sa obtina aprecierea consatenilor prin realizarea unui monument istoric care a impresionat atat de tare incat oamenii o numesc “Cioara”. Ceva totusi a impresionat: valoarea imensa a monumentul, 800 de milioane de lei, dar si modul de organizare a selectiei de oferte pentru realizarea acestuia. Selectia a avut loc fictiv in luna iunie 2002, iar castigatoare a lucrarii a fost declarata firma SC Kymart SRL Rovinari. Proiectarea si caietul de sarcini au fost formale, iar “Cioara” a fost executata la intamplare. Din costul total al monumentului doar vreo 200 de milioane de lei, se pot justifica, cu greu.

Faitar mai lucrase cu Kymart si cu un an inainte, cand sediul primariei a fost reparat fara sa existe nici un fel de document pentru a justifica aceste lucrari. Valoarea a fost de asemenea foarte mare, 600 de milioane de lei, bani care ar fi ajuns chiar pentru cumpararea unui teren si construirea unei noi primarii. La acea vreme societatea avea trei angajati si se ocupa cu comertul de produse alimentare si bauturi. Contractele cu Primaria Rosia de Amaradia au ridicat cifra de afaceri a societatii, derularea acestora aducand profit gras asociatilor acesteia care nu se regaseste insa in documentele fiscale… . Oricum, colaborarea functionarului public cu aceasta firma a fost rasplatita din plin, primarul primind o spaga de 400 de milioane de lei. Sa fie acesta motivul scaderii profitului celo de la Kymart.

stefanoiu a cotizat cu peste o suta de milioane

Faitar a fost recompensat cu 1000 USD si 80 de milioane de lei de la SC Senaco, firma apartinand lui Relu stefanoiu, pentru atribuirea ilicita a unor lucrari de balastare drumuri si dalare a 600 metri de sant. Pentru dalare stefanoiu a primit nu mai putin de 600 de milioane de lei, iar lucrarea figureaza ca fiind executata in perioada dintre Craciun si Anul Nou in 2001, practic in doar patru zile. Societatea omului de afaceri novacean a avut la finele acelui an un profit de 25 de milioane de lei, spagile cerute de Faitar neregasinduse insa in actele contabile ale societatii. Astfel de lucrari, in valoare de aproximativ patru miliarde de lei, au tot fost date pe parcursul mandatelor lui Faitar. Pentru bunavointa lui, bineinteles ca a fost recompensat de catre conducerile firmelor cu care a lucrat.

In anul 2002 reparatiile scolilor au revenit in sarcina firmei SC Dorela Dumitrescu SRL Caracal, numai ca lucrarile in sine au fost facute cu cei care primesc ajutor social din partea primariei si nu de cei patru angajati ai firmei, sefii societatii contractante nefacand decat sa incaseze cele 100 de milioane de lei, contravaloarea reparatiilor.

In 2004 costul reparatiilor la scoli a crescut la 250 de milioane de lei, iar beneficiara a executarii acestora a fost desemnata SC Perconst SRL, firma cu doar patru salariati, bineinteles in urma unei selectii formale de oferte. Banii primiti de la Primaria Rosia de Amaradia reprezinta zece la suta din cifra de afaceri a societatii in acel an.

In anul 2004, Faitar Cristinel a atribuit SC Armis S.A. Targu-Jiu lucrarea de “Achizitii si montare ghirlande”, fara intocmirea nici unui fel de document. Era si imposibil de altfel, pentru ca societatea nici macar nu este inregistrata la Registrul Comertului.

Un TV second – 16 milioane

In niciunul dintre cazuri nu au fost organizate licitatii, documentatia fiind intocmita dupa ce societatile preferate incasau banii si primarul comisionul.

In urma cu cinci ani, Primaria lui Faitar a achizitionat, de la doua firme, aparatura electronica second-hand si mobilier de peste 80 de milioane de lei. Astfel, o rabla de televizor a ajuns sa fie cumparat cu 16 milioane de lei, iar scaunele de la Caminul cultural cu un pret de trei ori mai mare decat cel real.

Totalul prejudiciului creat de primar in bugetul comunei Rosia de Amaradia ajunge la o suma infioratoare- peste cinci miliarde de lei. Pentru a-si face mendrele Faitar avea grija ca, la inceputul anului, veniturile sa fie supraestimate pentru a cuprinde o paleta cat mai larga de cheltuieli.

In prezent, dosarul se afla la DNA Craiova, Faitar fiind acuzat de o serie de infractiuni care l-ar putea priva cativa ani buni de libertate.

• Adrian Iovan

In opinia prim procurorului Lavinia Ilie

O scriere olografa mai tare decat o hotarare definitiva

Revendicarea pamanturilor, la care se adauga greselile administrative, continua sa creeze probleme, explodand in procese lungi, de uzura, ce macina nervii si golesc buzunarele.

La Targu-Carbunesti o parcela de teren de 455 mp, este marul discordinei intre doua parti care considera ca le apartine de drept. Dreptatea este doar de partea uneia, dar erorile justitiei dau sperante si celeilalte parti, prelungind niste procese inutile in instanta.

In anul 1998, Speranta Dovancescu ii vinde lui Ion Kiosan terenul de 455 mp, a carui proprietate ii era confirmata de catre o adeverinta eliberata de catre Primaria Targu-Carbunesti, in anul 1995, adeverinta provizorie pana la eliberarea titlului de proprietate, dar care era perfect legala si confirma posesia. In anul 1996, lui Barbita Emil i se elibereaza un titlu de proprietate pe o suprafata mult mai mare, dar care includea si cei 455 mp, lucru care a declansat un conflict pe care oamenii au incercat sa-l rezolve in instanta. Numai ca, ca de obicei, magistratii n-au facut decat sa incurce lucrurile. Barbita a cerut juratilor sa anuleze adeverinta Sperantei Dovancescu si, implicit proprietatea lui Kiosan, asupra celor 455 de mp. Cumparatorul l-a dat in judecata pe Barbita si a obtinut, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, dreptul asupra terenului cumparat, iar in baza sentintei judecatoresti si anularea titlului de proprietate a lui Barbita.

Kiosan a fost chiar pus in posesie de catre un executor judecatoresc, numai ca Barbita n-a renuntat la ceea ce nu-i apartinea de drept, asa ca a facut plangere la Parchet impotriva lui si Sperantei Dovancescu, acuzandu-i de uz de fals si fals in cazul adeverintei, care de fapt era perfect legala.

Politia intervine, prin trimiterea cazului de catre Parchet, pentru a face cercetarile necesare. In urma verificarilor aceasta stabileste ca de fapt titlul de proprietate al lui Barbita ridica semne de intrebare, in nici un caz adeverinta, asa ca respinge cererea si acuzatiile aduse celor doi.

Obisnuindu-se cu procesele Emil Barbita actioneaza in judecata fostii si actualii conducatori ai orasului Targu-Cabunesti, acuzandu-i de o serie de ilegalitati. Lucrurile au fost extrem de clare pana in momentul in care cauza a ajuns pe masa prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Targu-Carbunesti, Lavinia Ilie. Magistratul interpreteaza in mod personal, nu legal, toate actele pe care le avea la dispozitie, printre care bineinteles si hotarari judecatoresti. Ca din senin, dar bine gandit, la dosar a aparut o copie a adeverintei de proprietate a Sperantei Dovancescu pe care era scris olograf “anulat” si cateva cuvinte indescifrabile. Prim procurorul n-a luat in seama ca anularea nu era facuta pe un act oficial si, luand in consideratie si alte argumente, nefondate acorda credit lui Emil Barbita. Noroc ca termenul de prescriptie al infractiunilor de care fusesera acuzati atat Kiosan si Dovancescu, trecuse si in felul asta ei n-au mai putut fi pusi sub acuzare. Numai ca rezolutia intocmita de catre Lavinia Ilie il va motiva pe Barbita sa continue sa se bata pe pamant care nu-i apartine.

• Anca Frumuselu

Directorul Finantelor gorjene spera intr-un mandat vesnic

Gheorghe Paraschivu, director executiv al Directiei de Finante Gorj, a venit la conducerea institutiei odata cu valul de schimbari impus de catre ajungerea Aliantei la putere. Apolitic autodeclarat, Paraschivu spune ca n-a avut nici un amestec in detronarea fostului director, Dumitru Udroiu, dar spera sa ramana in functia detinuta acum si dupa ce Alianta va iesi de la guvernare. Pana atunci s-a apucat insa de apararea onoarei subordonatilor, marirea numarului de ghisee la care poti cotiza la stat si de executarea marilor datornici din mass-media…

Reporter: Ce ati imbunatatit in activitatea Directiei de Finante Gorj de cand sunteti in functie?

Gheorghe Paraschivu: Suplimentarea numarului de ghisee pentru plata impozitelor si taxelor in perioada 20-25 a fiecarei lunii, prelungirea programului incasari pana la ultimul client.

Rep.: Cati angajati are Directia? Sunt multi sau putini?

G.P.: 492. Suficienti! Sunt si servicii la care ar trebui suplimentat numarul.

Rep.: Atitudinea rigida si uneori lipsita de bun simt a angajatelor de la ghiseu fata de cetateni se va schimba vreodata?

G.P.: Se respecta codul deontologic, conform caruia fiecare persoana, angajat din Finante, trebuie sa realizeze o interferenta Minister Finante Publice-cetatean.

Rep.: Exista coruptie in cadrul institutiei pe care o conduceti?

G.P.: Nu exista nici un element care sa duca la aceasta concluzie. Daca stiti ceva chiar va rog sa ne sesizati.

Rep.: O parte dintre angajatii dumneavoastra au consoartele salariate ale unor firme, sau administratori. Cat la suta din actul de control mai este obiectiv in astfel de conditii?

G.P.: Daca este asa nu vor face ei verificari acolo, ci altcineva. Daca se dovedeste ceva in neregula se vor lua masuri.

Rep.: Aveti ceva de ascuns si va este teama ca va aparea in presa de nu ati trecut la executarea concreta, nu pe hartie, a marilor datornici din mass-media?

G.P.: S-a trecut la executarea marilor datornici din mass-media si s-au obtinut si banii.

Rep.: In Romania functia te imbogateste prin prisma salariului, sau a influentei date de post?

G.P.: Depinde de functie…

Rep.: Exprimati in procente contributia dvs. la mazilirea fostului director Udroiu.

G.P.: Zero procente, nu m-a interesat…

Rep.: Considerati ca in acest caz PNL si-a facut treaba? Dar in cazul fostului director Ovidiu Pasarin?

G.P.: Sunt apolitic, nu stiu.

Rep.: Care a fost cel mai mare prejudiciu descoperit de Finante in primele 15 zile ale acestui an? La ce societate?

G.P.: Sunt in timpul programului si nu pot da date.

Rep.: Credeti ca veti ramane in functie pana la finalizarea mandatului Aliantei?

G.P.: Sper sa raman si dupa…

• A consemnat Anca Frumuselu

Penalii de la Ambulanta iertati de procurori

Pacatele penale a patru angajati ai Serviciului de Ambulanta Gorj au fost spalate nu demult de catre un procuror gorjean prin aplicarea unor simple amenzi administrative pentru infractiuni de fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu contra intereselor publice.

Ana Duma, fost director al serviciului; Elena Pirvu, contabil sef; Ion Cornoiu, asistent sef si Ghinoiu Ion, referent in cadrul departamentului personal, respira acum usurati dupa ce Michaela Teodorescu, procurorul la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu-Jiu i-a “pedepsit” cu plata a cateva milioane de lei, pentru incalcarea prevederilor legale privind organizarea unor licitatiilor si a unor concursuri de ocuparea anumitor posturi, precum si completarea in fals a unor documente.

La segmentul licitatii “buba” a fost de acum deja celebra SC Girmad, care a executat la Serviciu de Ambulanta activitati de deratizare. Costul contractului a fost de 120 de milioane de lei vechi, iar licitatia a fost organizata ilegal. Pentru acest lucru Ana Duma, director la vreme semnarii contractului, a trebuit sa dea cu subsemnatul la procurorul Teodorescu. A dat si s-a ales cu o amenda administrativa de opt milioane de lei vechi, la fel ca contabila sefa Elena Parvu.

Ion Cornoiu, asistent sef a fost implicat si in afacerea cu deratizarea, dar si in angajarea fara concurs a unei femei, Firuta Ene, bineinteles alaturi de directoarea Duma. Cornoiu a primit o amenda administrativa de cinci milioane de lei, la fel ca si Ion Ghinoiu, referent personal, implicat doar in angajarea femeii cu “pile”.

Procurorul Michaela Teodorescu a considerat ca faptele savarsite de catre cei patru nu prezinta pericol social concret, asa ca nu merita sa devina, scriptic”, penali.

Pentru a atenua un pic cheltuielile facute cu amenda, Nicolae serban, directorul Serviciului de Ambulanta Gorj, a acordat, la sfarsitul anului trecut, salariu de merit lui Ion Cornoiu si Ion Ghinoiu.

Problema este insa, ca Ion Cornoiu nu ar mai trebui sa profeseze, deoarece, alaturi de Ana Duma, a fost cercetat pentru luare de mita. Fosta directoare a iesit imaculata, primind mult dorita rezolutie de neincepere a urmaririi penale, dar Cornoiu a fost condamnat la 3,5 ani inchisoare cu suspendare si interzicerea dreptului de a profesa meseria care l-a ajutat la comiterea infractiunii. Pentru ca a poftit la bani nemunciti, el a mai trebuit sa verse in contul statului 1000 USD si…atat. Nimeni nu s-a gandit sa puna in practica masurile legale ce se impun in astfel de cazuri, iar Ion Cornoiu, un individ cu cazier care poate recidiva oricand, isi vede linistit de treaba.

• Daniel Dumitriu

Au trecut doi ani... (tableta)

…de cand profesorul Liviu Dafinescu a plecat sa invete ingerii sa cante si sa danseze pentru a-l veseli pe Dumnezeu.

N-am mai intalnit pana acum vreun caz in care dupa disparitia sefului, subordonatii sa-l planga la unison, fara exceptie. Am constatat insa, ca “Doina Gorjului” este ca o familie care-si plange tatal disparut.

Liviu Dafinescu a fost OMUL care, mai presus de zbaterea pentru ca “Doina Gorjului” sa fie lider national si recunoscuta pe plan international, a pus relatia interumana dintre artistii ansamblului, pana cand s-a ajuns in situatia, unica, in care acestia au ajuns o familie cu spirit exclusivist.

In cadrul unei emisiuni TV, care l-a adus in amintirea tuturor gorjenilor pe Liviu Dafinescu, mi-a fost dat sa vad cat de mult l-au iubit artistii. Doar patru dintre ei au avut taria sa planga, sa cante si sa vorbeasca, printre lacrimi, despre profesorul Dafinescu. Maria Loga, Niculina Stoican, Ileana Laceanu si Ion Ghitulescu ne-au amintit noua, care spre rusinea noastra uitaseram de minunatul om Liviu Dafinescu.

In aceeasi emisiune l-am vazut, pentru prima data, pe Ion Calinoiu, vorbind printre lacrimi despre prietenul sau, plecat in ceruri si cred ca a fost cel mai reusit “discurs” al acestuia din cate a sustinut vreodata.

De obicei, Calinoiu e incoerent si bate campii ca un pusti de-a IV-a prins cu lectia neinvatata. Depanand amintiri despre Liviu Dafinescu, Calinoiu a devenit, deodata, un bun orator, care poate vorbi cursiv si fara ciorna, in mod exceptional.

Actualul director al “Doinei Gorjului”, Porumbel, l-a evocat pe fostul sau coleg si prieten in stilul taranului simplu din Novaci, caruia nu-i sunt straini muntii si fluierele oierilor.

Iata cum caracteriza Liviu Dafinescu artistii “Doinei Gorjului” – “Salba de valori adevarate, care s-a impus prin interpretarea si transpunerea scenica a artei interpretative”.

E adevarat! Ansamblul Profesionist “Doina Gorjului”, alaturi de Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” si tot ceea ce inseamna cultura in acest orasel de provincie este tot ce are mai frumos Gorjul.

mi-as dori ca exemplul dat de unitatea familiei artistilor creata de Liviu Dafinescu sa fie preluat si de ceilalti, pe care in prezent ii macina ura si invidia pentru ca…vine o zi…

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   03.02.2006. 14:36

Numarul 92 - 27 ianuarie - 2 februarie

Bilant la Judecatorie

Justitia este unul dintre capitolele in care s-a progresat cel mai mult in 2005. Activitatea desfasurata de catre Judecatoria Tg-Jiu, in cursul anului trecut, vine sa intareasca acest fapt.

Conducerea instantei gorjene a propus, pentru atingerea obiectivelor privind strategia nationala de reforma a justitiei, masuri in interiorul sistemului pentru a remedia aspectele negative prin garantarea independentei si asigurarea calitatii actului de justitie.

Anisoara Bucica, presedintele Judecatoriei Tg-Jiu, a prezentat in acest sens, o analiza diagnostic asupra activitatii desfasurate in 2005.

Astfel, in ceea ce priveste garantarea independentei efective a sistemului judiciar s-a pus in functiune sistemul informatizat de distribuire aleatorie a cauzelor, iar asigurarea transparentei actului de justitie s-a facut prin Biroul de informatii si relatii publice, avandu-se in vedere stabilirea unui nou tip de relatie intre justitie si justitiabil.

Volumul de activitate al Judecatoriei Tg-Jiu reprezinta aproximativ 70% din activitatea desfasurata la nivelul Tribunalului Gorj.

Cei 29 de judecatori ai acestei instante au avut de solutionat, in cursul anului trecut, 21603 cauze, pronuntandu-se solutii in aproape 93% dintre acestea, media solutiilor pentru un judecator fiind de 686.

Presedintele Judecatoriei a declarat ca magistratii judecatori din subordinea sa si-au desfasurat activitatea respectand legea, independenta puterii judecatoresti, normele codului deontologic, prevederile legale rezultate din regulamente, perfectionandu-si continuu pregatirea profesionala.

Anisoara Bucica a spus ca cei 29 de judecatori au dat dovada de competenta profesionala si impartialitate fata de justitiabili: “si-au indeplinit, in limitele functiei si celelalte atributii decat cele privind activitatea de judecata, stabilite in conformitate cu ordinele de serviciu.

Totodata vreau sa multumesc intregului personal pentru activitatea desfasurata in 2005”, a adaugat presedintele Judecatoriei Tg-Jiu.

• Claudiu Matei

Doua firme obscure vor peste un milion de euro de la CE Turceni

O alta licitatie organizata de catre Complexul Energetic Turceni tinde sa arunce o noua umbra de ilegalitate asupra institutiei in cazul in care societatile participante cu cel mai mic pret o vor castiga. Normal si legal este ca societatea care ofera cel mai mic pret sa si castige, nu insa si in cazul in care este vorba de o unitate dubioasa si nepregatita pentru contractul pe care vrea sa-l preia.

