Lucrarile urmau sa se execute in contul datoriilor pe care le inregistra CNLO catre Casa Judeteana Asigurarilor de Sanatate. Contractul a fost semnat din partea spitalului de catre directorul de atunci, Emil Sandu si directorul economic Ion Taloarga, iar din partea CNLO de catre fostul director Gavril Baican si cel economic Danut Pestritu.

Recent, Auditul Directiei de Sanatate Publica Gorj a constatat mai multe incalcari ale legii in derularea acestuia si a semnalat Institutiei Prefectului aspectele dubioase.

In raportul Corpului de Control al Prefectului, dat publicitatii saptamana trecuta, se apreciaza ca, dupa cum s-a perfectat contractul, s-au incalcat prevederile legale privind compensarea obligatiilor bugetare.

Lucrarile au fost incredintate direct de catre CNLO catre SC Erbasu Expert Construct SA Bucuresti, valoarea initiala a contractului nedepasind suma de 100.000 de euro.

La numai patru luni de la perfectarea intelegerii legale, printr-un act aditional, incheiat in ianuarie 2002 se modifica valoarea lucrarilor executare de la aproximativ 4 miliarde de lei la 25,6 miliarde. Actual a fost avizat de catre Directia de Sanatate Publica si chiar de Prefectura Gorj.

In 31 octombrie 2002, contractul se modifica din nou, iar valoarea acestuia este majorata cu 15 miliarde de lei, ajungandu-se la 41 de miliarde. Actul aditional a fost avizat de catre Directia Finantelor Publice, Curtea de Conturi, Garda Financiara si Consiliul Judetean.

Pana la acea data au fost executate lucrari de aproximativ 15 miliarde de lei, insa spitalul nu inregistrase si nu detinea nici un document contabil care sa ateste executarea acestora.

Corpul de Control al Prefectului a precizat clar ca scopul conventiei a fost acela de a crea o “perdea” de legalitate incredintarii directe a lucrarii catre Erbasu Expert Construct SA Bucuresti.

Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj urmeaza sa demareze cercetarile in acest caz pentru cel putin patru infractiuni. Vor da cu subsemnatul in fata procurorilor toti cei care au vizat si avizat contractul si actele aditionale, fara o baza legala.

Astfel, fostul director DSP, Emil Sandu, Sanda Mischie, fost director DSP, Gavril Baican si Emil Huidu, fostii sefi ai CNLO, Danut Pestritu, directorul economic al aceleiasi institutii, Speranta Vana, director CASJ, Dumitru Udroiu, fost sef al Finantelor, Ion Popescu, director al Curtii de Conturi, Marinel Nedelut, fost sef al Garzii Financiare, Nicolae Mischie, fost presedinte al Consiliului Judetean si Toni Mihail Grebla, fost prefect, se fac vinovati de jaful din banii Spitalului Judetean, o institutie si asa extrem de saraca.

Vom reveni.

Surse demne de incredere sustin ca dupa ce vor fi pusi in functie, noii veniti vor trai in ca sanul lui Adam, datorita schimbarilor care se preconizeaza la forurile superioare de la Craiova. La Curtea de Apel si Parchetul de pe langa Curtea de Apel se va instaura “dinastia” Dragut. Conform acelorasi surse, Costel Dragut va deveni presedinte al Curtii de Apel, iar sotia sa va lua locul gorjeanului Victor Nicolcescu la Parchetul de pe langa Curtea de Apel. Familia Dragut este un inger pazitor a celor care vor urca pe scara ierarhica la Tg-Jiu, asa ca vor fi feriti de toate relele.

Holingher prefera sa minta si cand vine vorba de obiectul principal de activitate al firmei lui, spunand ca se ocupa cu:” comertul intern si extern”.

Pentru a-si putea racola mai usor fetele, patronul de agentie si-a deschis un punct de lucru in incinta Colegiului Tudor Vladimirescu din Tg-Jiu. Intrebat daca are licenta pentru a-si desfasura activitatea in acest spatiu, Holingher a raspuns, neconvins nici el de ceea ce spune, ca da, are.