CE Turceni a organizat pe data de 25 ianuarie a.c. o licitatie pentru transport marfa pe perioada 1 martie 2006 –1 martie 2007, iar comisia care a supervizat-o a atras atentia competitorilor sa includa in pret detalii de genul: ulei, motorina, etc. pentru ca in cazul in care acestea se vor scumpi pe parcursul derularii contractului valoarea acestuia sa poata fi crescuta.

Pe scumpiri, inerente in Romania, au mizat si Romferex Import Export SRL Balesti si Floricola SA Orsova, asociate in scopul de a castiga aceasta licitatie. Ele au oferit cel mai mic pret dintre toate participantele, mai mic cu 30% fata de anul trecut, mergand pe ideea ca scumpirile care vor avea loc in timpul anului le vor aduce banuti buni in plus. Datorita pretului oferit, asociatia constituita din cele doua societati tinde sa obtina un contract de peste 42,5 miliarde de lei vechi, la tariful de 354.818 RON pe care l-a stabilit pentru fiecare luna de transport.

Exista insa urme de indoiala ca Romferex va putea intruni conditiile impuse de catre CE cu cinci angajati pe care ii are, conform ultimelor date ale Ministerului de Finante. Mai mult decat atat societatea a avut, in urma cu doi ani, probleme cu incalcarea disciplinei economico-financiare, avand aproximativ 300 de milioane de lei datorii la bugetul de stat. Romferex a activat pana in 2004 in domeniul comertului, iar de atunci s-a orientat si spre afaceri in transporturi.

Firma mehedinteana nu este straina nici ea de astfel de probleme. Tot in urma cu doi ani s-a “ciocnit” de APAPS Bucuresti, datorita unor penalitati de peste 100 de milioane de lei. De asemenea nu este straina nici de Sectia Jurisdictionala a Curtii de Conturi.

Floricola Orsova se ocupa, printre altele si de salubrizare si conform actelor contabile depuse la Ministerul Finantelor, a avut anul trecut un profit de 10 milioane de lei.

Lucrurile vor fi insa lamurite de catre reprezentantii Complexului Turceni care vor verifica fiecare participant la licitatie in parte, pentru a vedea daca indeplinesc conditiile impuse pentru castigarea contractului de transport marfa. Castigatorul trebuie sa detina autocamioane, autobasculante, autodube, autofurgon mixt, autofurgon marfa, autospeciala pentru munitie, remorcher si remorca trailer, precum si sa poata asigura asistenta tehnica. O verificare in acest sens va avea loc saptamana viitoare la parcurile auto ale tuturor competitorilor urmand ca, comisia de licitatie sa stabileasca in final firma castigatoare. Vom reveni!

• Daniel Dumitriu

Politista Ragman a dat in judecata IPJ si Ministerul de Interne

Inspectoratul Judetean de Politie Gorj, alaturi Ministerul Administratiei si Internelor figureaza in calitate de parat in dosarul nr. 2336/2005, inregistrat la Inalta Curte de Casatiei si Justitie. Problemele in justitie ale celor doua institutii nu vin din partea vreunui cercetat nemultumit, ci chiar din partea unui angajat al unitatii gorjene.

Nicolita Ragman, subcomisar in cadrul Serviciului de Cercetari Penale din IJP isi cauta dreptatea la ICCJ pentru a anula o sanctiune disciplinara aplicata ei de catre Corpul de Control al MAI. In urma unui control efectuat la Tg-Jiu, subcomisarului i-a fost amanata avansarea in grad cu un an de zile. Curtea de Apel Craiova a respins contestatia politistei, asa ca s-a ajuns la ICCJ.

Surse din cadrul IJP afirma ca subcomisarul Nicolita Ragman a fost sanctionata din cauza tergiversarii unor dosare penale printre care si cel al lui Gheorghe Caralicea Marculescu, in care acesta era acuzat de fals, uz de fals, abuz in serviciu si inselaciune.

Subcomisar Nicolita Ragman a refuzat ca comenteze in vreun fel aceasta situatie afirmand ca e o chestiune personala pe care prefera sa nu o discute.

• Mihai Popescu

Din spatele gratilor, Cretan acuza:

“PSD m-a santajat pentru eliberarea lui Cozma”

• 20- 21 ianuarie 1999 – Mii de mineri revoltati au spulberat fortele de ordine reunite la Costesti, Valcea… Vinovati: Miron Cozma si “locotenentii” sai!

• 23 ianuarie 2006, ora 11.30. Penitenciarul de Maxima Siguranta Tg-Jiu, Sectia a II-a, camera 28. Detinut Cretan Constantin, 48 de ani, incarcerat la data de 28 septembrie 2005, condamnat la cinci ani de inchisoare pentru “instigare in conditiile participatiei improprii la infractiunea de subminarea puterii in stat”.

• 19 ianuarie 2009. Comisia de eliberari conditionate – detinutul Cretan Constantin poate fi eliberat dupa executarea efectiva a 1217 zile inchisoare. Dincolo de zidul puscariei il asteapta sotia si cei patru copii.

“Cozma trebuia sa ajunga la puscarie prin orice mijloace”

Reporter: Se implinesc sapte ani de la mineriada de la Costesti, din ianuarie 1999 iar dvs. va gasiti acum arestat in Penitenciarul Targu-Jiu pentru instigare in conditiile participatiei improprii la infractiunea de subminarea puterii de stat. Ce va amintiti despre acea perioada?

Constantin Cretan: In primul rand nu putem sa-i spunem mineriada, pentru ca factorul politic intotdeauna marjeaza pe aceasta chestiune: mineriade si iar mineriade, pentru a denigra adevaratele miscari sindicale si sensul miscarii muncitoresti. Miscarea din ’99 a fost o miscare sociala la care au participat nu numai minerii, ci si alte categorii sociale nemultumite de puterea de atunci. Participarea mea a fost cu mandat sindical, condamnarea mea a fost de natura politica si sau folosit de un articol din Codul Penal care exista de pe timpul lui Dej, un articol 2, care spune “orice alta actiune impotriva statului”. Aceasta subminare a puterii de stat in Romania a devenit o obisnuinta dupa Revolutie prin dl procuror Dan Voinea, care a devenit un expert in aceste condamnari. Va aduc aminte ca pentru subminarea puterii de stat n-a fost condamnat decat Ceausescu, dupa aceea i s-a intocmit un dosar Doinei Cornea pentru evenimentele din Piata Universitatii pe care la un moment dat l-au anulat pentru faptul ca a venit puterea care trebuia sa vina atunci, cei de dreapta care conduceau in Romania cu sprijinul cercurilor financiare mondiale. Dupa aceea a urmat Miron Cozma, acuzat pentru participare improprie la subminarea puterii de stat in calitate de complice. In ’91 apare complice cu un individ, Popescu, pe care nu l-a cunoscut niciodata. Cozma trebuia sa ajunga la puscarie prin orice mijloace, prin ordin politic si se dovedeste inca o data, dupa ani de zile, ca Miron Cozma este un detinut politic.

“Miscarea sindicala era rupta de tradatori aserviti ai puterii”

Rep.:Care a fost contextul in care s-a desfasurat totul?

C.C.: In ianuarie ’99 miscarea sindicala din Oltenia era rupta de tradatorii care erau aserviti puterii, in frunte cu Marin Condescu. Minerii au plecat spontan si atunci mi-am asumat o mare raspundere de a conduce acei oameni. Miscarea a pornit in momentul in care televiziunile aratau ce se intampla cu colegii nostri din Valea Jiului. Minerii din Oltenia au intrerupt lucru si au plecat spontan la acele miscari. Colegii nostri din Valea Jiului erau blocati in Defileu, bombardati cu gaze lacrimogene din elicoptere, cu trupe si, mai mult de atat, cu armata care avea asupra ei inclusiv munitie de razboi.

Rep.:Prima declaratie publica a dvs. ati facut-o in momentul in care minerii se aflau deja pe Defileu. Ati afirmat ca 4000 de oameni care apartineau de sindicatul dvs. renuntasera la masa calda si voiau sa o ofere confratilor din Vale.

C.C.: In prima faza au renuntat 4000, pe care ii aveam in subordinea mea, din Bazinul Rovinari. Imediat celelalte bazine miniere s-au solidarizat la aceasta actiune pentru a oferi minerilor din Vale masa pe care o primeau de drept la intrarea in sut. Minerii din Oltenia au cerut guvernarii de atunci, lui Radu Vasile si Guvernului sa vina la masa negocierilor la Targu-Jiu. N-au binevoit, au trimis o comisie in Valea Jiului condusa de Catarama. Intr-adevar Catarama ajunsese la o intelegere cu noi, este un om al cifrelor, a facut niste calcule, a acceptat maririle salariale si drepturile pe care le ceream noi. Catarama a recunoscut acea crestere salariala de 17%, ca dupa doua-trei ore, Radu Berceanu si cu altii din acea vreme sa spuna ca acea comisie condusa de Catarama nu este recunoscuta. Mai mult decat atat, Radu Berceanu spunea ca nu-l recunoaste pe Miron Cozma pentru ca a avut o condamnare. Nu era treaba lui! Din spectru politic sunt oameni care au avut condamnari, au fost in temnite si pe urma au ajuns la putere.

“Constantinescu – o lepra care a ajuns sa conduca Romania”

Rep.:In ’99 cand ati intrat dvs. in scena?

C.C.: Am intrat in scena din decembrie ’98, cand minerii din toata tara au hotarat o intalnire la Sacelu in cadrul careia s-a pus in discutie situatia mineritului: lipsa contractului colectiv de munca, blocajul financiar, pretul la tona de carbune. Impreuna cu Confederatia “Sfanta Varvara”, la care presedinte era Miron Cozma, cu Ion Popescu de la Meridian si Condescu, am hotarat sa declansam greva generala. Era deschis conflictul legal, era o miscare corecta, am primit autorizatie.

Rep.:Cand a intervenit tradarea lui Condescu?

C.C.: A avut loc chiar din decembrie. El a avut o intalnire cu Berceanu si a inceput sa lucreze pe la spate. Noi am priceput acest lucru!

Rep.:Fostul presedinte Constantinescu spunea la un moment dat ca in evenimentele din ’99 au fost interese rusesti si ca s-ar fi implicat chiar Miscarea Anarhista Europeana…

C.C.: In disperarea lui - Constantinescu care a fost cel mai slab presedinte de stat pe care l-am avut, poate chiar si fanariotii au fost mai buni decat acesta, o lepra care a ajuns sa conduca Romania – a fost in stare sa zica orice. Nu este adevarat nimic din ceea ce spune Constantinescu. Am cerut si la Inalta Curte de Casatiei si Justitie, la ultimul termen din proces, sa ne spuna daca exista o implicare a altora din afara in miscarea noastra, pe care noi o consideram o miscare sociala. Nu s-a dovedit nimic in acest caz.

Rep.:Emil Constantinescu spune ca la dosar exista documente privind implicarea unor forte exterioare in aceasta , o numeste el, grava miscare terorista.

C.C.: Nu exista. si n-a fost nici un fel de miscare terorista, a fost una sociala. Eu am pus mult suflet in aceasta miscare si cunosc destul de bine. Am fost langa Cozma si nu mi-e rusine, chiar daca am ajuns unde ma aflu acum si ma consider nevinovat. La aceasta miscare n-a participat un singur om, Cretan. Aveam o putere executiva la nivel de Federatie, de vicepresedinte. Sunt alti lideri de sindicat pe care ii cunoasteti si care au participat masiv cu oameni atunci si au fost scosi din acest dosar. N-au fost implicati pentru ca fie erau membrii P.D., fie PSD. Intotdeauna puterea a avut grija de proprii ei oameni. Ganditi-va un pic la acest scandal Mischie. Miscarea sindicala, care de fapt au pus minerii sa demonstreze impotriva lui Mischie pentru a-l ataca pe acesta, pentru ca erau doua centre de interese in judetul Gorj, unul condus de catre Condescu si restul clanului si unul condus de Mischie. Erau doua centre mafiote care s-au razboit intre ele.

“Daca voiam sa ajungem la Bucuresti, treceam de el”

Rep.:In dosarul in care ati fost condamnat la cinci ani de inchisoare, unul dintre martorii importanti a fost ex-ministrul Transporturilor, actual presedinte al Romaniei, Traian Basescu. Ati fost prezent la declaratiile lui din timpul procesului?

C.C.: Lui dl. Basescu i s-a luat o declaratie, dar nu la Parchetele Militare. Am cerut sa fie acolo si el si Radu Vasile, dar nu s-a acceptat acest lucru.

Rep.:Basescu a dat o declaratie la Curtea de Apel Bucuresti…

C.C.: Da, a dat o declaratie, dar nu la obiect, ci despre faptul ca a inchis tronsonul de cale ferata, precum si niste declaratii politice, nu privitor la evenimente. As fi vrut sa-l aduca si pe Radu Vasile. Acesta recunoaste in cartea sa ca protocolul de la Cozia a avut valabilitate si a fost un protocol pe care trebuia sa-l respecte. Pot sa va spun ca daca voiam sa ajungem la Bucuresti, treceam dincolo de el, ajungeam la Sofia daca aveam vreun plan, dar noi n-am avut decat un scop: cresterea salariala, contract colectiv de munca si nu eram de acord cu restructurarea care se facea pe la spate. Condescu era membru marcant al P.D.-ului si facea jocurile puterii si facea programul de restructurare. Cand Cozma nu era de acord cu programul de restructurare il chemau pe Condescu si se crea o diversiune permanenta.

Rep.:Ati fost ajutati in timpul mineriadei de Corneliu Vadim Tudor, precum si de cativa lideri ai PSD?

C.C.: Nu, nu ne-a ajutat nimeni. Tot spectrul politic era impotriva noastra, chiar si opozitia. Cand noi demonstram pentru drepturile noastre si impotriva inchiderii minelor, politicienii asteptau sa loveasca pe la spate pentru a prelua puterea si mai mult decat atat la cercetari ni s-a spus in felul urmator: “D-le, daca altii faceau guverne in Bucuresti de ce nu-i chemati la judecata?” stiti cine facea guverne in Bucuresti? Miscarea sindicala condusa de Bogdan Hossu (Cartel Alfa, n.r.) cu Condescu. Noi ceream drepturi sindicale, iar ei faceau miscari si faceau guverne in Bucuresti.

santajat de PSD

Rep.:Va reamintesc o declaratie a dvs. de la finele campaniei electorale din 2004, cand Liga Miron Cozma a incheiat un protocol cu PSD Gorj: “ De noi depinde sa nu dam sansa clicii patronate de Basescu, Tariceanu si Berceanu sau Patriciu. Ne amintim cum Berceanu ordona lichidarea mineritului, refuza sa discute cu liderii minerilor si provoca greva minereasca din ’99…”

C.C.: Da este declaratia mea, am spus asta pentru ca stiam ca vine un guvern de dreapta…

Rep:. Considerati ca, condamnarea survine si datorita alierii dvs. publice cu PSD?

C.C.: PSD-ul ne-a tinut la mana sa ne santajeze si tot ticalosi se numesc, iar astia sunt mai ticalosi ca ceilalti.

Rep.:Detaliati putin…

C.C.: Acea declaratie si acel comunicat l-am facut putin fortat de imprejurari. Nu, nu iubeam PSD-ul, pentru ca a incurajat hotia in Romania, dar nici astia nu sunt mai breji. Am facut acel protocol cu PSD-ul pentru ca mi s-a promis de dl. Mocanu, atunci la Palatul Victoria in relatiile cu sindicatele, acum parlamentar PSD, ca Miron Cozma va fi gratiat, va fi liber. Atunci gandindu-ma la libertatea lui Miron, pentru ca el n-a facut niciodata o cerere de gratiere pentru ca ar fi insemnat sa-si recunoasca vina, am acceptat. Asa ca am facut protocolul. L-am facut pentru Valea Jiului si a castigat Adrian Paunescu pe spatele tot al minerilor si in Gorj cu dl. Carciumaru. Am facut acest lucru gandindu-ma la situatia lui Miron. Deja avea sapte ani de puscarie si m-am gandit ca-l vad in libertate. si n-a fost sa fie asa, pentru ca Iliescu a dat acea gratiere pe care a anulat-o la interventia cecurilor financiare de la Bruxelles, a stapanilor nostri de la Bruxelles.

Rep.:Spuneti-mi cine este presedintele Federatiei Nationale a Muncii, Ion Coiculescu, cel mai acerb critic al dvs.?

C.C.: El a condus organizatia Promin si cautand un aliat pentru realizarea unor sindicate independente, altele decat cele ale lui Marin Condescu, m-am aliat cu el pentru realizarea unei federatii nationale. Ne-am aliat, dar el a vrut sa transforme aceasta federatie intr-o chestiune de afaceri si obtinere de fonduri nerambursabile externe, ceea ce insemna sa compromitem aceasta federatie si miscarea sindicala, motiv pentru care am cerut suspendarea acestei federatii, pentru a evita un scandal public.

Rep.:Coiculescu va acuza de foarte multe lucruri, inclusiv ca declarati ca participati la reuniuni internationale, dar asta nu se intampla decat in mintea dvs.

C.C.: N-am participat imaginar la aceste intalniri. Aceste intalniri chiar au existat. Am fost la Geneva, Berlin, Madrid, San Francisco, etc. In luna decembrie o comisie internationala m-a vizitat chiar aici la penitenciar. Miscarea Sindicala Internationala, la initiativa sindicatelor miniere franceze, au hotarat sa acorde familie mele un sprijin financiar pe perioada in care eu sunt inchis…

“Pentru distrugerea Romaniei ar trebui judecate si sindicatele”

Rep.:Ce parere aveti despre ceea ce se intampla in prezent in lumea sindicala?

C.C.: Sistemul sindical este foarte ticalos! Dupa parerea mea, pentru distrugerea Romaniei, ar trebui judecate si sindicatele. Daca luam fiecare sindicat in parte vom gasi mari oameni de afaceri, imbogatiti. Exista baroni sindicali! In Romania miscarea sindicala nu-si mai are sensul, deja a devenit o sursa de inavutire. Liderii si-au creat niste statute proprii si prin acestea raman alesi pe viata si marjeaza pe langa politic. De fapt miscarea sindicala este divizata dupa politic, pentru a-si gasi protectie, pentru a fura impreuna. Scopul unui lider de sindicat acum este si de a lucra pe mana cu directorul de a imparti comisioane de a oferi preferential lucrari. Prin contractele colective de munca deconteaza anumite sume de bani, mii de miliarde se deconteaza intre sindicate si zic ca e legal. Salariile liderilor de sindicat se deconteaza catre sindicate din fondul de salarii al minerilor. Au plecat de mana cu administratia in strainatate, de exemplu in Cuba, Belgia, Spania, USA. Mantog, ministru secretar de stat, impreuna cu Condescu si restul administratiei au fost in strainatate, iar decontarile bineinteles au fost facute. Prin decontari din fondul de salarii s-a ajuns ca directorul general al Companiei Lignitului si liderul de sindicat sa incaseze cate 320 de milioane de lei. Dl. Vulpe a ajuns ca intr-o singura luna cu deconturi, spor de conducere, etc., sa ridice, de la casieria unitatii, un miliard.

“Condescu a fost platit pentru distrugerea mineritului”

Rep.:Ati vorbit despre Condescu, care este parerea dvs. despre el?

C.C.: Acest Condescu face niste jocuri murdare. A fost platit pentru distrugerea mineritului si isi face jocul in continuare pentru a-si duce la bun sfarsit mandatul. Acest Condescu a primit mita de la Banca Mondiala pentru a pastra secret planul de distrugere al mineritului si omul isi face datoria pana la cap, mai mult decat atat acum a incercat tot pe minerit, pe societatile proprii sa se si imbogateasca. M-am oferit d-lui prim procuror Mota sa-i dau date despre Condescu si afacerile lui dubioase... Pandurii au devenit o afacere de mii de miliarde, castigarea meciului de promovare de la Severin a insemnat o lucrare oferita direct patroanei de Building Vanju Mare. Nu putem uita afacerea cu bilete de odihna si tratament care n-au ajuns la mineri ci la procurori si politisti, peste 300 de bilete. Condescu n-a fost arestat atunci pentru ca el stie de partea cui sa fie. A fost cu Iliescu, acum este cu Basescu si de fiecare data se invarte pe langa putere pentru a fi protejat impreuna cu dosarele lui care zac pe undeva prafuite pe la procuratura si DNA.

Rep.:Imediat dupa evenimentele din ’99 dvs. l-ati acuzat pe Condescu in cazul privatizarii paguboase a Statiunii Sacelu…

C.C.: Da, a fost o afacere. Am sesizat-o in acea vreme, s-au incasat comisioane, el a avut atunci si un cont la BCR in care i s-a pus o anumita suma.

Fata pe liderii sindicali in general pot sa va mai spun ceva. Au fost si sunt si acum oameni care lucrau si lucreaza cu serviciile secrete. In momentul in care am fost cercetat de Parchetele Militare am avut ocazia sa gasesc in arhiva de documente anumite chestii care mi-au demonstrat ca unul dintre colegii mei, mai exact secretarul general al UFSMO, Nimara era colaborator al serviciilor secrete si toate documentele miscarii sindicale erau arhivate. Acest lucru l-au facut si altii…

“Omul Cozma nu este omul care sa tradeze”

Rep.: Credeti ca dupa eliberare Miron Cozma va milita pentru eliberarea locotenentilor sai cum ati facut dvs. in cazul sau?

C.C: Sunt sigur de asta! Omul Cozma nu este omul care sa tradeze. Are niste scopuri nobile si eu cred ca daca va face un partid va fi puternic pentru ca deja spectrul politic este marsav si compromis.

• A consemnat Claudiu Matei

Drepturi sindicale refuzate angajatilor Complexului de Servicii Comunitare

Angajatii Complexului de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Handicap (CSCCH), institutie subordonata Directiei pentru Protectia Copilului Gorj, isi desfasoara activitatea sub teroarea directorului Dumitru Aribasoiu si administratorului Viorica Popescu, persoane fidele ordinelor impuse de superiorul Constantin Preoteasa. Pe ultima suta de metri ca director al Directiei Copilului, Preoteasa inca face legea, de data asta pe linie sindicala si prin intermediul celor doi trepadusi.

Salariatii Complexului, nemultumiti de drepturile putine de care au parte, s-au inscris in sindicatul “Ambulanta”, pentru a putea obtine, printre altele, un concediu de odihna mai mare, zilele de sambata si duminica lucrate platite si diferite sporuri. Numarul mare al subordonatilor care s-au alaturat acestui sindicat, 43, a starnit iritarea conducerii Complexului, care i-a amenintat cu pierderea locului de munca, in cazul in care nu renunta la aceasta afiliere. Pentru ca amenintarile sa aiba cat mai multa greutate, au fost proferate chiar si de catre Constantin Preoteasa care le-a si indicat oamenilor ca ar fi mai bine sa se inscrie, daca tot vor sindicat, in “Sanitas”, condus de colegul sau de partid Valentin Popa.

Cum nici amenintarile si nici “indicatiile pretioase” n-au dat roade, conducerea Complexului a creat un sindicat, fara nume si personalitate juridica, la care au fost fortati, sub amenintarea concedierii, sa semneze adeziuni aproximativ 50 de persoane. Sindicatul proaspat creat este condus de catre administratorul Viorica Popescu, o fosta magazionera ajunsa pe functie de conducere la interventia atotputernicului Preoteasa. Pe langa competenta sa pe care nu o comentam, aici se mai poate vorbi si de faptul ca cei de la Complexul de Servicii Comunitare habar n-au, sau nu vor sa stie, ce inseamna un sindicat, organizatie creata special pentru apararea intereselor salariatilor in relatia cu administratia. Ori la Complex chiar administratia reprezinta sindicatul, lucru care nu implica cu siguranta apararea drepturilor angajatilor.

Ca orice institutie subordonata lui Preoteasa, CSCCH este bantuita si de o alta anormalitate – numarul mare de angajati. Pentru 53 de copii institutionalizati si 20 care stau in centru doar in timpul zilei, exista 127 de angajati, majoritatea, bineinteles, rude si pile ale celor cu functii de raspundere si, de ce nu, chiar ale lui Preoteasa.

Vom reveni.

• Mihai Popescu

Cu sprijinul Consiliului Judetean

Banii gorjenilor iau drumul altor judete

Societatea clujeana Ben&Ben Serv SRL a papat anul trecut 10 miliarde de lei vechi de la Consiliul Judetean Gorj.

Firma este foarte cunoscuta la nivelul intregii tari beneficiind de o serie de lucrari finantate de UE. Ben&Ben a beneficiat de contracte foarte avantajoase si in Gorj cu toate ca in mai toate zonele tarii societatea a avut probleme privind calitatea lucrarilor executate.

In luna iulie a anului trecut, societatea clujeana a reusit sa castige patru licitatii la Consiliul Judetean, doua dintre acestea intr-o singura zi.

12 iulie a fost o data norocoasa pentru Ben&Ben SRL. Firma care are ca principal obiect de activitate transporturi terestre, camioane, utilaje si echipamente destinate lucrarilor de infrastructura a castigat din doua contracte aproximativ 4,4 miliarde de lei. Astfel, pentru consolidarea de terasamente in comuna Danesti si acelasi tip de lucrari la Alimpesti, societatea a eliminat sapte, respectiv cinci contracandidate.

Peste numai o saptamana, Ben&Ben a mai castigat 2,5 miliarde de lei, iar pe 25 iulie, pentru lucrari de consolidare terasamente la Bustuchin alte doua miliarde de lei i-au intrat in cont societatii clujene.

Un alt exemplu al plecarii banilor din judet este cel in cazul contractului pentru servicii de proiectare a lucrarilor de consolidare pe drumul judetean tantareni-Sacelu-Crasna. In iunie anul trecut, Consiliul Judetean a platit aceste servicii SC Robricons din Craiova, 119 milioane de lei, iar pentru un drum comunal 83 de milioane de lei.

• Daniel Dumitriu

Psihanalista Puianu face pe judecatoarea

Magistratul Adina Puianu emite judecati eronate, intuitive, despre persoane, parti in procese, pe care nu le-a vazut niciodata.

O motivare stupida a unei hotarari judecatoresti ii scoate in evidenta calitatile exceptionale in domeniul psihanalizei ale judecatorului Adina Puianu, dar mai ales vocatia in domeniul managementului in mass-media.

Inca o instanta gorjeana i-a scos imaculati pe doi dintre pornopolitistii de la “Rutiera”. Completul de judecata al Judecatoriei Targu-Jiu, avand-o presedinte pe magistratul Adina Puianu a hotarat, pe data de 17 ianuarie, ca politistii Marius Giura si Aurel Leustean sunt plini de candoare si fara de pacat fata de acuzele aduse de Sorina Badoiu, in “Scandal de Gorj”, cum ca ar fi intretinut relatii sexuale orale cu acestia si a condamnat editorul publicatiei la plata unor daune morale. Pana aici nimic iesit din comun, insa modul in care si-a motivat magistratul hotararea denota faptul ca nici macar cei nou veniti in bransa nu pun mare pret pe principiul de drept. Asadar, fara ca macar odata inculpata Badoiu Sorina sa fie prezenta in fata instantei, presedintele completului de judecata a apreciat ca aceasta “are un anumit grad de dezvoltare biologica intelectuala, fiind inca la varsta adolescentei cand poate fi usor de manevrat…”

Continuand parca intr-un stil de horoscop, judecatorul Adina Puianu apreciaza ca: “la aceasta varsta predomina teribilismul, care ii impinge pe tineri la diferite gesturi fara sa constientizeze urmarile negative si repercursiunile (sic!!!) faptelor lor”. Dupa care, introvertitul magistrat, combina haotic elemente juridice cu cele din domeniul mass-media: “In prezent presa speculeaza orice sambure de scandal, pentru ca publicatia sa se vanda intr-un tiraj ridicat in vederea obtinerii unor profituri…in consecinta instanta apreciaza ca este justificata pretentia partii civile privind acordarea daunelor morale…intrucat este obligatia ziaristilor de a verifica veridicitatea informatiilor pe care le primesc si abia apoi sa le publice. Instanta apreciaza ca, inaintea senzationalului si a interesului pecuniar, ziaristii trebuie sa spuna adevarul si calitatea informatiilor pe care le ofera celor care le citesc si le platesc publicatiile”, isi incheie elucubratiile magistratul.

si totusi, ce a stat la baza acestei hotarari judecatoresti, va veti intreba.

“Partea vatamata a fost supusa unor acte premergatoare de cercetare penala, aceasta implicand nu doar un consum nervos, dar si anumite consecinte la locul de munca cu atat mai mult cu cat partea vatamata este cadru de politie, calitate care implica anumite responsabilitati si o anumita imagine. In toata aceasta situatie partea vatamata a fost afectata, suferind pe mai multe planuri – social, profesional, familial.” Impresionant, am spune daca nu i-am cunoaste pe cei care imbraca uniforma MAI. Cat priveste imaginea politiei reprezentata de acesti politisti, chiar judecatorul Adina Puianu a constatat la una dintre sedinte, cand “partile vatamate”, se adunasera cap in cap si se jucau cu un telefon mobil ca la gradinita. Din cauza comportamentului avut, Puianu mai avea un pic si ii scotea afara din sala.

Curios este faptul ca aceeasi hotarare, cuvant cu cuvant, a fost pronuntata de judecator in doua dosare diferite. Daca la unul din cazuri magistratul si-a putut motiva hotararea si cu ajutorul unui martor, care a confirmat ca politistul a avut de suferit in plan social si familial, in cel de-al doilea dosar nu exista nici macar o persoana care sa povesteasca despre suferintele interioare ale aventurierului cu epoleti.

Cum a reusit judecatorul Adina Puianu sa dea o hotarare intr-un proces fara sa audieze inculpatul si martorii, si cat de legala si temeinica este aceasta vor hotari magistratii Tribunalului in recurs.

In ceea ce priveste psihanaliza judecatorului asupra inculpatului necunoscut si “repercursiunile” ce au decurs din publicarea articolului, asupra politistului, no comment.

Cam asta arata justitia, cu dosarul paravan la gura, cu consideratii personale, dezbateri in soapta si rasete-n barba, savarsita de tandemul fatal judecator-procuror.

• Adrian Iovan

“Odiosul” Cretan

Zidurile puscariei il ascund acum pe unul dintre cei mai loiali locotenenti ai lui Cozma, Constantin Cretan.

Ce a facut acest personaj este groaznic! A scos minerii in strada sa-i bata pe Jandarmi, apoi a iesit cu acuze grave la adresa liderului Condescu si a infiintat o asociatie care milita pentru eliberarea teroristului Miron Cozma. Infiorator! Acum zace in puscarie alaturi de gasca organizatoare de mineriade, in urma unei hotarari a unei justitii drepte.

Cam asa ar suna un inceput de material scris de ziaristii care au vazut mineriada la televizor.

Constantin Cretan, singurul lider al minerilor care in ‘99 a avut curajul sa se alature confratilor din Valea Jiului. Revendicarile minerilor gorjeni au fost expuse la Cozia doar de Cretan, aflat langa Miron Cozma si nu la caldura prin nu stiu care statiune montana.

Dupa arestarea lui Cozma, in februarie ’99, Cretan a avut curajul sa-i stranga pe disponibilizatii din minerit alaturi de el ca mai apoi sa militeze pentru eliberarea acestuia, alaturi de colegii din Vale.

Condamnarea sa la cinci ani inchisoare pentru acele evenimente denota cat de dreapta este justitia in Romania si cat este de neinfluentata politic, avand in vedere ca la putere se afla acum, ca si atunci, aceeasi oranduire.

Constantin Cretan mai are de ispasit trei ani din pedeapsa primita pentru evenimentele din ’99 de la Costesti si cel mai mult vor avea de suferit sotia si cei patru copii ai sai. Ma intreb daca a meritat toata zbaterea pentru interesele celor multi, in timp ce altii se autoproclama lideri…

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   20.01.2006. 14:34

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 91 - 20 - 27 ianuarie 2006

Sotia evazionista a comisarului Purece, protejata de Serviciul de Investigare a Fraudelor

Secretul averilor majoritatii politistilor gorjeni consta in indeplinirea catorva conditii elementare: maleabilitatea organului legii, functie si nevasta cu firma. Comisarul sef Vasile Purece indeplineste cel putin doua dintre aceste conditii, plus pile la colegii de institutie, carora le ramane cu siguranta indatorat pentru ca au grija de dosarele sotiei.

Elena Purece, sotia comisarului sef Vasile Purece, sef Birou Arme, Explozivi, Substante Toxice, din cadrul IJP Gorj, este unul dintre marii evazionisti ai judetului. Administrator de firma cu cifra de afaceri de aproape 51 de miliarde de lei si doi angajati, femeia face bani buni de ani de zile cu intermedieri in comertul cu produse diverse, printre altele cu sapun de rufe si detergenti.

Sub protectia functiei sotului, Elena Purece a incercat de toate prin firma SC Simbolic Serv Tg-Jiu, de la tentativa de inselaciune asupra SC Artego SA, pana la evaziune fiscala creata prin acceptarea, intocmirea si inregistrarea in contabilitate a unor documente fictive. Nu-i sunt straine nici falsul si uzul de fals.

Garda Financiara, sectia Gorj, a descoperit la SC Simbolic un prejudiciu de 1.775.729.964 de lei, creat prin comiterea infractiunilor amintite mai sus.

Despre SC Simbolic s-a discutat, inca din data de 31.05.2005, si in cadrul Grupul Operativ de Prevenire a Criminalitatii, grup din care face parte inclusiv politia. S-a intocmit si un dosar care a fost trimis la Serviciul de Investigare a Fraudelor, din cadrul IJP, dar zace prafuit in sertarele comisarului sef Alexandru Gridan de vreo opt luni.

Subinspectorul Daniel Tica, purtatorul de cuvant al IJP Gorj, nu a putut oferi o explicatie cu privire la dosarul SC Simbolic pentru ca era ocupat si “au fost ceva probleme”, insa comisarul sef Purece si-a facut timp sa afle ca publicatia noastra se intereseaza de acest caz. Cum risca prea mult sa incerce el sa ne determine sa nu publicam materialul, si-a incercat norocul sotia acestuia, Elena, prin intermediari bineinteles.

• Adrian Iovan

Pe terenul primariei

Nababii Targu Jiului isi trag cartier de lux

Un nou cartier de vile se va construi in municipiul Targu-Jiu gratie unor terenuri pe care primaria le-a scos recent la licitatie pentru concesionare. Spuma societatii din oras a pus mana pe parcele la preturi rezonabile pe care le vor plati in termen de 25 de ani. Cum nu oricine poate avea acces la informatii care sa duca la cumpararea de terenuri in conditii mai mult decat acceptabile, castigatorii licitatiei fac parte din tagma magistratilor, consilierilor locali si functionarilor din primarie.

Consiliul Local Targu-Jiu a aprobat la sfarsitul lunii noiembrie 2005 concesionarea pe o perioada de 99 de ani a 22 de parcele de teren pe str. Bicaz din municipiu. Licitatia a fost organizata in data de 11 ianuarie a.c. si a facut fericiti 19 potentati locali, trei din parcele nefiind adjudecate. Marea majoritate a participatilor la licitatie au nume sonore la nivelul judetului, insa nu toata lumea s-a putut infrupta din halca aruncata de primarie. Daca despre organizarea licitatiei s-a dus buhul in anumite cercuri, la vanzarea propriu-zisa s-au descurcat doar cativa, bineinteles si cu complicitatea unora dintre ceilalti licitanti.

“Matusile” angajatilor din primarie

Trei dintre angajatii primariei au devenit proaspat posesori de teren cu vedere la Jiu dupa licitatia din data de 11 ianuarie. Dintre acestia doar unul singur, Maria Luminita Popescu, a avut curajul sa participe in persoana, fara intermediari, ceilalti doi bagand la inaintare rudele.

Narcisa Cristea, directorul economic al Primariei Tg-Jiu l-a lasat pe sotul sau, Dumitru Cristea, sa-si adjudece parcela numarul 11. El a licitat 400 de milioane de lei, pe care-i va plati in 25 de ani, pentru 335 mp. Cristea a indeplinit in urma cu cativa ani functia de consilier local al municipiului si a profitat din plin de acest statut. Prin influenta data de functie el a obtinut teren intr-un spatiu verde de langa Castelul de Apa. Desi s-a iscat un scandal la momentul respectiv, in cativa ani parcul care era acolo a disparut aproape in totalitate, ridicandu-se in schimb o mandrete de vila care blocheaza vederea la strada a blocului din spate.

Raul Chiriac, seful Serviciului Investitii, Licitatii si Managementul Calitatii, din cadrul primariei, a devenit proprietar a 400 mp, la un pret de 605 milioane de lei, prin intermediul tatalui sau Ion Chiriac.

Copiii prefectului – concesionarii primariei

Fii prefectului stefan Popescu Bejat probabil se gandesc deja la proiectul dupa care isi vor construi pe cele doua parcele pe care le-au concesionat pe str. Bicaz. Notarul Nicolae Popescu Bejat a licitat 616 milioane de lei pentru un teren de 453 mp, iar fratele sau, judecatorul, Lucian, 451 de milioane de lei pentru 400 mp. Amandoi au fost declarati castigatori. Lucian Popescu Bejat mai detine o parte dintr-un teren si dintr-o casa in Drobeta Turnu-Severin, mostenire din partea sotiei sale, Olga. In Tg-Jiu are un apartament achizitionat in 2004 si a detinut, pana in luna aprilie a aceluiasi an, o jumatate dintr-un alt apartament pe care a vandut-o cu 800 de milioane de lei fratelui sau Nicolae. In acelasi an a facut rost si de 4000 euro din vanzarea unui autoturism Cielo. In prezent judecatorul detine un VW Bora.