De inocenta cursantelor sale, Holingher profita ori de cate ori are ocazia. Anul trecut a pus cateva fete sa danseze la strandul din municipiu, fara ca acestea sa primeasca vreun ban pentru ca s-au expus privirilor libidinoase ale celor veniti la inot si soarelui care le-a batut in cap toata ziua. Cu praful de pe toba se aleg si pustoaicele care danseaza in doua cluburi din Tg-Jiu si prin altele din Valea Jiului. Holingher spune ca ele ar primi ceva bani, “nu multi, dar dati din propriul meu buzunar”.

In rest nu recunoaste nimic, desi lucrurile sunt evidente. Ca de exemplu, faptul ca s-a folosit de chitantele unei firme care nu mai functioneaza din 2000. Una dintre fetele care au urmat cursurile BSS si au devenit dupa aceea modele ale acestei agentii a primit, in momentul in care si-a platit cursurile, o chitanta din partea SC Onvecom Tg-Jiu, firma care avea ca obiect de activitate constructiile metalice si nicidecum modelingul. In primul rand suma trecuta pe chitanta nu concorda cu cea platita in realitate, care a fost mult mai mare, iar in al doilea rand ce legatura exista intre aceasta firma si BSS, stapanul de modele n-a vrut sa spuna. De fapt el a dat vina pentru chitanta respectiva pe o fosta colaboratoare care si-ar fi insusit bani de la mai multe fete fara ca el sa stie.

Poate intrebari ar trebui sa-si puna, pe langa organele de control care merita sa faca o verificare, si parintii tinerelor care danseaza si prezinta haine sumare pentru ca Holingher sa bage bani in propriul buzunar, lasand impresia celorlalti ca el traieste din voluntariat si contracte barter pentru diverse evenimente si unitati pe unde presteaza fetele sale.

Faptul ca unele dintre tinerele care lucreaza cu forta pentru el, au avut curajul sa vorbeasca cu noi, l-a agitat foarte tare pe patronasul de agentie de modele. Dupa ce a incercat sa ne convinga, fara sorti de izbanda, ca tot ceea ce face este legal, in conditiile in care exista acte care demonstreaza contrariul, Daniel Holingher s-a gandit sa mai minta odata si si-a pus mintea bolnava la contributie. L-a sunat pe redactorul sef spunand ca:” M-a sunat cineva cu numar ascuns, probabil tatal uneia dintre fete, si mi-a zis ca daca vreau sa se stopeze atacurile din presa trebuie sa pregatesc 1000 de euro. Ma ajuti sa-i intindem un flagrant?” Ce voia sa faca cu acesti bani si cui voia sa-i organizeze flagrantul, este doar problema lui, dar atitudinea lui demonstreaza ca este un individ ordinar, care face bani din exploatarea minorelor.

Vom reveni in numerele viitoare cu alte povesti ale tinerelor care au prestat in folosul escrocului Holingher.

„M-au facut erou alaturi de Cozma”, declara in urma cu aproximativ doi ani, Cretan.

Ziarele din acea vreme scriau ca liderii minerilor olteni vor tine cont de decizia sindicalistilor, acestia fiind cei care vor hotari daca il urmeaza sau nu pe Miron Cozma.

Dupa numai o zi insa, Marin Condescu anunta ca cei care il urmeaza pe liderul din Valea Jiului nu au mandat din partea Centralei Nationale Confederative a Sindicatelor Miniere din Romania si va solicita Comisiei de Disciplina sa fie exclusi din acest organism.

Condescu l-a acuzat atunci pe Constantin Cretan ca nu are nici o revendicare din partea minerilor si urmeaza pe Cozma pentru ca societatea sa are de recuperat o suma de bani in urma afacerilor pe care le deruleaza in Valea Jiului si Cozma il va ajuta in acest sens.

Cretan a reactionat prompt si a negat cele afirmate de Condescu dar l-a acuzat pe acesta de implicare in privatizarea Statiunii Sacelu.