Claudia Ionela Curelaru, procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu va scoate din buzunar, in urmatorii 25 de ani, 615 milioane de lei, pentru 479 mp. Conform declaratiei de avere, pana in prezent ea nu detine decat un autoturism Opel si un sot caruia nu-i divulga numele si nici locul de munca.

Cacealmaua lui Valceanu

Valentin Banica, judecator la Tribunal Gorj a licitat pentru o parcela de 400 mp, singurul sau contracandidat fiind fostul subprefect de Gorj Eugen Valceanu. Au fost mai multi care au poftit la acea parcela, dar n-au avut curajul sa liciteze gandindu-se ca nu au nici o sansa in fata fostului subprefect care cu siguranta ar fi oferit un pret exorbitant de concesionare, peste un miliard de lei. Surse de incredere au declarat ca la deschiderea plicurilor cu ofertele depuse de cei doi, comisia de licitatie a constatat ca lui Valceanu ii lipsea un document pe care acesta sustinea ca il are acasa. Banica i-a permis sa mearga acasa sa-l aduca spre stupefactia comisiei, constienta ca din cauza acestui gest judecatorul va pierde licitatia, deoarece fostul subprefect va oferi cu siguranta mai mult decat el. Cand s-au deschis ofertele uimirea a fost generala: Valceanu a oferit minimum pe terenul de 400 mp, adica 100 de milioane de lei, in timp ce magistratul a oferit dublu si l-a castigat. Gurile rele spun ca participarea fostului subprefect a fost doar de fatada, mizandu-se pe retragerea eventualilor contracandidati, stiut fiind faptul ca Valceanu este o persoana foarte bogata.

Consilierul local Traian Patrascoiu, directorul falimentarei SC Unirea S.A., a fost mai cu dare de mana decat toti, el a oferit pentru un teren de 400 mp, 955 de milioane de lei si, bineinteles ca l-a si castigat.

In scurt timp baracile ACH, locul din care sute de oameni risca sa fie dati afara in orice moment, va fi eclipsat de luxul cladirilor pe care proaspetii concesionari si le vor construi cu siguranta pe str. Bicaz.

• Neli Matei

In amintirea vremurilor trecute,

Primarul Parvulescu reclamat de Antonica Belgiu

Fostul preot - primar al comunei Farcasesti, Antonica Belgiu, revine in fata opiniei publice dupa ce in ultimul timp a stat mai mult prin tribunale si a dat cu subsemnatul pe la Parchet pentru diverse infractiuni comise pe banii publici in perioada in care se afla la carma primariei.

Luandu-si “in serios” functia de consilier local din partea PRM, Belgiu a dezvaluit o serie de ilegalitati comise de actual primar Constantin Parvulescu si acolitii sai.

Cum nici el n-a fost un sfant, neintelegandu-se nici cu doctrina bisericii si nici cu legalitatea activitatii primariei, lui Belgiu i-a fost usor sa depisteze magariile facute de Parvulescu si, oricum, ele nu sunt evidente decat pentru organele de cercetare care ar trebui sa se autosesizeze. Pentru acest lucru argumente sunt suficiente si se pot gasi si mai multe la fata locului, sau in contabilitatea primariei. De la diferenta imensa la costul asfaltului pe metru patrat, pana la renovarea scolii “Victor Popescu” sunt destule de aflat, cum ar fi de exemplu, despre renovarea sediului primariei, care a costat 1,6 miliarde de lei, in conditiile in care, in urma cu cinci ani, la construirea ei s-a cheltuit cu putin peste 500 de milioane de lei. Ajutoarele pentru sinistrati lasa si ele loc de speculatii, mai ales ca exista voci care sustin ca nu toti banii primiti au si ajuns la cei pentru care au fost trimisi. La fel cum se presupune ca s-a intamplat si in cazul stadionului pe care se dezlantuiesc Vulturii Farcasesti, echipa derizorie din comuna. Pentru reabilitarea acestuia au fost cheltuiti 1,5 miliarde de lei, aproximativ jumatate cat s-a cheltuit pentru renovarea stadionului din municipiu.

Insa apogeul ilegalitatii a fost atins in cazul scolii “Victor Popescu”. Inundatiile din luna mai 2005, au oferit primariei posibilitatea de a pune mana pe 11,5 miliarde de lei primiti de la Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru reconstructia sau renovarea scolilor distruse. Bani erau suficienti si se putea face fara nici un fel de problema o noua cladire pentru scoala amintita, intr-o locatiei nesupusa riscului inundatiilor, numai ca s-a preferat renovarea, in care a fost implicata o firma la care i-a fost atribuita lucrarea in mod direct, fara licitatie. Bani s-au cheltuit, vreo 7,5 miliarde de lei, dar nici pana acum lucrarile nu s-au finalizat, copiii invatand in conditii inumane.

Primarul Parvulescu mai are astfel de “surprize” pentru organele de cercetare penala, inclusiv pe lucrari date pe relatii de nepotism, dar astea pot fi descoperite doar in urma unei anchete.

Despre ce l-a determinat pe Antonica Belgiu sa vorbeasca despre ilegalitatile crase comise de catre actualul primar, este lesne de inteles. Prin 1998, cand el se afla pe postul de prim gospodar al comunei, o neintelegere cu viceprimarul pe atunci Constantin Parvulescu i-a adus 24 de ore de arest. Prin marinimia pornita probabil de sub patrafirul de parinte, Belgiu a anulat mai multe amenzi pe care viceprimarul le acordase consatenilor care construisera fara autorizatie. In urma verificarilor facute de catre Politia Rovinari la solicitarea Prefecturii Gorj, Belgiu a fost acuzat de fals, uz de fals si inselaciune, cu un prejudiciu de aproape 100 de milioane de lei. El a fost retinut pentru 24 de ore. De-a lungul timpului a tot avut probleme cu legea, pe care nici pana in prezent nu le-a terminat. Oricum, daca conditiile o vor cere, se poate aranja ca el cu actual primar sa imparta aceeasi camera…

• Daniel Dumitriu

sarlatanul Botea: “Vreti razboi?... O sa pierdeti!”

Dezvaluirile aparute in numarul trecut al “Scandal de Gorj” referitoare la tunul de trei miliarde de lei denumit “Cartierul de lux Sohodol” au declansat reactii atat din partea persoanelor pagubite, cat si a altor victime ale escrocului Emil Botea, din toate colturile tarii.

Politistii si procurorii gorjeni “si-au facut treaba” si l-au scos basma curata, cum de altfel au facut si colegii lor de prin alte judete.

Directorul Scifcai: “Am fost amenintat!”

Dumitru Popescu, directorul SC Scifcai SA Tg-Jiu, a fost primul care a sesizat escrocheria lui Botea organelor de cercetare penala. Popescu l-a acuzat pe Emil Botea, cel care se afla in spatele SC Interactiv TV SRL Bucuresti, de comiterea infractiunii de inselaciune intrucat, in urma contractului incheiat in decembrie 2004 intre cele doua societati, privind cumpararea a trei parcele de teren de catre firma bucuresteana, aceasta nu onorase obligatiile contractuale privind termenele de plata.

Directorul Scifcai l-a acuzat pe Botea de faptul ca vanduse o parte din suprafata de teren fara ca aceasta sa intre in posesia Interactiv.

Printr-o rezolutie, data in iunie anul trecut, Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj l-a scos de sub urmarire penala sub pretextul ca intre societatea coordonata de acesta si Scifcai Tg-Jiu exista un precontract care ii dadea dreptul afaceristului sa vanda terenul.

Procurorul Focsan, cel care a instrumentat acest caz, a fost acuzat de directorul Scifcai de partinire, in sensul ca nu a luat in considerare faptul ca odata incheiat contractul propriu-zis orice alt inscris anterior devenea nul.

Popescu sustine ca intre el si Botea nu a existat nici o intelegere prealabila, mai mult, dupa anularea contractului, din cauza ca societatea bucuresteana nu a achitat prima transa din bani si dupa ce el a sesizat politia, a primit amenintari din partea lui Botea. “Va rog sa nu-mi speriati clientii si sa dezafectati terenul. Intarzierile vi se datoreaza exclusiv. Vreti razboi? O sa pierdeti!” Acesta este unul dintre mesajele trimise de Botea pe telefonul mobil al lui Popescu. «L-am sunat timp de cateva zile sa-l intreb ce se intampla, de ce nu onoreaza contractul, insa nu raspundea la telefon. Acest mesaj este consemnat si de organele de ancheta dar nu a fost luat in calcul”, a spus directorul Scifcai.

Ce n-au vrut sa stie politistii si procurorii

Societatea bucuresteana Interactiv a fost infiintata la jumatatea anului 2003 si avea ca obiect principal de activitate, activitati de radio si televiziune. Firma inregistra la finele lui 2003 datorii de peste 1,3 miliarde de lei, iar din iulie 2004 nu a mai depus nici un fel de declaratii privind plata obligatiilor la bugetul de stat si nici bilant la sfarsitul anului.

In prezent SC Interactiv deruleaza contracte cu Primaria Novaci, privind concesionarea de terenuri pentru constructia a noua vile, in conditiile in care practic firma nu mai exista. Pana la 31 decembrie 2004, societatea ar fi trebuit sa-si preschimbe certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului Bucuresti, lucru care nu s-a intamplat, astfel toate veniturile societatii, din ianuarie 2005 pana in prezent, sunt ilegale.

Botea a inselat statul si in cazul escrocheriei cu vile de lux din Tg-Jiu. Societatea controlata de acesta a incasat peste trei miliarde de lei de la 17 persoane, numai in baza unor chitante. Cele 17 persoane care au achitat respectivele sume nu le-au fost eliberate facturi pentru platile respective, Interactiv sustragandu-se astfel de la plata TVA catre stat in valoare de 570 de milioane de lei.

In afacerea de la Tg-Jiu, Botea a fost ajutat si de directorul adjunct al Scifcai, Ion Udroiu, fiind din aceeasi localitate si de catre ofiterul SRI, Liviu Paschia, care i-a facut cunostinta cu cativa dintre clienti.

Redactorii “Scandal…” l-au contactat telefonic, la nr.0721291856, pe Emil Botea pentru asi exprima un punct de vedere insa acesta nu raspunde la telefonul sau mobil.

Controversatul bancher al falimentarei Banci Populare a fost asociat cu subprefectul judetului Brasov si cu un consilier local in cel putin doua firme.

Societatile Gastroserv si Camserv SRL Brasov, coordonate de catre Botea si sotia acestuia, detin cele mai importante spatii comerciale din orasul de la poalele Tampei. Daca prima firma inregistreaza profit din administrarea unor restaurante de lux, Camserv inregistra anul trecut datorii de peste 20 de miliarde de lei la bugetul de stat si a fost declarata starea de faliment, activele firmei fiind scoase la licitatie.

Prin intermediul Camserv, Botea a incercat si la Brasov un “tun” de genul “Cartierul Sohodol”, dar pe fir a intrat Garda Financiara Bucuresti si escrocheria a fost stopata.

In numarul viitor vom continua cu amanunte senzationale despre escrocheriile cotcarului gorjean Emil Botea, poate magistratii gorjeni vor realiza ca protejeaza un infractor notoriu.

• Claudiu Matei

Turnatorul de serviciu

• Un politist mai mic de prin IJP petrece cel putin doua ore, pe fiecare zi, pe la firma sotiei sale. Gaborul isi serveste cafeaua in biroul consoartei si ajunge la serviciu cam pe la 11. Nu ca ar avea ceva de facut la birou ca pe la etajele superioare ale institutiei se mai doarme cu capul pe masa, dar macar asa, de ochii lumii sa fie si el la program ca de aia e platit. Sotia sa cica a scos miliarde din afacerile in sectorul minier si ar cotiza lunar ca omu’ sa-si pastreze uniforma.

• Un gurist jegos, de la singurul post de radio local care are ca ascultatori doar rudele celor care lucreaza acolo si cateva coafeze telenoveliste, s-a luat iar de noi pe un forum la fel de notoriu. Excrementul (materie rezultata din digestie care se elimina din corp prin anus - conf. DEX) afirma ca publicatia noasta este un fel de “Infractoarea + Play cu boi + Playboy”. Abia acest text seamana cu cele publicate in revistele de mai sus si cred ca refulatul ne confunda cu revistele de unde si-a procurat posterele pe care le are ascunse in baie si le foloseste la nevoie. Lifuroiul (larva cu coada - DEX) este cu siguranta fanul nostru, dar il macina invidia.

Uniune consensuala (tableta)

smenari au fost/ smenari sunt inca/ si-or fi in neamul romanesc…ar putea fi imnul functionarilor din Primaria Tg-Jiu si al magistratilor care au pus laba pe cate o bucata de teren in strada Bicaz. Se pare ca oamenii n-au comis nici o ilegalitate, insa “mica intelegere” a functionat perfect in unele cazuri. Cel putin in cel al licitatiei pentru parcela numarul 16 e fatis. Fostul subprefect Valceanu a depus o oferta si cei care tanjeau la bucata respectiva de pamant s-au speriat de numele competitorului si au luat-o la sanatoasa. S-a gasit unul cu doua perechi de oua care s-a apucat sa-l concureze pe Valceanu si, in final, a si castigat in fata acestuia. Cam asa ar putea gandi nestiutorii, optimistii, credulii, in nici un caz eu. Recunosc ca daca as avea banii lor as face, poate, smenuri la fel de mari, dar in nici un caz la fel de evidente.

Culmea este ca in acest caz, poate singurul, comisia de licitatie nu a avut vreo implicare dar a stiut si tolerat faptul ca asa zisii contracandidati sunt “pe felie”.

Dupa parerea mea, singurii care ar fi trebuit sa se abtina de la cacealmale de acest gen sunt Narcisa Cristea si Raul Chiriac.

Sotul madamei Cristea s-a infipt ca laleaua-n branza, in urma cu cativa ani la o bucata de teren in buricul targului chiar pe domeniul public. Mister Raul este mai mult decat apropiatul unor firme care presteaza destul de des pentru municipalitate si ciupercaresc din banii publici.

Fara nici o legatura cu cei mai sus, mi-a placut sloganul disponibilizatilor de la Grimex: “Ceausescu sa ne ierti, ca-n decembrie am fost beti!”.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   20.01.2006. 14:08

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 90 - 13 - 20 ianuarie 2006

Fostul subprefect Vlaicu vomita beat in cluburile de noapte

Marius Vlaicu, fost subprefect de Gorj, actual director al Parcului Industrial Bumbesti-Jiu, traieste, in ultimul timp, melancolia perioadei in care ocupa functie importanta in palatul administrativ. Despre cat de frumos era cu multe ziariste in jur si secretara la clanta usii, isi aduce aminte Vlaicu mai ales in plimbarile sale nocturne prin localurile de noapte si mai ales dupa ce ingurgiteaza ceva stimulente alcoolice.

In urma cu doua zile, mai bine zis cu doua nopti, Vlaicu a aterizat, cu mult dupa ora 2.00, intr-un bar cu animatoare. Alaturi de el si la fel de pornit pe admirat femei care sa-i infierbante imaginatia, mai era un individ care confirma tuturor celor interesati sau nu ca este insotit de o persoana importanta. Cum era foarte tarziu si programul artistic era pe sfarsite, cei doi s-au ales doar cu un “numar”, ce nu i-a satisfacut fiind considerat prea putin, motiv pentru care la plecare, dupa cateva sticle de alcool, cei doi au inceput cu amenintarile. Dintr-o data cei prezenti au aflat ca persoana importanta care le-a trecut pragul este chiar subprefectul judetului si ca: “toate corpurile de control vor veni peste voi daca nu mai danseaza fetele”. Lumea n-a fost prea impresionata asa ca, cheflii au trebuit sa se multumeasca cu o mica razbunare la plecare. Unul dintre ei, suprasaturat probabil de atata alcool, a vomitat langa masa la care au stat. Curatenie a facut ospatarita, dar ar putea, macar din bun simt, sa spele mocheta, asta in cazul in care isi mai aduc aminte in care bar au fost. S-ar putea chiar aranja cu cei din bar sa puna manelele care i-au stimulat atat de mult in noaptea betiei, incat sa aplaude frenetic.

• Adrian Iovan

Rodeanu mai aproape de sef de serviciu in Consiliu Judetean, decat de puscarie

Gheorghe Rodeanu, fostul director al Regiei Autonome Antrepriza Judeteana a Drumurilor si Podurilor Gorj, ar putea deveni sef de serviciu in cadrul Consiliului Judetean, conform noii organigrame a institutiei.

Rodeanu a fost condamnat anul trecut la un an de inchisoare de catre Tribunalul Gorj pentru comiterea infractiunii de primire de foloase necuvenite si abuz in serviciu.

Initial, ex-directorul RAAJDP a fost condamnat la o pedeapsa de 6 luni de inchisoare cu suspendare de catre Judecatoria Tg-Jiu, dar fostul PNA, cel care l-a trimis in judecata, a declarat apel impotriva sentintei.

Gheorghe Rodeanu a ajuns in vizorul PNA in urma unui raport al Curtii de Conturi Gorj care a scos la iveala faptul ca, dupa ce a contractat lucrari de la Consiliu Judetean, acestea erau cedate unor SRL-uri, banii publici ajungand in conturile acestora, in timp ce angajatii regiei erau trimisi in concediu fara plata.

Dupa plecarea din functia de director al RAAJDP, Rodeanu a fost numit director in cadrul Consiliului Judetean.

In prezent procesul in care sunt judecate faptele sale penale se deruleaza la Curtea de Apel Craiova, iar daca sentinta Tribunalului Gorj va ramane definitiva Rodeanu poate ajunge mai repede la puscarie decat in functia de sef de serviciu in cadrul Consiliului. Dar cum lucrurile in justitia romaneasca se deruleaza extrem de incet atunci cand exista un interes cel mai probabil se va intampla invers.

• Daniel Dumitriu

Fost bancher la Banca Populara Romana,

Megaescrocul Botea protejat de politistii si procurorii gorjeni

Controversatul bancher Ion Emil Botea, fostul presedinte al Bancii Populare Romane se afla in spatele unui tun de trei miliarde de lei, denumit generic “Cartierul de lux Sohodol”.

Cel putin 17 persoane au platit sume cuprinse intre 3.500 si 7.300 de euro pentru niste terenuri in zona de nord a Targu-Jiului, in posesia carora n-au intrat niciodata.

In plasa teparului Botea a picat si ofiterul SRI, Liviu Paschia.

Organele de cercetare penala l-au scos de fiecare data de sub urmarire penala pe administratorul SC Interactiv TV Bucuresti.

Prieten pana si cu mafia rusa, Botea s-a apucat de alte afaceri imobiliare in zona Ranca unde detine cel putin noua case de vacanta impreuna cu fratele sau, finantist la Rovinari.

“Vile de lux – cartierul Sohodol”, cam asa arata reclama de prima pagina a publicatiilor gorjene la finele anului 2004 si inceputul anului trecut. “O firma din Bucuresti va construi un cartier rezidential in zona de nord a municipiului”, era la vremea respectiva singura informatie care circula prin Tg-Jiu. si intr-adevar…

La data de 29 decembrie 2004, SC Scifcai SA a vandut unei firme bucurestene – SC Interactiv TV SRL – 20.000 mp. in strada George Cosbuc, nr. 1, pretul tranzactiei fiind de 7,5 miliarde de lei.

Imputernicit pentru aceasta afacere, de catre actionarii SC Interactiv, a fost Emil Botea care, prin intermediul fratelui sau, Daniel Florin, inspector la Administratia Finantelor Publice Rovinari, l-a cunoscut pe Dumitru Popescu, directorul Scifcai, si au incheiat business-ul.

La numai o luna de zile insa, Scifcai a trimis o adresa societatii bucurestene prin care o instiinta ca in doua zile contractul de vanzare-cumparare va fi reziliat intrucat nu a fost achitata prima transa de 1,3 miliarde de lei, conform intelegerii. In acelasi timp conducerea Scifcai a anuntat si unitatea bancara care acordase o linie de credit SC Interactiv, in baza contractului de vanzare-cumparare, sa procedeze la suspendarea acestuia.

Inselaciune sau “mica intelegere”

Pana la 31 ianuarie 2005, reprezentantul firmei bucurestene, Ion Emil Botea nu achitase decat un miliard din cele 3,7 miliarde necesare pentru a putea intra in posesia uneia din cele trei parcele de teren. Cu toate acestea el a vandut intreaga suprafata la diverse persoane.

Peste 80.000 de euro a incasat Emil Botea de la 17 persoane din Tg-Jiu, carora le-a “vandut” un teren care nu-i apartinea.

Directorul Scifcai, Dumitru Popescu, a sesizat Inspectoratul de Politie al Judetului Gorj si Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj despre faptul ca Botea a procedat in avans la vanzarea suprafetelor la alti cumparatori, fara a fi proprietarul acestora si il acuza de comiterea infractiunii de inselaciune.

Dupa doua luni si jumatate IPJ a intocmit un material, pe care l-a trimis Parchetului, in care propunea neinceperea urmaririi penale in cauza privindu-l pe Emil Botea.

Parchetul Judetean s-a conformat si la jumatatea luni iunie 2005, procurorul Gheorghe Focsan, prin rezolutia nr. 237/P/2005 confirma propunerea organelor de politie de neinceperea urmaririi penale.

Din rezolutia Parchetului reiese faptul ca Botea si Popescu incheiasera un precontract inca din octombrie 2004, iar afaceristul bucurestean putea vinde terenurile.

Intelegerea dintre cei doi s-a parafat la jumatatea lui octombrie pe intreaga suprafata de 20.000 mp urmand ca Botea sa valorifice parcelele in urmatoarele trei luni. Scifcai se obliga prin precontract sa predea SC Interactiv terenurile eliberate de orice constructie, iar societatea bucuresteana sa achite contravaloarea acestora pana la finele lui ianuarie.

“Mica intelegere” dintre cei doi s-a stricat din momentul in care Botea a incasat trei miliarde de lei si nu i-a mai raspuns nici macar la telefon lui Popescu.

Directorul Scifcai il acuza, intr-o adresa emisa Parchetului, pe procurorul Focsan ca prin rezolutia data este partinitor, intrucat prin incheierea contractului din decembrie partile au convenit la rezilierea oricaror conventii anterioare, neexistand nici un fel de obligatii care s-ar fi putut naste inaintea autentificarii contractului.

Mai mult, Popescu spune ca precontractul din octombrie era nul de drept, deoarece nu era autentificat la notar, iar neachitarea sumei de catre firma bucuresteana din cauza ca terenurile nu au fost eliberate de constructiile aferente este o scuza penibila si partinitoare a procurorului.

In urma contractului pagubos incheiat cu Interactiv TV Bucuresti, Scifcai nu si-a onorat angajamentele cu Ministerul Finantelor, privind plata datoriilor la bugetul de stat si fata de AVAS, asa ca a intrat in faliment. Popescu a afirmat ca terenurile au fusesera scoase la vanzare tocmai pentru acoperirea acestor datorii.

Pe felie cu organele

Aceeasi soarta au avut-o si persoanele care au dorit sa cumpere teren in asa zisul cartier rezidential “Sohodol”. 17 dintre acestea au depus plangeri penale impotriva lui Botea, pe care l-au acuzat de comiterea infractiunii de inselaciune. Trei miliarde a incasat Interactiv de la acestia in perioada octombrie 2004 – ianuarie 2005, ca avans si pentru documentatia cadastrala.

Reprezentantii Interactiv urmau sa perfecteze contractele de vanzare-cumparare cu aceste persoane insa, in ziua stabilita, ei nu s-au prezentat la biroul notarial. Dupa ce au realizat ca au fost inselati cei 17 au luat legatura cu Emil Botea care i-a asigurat ca va trece la punerea in posesie dupa ce societatea sa va finaliza procesul cu Scifcai.

Atat Politia, cat si Parchetul au fost sesizate in cursul anului trecut de faptul ca Emil Botea si Interactiv nu au respectat prevederile contractuale dar nici nu au restituit banii celor pagubiti.

La jumatatea lunii decembrie 2005, Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu a dat rezolutia nr. 1458 prin care confirma propunerea organelor de politie de neincepere a urmaririi penale fata de Botea.

Motivarea acestei rezolutii de catre procurorul Laura Gherghe este de-a dreptul penibila: “Nu a rezultat ca faptuitorul a exercitat actiuni de inducere in eroare asupra persoanelor vatamate, terenul existand la momentul solicitarii, aflandu-se in proprietatea Interactiv, neintocmirea documentelor pentru cadastru nefiindu-i imputabila faptuitorului, care a facut demersuri in acest sens. De altfel, in cererile incheiate intre persoanele vatamate si faptuitor nu este prevazut un termen cert de predare a parcelelor…”

Cu alte cuvinte Botea nu i-a mintit pe cei 17 privind proprietarul de drept al terenului, a depus eforturi pentru intabularea acestuia si oricum nu exista un termen pana la care Botea sa le predea pagubitilor parcelele, deci poate sa o faca si peste 50 de ani.

Ori o fi inteles d-na procuror, conform contractului intre parti, ca leasingul pentru teren (avans 50%, durata 25 de ani) si cel pentru locuinta (avans 30%, durata 50 de ani), chiar pot intra in legalitate cam prin 2055, dupa cum rezulta la o simpla adunare de clasa I.

Ofiter SRI in plasa lui Botea

Initial Emil Botea si fratele sau, Daniel, inspector financiar in cadrul AFP Rovinari, au dorit sa puna stapanire pe sediul Scifcai insa afacerea a picat din cauza ca era in vizorul AVAS.

In timpul derularii afacerii cu terenul din str. George Cosbuc, printre cumparatorii de parcele s-a aflat si un ofiter din cadrul SRI Gorj. Liviu Paschia Criveti a platit 3519 euro avans pentru 306 mp, insa a ajuns si el in randul pagubitilor.

Surse de incredere sustin ca sereistul si-ar fi recuperat banii de la Botea dupa o urmarire ca-n filme si cateva amenintari. Contactat telefonic, Paschia nu a dorit sa vorbeasca cu redactorii “Scandal de Gorj” si nici macar sa afle despre ce e vorba.

In prezent Emil Botea construieste in Statiunea Ranca noua case de vacanta cu banii din megaescrocheria “Cartier de lux Sohodol”.

Una din vilele de la Ranca o construieste pentru sufletul sau, iar celelalte, prin Interactiv, pentru cei interesati. Botea a concesionat de la Primaria Novaci noua bucati de teren de cate 250 mp pentru o perioada de 74 de ani. Fratele sau, Daniel Botea, detine si el, tot la Ranca, doua case de vacanta.

Cine este Emil Botea

Fost presedinte al Bancii Populare Romane si actionar majoritar la Banca Unirea, Ion Emil Botea a reusit sa creeze un prejudiciu de peste 450 de miliarde de lei, care a si adus falimentul primei institutii bancare amintite, in octombrie 2001.

De la BPR, Botea a beneficiat de o linie de credit de opt miliarde de lei, fara documente legale. Lichidatorii judiciari ai bancii se judeca de doi ani cu fosta conducere care nu a raspuns pana acum penal sau cu propriile averi pentru prejudiciul creat. Botea este acuzat in acest caz de folosirea bunurilor BPR in folos propriu, de tinerea unei contabilitati fictive si lipsa unei inventarieri a intregului patrimoniu.

El si-a cumparat doua apartamente in capitala cu banii BPR si in aprilie 2000 a achizitionat pentru banca 17 autoturisme Chrysler, existand suspiciuni in legatura cu preturile de achizitii.

Unul dintre lichidatorii BPR declara ca averea lui Botea este imposibil de executat pentru ca, in urma divortului, o parte din bunuri au revenit copiilor. Probabil lichidatorul nu stie despre vilele de la Ranca.

Legaturi cu mafia rusa

Emil Botea a fost intermediarul unor fosti generali KGB, pe care i-a ajutat sa puna stapanire pe Banca Populara.

In calitatea sa de presedinte al BPR si al Consiliului de Administratie al Bancii Unirea, Botea a fortat preluarea acesteia din urma de catre BPR ca sa o poata vinde ulterior unor afaceristi rusi pe care i-a cunoscut in Germania.

si in conducerea BPR, Botea a fost inconjurat de personaje controversate: vicepresedintele Octavian Pana, ginerele fostului sef al Directiei Cercetari Penale; Tudor Stanica, seful Directiei Juridice; Petre Sfarleaza, fost judecator, alungat din magistratura pentru implicarea in adoptii ilegale.

• Claudiu Matei

Directorul Aristica Morosanu:

“Exista si medici incompetenti”

Dr. Aristica Morosanu, directorul executiv al Directiei de Sanatate Publica (DSP) Gorj, este o figura aparte in tagma conducatorilor de institutii din judet. Activitatea sa este pigmentata cu unele momente picante care l-au facut celebru chiar si la nivel national. Pe cand era director la Spitalul Tg-Carbunesti, Morosanu a fost acuzat de catre un coleg ca l-a agresat fizic si a devenit subiect de stiri la nivel national, dupa ce subordonatii sai au confundat sexul unui nou nascut.

De cand a fost numit in fruntea DSP, dr. Aristica Morosanu s-a pus la curent cu tot ceea ce inseamna sanatatea gorjeana, avantaje ale functiei, competenta managerilor din sistemul medical si motivele mortalitatii din spitalele gorjene.

Reporter: Cat de bine functioneaza in acest moment sistemul medical gorjean?

Aristica Morosanu: Sistemul medical gorjean functioneaza la aceeasi parametrii ca in toata tara. Poate chiar mai bine, pentru ca in Gorj au fost confirmate doua cazuri de rujeola, pe cand in unele judete s-a constatat o epidemie. In privinta datoriilor, cele mai multe sunt la Spitalul Judetean, 50 de miliarde de lei; Motru, opt miliarde; Dobrita, sase miliarde; Serviciu de Ambulanta, trei miliarde. Novaci si Tg-Carbunesti nu au datorii.

Rep.: In ceea ce va priveste dati-mi trei exemple de avantaje ale functiei de director al D.S.P.

A.M.: Ma trezesc la 5.30, la 6 ajung la Carbunesti, la 8 la spital, la Tg-Jiu. Al doilea ar fi ca fiecare zi este plina si nu ma plictisesc, cunosc o serie de personalitati din domeniul medical si sfera politica. Al treilea ar fi ca beneficiez de publicitate gratuita in presa.

Rep.: Cat timp credeti ca ar rezista competenta dvs. unei eventuale reorientari politice?

A.M.: Pai, PD 1996-2000. In 2003 o perioada in expectativa si dupa aceea am trecut la PSD, in prezent sunt la PD.

Rep.: Cum ati caracteriza urmatoarele trei persoane: Creola Enoiu, director Spitalul Judetean, Alexandru Prejbeanu, contabil sef spital; Nicolae serban, sef Serviciu Ambulanta?

A.M.: Creola Enoiu – energica, echilibrata, in mare parte bine intentionata, dar asculta de unele persoane foarte usor. Alexandru Prejbeanu – ii place sa vorbeasca mult, bun contabil nu economist, destul de pendulant in a lua o decizie. Nicolae serban ar trebui, inainte de a iesi in presa, sa stea de vorba cu ceilalti, pripit in luarea unor decizii.

Rep.: Cum comentati grandomania directoarei Creola Enoiu in privinta cheltuirii banilor publici pe legitimatii pentru personalul spitalului inscriptionate cu numele sau?

A.M.: Ar trebui sa aiba si cererea de demisie sub masa, chiar daca semneaza un contract pe patru-cinci ani.

Rep.: Dar faptul ca familia ei detine o afacere identica ca si profil cu meseria sa de baza?

A.M.: Sotul ei are o societate comerciala cu profil medical, nu stiu daca ea isi desfasoara activitatea acolo.

Rep.: In sanatate salariile sunt destul de mici in comparatie cu prosperitatea de care dau dovada unii medici. De unde credeti ca vin atatia bani, masini si case?

A.M.: Unii isi desfasoara activitatea precum padurarii si fara salarii…

Rep.: Este arhicunoscut faptul ca esti tratat bine de medic daca ii dai cat de cat o atentie. Cat de mare este spaga la medicii gorjeni?

A.M.: Oficial nu cunosc vreun medic care a cerut bani…

Rep.: In spitalele gorjene din ce se moare cel mai mult: lipsa medicamentelor sau incompetenta medicilor?

A.M.: Nu exista lipsa de medicamentatie. Din pacate in Gorj s-a cam uitat ca in spitale se mai si moare. Sunt si cazuri de incompetenta in care doctorii au ajuns in instanta.

Rep.: Ce ati dori sa faceti pentru sanatatea gorjeana si nu puteti, dintr-un motiv sau altul?

A.M.: Mi-as dori sa pot aduce mai multi bani si sa schimb unii manageri care nu sunt buni in cheltuirea banilor publici.

Rep.: Cum ati caracteriza intr-un cuvant bugetul alocat anul acesta sanatatii gorjene?

A.M.: Satisfacator.

• A consemnat Anca Frumuselu

Ilegalitatiile lui Preoteasa creeaza valuri in PSD Gorj

Consiliul Judetean Gorj incearca sa dreaga busuiocul la Directia pentru Protectia Copilului anuland mai multe licitatii care au fost organizate si castigate ilicit. Cum era si normal si licitatia pentru deratizare si dezinsectie, castigata de catre SC Anetistar SRL, va avea aceeasi soarta, scutind cheltuirea inutila din banii publici a sute de milioane de lei. Daca aceste masuri indreapta intr-un fel situatia, vinovatul principal de crearea acesteia, Constantin Preoteasa, va ramane aproape sigur nepedepsit, datorita apartenentei sale la acelasi partid ca si presedintele Consiliului Judetean. Pe de alta parte familia Giurcau incearca sa-si imbunatateasca imaginea in fata opiniei publice, folosindu-se de ceea ce a invatat ea mai bine: stimularea bunavointei celor in masura sa ajute la realizarea acestui lucru, fie ei chiar si ziaristi.

Calinoiu indreapta greselile directorului general

Serviciul de Protectie a Plantelor Gorj va realiza, in 2006, lucrarile de dezinsectie si deratizare la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Gorj si unitatile subordonate acesteia.

Aceasta decizie a fost luata de catre presedintele Consiliului Judetean, Ion Calinoiu, si a fost intarita printr-o hotarare de consiliu, in urma cu cateva zile.

La doar 14 zile de la castigarea licitatiei si la o zi de la incheierea contractului, 14.12.2005, firma Anetistar, implicit familia Giurcau, a ramas fara un contract in valoare de 1,650 miliarde de lei, pe care il castigase suspect de usor si neindeplinind conditiile legale impuse de catre caietul de sarcini.

Cum directorul D.G.A.S.P.C., Constantin Preoteasa si directorul economic Dorela Mischie erau foarte siguri ca lucrurile vor ramane asa cum au stabilit ei, Anetistar a si inceput treaba, chiar inainte de semnarea contractului, motiv pentru care, acum cand contractul nu va mai fi valabil, cineva va trebui sa plateasca lucrarile efectuate deja, in valoare de aproximativ 20 de milioane de lei, dupa cum sustin surse din cadrul directiei.

Returnarea acestor bani va reveni cel mai probabil in sarcina celor doi ca responsabili de incheierea acestui contract. Insa nu aceasta este problema majora a lui Preoteasa. Cea mai mare temere a sa se refera la mediatizarea continua a escrocheriilor facute la directie, ce poate atrage in orice moment atentia organelor de cercetare penala care se pot autosesiza.

Preoteasa protejat de “armura” PSD

In privinta sefilor de la “judet” nu-si face mari probleme pentru ca pesedist la pesedist nu-si scoate ochii. Cu toate ca a luat masuri pentru ca Anetistar sa nu deruleze contractul pentru deratizare si dezinsectie si, in plus, alte cinci licitatii au fost anulate, este greu de crezut ca Ion Calinoiu va da pe mana procurorilor ilegalitatile comise de Preoteasa si acolitii sai, sau il va sanctiona drastic.

Presedintele Consiliului Judetean este si presedinte executiv al PSD, iar Preoteasa a indeplinit functia de vicepresedinte, dar a demisionat pentru a nu deveni incompatibil cu postul de la directie, insa a ramas membru in Biroul Permanent al PSD Gorj, ceea ce este echivalent cu gradul la care tocmai a renuntat.

Un alt atu de care se bucura Constantin Preoteasa este prietenia arhicunoscuta dintre fiul sau, Claudiu, si deputatul Victor Ponta , supervizorul PSD Gorj.

Aceste avantaje ii dau curaj directorului D.G.A.S.P.C. sa admita, in cercuri restranse, ca licitatiile desfasurate la sfarsitul lunii noiembrie 2005 la directie sunt ilegale, dar nu este vina lui, ci a Dorelei Mischie, directorul economic al institutiei. Ceea ce se va intampla este usor de dedus: aceasta isi va pierde cel putin postul in favoarea solidaritatii PSD.

Colaboram?