In 1997, CNCSMR a cumparat statiunea cu trei miliarde de lei, desi valoarea acesteia reala nu ajungea la un miliard. Cretan afirma la acea vreme ca Marin Condescu a acceptat pretul piperat pentru ca si-a luat partea leului.

Schimbarea de atitudine a celor de la Motru se explica, conform ziarelor din ’99, prin faptul ca in timpul conferintei, Condescu i-a promis liderului motrean Viorel Temelescu, presedinte al UFSMO.

Fostii lideri ai minerilor olteni, Nicolae Gegau si Nicolae Mihu declarau, dupa conferinta din februarie ’99, ca solidarizarea ortacilor gorjeni cu cei din Valea Jiului a deranjat Partidul Democrat, aflat la acea vreme la guvernare si pe Condescu „sluga acestui partid care a primit ordin sa scape de noi”.

Cei care i-au cerut demisia lui Condescu l-au acuzat ca ii santajeaza cu dosare penale pe cei care inca il mai sprijineau.

Chiar Constantin Cretan afirma acum sase ani ca liderii de la Motru au trecut de partea lui Condescu pentru ca CNCSMR a achitat prejudiciul creat prin vanzarea biletelor de odihna ale minerilor altor persoane, mai exact celor din administratia judeteana. Sumele imputate erau de ordinul sutelor de milioane, dar dupa achitarea prejudiciului organele de ancheta au dosit dosarele. Mai multi lideri ai minerilor fusesera arestati in acest caz cu cativa ani in urma si ii erau datori acum lui Condescu.

Pentru aceste afirmatii, Constantin Cretan a fost suspendat din functia de vicepresedinte al FSM Rovinari. „condescu e seful mafiei sindicale si nu este prima data cand incearca sa se razbune pe mine. Nu pentru ca am participat alaturi de Cozma, am fost suspendat, ci pentru adevarurile pe care am avut curajul sa le spun lui Condescu in fata”, declara dupa excluderea din FSM, Constantin Cretan.

A fost singurul lider gorjean care a militat pentru eliberarea lui Miron Cozma. Cretan a infiintat Liga care-i poarta numele liderului din Valea Jiului. A reusit sa atraga in decursul ultimilor ani mai multe sindicate din Uniunea Europeana, alaturi de care a cerut eliberarea lui Cozma.

„Am fost amenintat telefonic ca voi fi omorat atat eu, cat si sotia si cele patru fete ale mele, care locuiesc in Tg-Jiu, pentru ca nu i-as lasa pe mineri sa intre in greva alaturi de cei din Valea Jiului”, declara liderul CNCSMR.

Condescu a afirmat ca este nevoit sa-si mute familia si va anunta autoritatile. Gheorghe Dudau a relatat presei ca-l va actiona in judecata pe Condescu pentru aceste acuzatii.

„Nu am amenintat niciodata pe nimeni cu moartea. Nu vad de ce as face acest lucru, mai ales ca este vorba de un om care mi-a fost subaltern pe vremea cand lucram activist de partid la Rovinari. Condescu era lacatus si apoi secretar UTC”, declara Dudau.

Medicii gorjeni au exclus varianta violului, dar au constatat ca fata era taiata cu lama de mai multe ori pe unul din brate.

Mass-media, citand surse din Inspectoratul scolar Gorj, au relatat ca fiica lui Condescu a intrat in contact cu mai vechii sai prieteni care-i furnizau droguri si a fost atacata pentru ca a dezvaluit organelor de ancheta numele acestora.

Preocupat de integritatea sa si a familiei sale, Condescu a stat departe de interesele minerilor in timpul celei de-a V-a mineriada.

Odata cu inscaunarea lui Condescu si a echipei sale in fruntea miscarii sindicale din Oltenia, ziaristii si-au schimbat atitudinea. Condescu a fost “pictat” ca fiind salvatorul ortacilor din Oltenia, in timp ce fostii sindicalisti au revenit la munca de jos.

In decursul ultimilor ani, Marin Condescu, din fruntea USM Oltenia, si-a manifestat public sprijinul politic fata de partidele care s-au perindat la putere. Este memorabila miscarea acestuia in ultima zi din campania electorala pentru alegerile generale, cand, dupa ce negociase cu Alianta PSD+PUR, a schimbat in ultimul moment macazul spre Alianta D.A.

Cu exceptia a doua-trei publicatii, Condescu este cosmetizat frecvent de mass-media, fiindu-i dedicate chiar ode ca lui Nicolae Ceausescu.

Sanda Mischie, colega de partid cu Popescu, detine doua firme si la o alta este asociat. Scandalurile in care a fost implicat in ultimul timp sotul sau au daunat afacerilor. Cea mai mare cifra de afaceri la societatile consilierei a fost in 2004, 1,7 miliarde de lei, iar cea mai mica 141 de milioane de lei. Toate firmele au inregistrat insa pierderi destul de semificative.

Cu mult mai bine sta un alt iubitor al doctrinei pesediste, Traian Patrascoiu. Acesta, chiar daca este directorul unei societati aflata in reorganizare judiciara, SC Unirea SA, detine aici actiuni in valoare de aproape 10 miliarde de lei. El a investit si intr-o alta societate, Unirea Matcons Schela SA, unde este actionar. Cum nu tot timpul scoti bani din piatra seaca, Patrascoiu n-a obtinut mare lucru din extractia pietrei de constructii, Unirea Matcons avand anul trecut o cifra de afaceri de 1,6 miliarde de lei si pierderi de 165 de milioane de lei.

Petrisor Dinca Roibu, ultimul consilier PSD afacerist, este director al SC Cereal Com SA Tg-Jiu, dar si actionar majoritar. Cu un salariu de aproape 15 milioane de lei, pastorul celor 4 salariati ai societatii de comert cu ridicata al cerealelor a reusit anul trecut o cifra de afaceri de 1,7 miliarde de lei si un profit de 175 de milioane.

Un alt penelist, Marian Popescu, s-a descurcat mai bine cu pravaliile si la o cifra de afaceri de 4,5 miliarde de lei, inregistrata pe SC Magic SRL, a obtinut si un profit de 10 milioane. In declaratia de interese el mai are trecuta si o alta firma, SC Tremolada SRL, pe care nu s-a inregistrat nici un fel de activitate anul trecut. Dubios este ca la acelasi sediu figureaza o alta societate cu nume aproape identic, SC Termoland SRL, profilata pe lucrari de instalatii tehnico-sanitare. Desi aproape sigur Marian Popescu are implicatii si in aceasta afacere, el a omis sa aminteasca de ea in declaratia de interese, cu toate ca e cam greu sa uiti de o cifra de afaceri de 18 miliarde si 30 de angajati.

Liviu Calniceanu nu s-a aventurat in a vinde maruntisuri prin magazine, asa ca a investit in SCA JIUL, unde detine actiuni in valoare de 37 de milioane si primeste un salariu de 8 milioane. Ca membru in consiliu de administratie la UEF Motru mai primeste 5,7 milioane de lei.

Luminita Greculescu, consilier PRM, nu se complica cu angajati si societati proprii asa ca se multumeste a fi doar economist la, SC Aquaterm si membru al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

Colegul sau de partid si vicepresedinte al acestuia, Nicolae Predescu, traieste bine ca director al SC Roexim Com, unde a avut, anul trecut 34 de subordonati, o cifra de afaceri de 95,5 miliarde de lei si un profit de 670 de milioane de lei.

Cat de buni sunt si cat de mult le merge mintea celor care hotarasc soarta miliardelor de lei din bugetul local se poate judeca si dupa modul cum si-au condus afacerile, dar mai ales dupa prestatia lor din Consiliul Local, pe care din pacate oamenii de rand nu sunt interesati sa o aprecieze, nefiind curiosi sa participe niciodata la sedintele organismului care stabileste utilizarea cu folos, sau risipirea banilor publici.