Daca lui Constantin Preoteasa colac de salvare ii este partidul, afacerile familiei Giurcau se vor subtia din cauza scandalului de la D.G.A.S.P.C. Nici n-a uitat lumea de acuzatiile facute in instanta de Primaria Tg-Jiu fata de una dintre firmele familiei, cum ca a supraestimat valoarea unor deratizari facute in scolile din municipiu, ca s-a si ivit o alta problema – Anetistar, firma nou infiintata si fara trecut a dat chix intr-o licitatie trucata.

Claudiu Madalin Giurcau, administratorul SC Girmad SRL, firma care a avut probleme cu primaria, a realizat ca publicitatea negativa va afecta viitoarele afaceri ale grupului de firme pe care-l detine familia: SC Radical SRL, SC Girmad si SC Anetistar, asa ca a luat initiativa. In loc sa se gandeasca sa participe la licitatii fara a-i impulsiona in vreun fel pe cei care decid asupra acestora, si-a gasit un intermediar care sa-l ajute sa imbuneze redactorii publicatiei noastre, ca acestia sa nu mai scrie despre familia Giurcau.

Tanarul s-a plans de faptul ca tot ceea ce scrie prin ziare ii aduce numai dezavantaje si

dupa cateva minute in care a incercat anemic sa convinga jurnalistii ca totul s-a desfasurat ca la carte in cazul contractului pentru dezinsectie si deratizare, a trecut direct la ceea ce-l interesa, ca un om obisnuit cu astfel de lucruri: “Pai, ce facem, colaboram?” Daca raspunsul ar fi fost afirmativ, urmatoarea intrebarea ar fi putut fi referitoare la valoarea acestei colaborari. Nemultumit de raspunsul primit si-a trimis trepadusul si a doua zi dimineata, la prima ora, sa mai incerce o data. Nici de aceasta data raspunsul n-a fost cel asteptat.

Intrebarea fireasca care se pune este urmatoarea – nu cumva acest “colaboram” a facut minuni in cazul organelor de decizie de la directie, care au riscat totul pentru a acorda deja celebra licitatie de acum, in valoare de 1,650 miliarde de lei firmei Anetistar? Surse demne de incredere afirma ca da, iar comisionul care urma sa se incaseze era de cateva sute de milioane de lei.

• Neli Matei

Turnatorul de serviciu

• Bugetul Consiliului Judetean a avut prevazuta in acest an o suma considerabila pentru limuzinele unor potentati ai Gorjului.

Lista cu lucrarile de consolidari drumuri pentru 2006, intocmita de catre Directia Tehnica, este un pomelnic in care sunt enumerate cateva comune din judet si sumele alocate, totalul acestora depasind 135 de miliarde de lei.

La o privire mai atenta se observa insa ca cele mai mari sume au fost alocate catre localitatile pe unde alesii PSD umbla cel mai des din motiv de zone turistice si vile de vacanta. Asadar doua comune au primit sapte si respectiv zece miliarde de lei pentru consolidarea si modernizarea drumurilor pe unde mai marii PSD merg cu limuzinele.

• Trei magistrati de la Judecatoria Tg-Carbunesti au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii transferul in cadrul institutiilor similare de la Tg-Jiu.

Liliana Cruceru, Geanina Dogaru si Damian Cristescu vor deveni judecatori la Judecatoria Tg-Jiu dupa ce vor fi avizate cererile de transfer de catre conducerea celor doua instante implicate.

Escrocul Botea (tableta)

Emil Botea le este foarte cunoscut pagubitilor Bancii Populare Romane, iar de un an si celor care au dorit sa locuiasca in cartierul de lux Sohodol din Tg-Jiu. Cu siguranta acesta nu le este si simpatic pentru ca i-a jecmanit de miliarde bune.

Curios este faptul ca pentru nici una din cele doua escrocherii Botea nu a raspuns penal. In cazul Bancii Populare situatia este destul de clara: cei care ar fi trebuit sa dinamizeze putin dosarele in acest caz si-au luat spagi grase, dar nu e singurul motiv. Cel putin 300 de miliarde din prejudiciul creat la BPR sunt credite catre mai marii vremii, devenite in limbaj financiar “credite neperformante”. Un singur lucru mai trebuie amintit de acest caz si este cel mai important, dupa parerea mea: smenurile la BPR sub Botea au fost facute sub tutela CDR (PNL, PD, PNtCD).

La Tg-Jiu, Botea, ajutat de fratele sau, ditamai inspectoru’ a vrut sa-si traga sediu tocmai in cladirea Scifcai si cum afacerea a picat din motive de AVAS, fratii Botea s-au reorientat rapid catre terenurile societatii conduse de catre Popescu. si acum Emil, expert in art. 215 C.P. (pentru politisti si procurori – INsELACIUNE) a trecut la treaba: in trei luni, trei miliarde de lei. Nu pot sa zic ca directorul Popescu n-a avut stiinta despre toate astea mai ales ca procurorul Focsan face referire la un precontract intre parti, prin care Botea avea liber la smen, insa, in cazul persoanelor inselate alt procuror l-a scos imaculat pe escroc.

De ce nu raspunde penal Botea e lesne de inteles – cine a fost la putere in perioada ‘97-’98 este si acum.

In timp ce pagubitii bat drumurile instantelor, latifundiarul Botea si-a mutat afacerile la Ranca unde construieste noua vile.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   13.01.2006. 13:40

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 89 - 6 - 12 ianuarie 2006

Presedintele Miruta accepta ca judecatorii pot fi mituiti

Imaginea justitiei gorjene se perimeaza pe zi ce trece, mai ales ca anul trecut mai multe personaje ce au comis ilegalitati de zeci de miliarde de lei au fost eliberate de judecatorii gorjeni urmand a fi judecate in stare de libertate. Pe langa omul de rand care nu mai are incredere in judecatorii de foarte mult timp, acum si colegii lor magistrati isi exprima din ce in ce mai des convingerea ca anumiti justitiari sunt prea maleabili atunci cand vine vorba de infractori cu bani si influenta.

Presedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruta, recunoaste voalat ca in justitia gorjeana, ca de altfel oriunde altundeva in tara, exista probleme de respectare a legii, dar sunt si altii care gresesc…

Reporter: Cat de imaculata este imaginea justitiei gorjene in acest moment?

Presedinte Gheorghe Miruta: Nu se poate vorbi de o anumita imagine imaculata generalizata in justitie. Pot exista doua, trei persoane corupte, dar nu inseamna ca e o concluzie generala.

Rep.: Legislatia in vigoare are carente care permit magistratilor sa favorizeze un infractor?

G.M.: Exista o instabilitate a legislatiei care a generat o practica neunitara...

Rep.: In justitia gorjeana exista foarte multe persoane inrudite. Cate cazuri in care acest lucru a influentat actul de justitiei cunoasteti de cand sunteti presedinte?

G.M.: Exista grade de rudenie, dar nu cunosc nici un caz in care acest lucru sa fi influentat hotarari judecatoresti.

Rep.: Anul trecut au fost eliberate de catre instanta mai multe persoane considerate de catre politisti si procurori infractoare notorii. Parerea organelor de cercetare penala este ca acestea au fost eliberate cu ajutorul anumitor judecatori. Cum comentati aceasta opinie?

G.M.: Omul se judeca in stare de libertate pe principiul nevinovatiei pana la proba contrarie…

Rep.: In libertate nu poate, de exemplu, sa mituiasca judecatori pentru a-si asigura achitarea?

G.M.: Se poate, dar exista si posibilitatea sa-si construiasca o aparare mai buna.

Rep.: In cazul Bucloiu arestarea a fost amanata cu doua zile datorita unor informatii care spuneau ca eliberarea lui ar fi fost certa daca ar fi fost arestat intr-o anumita zi. Cunoasteti acest aspect?

G.M.: stiu ca Bucloiu a fost arestat preventiv pentru 10 zile, pentru inselaciune si complicitate la inselaciune. Din lipsa de probe a fost eliberat…

Rep.: Cum ati caracteriza in cateva cuvinte urmatorii judecatori: serban sarapatin, Romel Morega si Constantin Maruta?

G.M.: serban sarapatin foarte bine pregatit profesional; Romel Morega bine pregatit profesional, Constantin Maruta, bine.

Rep.: Recuzarea lui Morega din completul care-l judeca pe Relu stefanoiu demonstreaza ca si in Gorj exista magistrati corupti? Cunoasteti motivele recuzarii?

G.M.: Recuzarea lui Morega a fost respinsa. Ideea ca Morega era prieten cu stefanoiu, mergeau impreuna la partidele de vanatoare, a venit dupa 10 luni. Daca stiau despre asta trebuia recuzat cu 10 luni in urma, nu acum. Petitionarul nu a adus nici o proba.

Rep.: Ce planuri are presedintele Miruta pentru acest an?

G.M.: Sanatate, realizarea copiilor si un grad didactic superior la Universitate.

• A consemnat Anca Frumuselu

5 milioane de euro in contul stabilor din minerit

Complexul Energetic Turceni este jecmanit sistematic de catre stabii mineritului gorjean prin intermediul unor firme care apartin interpusilor acestora.

Recent, o asociatie formata din patru SRL-uri obscure, ajutata de directorul comercial al Complexului, a reusit sa inlature de la o licitatie principalul contracandidat pentru a jumuli cinci milioane de euro.

In morisca de interese apar nume grele precum Marin Condescu, presedintele Centralei Nationale Miniere, Toni Mihail Grebla, directorul executiv al Asociatiei Patronale Patromin, Dan Barcina, controversatul afacerist gorjean si Madalina Berbecel, apropiata presedintelui CNM.

Licitatie trucata

CE Turceni a organizat, in data de 30 noiembrie anul trecut, o licitatie pentru achizitionarea serviciilor de transport carbune cu camioane de mare tonaj. Criteriile de calificare si modul de adjudecare a contractului au fost specificate in documentele de licitatie si nu au ridicat obiectii din partea firmelor participante. Patru societati comerciale si o asociatie formata din alte patru firme au licitat pentru asigurarea unei parti din materia prima necesara in acest an Termocentralei de la Turceni. Dupa deschiderea ofertelor comisia de licitatie a stabilit ca cel mai mic pret pentru transportul carbunelui a fost oferit de catre SC Optimus ticleni si, in urma analizarii documentatiei, firma ar fi trebuit declarata castigatoare, numai ca, la jumatatea lunii decembrie, licitatia a fost anulata, invocandu-se diferite motive de ordin tehnic.

Presedintele comisiei de licitatie, Dan Gavrilescu, directorul comercial al CE Turceni nu a stabilit nici in prezent daca licitatia va fi refacuta sau va fi declarata castigatoare societatea clasata initial pe locul al doilea. Comisia de licitatie inca mai bajbaie pentru a da o nota de ilegalitate smenului sfruntat pe care l-a acceptat in urma cu o luna.

Un milion de euro in plus

Surse din interiorul CE Turceni au declarat, sub protectia anonimatului, ca interesele financiare din spatele licitatiei vor da in final castig de cauza asociatiei formata din societatile CFR SSVM Bucuresti, Elmerom Construct Tg-Jiu, Radical PTPS Drobeta Turnu-Severin si A si Ral&Mara Drobeta Turnu-Severin.

Asadar, daca licitatia ar fi fost adjudecata de catre Optimus ticleni, valoarea serviciilor de transport carbune pentru 2006 ar fi fost de aproximativ patru milioane de euro insa, dupa cum sustin sursele citate, valoarea creste cu un milion de euro in cazul desemnarii ca si castigatoare a asociatiei formate din cele patru societati.

Mai mult, aceleasi surse afirma ca trei din cei sapte membrii ai comisiei de licitatie au refuzat sa semneze procesul verbal al licitatiei si documentele emise ulterior invocand problemele penale pe care le-ar putea avea in cazul in care “afacerea” ar ajunge sub lupa organelor de cercetare.

Morisca de interese

Aceleasi surse spun ca directorul comercial Dan Gavrilescu este doar un pion al cuplului Mantog-Condescu instalat in functie cu sprijinul acestora. Gavrilescu a inceput deja sa le fie recunoscator celor doi si a incredintat direct societatii Elmerom Construct Tg-Jiu transportul carbunelui pentru Termocentrala Turceni pe ultimele sase luni din anul trecut.

Nici cele doua societati mehedintene A si Ral&Mara si Radical PTPS nu sunt straine de mineritul gorjean, acestea transportand carbune din zona Motru pentru Termocentrala de la Severin.

Cine sunt cele patru mega SRL-uri

SC A si Ral&Mara SRL Drobeta Turnu-Severin a fost infiintata in aprilie anul trecut si presteaza din greu in mineritul gorjean.

SC Radical Productie Transport si Prestari Servicii are sediul in comuna simian, Mehedinti si are ca principal obiect de activitate fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse.

Societatea a inregistrat anul trecut un profit de 750 de milioane de lei.

Recent, sapte autotractoare care apartin SC Radical au fost excluse de la alocarea unei licente in urma contestatiei depuse de Federatia Transportatorilor din Romania.

SC Elmerom Construct Tg-Jiu are ca principal obiect de activitate servicii de inginerie si arhitectura, iar anul trecut a avut o pierdere de peste 300 milioane de lei. Societatea gorjeana este coordonata din umbra de catre Madalina Berbecel, administrator al Hotelului USMO din Statiunea Ranca, apropiata a presedintelui Condescu.

SC CFR-SSVM Bucuresti este controlata de omul de afaceri gorjean Dan Barcina. In 2003 firma lui Barcina a cumparat pachetul de actiuni detinut de Ministerul Transporturilor la Statia de Spalare Vagoane Marfa, ulterior CFR-SSVM a fost absorbita de SC Yogaro SA Bucuresti. Cele doua societati nu se regasesc in situatiile Ministerului Finantelor, insa Barcina a avut pana nu demult o societate identica la Tg-Jiu.

Yogaro SRL Tg-Jiu a fost absorbita impreuna cu SC General Trust SA Petrosani de catre SC Hermes Petrosani, controlata de catre Gheorghe Caldararu, un interpus al lui Barcina.

In firma lui Barcina are oarece interese si prietenul sau, fostul prefect Toni Mihail Grebla, actual director executiv al PATROMIN.

Despre alte smenuri ale stabilor din minerit in numarul nostru viitor.

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   06.01.2006. 13:39

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 88 - 23 decembrie - 6 ianuarie 2005

Top scandal

Jucatorul anului

Roman Barbuti este cel mai energic dintre cei doi viceprimari ai municipiului Targu-Jiu, lucru de care s-a prins pana si primarul Florin Carciumaru, care-l exploateaza la maxim in fiecare zi incepand cu ora 4.00. Pentru ca treburile sa mearga ca pe roate in urbea noastra, Barbuti joaca cum ii canta primarul …la statia Motorola, de care a promis ca nu se va desparti nici cand va trece la cele vesnice.

Esecul anului

Deputatul Marcel Romanescu a vrut sa ajunga de pe pajistile de la Turcinesti direct in functia de presedinte al PD Tg-Jiu, sau macar de presedinte executiv al organizatiei judetene. Pana la urma s-a ales doar cu tonus muscular din cauza alergaturii si absente importante prin Parlament.

Deceptia anului

Prefectul stefan Popescu Bejat este pe departe cea mai mare dezamagire a gorjenilor care spera mereu ca autoritatile vor lucra macar un pic si in slujba lor. In primul sau an de mandat, si speram si ultimul, prefectul a dormit mai tot timpul, tresarind putin doar in timpul inundatiilor din aceasta vara. Sfarsitul perioadei de hibernare se preconizeaza a fi de abia cand cineva inspirat ii va face vant de pe fotoliu de prefect.

Luptatorul anului

Viorel Garbaciu a ramas peste ani acelasi om insetat de cultura si vesnic in slujba ei. Cu toate piedicile unei societati neinteresate decat de profit, Garbaciu ofera mereu hrana spirituala celor dornici de cultura, de la cei de varsta frageda pana la cei care primesc pensie de mult timp.

Sex simbolul anului

Statutul de presedinte al Consiliului Judetean Gorj i-a oferit lui Ion Calinoiu posibilitatea de a “gusta” orice se plimba in fusta pe holurile institutiei pe care o conduce. Sarbatorile de peste an i-au dat lui Calinoiu posibilitatea de a felicita personal toate femeile, asa cum ii sta bine unui fante de Gorunesti.

Singur impotriva tuturor!

Anul 2005 a fost unul plin de scandaluri senzationale prezentate in exclusivitate de Scandal de Gorj. Multe dintre acestea au servit drept inspiratie colegilor de breasla care au preluat in mod corect informatiile prezentate de publicatia noastra si le-au adus in atentia publica la nivel national. Multe au devenit si capetele de ancheta pentru organele de cercetare penala si s-au materializat in dosare grele care au curatat si vor mai curata cate un strop din coruptia care bantuieste judetul.

Pentru a le aduce aminte celor vizati de-a lungul anului de catre articolele noastre, ca pana la urma trebuie sa raspunda si ei in fata legii ca orice cetatean al acestei tari, si pentru a reaminti cititorilor unele dintre cele mai “fierbinti” subiecte din 2005, facem un mic bilant al celor mai importante materiale aparute in aceasta perioada in “Scandal de Gorj”.

Clement Mocanu a dotat sediul politiei gorjene cu chiuvete si WC-uri cu senzori

Clement Mocanu, “victima” rapacitatii autoritatilor gorjene, asa cum a fost prezentat in ultimul timp de majoritatea mass-media, nu este deloc sfantul zugravit de ziaristi pe posturile nationale de televiziune. Firma sa, SC ARC Targu-Carbunesti nu a lucrat numai pentru Consiliul Judetean Gorj si Nicolae Mischie, ci si pentru institutiile miniere si casele potentatilor care le conduc, pentru politisti si Inspectoratul de Politie Gorj.

Afaceristul a castigat cateva sute de milioane de lei din lucrarile executate in sediul IPJ. Pentru confortul politistilor firma lui Mocanu a montat chiuvete si wc-uri cu senzori.

Consiliul Judetean - mafia licitatiilor!!!!

Directorul economic al Consiliului Judetean Gorj, actualul sef al Inspectoratului in Constructii si o reprezentanta a Directiei de Finante au fost in urma cu cinci ani complicii omului de afaceri Ion Cretoiu si ai Primariei Bumbesti Pitic la organizarea unei licitatii fictive pentru o lucrare care se efectuase cu cateva luni inainte de data licitarii.

Afacerea, in valoare de peste 900 de milioane de lei, este un exemplu elocvent al modului in care trepadusii din institutiile publice atenteaza la banul public in favoarea conturilor grase ale unor afaceristi pe care ii agreeaza din motive lesne de inteles.

Rufele murdare ale politiei gorjene

Armaghedonul politiei gorjene a aruncat in aer dinozaurii cu epoleti. Accidente rutiere mortale, trafic de gazolina, victime colaterale ale capriciilor politistilor de a avea o cabana in zona montana, averi impresionante si slugarnicie – cateva cuvinte care caracterizeaza o parte a politiei gorjene.

Raniti in Revolutia de la Targu Jiu ?!

“Luptatoriilor-raniti” in decembrie 1989, in judetul Gorj?!

Niste celebri anonimi la acea data, Iriza Scarlat si Gheorghe Caralicea Margulescu, care ulterior devenea prefect, sunt trecuti la loc de cinste printre cei care la acea vreme au iesit sa strige impotriva comunismului.

Milogii lui stefanoiu

Sarguinta si frica de sef dovedite de Dan Barbulescu, om de incredere al lui Relu stefanoiu, au scos la iveala decadenta unor primari, functionari din Consiliu Judetean si sefi de institutii din Gorj. Barbulescu, pentru a se putea justifica in fata patronului, a notat intr-un catastif, ani de-a randul, toate sumele si bunurile pe care le-a dat spaga celor care i-au facilitat lui stefanoiu executarea unor lucrari de intretinere a drumurilor comunale si receptionarea unor lucrari necorespunzatoare calitativ, sau chiar neexecutate.

In urma perchezitiei facute in luna ianuarie a.c. pe proprietatile omului de afaceri, condica a fost confiscata, iar impotriva spagarilor s-a inceput cercetarea. Serviciul de Investigarea a Fraudelor din cadrul IJP Gorj si-a declinat competenta in favoarea PNA Gorj, urmand ca acesta sa i-a masurile care se impun.

Scurgeri de informatii din SRI

Serviciile secrete monitorizeaza frecvent functionari publici, judecatori, politisti, ziaristi, lucru arhicunoscut de opinia publica, dar foarte greu de probat. In sprijinul acestor suspiciuni devenite certitudini in anumite cercuri, vine o inregistrare care ne-a parvenit si care prezinta munca de teren a celor insarcinati sa-i tina sub supraveghere pe cei care joaca, intr-un fel sau altul, un rol la nivelul judetului. Extraordinar de grav in acest caz este faptul ca in serviciile secrete exista scurgeri de informatii, ceea ce demonstreaza ca oricand date care ar putea aduce atingere sigurantei nationale pot ajunge pe mainile teroristilor, de exemplu.

Spre norocul serviciilor secrete de aceasta data este vorba despre personaje cunoscute in judet si a caror viata a devenit o carte deschisa pentru serviciile secrete.

Imbogatiti pe centura orasului

Un scandal de proportii este pe cale sa se declanseze in cadrul Complexului Energetic Rovinari din cauza unor scurgeri de informatii clasificate, cu privire la cumpararea unor terenuri in Tg-Jiu, pe str. Narciselor, soseaua de centura a municipiului, pentru construirea unui cartier de stramutati.

EMC Rovinari s-a contopit cu societatea amintita, lucru care explica de ce proprietar al terenului cumparat este complexul.

Gheorghe Sucitu, Constantin Stanga si Mihai-Marian Radulescu s-au imbogatit cu aproximativ 470.000 de euro, dupa ce au primit informatia ca la marginea orasului se va construi un cartier de stramutati. Ei au cumparat la un pret de nimic teren de la cetateni si l-au revandut la complex mult mai scump, obtinand un profit de aproape 700%.

Majoritatea tranzactiilor au fost facute prin agentia imobiliara “City 4 you” si Biroul Notarului Public Anica Merisescu, iar cheltuielile impuse de vanzare-cumparare au fost achitate de catre cumparatori.

Banii BCR Novaci in Eurotombola

O mare parte din banii ciorditi de la BCR Novaci au ajuns sa alimenteze jocul interactiv Eurotombola. In spatele acestei afaceri se afla Paul Petre tardea, responsabil o perioada de soarta PNL Gorj dar mai ales de marea teapa de la BCR Novaci.

Cotizatia la partid

Partidele politice din Gorj au rulat in anul electoral 2004 sume impresionante. Proveniti din cotizatia membrilor dar mai ales din donatii, banii au fost manevrati de un mandatar financiar pe perioada campaniilor electorale. Pana la data de 31 martie a acestui an, fiecare partid a avut obligatia de a publica in Monitorul Oficial un raport financiar al anului precedent dupa ce, in prealabil, mandatarii financiari raportasera detaliat veniturile si cheltuielile electorale la Curtea de Conturi.

Presedintele Miruta, imaginea justitiei gorjene

Presedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruta, ocupa din anul 2000 cel mai bun fotoliu din Palatul Justitiei, fara ca presa sa descopere vreodata despre el decat ca este un om harnic la care-i place munca la tara. In spatele acestei imagini de taran intelectual se ascunde insa o persoana implinita din punct de vedere financiar, cu vila la Ranca, casa la Novaci, apartament in Tg-Jiu si inca o casa in constructie in buricul targului.

Colectia sa imobiliara poate avea la baza o serie de prietenii ale presedintelui de tribunal cu diverse persoane, unele dintre acestea, posesoare de firme care au lucrat si lucreaza in continuare in sediile judecatoriilor din judet, chiar daca au un singur angajat si alt obiect principal de activitate decat constructiile.

Barcina-acarul de sute de miliarde al CFR

Sutele de miliarde de lei pe care afaceristul gorjean Dan Barcina (Goeru’) le-a adunat in urma unor afaceri dubioase i-au pus pe urma organele de cercetare penala, care incearca acum sa desluseasca itele ingineriilor financiare pe care acesta le-a facut atat la nivel local, cat si in Bucuresti, prin intermediul prieteniilor pe care le-a legat cu oameni importanti din Ministerul Transporturilor si nu numai. Prietenia cu iz de interes avuta cu fostul ministru Miron Mitrea i-a adus lui Barcina mai multe contracte incheiate intre firmele sale si Compania Nationala CFR in valoare de sute de miliarde de lei. Pe langa marfa livrata, Barcina s-a mai ocupat si de spalarea vagoanelor CFR, precum si de renovarea si reamenajarea unor gari, in urma unor licitatii “aranjate”.

Firmele sale au lucrat chiar si pentru Primaria Capitalei in perioada in care actualul presedinte, Traian Basescu, era primar general.

Sustinut puternic de oameni importanti datorita “darniciei” sale, Goeru’ trece usor peste orice incercare de tragere la raspundere in fata legii.

Porno politistii de la rutiera

Cinci subordonati ai Serviciului Politiei Rutiere si unul al Politiei Municipiului Tg-Jiu si-au indulcit ultimii ani cu partide de sex oral, pe care le-au trait la maxim alaturi de o minora recunoscuta unanim ca profesionista in domeniu. Din gura in gura, fetei i s-a dus buhul ca isi cunoaste meseria si a devenit apreciata de catre politisti, oameni de afaceri, baieti de bani gata, fotbalisti, artisti si o pleiada de angajati ai unor institutii publice .

De la 15 ani, Sorina a potolit hormonii unor politisti cu neveste si copii acasa, dornici sa alunge monotonia unui serviciu la stat si a unei casnicii plafonate, printr-un sex oral gratis. Despre plata nici gand, ca doar era vorba de organul statului, ce trebuie respectat si tratat cu toata consideratia, fara a ridica vreo pretentie, ci doar “nivelul de…trai”.

Ajunsa la 18 ani, proaspat impliniti, Sorina se poate lauda ca, in prezent, cunoaste natura umana in profunzime, mai ales a politistilor, functionari platiti sa apere minori de abuzurile sexuale, nu sa-si experimenteze fanteziile pe ei.

Politistul Danasel - show streaptease

Doi alti “demni” reprezentanti ai legii si-au facut de cap intr-un club de striptease, cu ocazia zilei de nastere a unuia dintre ei. Cu aburii alcoolului invaluindu-le creierul si cu gura pe sanii unei stripteuse, Vaduva si Danasel au facut-o lata, nota de plata fiind de 15% din salariu, pe 3 luni.

Condescu si Sandoi jaf la Pandurii

Jocurile de culise, interesele financiare si combinatiile de budoar sunt specialitatea cuplului Condescu-Sandoi.

Politica dezastruoasa a transferurilor, umflatul in pene cu bugetul supraponderal, inexistent in realitate, si morisca financiara marca “Condescu” – sute de mii de euro contra unor rezerve refulate, cantonamentele la pensiunile prietenilor si rubedeniilor, ori imagine cu ajutorul unui celebru anonim – sunt numai cateva din cauzele rezultatelor de pana acum ale Pandurilor.

Politistul Brotea, spagar si fustangiu

Subcomisarul Daniel Brotea, sef birou la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Gorj a stors, in urma vizitelor de “lucru”, cel putin 50 de milioane de lei din contul SC Siatra Prod SRL.

Timp de doi ani, politistul a beneficiat de mai multe servicii din partea firmei si a angajatilor acesteia in schimbul omisiunii unor aspecte de natura penala ce ar fi putut fi descoperite in actele contabile ale societatii.

Materiale de constructii si chiar lucruri pentru acasa au fost “micile” atentii considerate la acea vreme firesti de catre purtatorul de uniforma.

O relatie extraconjugala a politistului cu una din angajatele Siatra, finalizata cu scandal in familie celor doi, a inchis practic robinetul la alte foloase materiale din partea firmei.

Holingher face profit din exploatarea minorelor

Infiintarea unei agentii de modele in Tg-Jiu, in urma cu cativa ani, a creat o adevarata isterie in randul tinerelor dornice sa devina celebre si bogate fara sa-si puna la contributie decat decolteul si cateva falfairi din gene. Body Scream Style (BSS) a devenit repede cunoscuta in municipiu si in scurt timp la diverse evenimente au inceput sa defileze tot felul de minore, mai mult, sau mai putin dezbracate. Distractia le-a constat pe langa bani si niste contracte semnate la repezeala si care le obliga sa fie la dispozitia patronului, adica a lui Daniel Holingher, ori de cate ori acesta are nevoie de ele nu numai pentru prezentari de moda, ci si pentru alte activitati artistice, care includ, bineinteles si dansul. In caz de neconformare, fetele sunt obligate prin contract la o despagubire de multe sute de euro.

Consilierii afaceristi

Aproape jumatate dintre consilierii locali ai municipiului Tg-Jiu sunt oameni de afaceri mai mult sau mai putin prosperi, cu profituri de zeci de miliarde de lei si cu pierderi, destul de infime de altfel, in majoritatea situatiilor. Dupa ce fac pe grozavii prin sedintele consiliului local si se cearta ca la usa cortului atunci cand nu pot trage jar pe turta lor, alesii isi concentreaza talentele comerciale spre propriile afaceri, care in unele cazuri, infloresc de la un an la altul.

Cei mai multi negustori consilieri sunt din partea PSD, insa – daca nu in politica macar in afaceri - la cea mai mare cifra de afaceri si profit, conduce detasat un peremist.

Bocsan a copiat la examen!

Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, Dumitru Bocsan, s-a facut de ras la examenul sustinut pentru obtinerea postului de adjunct la Parchetul Judetean. Cu chiu cu vai, Bocsan a obtinut la proba psihologica nota 6.00, in timp ce contracandidatii sai Janeta Cosmulescu si Gheorghe Focsan au smuls un 6.29. La prezentarea proiectului referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere, au fost admisi toti trei.

Liderul Gosa, jaf din banii sindicalistilor Urex

Urex Rovinari a fost vaca de muls a familiei Crisan. Acest lucru este cunoscut de toata lumea. Insa, ceea ce nu se stie, mai ales de catre muncitorii uzinei, este faptul ca Vasile Gosa, liderul in care au avut incredere timp de cinci ani, i-a furat fara nici un fel de jena. Zeci de facturi false stau marturia a multor milioane de lei care au iesit din conturile sindicatului si au luat, cel mai probabil, calea buzunarului lui Gosa.

Directoarea Spitalului judetean angajata la firma sotului

Dr. Creola Enoiu a venit la conducerea Spitalului Tg-Jiu, in urma cu cateva luni, cand Emil Sandu s-a saturat de sefie si a renuntat la scaunul de director al institutiei respective. Numirea sa a fost facuta pe criterii politice, Enoiu fiind membra a Partidului Democrat si consilier judetean pe listele Aliantei D.A.

sef mortal la rutiera

Comisarul sef Ion Picu este noul conducator al Politiei Rutiere, desi acum cativa ani a fost protagonistul unui accident de circulatie, in urma caruia o persoana si-a pierdut viata.

“Armaghedonul politiei gorjene”, care a aparut la inceputul acestui an pe un site pe internet amintea despre accidentul mortal al politistului Picu, dar si despre alte pacate ale acestuia.

Justitia gorjeana la cheremul infractorilor

Jumatatea anului 2004 si anul 2005 au fost pentru justitia gorjeana un permanent maraton intre Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj si instantele judecatoresti. Procurorii „si-au dat sufletul” sa retina unii din marii infractori ai judetului, iar judecatorii au avut grija ca acestia sa nu capete fobie la gratii si i-au eliberat pe rand, in acest moment neramanand nici un vip care sa imparta salteaua de puscarie cu gainarii de rand.

• Scandal de Gorj

Poveste despre Craciun

Citi dintre noi nu incercam sa nu dormin in noaptea Craciunului, tocmai pentru a-l zari sau ‘prinde in actiune’’ pe faimosul si indragitul Mos Craciun? Cum incercam sa ne imaginam, in toate chipurile - despre sania lui trasa de reni? Si de ce nu reuseam sa ii zarim trasura niciodata zburind peste case?

Mos Craciun traieste in Laponia, intr-un sat, impreuna cu niste spiridusi care lucreaza in fabrica de jucarii si care construiesc cadourile de Craciun. In acelasi oras exista si un oficiu postal unde el primeste scrisorile copiilor.

In fiecare an, el colinda lumea in sania lui trasa de cei 9 reni, intra in case prin hornuri, la miezul noptii si ne pune tuturor cadourile sub bradul impodobit, in ghetele curate sau in sosetele agatate de pat.

Datina lui Mos Craciun in Romania

Craciun este pastorul mitic, a carui legenda a fuzionat foarte frumos cu mitul Nasterii Domnului.

Legenda spune ca, fara acordul sotului, Craciuneasa primeste in gazda pe Fecioara Maria, oferindu-i adapost in grajd. Afland acest lucru Craciun ii taie mainile, iar Maica Domnului i le lipeste la loc. Minunea il converteste pe Craciun la crestinism. De bucurie ca nevasta sa a scapat de pedeapsa lui necugetata, Craciun aprinde un rug din cioate de brad in curtea lui si joaca hora cu toate slugile lui. Dupa joc imparte sfintei familii daruri pastoresti: lapte, cas, urda, smantana.

De aici transfigurarea lui Mos Craciun intr-un sfant, care aduce de ziua nasterii lui Isus daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea darurilor pe care, dupa legenda evanghelica, le aduceau regii-magi in staul noului Mesia. Cantecele de bucurie adresate de slugile lui Craciun s-au transformat in colinde.

Traditionala sarbatoare a Craciunului nu este o singura zi ci o perioada mai lunga, incepand de la 24 decembrie si tinand pana la 6 ianuarie. Acesta includea si noaptea de Anul Nou, marind astfel valoarea festiva a Craciunului.

Felicitarea de sarbatori

Obiceiul trimiterii felicitarilor catre cei dragi a fost initiat de catre Sir Henry Cole din Anglia. Acesta s-a intamplat in anul 1843 si prima felicitare a fost conceputa de catre J.C.Horsley. S-au vandut 1000 de copii in Londra. Un artist englez, William Egley, a produs o felicitare populara in 1849. De la inceput temele si imaginile erau variate la fel ca si obiceiurile de Craciun din lumea intreaga.

Obiceiul pomului de Craciun

Obiceiul pomului de Craciun, care are o foarte mare putere de intiparire in mintile copiilor, este un imprumut din lumea Europei apusene. Mai exact, acest obicei apartine lumii germane pagane sau chiar ariane, de la care treptat, treptat a patruns in sanul popoarelor crestine. Astfel in secolul al XV-lea il gasim la Strassburg, unde se practica obiceiul impodobirii caselor cu bradulet, in Alsacia si Lorena, dar nu la Craciun, ci de Anul Nou. Din Alsacia patrunde in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, ca si in Spania, Italia, Elvetia. Poate ca la origine este numai obiceiul popoarelor nordice de a impodobi casele la sarbatorile Cracinului, cu ramuri de brad si de vasc, care cu timpul a devenit traditie, transformandu-se in Pomul de Craciun.

Pe calea protestantismului si a catolicismului a patruns si in Orient. In unele parti ale Rusiei se obisnuia ca ajunul Cracinului sa fie serbat in mijlocul unei paduri de brazi, unde - cel mai frumos dintre ei - era impodobit. Ornamentarea se facea cu lumanari aprinse si era incarcat cu daruri: fructe, flori, panerase sau cutii cu bomboane, jucarii, dantele, etc.

La noi gasim acest obicei al impodobirii unui pom sau a unei ramuri verzi numai la nunta (bradul de nunta) sau la moartea unui flacau sau a unei fete mari.

Ca datina de Craciun, se pare ca pana la sfarsitul secolului XIX se intalnea numai in casele nemtilor ce locuiau in orase. Dupa primul razboi mondial insa acest obicei s-a raspandit pe tot teritoriul tarii. In zilele noastre este cel mai indragit obicei practicat la oras la fel ca si la sat.

Craciunul sau ...

Engleza: Christmas, Yule, Noel, Germana: Weihnachten, Finlandeza: Joulu, Maghiara: Karacsony, Suedeza: Jul, Italiana: Il Natale, Spaniola: La Natividad, Franceza: Noel

Ultima runda (tableta)

Este vremea bilantului! Chiar daca a devenit o chestiune obisnuita la fiecare final de an, tragem si noi linie si le multumim cititorilor nostri fara de care n-am exista.

Subiectele abordate de publicatia noastra in acest an au declansat adevarate scandaluri. Scopul nostru declarat a fost si este acela de a scoate la lumina afacerile subterane din toate domeniile de activitate, pentru ca dumneavoastra, contribuabilii, sa stiti tot ce se intampla cu impozitele pe care le platiti, sa-i cunoasteti pe cei care ne conduc, cu bune, dar mai ales cu rele.

Nu de putine ori organele de cercetare s-au autosesizat in urma articolelor aparute in saptamanalul nostru si asta ne bucura pentru ca munca noastra da roade.

Majoritatea subiectelor care i-au pus pe jar pe mai marii judetului au venit de la dumneavoastra, cititorii, si pentru asta trebuie sa va multumim inca o data.

“Scandal de Gorj” este receptiv fata de toti cei care au probleme si de aceea va asteptam si la anul sa ne treceti pragul, pentru ca noi suntem singuri impotriva tuturor coruptilor, in slujba cititorilor si aproape de sufletul gorjenilor.

Anul 2006 “Scandal de Gorj” se va prezenta in fata cititorilor sai cu o alta fata.

Vom mari numarul de pagini, vom infiinta rubrici speciale pentru ca cititorii sa devina scriitori la ziar si vom iesi chiar in strada sa stam de vorba cu dumneavoastra cel putin o zi pe saptamana.

Cititorii de pe internet se vor putea bucura si ei de o alta grafica a site-ului, de arhiva publicatiei si vor avea posibilitatea sa comenteze fiecare articol si sa intre in legatura cu redactorii “Scandal” prin email.

Va doresc o Sarbatoare a Craciunului plina de multumiri si sfintenie! Pentru Anul Nou va doresc multa sanatate si noroc! Craciun fericit si La multi ani!

• Claudiu Matei

   Scrie Comentarii (0)   23.12.2005. 13:37

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 87 - 17 - 23 decembrie 2005

Scandal la Directia pentru Protectia Copilului

Preoteasa sub lupa auditului Consiliului Judetean pentru un smen de peste 1,5 miliarde

Directia pentru Protectia Gorj a incheiat recent cu SC Aneti Star SRL Tg-Jiu un contract de deratizare in valoare de 1,650 miliarde de lei. Anul trecut pentru aceeasi activitatea firma care a facut deratizarea a incasat doar aproximativ 60 de milioane de lei. Surse oficiale declara ca saltul urias al contractului se datoreaza directorului general Constantin Preoteasa si directoarei economice Dorela Mischie, care au fost puternic stimulati financiar pentru perfectarea acestuia.

SC Aneti Star SRL apartine unor cunoscuti ai celor doi sefi, iar la licitatia organizata pentru deratizare s-a prezentat alaturi de alte doua firme, ambele apartinand unor membrii de familie ai administratorilor de la Aneti.

Situatia creata este cu atat mai grava cu cat bugetul pe anul viitor al Consiliului Judetean, ordonatorul de credite al Directiei, inca nu a fost aprobat, acest lucru urmand a se face la data de 30 decembrie.

Conducerea Consiliului Judetean Gorj incearca acum sa anuleze licitatia, precum si sa stabileasca gradul de vinovatie al celor doi directori in aceasta afacere. Ion Calinoiu, presedintele Consiliului Judetean a desemnat vineri reprezentanti ai biroului audit al institutiei pentru a verifica incredibila afacere a carui promotor este Constantin Preoteasa.

• Neli Matei

Politia intre coruptie si datorie

Inspectoratul de Politie al Judetului Gorj a prezentat in urma cu cateva zile bilantul institutiei pe anul 2005. Per general volumul criminalitatii a inregistrat o scadere in aceasta perioada, incepand cu infractionalitatea sesizata, numarul persoanelor cercetate, pana la diminuarea numarului invinuitilor si inculpatilor.

Politia gorjeana a avut o activitate sustinuta in ceea ce priveste prinderea urmaritilor general, retinand 89 dintre acestia, iar cooperarea dintre politisti si Interpol a dus la arestarea in vederea extradarii a sapte urmariti international si localizarea altor noua.

Desi in general infractionalitatea n-a scapat de sub control, aceasta incepe sa prinda radacini din ce in ce mai adanci in randul functionarilor publici, printre care se numara bineinteles si politistii. In comparatie cu anul trecut numarul oamenilor legii cercetati pentru fapte de coruptie este mai mare, acest lucru fiind reflectat de-a lungul anului de zeci de materiale de presa.

Comisarul sef Constantin Nicolescu, seful IPJ Gorj, nu se indoieste totusi de moralitatea politistilor din subordonare si considera ca acestia isi fac treaba. Despre aceste lucruri, precum si despre alte chestiuni controversate aparute in cursul acestui an, comisarul sef Nicolescu a fost de acord sa vorbeasca intr-un interviu acordat publicatiei noastre.

Reporter: Numarul persoanelor cercetate a scazut semnificativ fata de anul trecut, in parte si din cauza actiunilor de prevenire a faptelor de natura juridica…

Comisar sef Constantin Nicolescu: Este adevarat insa, exista o mare confuzie intre prevenire si combatere, chiar in interiorul institutiilor care ar trebui sa aiba preocupare pentru aceste aspecte. Inspectoratul de Politiei al Judetului Gorj a desfasurat activitati de prevenire pe parcursul acestui an si acestea se vor intensifica in anul viitor.

Rep.: Chiar sefa Institutului pentru Combaterea si Prevenirea Criminalitatii, Margareta Flesner, va felicitat pentru activitatea din acest an…

C.N.: Din fericire acest an nu a fost unul cu o infractionalitate foarte ridicata, in comparatie cu alte judete. Doamna comisar sef cunoaste in profunzime activitatea inspectoratelor din tara, iar in Gorj a fost de cateva ori pana acum si a putut face o comparatie.

Rep.: Daca in general numarul persoanelor cercetate a scazut, in ceea ce priveste politistii fenomenul este exact invers. Pentru ei nu exista actiuni de prevenire, sau au inteles atunci cand au imbracat uniforma ca trebuie sa fie morali?

C.N.: Nu ma indoiesc de moralitatea politistilor gorjeni si am incredere ca isi fac treaba.

Rep.: In prezent exista cinci politisti cercetati pentru luare de mita. Din punctul dvs. de vedere ce imagine da asta politiei?

C.N.: stiu ca doi dintre acestia sunt cercetati pentru fapte de coruptie, insa despre ceilalti nu am cunostinta ca ar fi fost implicati in asa ceva.

Ati facut o greseala dezvaluindu-le numele. Este totusi o diferenta intre a fi cercetati si a se efectua acte premergatoare in dovedirea acestor fapte. Eu daca as fi in locul lor v-as da in judecata sa-i dezvaluiti pe cei care v-au dat informatii clasificate.

Rep.: fostul adjunct al IHJP, col. ( r ) Victor Baroianu a afirmat public ca inca mai exista cadre corupte in politie si cu siguranta nu se referea la cei cu grade mici de genul celor cercetati acum...

C.N.: Nu am cunostinta despre asa ceva.

Rep.: Cine credeti ca a realizat “Armaghedonul politiei gorjene”? in ce scop? Informatiile sunt reale?

C.N.: Informatiile de acolo sunt nereale si tocmai de aceea nu am avut interesul de a depista persoana care a lansat aceste ipoteze false. Daca acele lucruri se confirmau cred ca de mult eu eram demis.

Rep.: Este adevarat ca administratorul ARC Tg-Carbunesti, Clement Mocanu, v-a construit o casa la Danciulesti?

C.N.: Pentru acele lucrari societatea si-a primit banii si nu Clement Mocanu mi-a facut casa, ci societatea pe care o administreaza.

Rep.: Lucrari in IJP Gorj au fosta facute de catre aceeasi societate…

C.N.: S-a organizat licitatie pentru acele lucrari si aspectele relatate de presa nu sunt intru totul adevarate.

Rep.: Are Mocanu dosare in sertarele IJP?

C.N.: Nu este adevarat! Noi ne facem treaba indiferent cine este persoana anchetata si am demonstrat acest lucru.

Rep.: Conlucrarea dintre IJP si Parchet este foarte buna, numai ca nu prea da rezultate. Cum comentati eliberarea tuturor greilor retinuti in cursul acestui an?

C.N.: Nu comentez.

Rep.: Cate din pensionarile din aceasta vara au fost la cerere? Exista ofiteri carora si s-a impus sa se pensioneze din cauza suspiciunilor de coruptie care planau asupra lor?

C.N.: Am reusit ca la Gorj sa se pensioneze cei care au avut intr-adevar probleme medicale si sa nu plece cu zecile cum s-a intamplat la alte inspectorate din tara. Nimanui nu i s-a impus pensionarea.

Rep.: Este un succes ancheta IJP privind acea retea de trafic de persoane in vederea practicarii prostitutiei. Credeti ca mai exista prostitutie in Gorj?

C.N.: Sigur.

Rep.: Pe linia combaterii consumului de droguri politia gorjeana nu a facut nici o retinere spectaculoasa, cu toate ca se stie ca in Tg-Jiu exista copii de bani gata care consuma frecvent droguri. Politia a facut oarece cercetari, insa fara rezultat. V-au fost deconspirate actiunile?

C.N.: Am avut cateva cazuri in acest an si au fost si rezultate. Patru infractiuni de acest gen si 13 persoane cercetate.

Nu ne-au fost deconspirate actiunile si chiar daca uneori lasam impresia ca am esuat, cercetarile continua cu mai mare amploare.

Rep.: stiu ca in tinerete ati cantat la vioara. De unde aceasta pasiune?

C.N.: Am urmat cursurile unui liceu pedagogic si am cantat la vioara muzica simfonica intr-o orchestra de camera.

Rep.: si o ultima intrebare. Cat mai rezistati printre hienele din Gorj?

C.N.: Atata timp cat imi fac meseria asa cum trebuie o sa rezist.

• A consemnat Claudiu Matei

Directorul Seliste - dispret fata de salariati

Antipatia angajatilor SC Hidroconstructia SA, sucursala Tg-Jiu, fata de directorul general al societatii, Romeo Seliste, a crescut in ultimul timp proportional cu dezinteresul tot mai mare pe care acesta il manifesta fata de subordonatii sai.

Dupa ce Seliste a amenintat zeci de familii cu evacuarea din baracile ACH din municipiu, fara sa-i pese ca acestea nu au unde pleca, el afiseaza aceeasi nepasare si fata de alti subordonati care locuiesc in conditii improprii in baracile de la Bumbesti-Jiu.

Aici exista garsoniere de serviciu dar oamenii spun ca acestea au fost repartizate pe spranceana, iar cei care nu au avut pile stau si tremura toata iarna in baracile de carton ale societatii, fiind nevoiti sa fure deseori lemne din imprejurimi pentru a se putea incalzi cat de cat.

Seliste spune ca e o minciuna ca garsonierele au fost acordate preferential, dar recunoaste ca in baraci conditiile de trai sunt extrem de dure:” pentru ca asa au fost construite”.

O alta nemultumire a oamenilor se refera la faptul ca mai multi salariati au fost lasati pe drumuri din cauza unui contract pe care directorul la incheiat cu o firma maramureseana in detrimentul propriilor sobordonati.

Toti conducatorii auto batrani, cu vechime de peste 30 de ani, au fost dati afara, iar masinile pe care acestia lucrau au fost bagate in garaj. Unitatea nu le va mai folosi pentru ca a preferat sa lucreze cu o firma din Maramures decat sa-si foloseasca propriile resurse.

Hidrocostructia a inchiriat, pentru lucrarile din Defileul Jiului, patru masini cu soferi cu tot de la firma respectiva. Surse din apropierea directorului sustin ca interesul lui Seliste pentru acest contract s-a trezit in momentul in care i-a fost oferit un comision consistent, pe care l-a si acceptat de altfel.

Directorul insa neaga iritat aceste acuze: “Da d-le am incasat comisioane de nu mai am ce face cu banii. Da, i-am dat afara pe soferi si in loc de 16 cat aveam initial am doar patru cu masini cu tot. Contractul a fost facut direct cu ACH Tg-Jiu, dar nu stiu acum sa va spun numele firmei din Maramures”…

Vom reveni.

• Daniel Dumitriu

Sporuri ilegale la morga

Florica Cilibiu, sotia lui Ion Cilibiu, seful arestului IJP Gorj, a strans o mica avere in perioada 2002-2004, dupa ce a primit spor de periculozitate de 50% si respectiv 100% pentru activitatea desfasurata ca asistenta medicala la Serviciu de Medicina Legala. O initiativa laudabila din partea Spitalului Judetean Tg-Jiu aceea de a acorda sporuri pentru conditii de lucru deosebit de periculoase, insa in cazul Floricai Cilibiu acestea au fost acordate nelegal.

Un raport al Camerei de Conturi Gorj precizeaza ca sotia sefului arestului alaturi de un alt asistent Nicolae Bicoi au incasat in perioada 01.01.2002-31.10.2004, spor de periculozitate in cuantum de 50%, iar in perioada 01.11-31-12-2004 de 100%, insa din documentele verificate nu a reiesit ca cei doi si-au desfasurat activitatea in permanenta in astfel de conditii, acestia nerecoltand produse biologice si fragmente de organe de la cadavre, neefectuand analize de determinare a alcoolemiilor si nici nu au intrat in contact cu substante toxice si produse contaminate.

Cu toate ca in fisele colective de prezenta, intocmite de seful serviciului de medicina legala, pentru anul 2004, s-a mentionat ca Cilibiu si Bicoi au lucrat in conditii periculoase, din documentele intocmite in cadrul Serviciului de Medicina Legala, nu a rezultat ca cei doi asistenti au lucrat in morga si in laboratorul de toxicologie.

Cu toate acestea sporurile si le-au primit, in comparatie cu alti angajati ai serviciului care chiar le meritau si nu le-au vazut niciodata. De exemplu, soferul de la medicina legala care, in urma cu ceva timp, se plangea ca, desi cara toata ziua morti de unul singur n-a beneficiat de nici un spor

Pana una alta Camera de Conturi Gorj a sesizat Tribunalul Gorj cu privire la platile ilegale facute de catre Spitalul Judetean Tg-Jiu in contul Floricai Cilibiu si al lui Nicolae Bicoi, pentru a se stabili raspunderea juridica in sarcina persoanelor raspunzatoare. Desi aceasta sesizare a fost facuta de mai bine de sase luni pana acum nu s-a auzit de nici o persoana care sa raspunda penal pentru aceasta afacere.

Incurajati probabil de acest fapt si alti angajati ai serviciului isi vad de treburile personale in timpul programului. Adela serbanoiu, dactilograf in cadrul sectiei, cu un salariu de aproximativ patru milioane de lei si Daniel Ion Andrei, brancardier, salariu opt milioane de lei, plus spor 50%, ruda a directoarei Spitalului Judetean Tg-Jiu Creola Enoiu, pleaca amandoi din timpul serviciului pentru a frecventa cursurile unor scoli postliceale din municipiu.

• Mihai Popescu

teparul Gorjului si-a dat cu firma-n cap!

Lui Clement Mocanu i-a expirat termenul!

· 18 decembrie era ziua in care 146 de familii afectate de inundatiile din Vrancea urmau sa se mute in casele construite de SC ARC Tg-Carbunesti.

· Usi care nu se inchid, pereti cu mucegai, asa arata singurele doua case finalizate de Clement Mocanu la Botarlau.

· In Timis acoperisurile caselor construite de firma gorjeana au fost smulse de vantul de iarna.

· Angajatii lui Mocanu se plang de lipsa salariilor si a conditiilor inumane in care muncesc.

Doua case! Atat a reusit sa construiasca SC ARC Tg-Carbunesti din cele 146 de case pentru care Guvernul a alocat bani la Botarlau, Vrancea.

18 decembrie era ziua mult asteptata de 146 de familii afectate de inundatii pentru a se muta in casa noua, numai ca lucrarile treneaza din cauza teparului Clement Mocanu. Acesta a incasat jumatate din banii alocati de Guvern, 10 miliarde de lei si a parasit santierul din Vrancea. Muncitorii ramasi la lucru nu si-au primit salariile pe ultima luna si de mai bine de doua saptamani mananca numai fasole. Zilierii ramasi la Botarlau sunt nevoiti sa improvizeze pentru a continua sa lucreze. Lipsa materialelor de constructii pare a fi una din principalele probleme.

Pe Mocanu nu-l mai intereseaza calitatea constructiilor din moment ce muncitorii sunt nevoiti sa faca dintr-o grinda doua pentru a acoperi toate casele. Mai mult, Mocanu nu a respectat nici proiectul acestora. Ferestrele caselor urmau sa aiba geamuri termopan montate pe tamplarie PVC, insa in locul acestora au fost montate ferestre obisnuite din lemn. Muncitorii spun ca doar Mocanu stie unde sunt termopanele pentru ca ei nu le-au vazut.

In Birda-Timis oficialitatile locale si Clement Mocanu se laudau in urma cu ceva vreme cu prima casa finalizata dar, mai tarziu, s-a convins de seriozitatea constructorului.

Lucrarile in Timis sunt mult intarziate si majoritatea familiilor din Sangeorge si Manastire stau in corturi.

Casele sunt construite de mantuiala ca si in Vrancea. Fundatii de 40 in loc de 70 de centimetri, pietrisul a fost turnat brut, fara sa fie sortat, cosurile sunt montate prea jos si o sa intre fumul in case, s-a lucrat manual, muncitorii avand o singura betoniera pe care o plimba de la o casa la alta. Cam asta e calitatea care il recomanda pe megaconstructorul Mocanu. seful ANL Timis a fost demis pentru intarzierea termenului de receptie al caselor.

Presa din Vrancea a speculat in urma cu cateva saptamani ca Mocanu a primit lucrarile din partea Guvernului cu ajutorul lui Marin Condescu si cu oarece spaga data la un ministru sub promisiunea ca nu se va autodenunta la DNA ca in alte cazuri.

In Vrancea, Gica Popescu a finalizat lucrarile la cele 12 case promise si oamenii s-au mutat deja in ele.

Gigi Becali a terminat si el 60 de case din cele 200 pe care le construieste la Vulturu si a promis ca si restul vor fi finalizate pana de Anul Nou.

• Adrian Iovan

Turnatorul de serviciu

• Judecatorul Mihai Merisescu de la Jud ecatoria Tg-Jiu le-a acordat pornopolitistilor daune morale. Probabil acestia au avut de suferit in urma contactelor sexuale orale cu pipita care s-a destainuit cititorilor “Scandal”.

Judele nu a inteles ca plangerea militienilor nu se referea la articolele din presa, ci la zgarieturile de pe penis ramase in urma sexului oral si asta din cauza ca fata era minora si neexperimentata. 90 de milioane de lei a considerat judecatorul ca le-ar ajunge gaborilor sa-si scoata nevestele in oras si sa le minta cat de nemernici sunt ziaristii care au scris ca ei au facut prostii in gura si ca domnul judecator iata ca a aflat adevarul: fata aia care zicea ca ei au mers cu ea pe Dealul Targului la o partida de sex oral, minte.

• Hala de Carne din Piata Centrala e jegoasa si pute. Zeci de comercianti, zeci de cumparatori, zarva mare si multa mizerie cam asa e Hala de Carne din Tg-Jiu.

Cei de la Directia Sanitar Veterinara, Protectia Consumatorilor sau Metrologia nu prea trec pe acolo ca pute rau de tot sau mai bine zis nu vor sa se puna rau cu comerciantii de mate. Aici e raiul speculantilor si al celor care se fac macelari doar in preajma sarbatorilor.

• Procurorul Constantin Capatana vrea sa se scoleasca. Acesta a solicitat Directiei Resurse Umane si Organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sa urmeze niste cursuri de formare profesionala. Asa se intampla celor care se ocupa de semuri, isi cam uita meseria.

   Scrie Comentarii (0)   17.12.2005. 13:35